RESPIRATOR

Maladii bronhopulmonare cronice la copii. Complement simplu

Cs
Precizați patologia bronhopulmonară în care nu este prezent hipocratismul digital:
Boala bronşiectatică cu evoluţie severă
Fibroză chistică
Bronşiolită obliterantă
Bronşiectazii unilaterale, lobulare
Dischinezii ciliare
Cs
Mecanisme etiopatogenetice în realizarea displaziei bronhopulmonare sunt, cu excepţia:
Imaturitatea pulmonară morfologică
Toxicitatea oxigenoterapiei
Hiperreactivitatea bronşică
Detresa respiratorie în perioada neo-natală
Ventilaţia pulmonară cu presiune pozitivă crescută

Cs
Semnul radiologic ce indică în mod direct prezenţa bronşiectaziilor este:
Pneumoscleroza focală cu diminuarea volumului pulmonar
Condensarea interstiţiului pulmonar
Imagini pronunţate în „fagure de miere”
Deformaţia cupolei diafragmului
Hipertransparenţă compensatorie în segmentele limitrofe
Cs
Ce maladie poate fi cauza în realizarea patologiei pulmonare cronice secundare?
Mucoviscidoza
Sindromul Kartagener
Sindromul cililor imotili
Traheobronhomegalie
Pneumonii segmentare cu component atelectatic
Cs
Bronșita cronică obstructivă la copil evoluiază clinic, exceptând:
Raluri crepitante localizate
Respiraţie aspră
Raluri uscate
Wheezing
Dispnee expiratorie
Cs
Ce maladie poate fi fonul de realizare a patologiei pulmonare cronice primare?
Fibroza chistică
Pneumonia segmentară
Sindromul lobului mediu
Pneumonia destructivă
Pneumonia trenantă în focar
Cs
7. Care din următoarele nu este anomalie bronhopulmonară?
Sindromul Marfan
Agenezia bronşică lobară unilaterală
Hipoplazia pulmonară
Sindromul Makleod
Malformaţia vaselor pulmonare
Cs
Ce semn clinic caracterizează o patologie bronhopulmonară cronică?
Picior plat
Degete hipocratice
Arahnodactilie
Brahidactilie
Mătănii costale, şasţ submamar Harrison

Cs
Diagnosticul de certitudine pentru depistarea deformaţiilor bronşice este:
Scintigrafia pulmonară
Radioscopia pulmonară
Radiografia pulmonară
Bronhoscopia
Computer tomografia pulmonară
Cs
Ce semn nu este caracteristic pentru fibroza chistică, forma mixtă la copil ?
Insuficienţă pancreatică exocrină cronică
Surplus de masă din perioada de sugar
Expectoraţii mucopurulente, vîscoase, permanent
Semne de pneumoscleroză focală la radiografia pulmonară
Bronșectazii cilindrice, sacciforme, bilateral
Cs
Care este examenul specific pentru diagnosticarea dischineziei ciliare primare ?
Bronhografia
Examenul bacteriologic al expectoraţiilor bronşice
Microscopia electronică a cililor epiteliului nasal, bronşic
Scintigrafia pulmonară
Radiografia sinusurilor paranasale
Cs
Criteriul major care confirmă diagnosticul de muciviscidoză este:
Anamnesticul familial pozitiv pentru fibroza chistică
Degete în forma de “beţişoare de tobă”
Concentraţia ionilor de Cl- în testul sudorii mai mare de 60 ME/l
Depistarea radiologică a bronşectaziilor
Respiraţie şuierătoare
Cs
Pentru confirmarea diagnosticului de proces cronic bronhopulmonar la un copil în vârstă de 2 ani se
vor efectua următoarele investigaţii, cu excepţia:
Radiografia toracelui
Computer tomografia cutiei toracice
Testul sudorii
Investigarea microbiologică a sputei
Efectuarea testelor funcţionale respiratorii
Cs
Hemosideroza pulmonară poate fi argumentată prin următoarele expresii, cu excepţia ?
Este o afecţiune rar întâlnită la copii
Se caracterizează prin acumulări patologice ale Ferului (hemosiderină) în pulmoni
Etiologia este cunoscută
Copilul prezintă tuse, dispnee, hemoptizii, vărsături „în zaţ”
Se determină anemie microcitară, limfocitoză, eozinofilie
Cs
Indicaţi metoda cea mai utilă în cazul unui copil cu tusă cronică şi wheezing ?
Radiografia cutiei toracice
Computer tomografia cutiei toracice
Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
Spirometria
Eco grafia pulmonară
Cs
Care este investigaţia necesară în diagnosticul diferenţial al afectării mediastinului şi atelectazia
pulmonară?
Computer tomografia cutiei toracice
Radiografia cu bariu a tractului gastro-intestinal
Radiografia cutiei toracice
Eco grafia pulmonară
Spirometria
Cs
Bronhoscopia la copii se indică în următoarele situaţii, cu excepţia ?
Extragerea corpului străin din arborele bronşic
Recoltarea probelor pentru bacteriologie după extragerea corpului străin
Biopsia mucoasei bronşice
Terapia locală cu remedii antiseptice şi antibacteriene în atelectazii rezistente la tratament
Pentru a aprecia caracterul deformaţiilor bronşice

