MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA ȘTIINȚE SOCIALE ȘI ALE EDUCAȚIEI
CATEDRA PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Disciplina: Psihologia familiei

Referat
Crizele în familie: esența, clasificare, legitățile evoluției lor și posibilitățile de intervenție
psihologică

Verificat : Strogotean Silvia,

drd., lector univ.

Elaborat: Grădinaru Camelia,

studentă anul III, specialitatea Psihologie

Chișinău 2020
 1. Familia
Bărbatul și femeia se unesc în căsătorie, sperând să-și continue rasa. Și pentru ca copiii să
crească din punct de vedere intelectual și fizic puternic, relația celor doi iubiți trebuie să fie
stabilă și fiabilă. Aceasta este cheia succesului în funcționarea și dezvoltarea familiei ca o "celulă
a societății". Relațiile de gen de astăzi diferă semnificativ de un trecut nu prea vechi, care poate
fi caracterizat printr-o frază binecunoscută: "în URSS nu exista sex". Ei au devenit mai dinamici,
multe norme morale, când societatea se uita la părtășia relaxată a tinerilor cu dezacord, provoacă
acum doar un zâmbet.
Diversitatea de opinii, atitudini, obiceiuri, atitudini - o contradicție indispensabilă, care poate fi
depășită numai prin acorduri reciproce, concesii. Măsura în care membrii familiei sunt pregătiți
să evite conflictele deschise depinde de maturitatea lor psihologică, morală, socială, cultura
internă și educația.

O unitate de familie este o unire, a cărei creare este autorizată de stat, de religie, de cultură, de
educație, având un impact juridic asupra acesteia. Cu alte cuvinte, familia este un mecanism
complex, gata să depășească dificultățile apărute, situații de viață noi. Dezamăgirea,
incapacitatea de a rezolva în mod constructiv problemele conduc în mod inevitabil la o criză a
familiei.

În general, crizele din viața de familie sugerează mai multe moduri de dezvoltare ulterioară.
Luând în considerare toate greșelile, greșelile, având în vedere posibilitățile maxime, soțul și
soția fie depășesc o situație dificilă, trecând într-o etapă fundamentală nouă a existenței - o
modalitate constructivă, fie distrugând uniunea lor - un mod distructiv.

2. Cauzele crizelor familiale

Crizele vieții de familie reprezintă un fenomen natural în unirea celor două persoane iubitoare.
Cu toate acestea, este necesar să se poată depăși "schimbările de dispoziție" care apar în diferite
stadii de viață ale familiei, fiecare având specificul său propriu. Aceasta va contribui numai la
dezvoltarea și consolidarea uniunii de căsătorie. 
Psihologia crizelor familiale ia în considerare două tipuri de circumstanțe care afectează serios
relațiile oamenilor apropiați. Primul încalcă funcționarea normală a familiei și poate duce la
colaps. Al doilea vă permite să eliminați aspectele negative ale vieții și să întăriți căsătoria, vă
permite să aduceți uniunea bărbaților și femeilor la un nou nivel superior. Cauzele situațiilor
dificile sunt de cele mai multe ori dificultăți de natură internă. Cu toate acestea, există multe
altele care pot provoca o criză de familie.
 Criza de vârstă. Un soț sau o soție se confruntă cu o defalcare psihologică asociată cu
reevaluarea propriilor valori, care se schimbă odată cu vârsta. În acest moment, vreau să mă
schimb și eu și viața mea de familie.
 Criza dezvoltării familiei. Asociat cu anumite etape ale vieții de familie atunci când
copiii apar și îngrijesc pentru ei. Grădiniță, școală, adolescență, studiu ulterior etc.
 Pierdere de locuri de muncă. Dacă unul dintre soți este lăsat fără câștig, acest lucru
afectează atmosfera psihologică din familie. Permanentele scandaluri pot duce chiar la divorț.
 Relația rău cu rudele. Se întâmplă de multe ori că noii soții trăiesc sub același acoperiș
cu părinții soțului sau soției, adesea o astfel de conviețuire duce la un conflict generational,
acest lucru afectează negativ relația într-o familie tânără.
 Modificarea poziției financiare. Să presupunem că soția a început să câștige mult mai
mult decât soțul ei. Din considerente false, el a început să se simtă nu șeful familiei, ceea ce
duce la conflicte.
 Trecerea la un nou loc de reședință. Adesea este forțată, deoarece este asociată cu
circumstanțe familiale dificile, iar aceasta este o situație stresantă care necesită rezolvarea
urgentă.
 Boală cronică severă a unei persoane apropiate. Cred că nu este nevoie de explicații
speciale. Grija constantă a pacientului, situația zilnică tristă nu trebuie să fie comunicată
pozitiv.
 Nașterea unui copil inferior. Cu aceasta va trebui să trăim toți anii. Nu fiecare familie
este în măsură să supraviețuiască unei astfel de situații dificile fără recurs, și există o criză
familială gravă.
 Inegalitatea în familie. De exemplu, o femeie are grijă de copii și de gospodărie, iar
soțul ei tot timpul reproșează că ea o conține.
 Soțul își petrece o mulțime de timp de lucru. Să presupunem că o soție îi reproșează
soțului că a întârziat să vină, și chiar suspecți de trădare, iar scuzele sale sunt doar pentru a-și
distrage ochii.
 Lipsa de sprijin la nivel psiho-emoțional. Când bucuriile mici sau necazurile unuia sunt
percepute de ceilalți cu răceală, ei spun: "da, cred că nu, nimic special!", Acest lucru este plin
de complicații în familie până la criza relațiilor.
 Căsătoria timpurie. Nu toată familia tânără este capabilă să depășească problemele
interne pe care le-au adunat, lucrurile pot merge la divorț.
 Opiniile și interesele diferite. Ei păreau de acord cu dragostea, dar după un timp sa
dovedit că oamenii cu totul diferiți, în opiniile lor despre viață, nu au nimic în comun. Criza
relațiilor în acest caz este inevitabilă.
 3. Semnele principale ale crizelor familiale

