Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 1 PDF
Cap 1 PDF
a b
Suprafeţe prelucrate
Adaos de prelucrare
(Ap )
c
Fig.1.1. Adaosuri de prelucrare
a - la obţinerea piesei prin aşchiere din bară ; b - la obţinerea piesei prin turnare sau
matriţare ; c - arbore cu suprafeţele prelucrate (piesa finită).
vf
vp
ve vc
Suprafaţa de aşchiere f
D0final a' a A0
Suprafaţa iniţială Strat de b' b A1
1
aşchiere 1 A
1
Strat parţial
1
1
1
1 B
C0 a1' a1 0
1
b1' b 1
ap ap
C1 B1
Ap
1 1
1 1
C B
1 1
1 1
1 1 Suprafaţă prelucrată
Strat parţial Suprafaţă
1 prelucrată final
1 parţial
1 a
1
Suprafaţă iniţială Suprafaţă
1
de aşchiere Suprafaţă prelucrată
1
n( vc ) 1 f
1 a' a
1
vp
Adaos de prelucrare 1vc
vf
b
Fig. 1.2. Elementele generării prin aşchiere:
a - a unei suprafeţe plane prin rabotare; b - a unei suprafeţe cilindrice prin strunjire:
vc - viteza mişcării principale de aşchiere; v f - viteza mişcării de avans; ve - viteza
de aşchiere rezultantă; v p - viteza avansului de pătrundere; f - avansul de aşchiere;
n - turaţia mişcării de rotaţie; Ap - adaosul de prelucrare; ap - adâncimea de aşchiere;
abb1 a1 , a ' b ' b1' a1' - suprafeţe de aşchiere; aa ' b ' b1' a1' a1 - strat de așchiere.
v
ft
v
ft
a b
Strat de
Lăţimea aşchiere Suprafaţă Strat de aşchiere
adaosului prelucrată
n( vc )
Ap
Ap
n( vc ) v
fd
Ap
Adâncimea Lungimea adaosului
adaosului v
fl
c d
Adâncimea Strat de aşchiere
adaosului Adâncimea
de prelucrare stratului
parţial
Suprafaţă n( vc )
prelucrată
Ap
v
v ft
fl
ve = vc ve = vc
Adaos de Adaos de
Ap prelucrare
vft prelucrare A p
vfv
Piesa semifabricat
Piesa semifabricat Suprafaţa prelucrată
Ap Suprafeţe
a prelucrate
vft
b
Adaos de ve = vc
prelucrare
Ap v fv
Suprafaţa prelucrată
ve = vc
Piesa semifabricat Piesa Ap
Suprafaţa
c semifabricat prelucrată d
1.4.2. Mortezarea
Este procedeul de generare prin aşchiere a suprafeţelor ce constă în combinarea
unei mişcări principale de aşchiere – totdeauna rectilinie alternativă, executată de sculă,
cu o mişcare de avans – rectilinie sau circulară, intermitentă, executată de piesa–
semifabricat.
Procedeul se execută cu cuţite de mortezat pe maşini-unelte numite morteze.
Cinematica de generare prin acest procedeu este asemănătoare cu cea a rabotării
transversale pe şepinguri (fig.1.5). Piesa semifabricat este imobilă în timpul executării
mişcării principale cu viteza vc , pentru ca la şfârşitul cursei pasive ea să execute
mişcări intermitente de poziţionare, ce pot fi de avans longitudinal v fl , de avans
transversal v ft sau de avans circular v fc , în funcţie de forma suprafeţei generate.
Procedeul se caracterizează prin aceea că axa cuţitului este paralelă cu direcţia
mişcării principale de aşchiere.
Se pot genera prin acest procedeu suprafeţe plane, circulare sau profilate, interioare
sau exterioare, precum şi canale sau caneluri de diferite forme.
Cursă
Cursă activă
pasivă
ve = vc
Piesa
semifabricat
Suprafaţă prelucrată
Adaos de
prelucrare
vft
Masa maşinii de mortezat
vfc vfl
1.4.3. Strunjirea
Este procedeul de generare prin aşchiere a suprafeţelor, ce constă în combinarea
unei mişcări principale de aşchiere – totdeauna de rotaţie, executată de piesă, cu o
mişcare de avans – rectilinie, circulară sau combinată totdeauna executată de sculă.
Procedeul se execută cu scule aşchietoare de tipul cuţitelor de strung, pe maşini-
unelte numite strunguri.
Mişcarea cuţitului este mişcarea de avans de generare şi se poate executa în diferite
planuri (orizontal, vertical, înclinat), în funcţie de tipul strungului pe care se realizează
generarea. Astfel, la strungul normal, mişcarea de avans a cuţitului se efectuează în plan
10 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________
orizontal, de obicei pe direcţie longitudinală (fig. 1.6 a şi b), transversală (fig. 1.6 c),
înclinată (fig. 1.6 d) sau complexă (fig. 1.6 e).
Prin strunjire pe strungul normal se pot obţine şi alte forme de suprafeţe,
păstrându-se ca bază cinematica de generare caracteristică acestui procedeu, dar
folosindu-se dispozitive adecvate.