Complement multiplu

Cm
Care teste au importanţă diagnostică în identificarea displaziei bronhopulmonare primare la copil ?
Computer tomografia
Saturaţia cu O2 a sângelui
ECG
Radiografia cutiei toracice
Testul sudorii

Cm
Care caracteristici determină evoluţia nefavorabilă a fibrozei chistice la copii:
Infecţia cu: Pseudomonas aeruginosa
Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
Cord pulmonar
Insuficiența respiratorie cronică
Curba ponderală în descreştere
Cm
Tratamentul unui copil cu displazie bronhopulmonară primară v-a include:
Kineziterapie activă, pasivă şi drenaj postural pe parcursul vieţii
Tratament de substituţie cu enzime pancreatice pe parcursul vieţii
Tratament antibacterial al acutizărilor infecţiilor respiratorii
Tratament inhalator cu antibiotice şi expectorante
Imunizare specifică (vaccinare antigripală şi antipneumococică)

Cm
Care sunt semnele clinice în sindromul Kartagener?
Sindromul bronhoobstructiv
Bronşectazii
Sinusite cronice
Amigdalite cronice
Situs viscerum inversus
Cm
Care forme clinice a pneumoniilor acute pot servi fon de realizare a unor procese cronice
bronhopulmonare:
Pneumonii segmentare complicate cu atelectazii
Pneumonie segmentară acută
Pneumonia destructivă
Pneumonie interstiţială
Sindromul lobului mediu
Cm
Ce semne radiologice indică la prezenţa bronşiectaziilor?
Opacitatea lobulară triunghiulară cu vârful spre hil
Imagini pronunţate în „fagure de miere”
Deplasarea organelor mediastinale spre partea afectată
Deformaţia cupolei diafragmului pe partea afectată
Sindrom de condensare a lobului micşorat în volum
Cm
Care sunt manifestările clinice caracteristice în afecţiunile interstiţiale pulmonare cronice la copii ?
Tusă uscată asociată cu dispnee
Catar respirator cu evoluţie favorabilă
Raluri umede buloase medii-mici difuze care nu se modifică după drenajul postural
Stare generală afectată cu apatie, inapetenţă, fatigabilitatea exprimată
Tusă cu spută spumoasă, aerată, roză la culoare

Cm
Ce modificări radiologice sînt sugestive pentru pneumoscleroză la copii?
Emfizem pulmonar
Deplasarea mediastinului
Diminuarea volumului pulmonar
Opacităţi reticulare (rețea cu linii)
Opacităţi difuze ”în sticlă mată”

Cm
Diagnosticul diferenţial al alveolitei fibrozante idiopatice la copil ?
Bronşita obstructivă
Maladii inflamatorii ale ţesutului conjuctiv
Pneumonia franco-lobară
Alveolite alergice extrinseci
Infecţia respiratorie acută

