1.

Abordarea optimă pentru diagnosticul durerii odontogene este:

A. examenul radiologic;
B. percuția;
C. inspecția;
D. examinarea clinică secvențială prin colaborare cu relatările pacientului;
E. anamneza.

2. Care din următoarele afirmații sunt adevarate în cazul calcifierii pulpare:

A. este un răspuns la îmbătrânire;
B. nu este legată de statusul periodontal;
C. precede resorbția internă;
D. indică prezența canalelor secundare;
E. se poate manifesta prin prezența denticulilor.

3. Canalele radiculare suplimentare prezintă următoarele caracteristici:

A. sunt mai frecvent întîlnite la molarii inferiori;
B. au o incidență redusă la dinții frontali superiori;
C. nu apar la primul molar superior;
D. dacă nu sunt depistate și tratate,constituie o cauză a eșecurilor terapeutice endodontice;
E. pot fi indentificate,în toate situațiile, prin examinările Rx.

4. Rășinile epoxide constituie structura chimică de bază a următoarelor produse folosite pentru
obturarea canalelor:
A. Foredent;
B. AH Plus;
C. Metapex;
D. Adseal;
E. Endomethazone.

5. Patru canale radiculare pot fi găsite cu frecvența crescută (cca .25% din cazuri) la:
A. M1 inferior;
B. M2 inferior;
C. M3 inferior;
D. M1 superior;
E. M2 superior.

6. Al patrulea canal radicular dacă există, este localizat cu predilecție în:

A. rădăcina P. a M1 superior;
B. rădăcina M.V. a M1 superior;
C. rădăcina D.V. a M1 superior;
D. rădăcina D. a M1 inferior;
E. rădăcina D. a M2 inferior.

7. Două canale radiculare pot fi găsite cu frecvența crescută (cca .25% din cazuri)la:
A. Premolarul 1 superior;
B. Premolarul 2 superior;
C. Incisivul inferior
D. Premolarul 1 inferior;
E. Molarul 2 inferior.

8. Determinați particularitățile caninului inferior:

A. prezintă foramenul apical localizat la distanță de apexul anatomic, în majoritatea cazurilor;
B. are lungimea medie de 25 mm;
C. poate prezenta 2 canale radiculare în 20% din cazuri;
D. are lungimea medie de 26,5 mm;
E. prezintă adesea foramine apicale accesorii multiple.

9. Care sunt cele mai nocive hidrocarbonate, în prezența potențialului cariogen:

A. maltoza;
B. fructoza;
C. glucoza;
D. zaharoza;
E. lactoza.

10. Îndepărtarea peliculei de “smear layer ” de pe pereții canalelor radiculare în decursul

preparării acestora:
A. poate fi realizată prin irigații endodontice repetate cu soluție NaOCl 2,5%;
B. este necesară pentru aderența și adaptarea optimă a materialelor de obturație radiculară la
dentina pereților canalari;
C. se realizează prin utilizarea sistemelor de preparare a canalelor cu unde ultrasonice;
D. se realizează prin utilizarea sistemelor de preparare a canalelor cu raze laser;
E. se poate obține folosind soluție de EDTA,în etapa finală a preparării canalelor radiculare.

11. Utilizarea acului Hedstrom file pentru prepararea manuală a canalelor radiculare are ca
rezultat:
A. eficacitate sporită de penetrare (permeabilizare), la mișcarea de avansare;
B. eficacitate de răzuire (raclare),la mișcarea de retragere;
C. eficacitate sporită de penetrare și răzuire,la mișcarea de avansare-rotare în sensul acelor de
ceasornic(¼-½ tură) retragere;
D. eficacitate sporită în lărgirea canalelor radiculare înguste;
E. eficacitate sporită în lărgirea canalelor radiculare curbe.

12. Perforația (calea falsă) la nivelul furcației radiculare este cauzată de :

A. supradimensionarea sau instrumentarea excesivă a cavității de acces endodontice;
B. utilizarea incorectă a acelor Hedstrom file;
C. utilizarea incorectă a acelor tip Kerr-file;
D. utilizarea incorectă a instrumentarului rotativ tip Pesso, Gates-Glidden, Beutelrock;
E. morfologia corono-radiculară .