Ap
Adaos de prelucrare Suprafaţa prelucrată Suprafaţă
prelucrată
Suprafaţa prelucrată
Adaos de
Ap n( vc ) prelucrare
n( vc )
Cuţit de
n( vc ) Ap vfl strung
vf l
vf t
Cuţit de strung Cuţit de strung Piesa semifabricat
a b c
vf k
Ap
vf
v f t Cuţit d e s t r u n g Cuţit de strung
vf l
d e
Fig. 1.6. Generarea suprafeţelor prin strunjire:
a - cilindrică exterioară; b - cilindrică interioară; c - frontală; d - conică; e - profilată;
n( vc ) - viteza mişcării principale de aşchiere; v fl ; v ft ; v fk - viteza mişcării de avans
longitudinal, respectiv transversal sau combinat; v f - viteza mişcării de avans.
n( vc )
n( vc )
n( vc )
v fax
v fax
Ap Ap v fax
Ap
Ap
1.4.5. Frezarea
Este procedeul de generare prin aşchiere a suprafeţelor, ce constă în combinarea
unei mişcări principale de aşchiere – totdeauna de rotaţie şi executată de sculă, cu
mişcări de avans – rectilinii, circulare, combinate – executate de piesă şi/sau sculă.
Procedeul se execută cu scule speciale de forma unor corpuri de rotaţie prevăzute cu
mai multe tăişuri, numite freze, pe maşini-unelte de frezat.
12 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________
n( vc )
Freză cilindrică Freză cilindro
Suprafaţă
- f r o n t a l ă
prelucrată
n( vc ) vft
Suprafaţă
prelucrată Ap
vfl
a b
Fig. 1.8. Generarea suprafeţelor prin frezare:
a - cu freză cilindrică; b - cu freză cilindro – frontală;
vc - viteza mişcării principale de aşchiere; v fl ; v ft - viteza mişcării de avans
longitudinal, respectiv transversal.
1.4.6. Broşarea
Este procedeul de generare prin aşchiere a suprafeţelor, ce constă în combinarea
unei mişcări principale de aşchiere – totdeauna rectilinie, circulară sau elicoidală şi
executată de sculă sau piesa-semifabricat, cu o mişcare de avans constructiv (rezultată
din construcţia sculei aşchietoare). Procedeul se execută cu ajutorul unor scule
aşchietoare speciale numite broşe, pe maşini-unelte de broşat.
În cazul broşării cu acţiune discontinuă (fig. 1.9 a), broşa execută mişcarea
principală vc , cu caracter continuu şi într-un singur sens, în urma căreia suprafaţa se
generează dintr-o singură trecere a broşei. Broşarea cu acţiune continuă (fig. 1.9 b) se
caracterizează prin generarea fără întrerupere, datorită mişcării principale rectilinii
continue vc executate de piesele-semifabricat, broşa fiind fixă pe batiul maşinii de
broşat.
Prin broşare se pot genera găuri cu cele mai diferite profile, canale drepte şi
elocoidale, suprafeţe exterioare plane şi profilate, dinţii roţilor dinţate interioare sau
exterioare etc.
Importanţa prelucrării prin aşchiere în ansamblul procedeelor de prelucrare 13
________________________________________________________________________________________
Dispozitiv de
fixare piesă
Piesa
semifabricat
Ap
f
d
Adaos de Suprafaţa
prelucrare prelucrată
ve = vc
Broşa
a
Dispozitiv de
fixare sculă
Ap Broşa
fd Ap' Suprafaţa
prelucrată
n ve = vc
Piese semifabricat
b
1.4.7. Rectificarea
Este procedeul de generare prin aşchiere a suprafeţelor, ce constă în combinarea
unei mişcări principale de aşchiere – totdeauna de rotaţie şi executată de sculă, cu o
mişcare de avans – rectilinie, circulară sau combinată – executată de piesa –
semifabricat şi/sau sculă.
Procedeul se execută cu ajutorul unor scule aşchietoare denumite pietre de
rectificat, pe maşini-unelte de rectificat, în scopul obţinerii unei mai mari precizii
dimensionale şi a unei calităţi superioare a suprafeţei. Cinematica de generare a
suprafeţelor prin rectificare constă în existenţa unei mişcări de rotaţie, efectuată
întotdeauna de scula aşchietoare, ea constituind mişcarea principală de aşchiere vc , şi
a unui anumit număr de mişcări rectilinii, circulare sau combinate, executate de piesa-
semifabricat sau de sculă, ca mişcări de avans. Numărul şi tipul mişcărilor de avans sunt
în funcţie de forma suprafeţei de rectificat, în acest sens distingându-se: rectificarea
longitudinală (fig. 1.10 a); rectificarea transversală (fig. 1.10 b); rectificarea rotund
interioară (fig. 1.10 c); rectificarea plană (fig. 1.10 d); rectificarea fără centre
(fig. 1.10 e) etc.
14 Prelucrări mecanice
________________________________________________________________________________________
Piatră de rectificat
Piatră de vft
rectificat
n( vc )
n( vc )
Suprafaţă
vfc prelucrată
vfc
vfl Suprafaţa
Piese semifabricat prelucrată
a b
Suprafaţa vfl
prelucrată
vfc
vft
n( vc )
c
Suprafaţa Piesa
Piatră de prelucrată semifabricat
Suprafaţa vfp rectificat n( vc ) nc
prelucrată vfc
vft
vfl n( vc )
Piatră de
rectificat
Disc
Masa maşinii Riglă de conducător
reazem vfl
d e
Fig. 1.10. Generarea suprafeţelor prin:
a rectificare longitudinală; b rectificare transversală; c recificare rotund
interioară; d rectificare plană; e - rectificare fără centre;
vc - viteza mişcării principale de aşchiere; v fl ; v ft ; v fc - viteza mişcării de avans
longitudinal şi respectiv transversal sau circular; n - turaţia mişcării principale;
nc - turaţia discului conducător.