Cm
Care sunt măsurile terapeutice la un copil cu alveolită fibrozantă idiopatică?
Antiinflamatorii nesteroide
Excluderea factorilor cauzali de risc
Corticoterapie sistemică
Terapie simptomatică (antibiotice, expectorante)
Oxigenoterapie

Cm
Cu care maladii se va efectua diagnosticul diferenţial al bronşitei cronice primare la copil?
Sinuzita cronică
Bronşita acută
Boala bronşiectatică
Sindromul Мoune-Кuhn (traheobronhomegalia)
Fibroza chistică

Cm
Indicaţiile absolute pentru efectuarea bronhoscopiei diagnostice la copii sunt:
Pneumonii complicate cu atelectazie cu eșec de la tratamentul conservativ
Emfizem acut unilateral cu deplasarea mediastinului
Aspiraţie de corp străin în arborele bronşic
Tuse cronică
Pneumonia franco-lobară
Cm
Tratamentul unui copil cu fibroză chistică prevede ?
Kinetoterapia activă şi pasivă (tuse provocată, drenaj postural, gimnastică respiratorie)
Antitusive
Ameliorarea clearance-ului mucociliar (soluţia salină hipertonică inhalator, ambroxol)
Regim alimentar hipercaloric
Controlul infecţiei pulmonare (antibiotice parenteral, oral, inhalator)

Cm
Cauzele insuficienţei respiratorii la copii sunt:
Pneumonia
Astmul bronşic
Maladii obstructive ale căilor respiratorii superioare (epiglotit, laringospasm)
Pleurezie exudativă
Bronşita acută
Cm
Enumeraţi simptomele clinice respiratorii la copilul cu insuficienţă respiratorie:
Ritm respirator patologic (tahipnee, bradipnee)
Semne de luptă respiratorie (tiraj, respiraţie paradoxală, participarea musculaturii auxiliare)
Agitaţie, iritabilitate
Tahicardie
Dispnee

Cm
16.Care sunt posibilele complicații ale maladiei bronșiectatice?
A. pneumothorace
B. abcesul
C. tromboembolismul pulmonar
D. hemoptizie
E. empiema pleură

ASTMUL BRONŞIC LA COPII.

Complement simplu
1. Cs Indicați celula cu rol principal în patogenia astmului bronșic la copii:
A. Limfocitele
B. Celulele endoteliale
C. Eozinofilele
D. Monocitele
E. Fibroblaștii

2. Cs Marcaţi clasa de imunoglobuline care este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la
copii:
A. IgA
B. IgD
C. IgE
D. IgM
 E. IgG

3. Cs Indicați veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic la copii:

A. Dezvoltarea procesului inflamator de origine alergică la nivelul mucoasei
bronhiilor
B. Dezvoltarea procesului inflamator de origine virotică la nivelul căilor
respiratorii
C. Dezvoltarea procesului inflamator de origine bacteriană la nivelul căilor
respiratorii
D. Dezvoltarea procesului inflamator de origine autoimună
E. Dezvoltarea procesului inflamator de origine micotică la nivelul căilor
respiratorii

4. Cs Selectaţi efectul local al histaminei, care nu este caracteristic pentru astmul bronşic la
copii:
A. Creşte permiabilitatea capilarilor
B. Creşte secreția locală de mucus
C. Relaxarea musculaturii bronşice
D. Bronhospasm
E. Edemațierea mucoasei bronșice

5. Cs Indicați ce nu este caracteristic pentru criza de astm bronşic la copii:

A. Tusă spastică cu spută albicioasă
B. Dispnee expiratorie
C. Stare de agitaţie, frică, cefalee
D. Dispnee inspiratorie
E. Accese noctune de tuse

6. Cs Indicați calea eficientă de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul astmului

bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Subcutanat
C. Intramuscular
D. Inhalator
E. Per os

7. Cs Selectați manifestarea fiziopatologică care nu este caracteristică în astmul bronşic la copii:

A. Spasmul musculaturii netede bronşice
B. Edemul mucoasei
C. Hipersecreţia de mucus
D. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice
E. Spasmul laringian