Dacă soții sunt surzi unii pe alții la un nivel emoțional - aceasta este deja o situație de criză.
Psihologii spun că marea majoritate a cuplurilor se plâng de dificultățile de comunicare. Înainte
de această "declanșare" a "spectacolelor" care încep în familie, toate celelalte nu par atât de
semnificative, deși acest lucru este departe de a fi cazul. Să le tratezi cu toată seriozitatea. Există
numeroase semne care indică începutul unei crize de familie atunci când relațiile dintre soți
încep să se răcească. 
O manifestare caracteristică a unei crize de familie poate fi:

1. Soții au încetat să vadă între ei singura persoană unică. Strânse de rutină - monotonia
și monotonia vieții de familie, a existat o obișnuință rapidă, "asemenea (ca)", au pierdut
interesele comune.
2. A pierdut interesul pentru intimitate. Fructe de zi cu zi plictisit. Deși motivele pot fi
diferite, atunci aveți nevoie de sfaturi de specialitate.
3. . În majoritatea problemelor (parenting, finanțe, relații cu familia și prietenii etc.) există
dezacorduri până la certuri.

4. Dezamăgirea de a da un altul. Când tot ceea ce spune și face el (ea), este perceput cu
iritare, cauzează dezacord, vreau să contrazic. "Acest lucru este greșit, aveți nevoie de acest
lucru!";
5. Răceală emoțională. Nu există dorință deosebită de a vorbi, de a vă încredința reciproc
sentimentele și gândurile.
6. Relație prea bună sau scandaluri veșnice. Dictatele unuia dintre soți, mai des bărbați,
atunci când nimeni nu îndrăznește să-l traverseze, creează apariția unei familii de succes, de
fapt, aceasta este o situație de criză. Opusul - scandalurile constante care subminează
fundațiile familiei.
7. Nevoia de a vă înțelege. Dacă a apărut un conflict, nimeni nu dorește să se dea, să
asculte argumentele altui.
8. Creek ca o reacție defensivă într-o dispută. Acesta este un semn al slăbiciunii
argumentelor unuia dintre soți, merită să ne gândim la asta și să nu aducem situația într-o
situație serioasă.
9. Deciziile în familie sunt luate numai de către un singur soț.. Există o problemă
psihologică gravă în relație, care, dacă nu este rezolvată în timp, poate duce la o criză de
familie.
10. Nicio separare a responsabilităților familiale.. În cazul în care soții nu înțeleg cu
adevărat cine este responsabil pentru ceea ce, apar adesea conflicte. Această situație este
caracteristică femeilor nou-născute, nu întărește, dar slăbește familia.

