Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exista 7 balti in comuna Fulga, dintre care una este folosita drept crescatorie, ceea ce face
pescuitul interzis in aceasta. Insa in restul, pescuitul este permis prin plata unei taxe care variaza
de la o balta la alta. Infrastructura de transport nu este tocmai dezvoltata, exista drumuri pietruite,
iar accesul catre unele locuri se face doar pe jos. Zonele de pescuit sunt fie amenajate
corespunzator, fie mai putin amenajate, insa pescuitul nu este imposibil. In ceea ce priveste
infrastructura de cazare, turistii nu au prea multe variante: fie isi petrec noaptea in corturi, fie se
cazeaza in orasele mai dezvoltate din apropierea comunei. Este o zona linistita, accesul de la o
balta la alta se face usor, iar localnicii sunt primitori.
Exista insa si cateva reguli care trebuie respectate daca doriti sa practicati acest tip de
turism in localitatea Fulga:
- pescuitul sportiv se poate practica cu un numar de maxim 4 scule de pescuit in bazinele
in care taxa este de 50 de lei si cu maxim 6 scule in cele unde taxa este 100 de lei.
- este interzisa folosirea oricarei tip de imbarcatiuni in scopul practicarii pescuitului.
- este interzis pescuitul pestelui din specia Fitofag ( Sanger si Novac)
- Crapul prins, mai mare de 5kg de va elibera in prezenta unui angajat, in schimb turistul
va primi o zi gratuita de pescuit. Somnul se va elibera indiferent de greutatea acestuia, iar
pescarul va primi doua zile gratuite de pescuit.
- pescarul este obligat sa se supuna controlului de fiecare data cand este nevoie, control
ce se face periodic de catre angajatii amenajarii piscicole.
- este interzis orice fel de poluare fonica ce poate provoca disconfortul celorlalti pescari
- Piscicola Prahova isi rezerva dreptul de a selecta fara explicatii suplimentare persoanele
care doresc practicarea pescuitului sportiv pe bazinele societatii.
Comuna Fulga este pozitionata strategic. De cand s-a deschis autostrata A3
Bucuresti-Ploiesti, Fulga este o localitate de tranzitie pentru cei care vor sa ajunga din
Bucuresti in Buzau, Braila, Galati etc. Multi soferi prefera aceasta ruta, deoarece calitatea
drumului este mai buna, iar aglomeratia este mai redusa. O politica de promovare buna
sigur i-ar face pe curiosi sa opreasca sa arunce o privire, iar ulterior sa se intoarca pentru
a beneficia de facilitatile oferite de aceasta zona.
Un alt lucru de care se pot bucura turistii este privelistea miununata oferita
de natura. In fiecare dupa amiaza, soarele se scufunda in apa baltilor, lasand in urma un
peisaj colorat de poveste.
b) Oferta turistica
In ceea ce priveste oferta turistica, ne-am gandi ca pescuitul sportiv este practicat
mai mult de barbatii de peste 30 de ani. Insa aceasta oferta turistica se adreseaza
tuturor, de la copii pana la varstinici sau de la turistii pasivi pana la cei de lux;
poate fi un mod nou de petrecere a timpului liber, de a descoperi noi pasiuni sau
de a interactiona cu alte traditii si obiceiuri.
4. Modele comportamentale
a) Specificati de model comportamental ati ales pentru prezentarea studiului,
exemplificand cum a fost convins sau satisfacut salariatul, conform modelului
comportamental ales.
„Modelul autoactualizarii apreciaza ca oamenii sunt doritori sa-si sporeasca
competentele si, in acest scop, se vor stradui sa-si utilizeze si sa-si dezvolte
intregul potential de care sunt capabili. Un manager care adera la acest model va
cauta sa creeze micromediul adecvat in care salariatii vor putea sa-si concretizeze
tendintele catre autodirectionare, in limetele maxime ale capabilitatii lor.”
(Boghean C. – Economia turismului)
Gradul de satisfacere a salariatului este ridicat atat din punct de vedere
economic, cat si din punct de vedere colegial, deoarece comunicarea si intelegerea
sunt conditii esentiale pentru o afacere de succes.
b) Acceptarea si promovarea creativitatii in firmele de turism
Creativitatea, atat a salariatilor cat si a managerului, este importanta in
dezvoltarea unei firme de turism. Un mod prin care creativitatea poate fi stimulata
este prin „brainstorming” = o intalnire cu mai multe persoane unde se discuta
despre o anumita tema, iar fiecare persoana isi spune propria parere, la final
ajungandu-se la o concluzie comuna.
Atitudinea antreprenorului in ceea ce priveste creativitatea unui angajat,
indiferent de functia pe care o are, trebuie sa fie pozitiva indiferent de ideea pe
care acesta o are. Chiar daca este buna sau rea, din punctul meu de vedere,
antreprenorul trebuie sa arate interes, astfel incat sa nu isi jigneasca in mod
indirect angajatii. Daca acesta adopta o reactie repulsiva, angajatul isi va pierde
increderea de sine si probabil dorinta de a mai lucra in acea companie. In schimb,
daca antreprenorul adopta o atitudine calma si blanda, explicandu-i angajatului ca
ideea pe care o are nu este tocmai precara pentru dezvoltarea firmei, situatia va fi
altfel.
Cele 4 etape ale creativitatii:
1. „Cautarea instinctiva: procesul de cautare a noilor idei se plaseaza in sfera
subconstientului, fara a avea conturul unui scop definit.
2. Initiativa: constituie punctul de legatura intre constient si subconstient. In
aceasta faza se contureaza interferentele diverselor forte ale mediului si sunt
sesizate conexiunile ce determina aceste interferente. Intuitia, cu timpul, se va
transforma intr-o idee inovatoare, daca este aplicabila profitului de activitate
al intreprinderii turistice.
3. Concretizarea: urmareste trierea ideilor, eliminarea celor ce nu-si gasesc
aplicabilitate. In intreprinderea turistica si retinerea, in scopul de a fi analizate,
a acelor idei care se dovedesc utile pentru conceperea unui nou produs turistic,
a unui serviciu nou sau a unui procedeu mai eficient de prestare a serviciilor.
4. Definirea logistica a noilor idei urmareste, in final, transformarea lor in
procese operationale, asociate cu analiza aspectelor economice necesare
implementarii lor.” ( Boghean C. – Economia turismului)
Catalin Alina
Grupa 205
Bibliografie:
https://undeampescuit.ro/threads/448-Balta-Fulga?styleid=2
http://www.eam.ase.ro/Media/Default/Admitere%20Master/2_204-209.pdf
https://conspecte.com/
Boghean C. – Economia turismului