8. Cs Selectați grupul de preparate care nu este indicat pentru tratamentul antiinflamator în

astmul bronşic la copii:
A. Antiinflamatoare nonsteroidiene
B. Corticosteroizi inhalator
C. Antileucotriene
D. Cromoglicatul disodic
E. Ipratropium bromid
9. Cs Selectați preparatul care pot provoca exacerbarea astmului bronşic la copii:
A. Acidul acetilsalicilic
B. Glucocorticosteroizi
C. Antihistaminice
D. Teofilina
E. Antileucotriene

10. Cs Indicați metoda utilizată pentru aprecierea variabilității zilnice a semnelor de astm bronşic
la copii:
A. ECG
B. Cardiointervalografia
C. PEF-metria
D. R-grafia cutiei toracice
E. Nivelul IgE serice

11. Cs Selectați biomarkerul procesului inflamator alergic regăsit în sputa pacientului cu astm
bronşic la copii:
A. Eozinofilie
B. Leucocitoză
C. Neutrofilie
D. Monocitoză
E. Trombocitopenie

12. Cs Indicați scopul principal în tratamentul astmului bronşic la copii:

A. Atingerea şi menţinerea controlului manifestărilor clinice
B. Sanarea focarelor de infecţie
C. Tratamentul comorbidităților
D. Ameliorarea respiraţiei nazale
E. Îmbunătăţirea microcirculaţiei sanguine

13. Cs Copilul manifestă semnele clinice ale exacerbării de astm bronșic. Care investigație de
laborator va oferi echipei medicale informația de bază pentru aprecierea statusului respirator la
copil?
A. Hemoleucograma
B. Gazometria arterială
C. Ureea serică
D. Timpul tromboplastinei partial activate
E. Nivelul IgE serice

14. Cs Un copil de 7 ani cu astm bronșic joacă fotbal la orele de educație fizică la școală. În
timpul jocului copilul începe să tușească, manifestă respirație șuierătoare și senzație de
sufocare. Ce medicație trebuie de administrat pentru a obține ameliorarea rapidă a stării
pacientului?
A. Prednisolon
B. Montelukast
C. Salbutamol
D. Fluticason propionat
E. Teofilină

16. Cs Indicați care dintre factorii de risc nu este implicat în patogeneza astmului bronșic la copii:
 A. Dermatita atopică în primii ani de viață
B. Expunerea în copilărie la acarienii prafului de casă
C. Fumatul matern
D. Detresa respiratorie la nounăscut
E. Infecțiile respiratorii frecvente în primii ani de viață

17. Cs Selectați afirmaţia care nu este caracteristică pentru astmul bronșic la copii:
A. Aspirina poate provoca exacerbarea astmului bronșic
B. Tusea poate fi manifestare a astmului bronșic
C. Wheezing-ul poate să nu fie prezent în timpul exacerbării de astm bronșic
D. Semnul „plămân silențios” este un semn favorabil
E. Prezența pulsului paradoxal este un semn al evoluției severe a maladiei

18. Cs Evoluția severă a astmului bronșic la copii este prognozată în caz de:
A. Copilul vorbește rar
B. Cianoza
C. PCO2 mai mare de 40
D. Nivelul PEF mai jos de 50% de la valorile prezise
E. Prezența tuturor semnelor de mai sus

19. Cs Indicați afirmația care nu prezintă factor de risc pentru astmul bronșic la copii:
A. Anamneza familială pozitivă (cazuri de astm la membrii familiei)
B. Prezența dermatitei atopice din primul an de viață
C. Fumatul în familie
D. Mediul rural de trai
E. Expunerea la alergeni

20. Precizați calea preferenţială de administrare a corticosteroizilor în tratamentul de menținere a

controlului astmului bronşic la copii:
A. Intravenos
B. Inhalator
C. Subcutanat
D. Intramuscular
E. Intrarectal