4. Principalele perioade de criză familială

Familia nu este o "celulă a societății" înghețată în dezvoltarea ei, tranziția ei calitativă de la un

stat la altul este însoțită de fenomene de criză, când contradicțiile cresc între soț și soție. Iar
abilitatea de a recunoaște și de a le elimina în timp va ajuta soții să evite dezacordurile grave. 

Nuanța este că, dacă el și ea se îndrăgostesc cu pasiune, criza relațiilor de familie este dificilă.
Dacă căsătoria a fost încheiată conform calculului, ea poate avea inexpresiv, complet
imperceptibilă față de trăsăturile ochilor curioși.

Psihologii identifică două tipuri de criză familială: reglementare și nereglementare. Primele sunt
considerate ca o etapă de tranziție de la o stare de familie la alta (nașterea unui copil, începe să
vorbească, merge la grădiniță etc.) sau sunt legate de problemele soților, de exemplu, dispariția
funcției sexuale la bărbați și menopauza la femei. Acestea din urmă sunt asociate cu o analiză a
circumstanțelor care au cauzat relații de criză în familie.

În viața unei familii, există mai multe perioade de criză familială, pe care unii psihologi le
specifică pe an:

 Statisticile arată că aproximativ 50% dintre noii soții sunt divorțați, fără să fi trăit un an.
Explicația standard care "a rămas" viața. Se înțelege că perioada de experiențe de dragoste
romantică a trecut repede, relațiile de familie, care încă nu au timp să se dezvolte, au rupt
despre "piatra" problemelor de zi cu zi.

 În al doilea rând (după 3-5 ani de căsătorie). Soții s-au "obișnuit", au apărut copii,
trebuie să vă gândiți la dispozitivul "cuiburilor", întreținerea și creșterea copiilor, care este
legată de preocupările legate de bogăția materială (căutarea unei prestigioase activități,
creșterea carierei). În acest moment, există o oarecare alienare la nivel psihologic, atunci când
 există o răceală involuntară în relație, deoarece îngrijorările căzute nu permit să se acorde
reciproc suficientă atenție.
 În al treilea rând (după 7-9 ani de căsătorie). Perioada dificilă de "tremurător" treptat.
Timpul visei curcubeului este irevocabil. Totul a fost stabilit și dezvoltat departe de modul în
care a fost visat înainte de căsătorie (căsătorie). "Barca iubirii" sa stabilit cu fermitate în proza
problemelor de familie asociate în primul rând cu copiii. A sosit timpul pentru dezamăgirea
gândurilor că nu va fi nimic deosebit de remarcabil în viață.
 al patrulea. Se crede că vine după 16-20 de ani de viață împreună, când există deja copii
suficient de adulți, apar noi probleme cu ei. Și se pare că totul sa întâmplat deja în viața lui
personală, sa reușit un anumit succes în cariera sa, gândul "ce urmează?" Nu găsește un
răspuns optimist.
 al cincilea. Vine atunci când soțul și soția sunt sub 50 de ani (deși pot exista variații
atunci când unul dintre cei doi este mai în vârstă sau mai mic). Asociați cu copiii maturizați,
au absolvit deja licee, instituții de învățământ superior, au fugit din "cuibul" lor nativ și au
devenit independenți. Părinții "orfani" trebuie să-și reconstruiască viața, trebuie să scoți
cumva un timp liber care a apărut brusc, care anterior a avut loc pentru îngrijirea copiilor.
 al șaselea. De fapt, poate fi considerată o variantă a celei de-a cincea. Când un fiu sau o
fiică (căsătoriți, căsătoriți) au fost lăsați să locuiască împreună cu părinții lor. Un nou membru
al familiei este întotdeauna o situație stresantă, din cauza căreia este necesar să se spargă
brusc ritmul obișnuit și bine stabilit al vieții de-a lungul anilor. O astfel de criză a relațiilor de
familie afectează nu numai părinții, ci și o familie tânără, și deseori se termină prin divorț.
Deși există o poziție pozitivă aici, dacă relația dintre "bătrâni" și tineri are succes, bunicul și
bunicul își dedică timpul nepoților lor care au apărut.
 al șaptelea. Când un soț și o soție se pensionează și rămân împreună, copiii și-au trăit
mult viețile și, eventual, chiar și într-un alt oraș. Cercul social este redus brusc, soții se simt
singuri, există o masă de timp liber, ceea ce nu este adesea nimic de luat. Și aici principalul
lucru este să fii capabil să te adaptezi psihologic, să găsești o ocupație pentru sufletul tău.
 Al optulea. Putem spune ultima perioadă de criză senilă, când un soț moare. Gravitatea
pierderii unui iubit, cu care a trăit viața, are un efect puternic asupra psihicului, cu această
durere pe care trebuie să o trăiți în restul timpului.
Important de știut! Crizele de viață familială reprezintă un fapt al dezvoltării normale a familiei.
Trebuie doar să știi cum să le depășești.