13. Recapitularea” (revenirea succesivă cu un ac de diametru inferior, după fiecare ac utilizat )

în prepararea canalelor radiculare este o regulă caracteristică și obligatorie în:
A. tehnica preparării conice
B. tehnica “step- back”
C. tehnica clasică
D. tehnica“crown-down”
E. tehnica “step -down”

14. Zona bogat celulară a pulpei dentare:

A. este stratul profund al regiunii periferice a pulpei, la limita cu regiunea centrală pulpară;
B. este mai bine reprezentată în pulpa coronară față de cea radiculară;
C. este rezultatul migrării centrale a celulelor de la periferie în urma formării dentinei;
D. conține macrofage, celule mezenchimale nediferențiate și limfocite;
E. evidențiază o activitate mitotică crescută în urma leziunilor ireversibile și mortificării
odontoblaștilor.

15. Odontoblaștii se aseamănă cu cementoblaștii și osteoblaștii deoarece:

A. produc o matrice organică ce se mineralizează ulterior;
B. au caractere morfologice asemănătoare;
C. au caracteristici ultrastructurale similare;
D. sunt celule proteinosecretoare;
E. au raporturi anatomice asemănătoare cu structurile țesuturilor pe care le produc.

16. Care este pH –ul critic la nivelul plăcii bacteriene dentare:

A. 3,8;
B. 5,5;
C. 4,3;
D. 5,2;
E. 4,7.

17. Distanța pe care se extind în dentină prelungirile celulare odontoblastice:

A. a fost evidențiată până la joncțiunea smalț-dentină la nivel coronar;
B. este un factor cauzal principal al hipersensibilității dentinare;
C. este variabilă cu vărsta și etapa de evoluție a dintelui;
D. este dependentă de activitatea mitotică continuă a odontoblastului;
E. este modificată de efectele manoperelor terapeutice de restaurare coronară asupra structurilor
pulpare.

18. Fibroblaștii:
A. sunt celulele cele mai numeroase ale pulpei dentare;
B. sunt capabili de evoluție și diferențiere spre alte forme celulare;
C. cresc numeric pe măsura ce vasele sanguine și fibrele nervoase involuează odată cu vărsta;
D. sunt prezenți predomimant în zona bogat celulară a pulpei;
E. sunt prezenți predominant în regiunea centrală a pulpei.

19. Apa din structura pulpei dentare reprezintă (în procente din volumul organului pulpar):
A. 92-95%;
B. 80-85%;
C. 70-78%;
D. 85-92%;
E. 78-80%.

20. În tehnica de obturație radiculară prin injectare-modelare, folosind sistemul

“Obtura”,temperatura de lucru a gutapercii termoplastifiate este de:
A. 160º C;
B. 200ºC;
C. 60ºC;
D. 85ºC;
E. 50ºC.

21. Volumul fluxului sanguin în pulpa dentară:

A. este mai redus în porțiunea coronară decât în porțiunea radiculară;
B. este mai mare în porțiunea coronară decât în porțiunea radiculară;
C. este mai redus în regiunea periferică a pulpei decât în regiunea centrală;
D. este mai mare în regiunea periferică a pulpei decât în regiunea centrală;
E. este predominant sub controlul sistemului vegetativ simpatic.
22. Care este grosimea stratului de smalț la nivelul cuspizilor,premolarilor și respectiv,molarilor:
A. 2,3 mm;
B. 1,2 mm;
C. 1,5 mm;
D. 2,6 mm;
E. 2 mm.

23. Sonda rigidă endodontică,instrument auxiliar al trusei de examinare,este folosită pentru:

A. îndepărtarea resturilor de țesut pulpar din zonele greu accesibile ale camerei pulpare;
B. localizarea orificiilor canalelor radiculare;
C. reperarea porțiunilor neîndepărtate din tavanul camerei pulpare;
D. permeabilizarea porțiunii inițiale a canalului radicular;
E. îndepărtarea obstacolelor minerale(depuneri de dentină secundară, denticuli)din porțiunea
inițială a canalului radicular.

24. Diferențele determinante între acul tip K-reamer și cel tip K-file sunt constituite de:
A. numărul de spire și muchii tăietoare(lamele)pe unitatea de lungime
B. direcția spirelor
C. adîncimea șanțurilor dintre muchiile tăietoare
D. configurația geometrică pe secțiune transversală
E. lungimea pe care sunt dispuse spirele.

25. Eficacitatea îndepărtării conținutului canalelor radiculare este influnțată determinant de:
A. tipul de instrumente endodontice manuale utilizate
B. soluția de irigare folosită
C. anatomia spațiului endodontic
D. tehnica de lucru adoptată
E. motivul care a impus necesitatea tratamentului endodontic.