‘TERRA - 0 PLANETA IN TRANSFORMARE. HIDROSFERA | PROIECT Cum se formeaza curentii oceanici? Curentii oceanici au un efect profund asupra climei, asupra d | micilapelor marine si asupra circuitului materiel si energie in naturd intii oceanici de adancime sunt pusi in miscare de diferentele de temperaturs ale maselor de apa. Densitatea apei depinde de temperatura (apa rece are densitate mai mare decat apa caldd) si de salinitate (apa sdrata este mai densa decat cea dulce). In cadrul acestui proiect, vom crea un model al acestor curenti de apa calda si rece din ocean pentru a afla cum se formeazé acestia Scopul proiectului unui model al curentilor Cum vei proceda? ple pe trel sferturi vasul de Wg cu ule’ a.m global. ¢ oceanici la nv Ipoteza ‘Adaugii dous lingurite de cimbru si Presupunem c& variatile de tempe- amestecafoarte bine Fragmentele raturd determina deplasareamaselor de cimbru car deaps vor permite sa obse ; 5 viteza de deplasare a fluidului Peceialrisvote! 3. Asazi vasu ui asigurd-te Un vas de cu capacitat alimer icld_ termorezist nti, de circa 2 litr; ¢ ulei 3 e stabil si lasé- in repaus. D nuexist’ aport de céldurd, artrebu in ulei s4 nu se observe miscdri ale lichidului aproximativ un litru); © cimbru uscat ~ doua linguri fi folosite alt te); # lingura; © 2-4 pahare sau borcane, de acceagi €@ suporturi pentru vasul “alternativ 4. Asazd Lumanarea sau spittiera sub vas, la mifloc, asf 84 nu atingd fund verdequri U incat flaca #0 lumanare sau spirt scund’ dec incat flacdra nu ajunga prea aproape de fundul vasului de }; « chibritu sau brichetd; termometru de baie; © rigl8; © cranometru; @ hartie pentru desen; « hartie milimetrica. 3 fie: mai suporturile; ast 9. Masoara tems ticjpa la Lumea Peed rca) Sn at Rees Cee eeu oo eee ed ste un video Aprinde-o $i 1as8 lichidul sa se incdlzeasc& timp de cel putin La scurt timp dupa ce cAldura incepe si act est vectie deoarece aportul de c ermina circulatialichidu prin scaderea densité acestuia peraturi a Ulelului urms- tia din lateral, apoi de deasupra. Notez a ce observi sl f8 0 schit8 atura uleiului in diferite pri ale vasului, Noteaz’ alate soard viteza orizontala a curen- iui de convectie la suprafata lichidului. Asaz8 rigla peste vas, decal tur viteza cu care se deplaseazs frag mentele de cimbru, tul oa eee8. Foloseste un cronometru pentru a rmasura durata necesara unui anurit fragment de cimbru pent a deplasa pe o anumits distanta (de exemplu, distanta dintre punctul in care iese la suprafata si punctul in care incepe s8 se scufunde) Imparte distanya la timp pentru a afia viteza (de exemplu, daca fragmentulde cimbrus-a deplas cu 3. cm in 4 secunde, viteza lul este de 0,75. m/secunds) 9, Noteaza observatiile si deseneaza 9 schi indici directa $i viteza cul de convectie. Ce indica rezultatele experimentului? Lichidul tnelait are o densitate mai rmic& decatlchidul rece si,de acces, se spre suprafat. Acest fenomen are o influent’ majord asupra dina micii apelor oceanului planetar, prin formarea curentjior oceanicl Despre curenti de convectie Pentru a intelege fenomenul curen- tilor oceanici de adancime, sor este si observam mai mal intai regiunile polare ale Pamantului. FA-TI PROPRIUL EXPERIMENT Sugestii de diversificare a experimentului « Repetd masurarea in diferite parti ale vasului, la diferite distante de centru, unde actiunea flacarii este cea mal puternicé: » Adau ‘in diferite parti ale vasului, pentur a vedea cum es miscarea lichidului de aportul suplims are si arate dependenta vit Apa care ajunge in zonele polare se ceste, ceea ce determind cresterea densitatl el, Prin inghetarea apel apa dulce este extrasa din ocean (se transforma in gheata), cea ce face ca apa oceanului, In acele regiuni, sd devina mai sdratd. Apa rece devine al si mal dens& (datorité cresteri continutului de sérur) si, de aceea, coboara spre fundul oceanulu' Pentru a inlocui apa care c¢ se depla: de api, din zonele mai calde, dand astfel nastere unui curent oceanic. Aceastd migcare intr-un fluid, creat’ de ridi calde (deci mai putin dense) si coborérea materiel mai reci (deci mai dense) este numita convectie. board, za alte ea_materiei mai ined © lumanare/spirtierd $i repet& masurarea temperaturil influentata de caldura, Traseaz’ un ei Curentilor de temperatura La nivel planetat, se formeazé 0 52 numita banda rulanta’ globela - un circuit global -, atunci cand apa tece din nordul Atlanticului coboaré in adénc, se deplaseaz’ spre sud, ircul8 in jurul Antarcticit si apoi se indreapts spre nord, prin oceanele Indian, Pacific si Atlantic. Inilustratia de mai jos este reprezen- tata simplificat acest circuit global Curentii de adancime deplaseaz’ apa cu o vitezi de cel mult 10 centimetri pe secunds, asa cd e nevoie de 1 000 de ani pentru ca apa din Atlanticul de Nord s8 ajunga in Pacificul de Nord. E un sistem lent, dar care deplaseaz volume de apa colosale! cay