5. Modalități de depășire a crizelor familiale

Știința psihologică modernă privind problema depășirii unei crize de familie nu oferă un răspuns
clar. Nu se spune că "soțul și soția sunt un Satan" și, prin urmare, dacă au o minte sănătoasă și
doresc să mențină relații sănătoase, ei înșiși ar trebui să rezolve dificultățile care au apărut în
familie și să nu le aducă într-o situație de conflict atunci când chiar recomandările unui psiholog
pot deveni deja întârziate. 
Pentru a împiedica acest lucru, ar trebui să urmați câteva sfaturi generale și foarte utile, care vă
vor ajuta pe soți să nu transforme obișnuitele bătăi de cap într-o criză a relațiilor de familie:

1. Resentimentul nu trebuie să se ascundă în sine. Să presupunem că un soț îi certa soția

și nu spune nimic în mod vinovat. Resentimentul rănește la suflet. Uneori puteți să vă certați,
dar trebuie să urmați anumite reguli pentru a nu "scapa de la scară" atunci când scandalurile
se transformă în insulte și provoacă o infracțiune grele, de neiertat, care nu este ușor uitată.
2. Nu poți insulta! Intr-o cearta, nu trebuie sa obtii personal: "Si tu esti asa, iar parintii si
prietenii tai sunt asa de ...", este mai bine sa vorbesti despre sentimentele tale, sa zicem ca "nu
e distractiv pentru mine sa fiu mereu acasa"
3. Nu luați "gunoaie" din familie. Nu vă puteți insulta reciproc în public, outsiderii nu
trebuie să vă cunoască problemele personale și familiale.
4. Amintiți-vă de "regula de aur" a moralității. Nu doriti iubitului tau (alti oameni) ceea
ce nu doriti pentru voi insiva.
5. Fii capabil să fii critic față de tine.. Puneți-vă în locul soțului (soțului), adică luați o altă
privire, vă va ajuta să evaluați în mod obiectiv și să rezolvați în mod rezonabil problema care
a apărut în familie.
6. Evitați subiecte contradictorii cu bună știință.. Dacă, de exemplu, soțul iubeste
fotbalul și soția nu-i place, încercați să nu atingeți acest subiect.
7. Împrăștiați iritarea pe hârtie. Păstrați un jurnal, încredințați-vă sentimentele, acest
lucru vă va ajuta să vă liniștiți. Notebook-ul poate suporta totul, dar o persoană vie se poate
abate de la un cuvânt malefic.
8. Toată lumea ar trebui să aibă propriul colț al libertății. Este bine dacă condițiile de
viață permit, dar chiar și în condiții timidă trebuie să găsiți un loc în care să puteți petrece
ceva timp singur, singur cu gândurile și sentimentele.
9. Încredere reciproc. Ei bine, când fiecare soț poate, să zicem, să petreacă seara cu
prietenii săi, fără teama de consecințe grave la domiciliu.
10. Același hobby. Dacă un soț și soția au un singur hobby, acest lucru creează un climat
familial sănătos, astfel de familii sunt de obicei fără conflicte.
11. Învățați să analizați problemele familiei. Doar o analiză a cauzelor conflictelor le poate
rezolva cu succes.
Relațiile de familie adevărate sunt imposibile fără relația de încredere a soților unul față de
celălalt.