Complement multiplu

1. Cm Enumerați mecanismele patogenetice în astmul bronşic la copii:

A. Relaxarea mușchilor netezi ai bronhiilor
B. Activarea sintezei de leucotriene
C. Activarea sintezei unor citochine proinflamatorii
D. Reducerea marcată a sintezei de reagine (IgE)
E. Infiltrația eozinofilică a mucoasei bronșice

2. Cm Enumerați criteriile diagnostice în astmul bronşic la copii:

A. Predispunerea ereditară
B. Spirometria demonstrează dereglări obstructive la nivelul bronhiilor mici
C. Crize repetate de obstrucţie bronşică
D. Nivel crescut de IgE
 E. Spirometria demonstrează dereglări de tip restrictiv

3. Cm Enumerați maladiile cu care trebuie să fie diferențiat astmul bronşic la copii:

A. Aspirație de corp străin
B. Insuficiență cardiacă congestivă
C. Mucoviscidoza
D. Pneumonie acută
E. Traheomalacie

4. Cm Enumerați semnele clinice ale statusului astmatic la copii:

A. Durata wheezing-ului mai mult de 6 ore
B. Dereglări neurologice
C. Simptomul „plămânului silențios”, dispariţia tusei
D. Dispariția dispneei peste 4 ore de la începutul tratamentului
E. Auscultativ – respiraţie aspră, raluri buloase și crepitante

5. Cm Precizaţi acuzele caracteristice pentru exacerbarea de astm bronşic la copii:

A. Accese frecvente de tuse
B. Accese de dispnee
C. Prurit cutanat
D. Wheezing
E. Strănut, respirație nazală dificilă

6. Cm Selectaţi criteriile de severitate pentru astmul bronşic la copii:

A. Frecvenţa acceselor de dispnee
B. Caracterul şi durata acceselor
C. Frecvenţa infecțiilor respiratorii acute
D. Frecvenţa simptomelor nocturne
E. Toleranţa la efort fizic

7. Cm Enumerați factorii declanșatori ai statusului astmatic la copiii cu astm bronșic:

A. Necomplianța și sistarea tratamentului cu glucocorticoizii inhalatori
B. Administrarea de antihistaminice
C. Administrarea necontrolată şi îndelungată de adrenomimetice
D. Acutizarea procesului inflamator în plămâni
E. Tratamentul cu glucocorticoizii inhalatori

8. Cm Precizaţi factorii de risc pentru astmul bronşic la copii:

A. Predispoziţia genetică
B. Bronșiolita
C. Dermatita atopică în primii ani de viaţă
D. Absenţa maladiilor alergice la rude
E. Disfuncţia sistemului nervos vegetativ

9. Cm Enumerați investigațiile diagnostice specifice pentru astmul bronşic la copiii de vârstă

şcolară:
A. Nivelul seric de IgE (total şi alergen-specifice)
B. Radiografie abdominală
C. Aprecierea nivelului de complexe imunocirculante
D. Investigaţia sputei
E. Spirometria
10. Cm Marcați complicaţiile imediate ale astmului bronşic la copii:
A. Status astmaticus
B. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Pneumotorax spontan
D. Emfizem mediastinal subcutan
E. Atelectazie segmentară

11. Cm Enumerați alergenii alimentari care mai des provoacă exacerbarea de astm bronşic la
copii:
A. Ouăle
B. Citricele
C. Peştele şi produsele de mare
D. Arachidele, nucile
E. Porumbul

12. Cm Indicați factorii declanșatori ai exacerbării de astm bronşic la copii:

A. Praful de casă
B. Mucegaiuri
C. Polenuri
D. Fumul de ţigară
E. Aerul cald

13. Cm Selectați factorii de risc pentru dezvotarea astmului bronşic la copiii de vârsta timpurie:
A. Infecțiile respiratorii acute
B. Anemia feriprivă
C. Astmul bronșic la unul din părinți
D. Dermatita atopică
E. Rinita alergică

14. Cm Enumerați nivelele de control ale astmului bronşic:

A. Lipsa exacerbărilor de astm bronșic
B. Astm bronșic controlat
C. Simptome nocturne de astm bronșic
D. Astm bronșic parțial controlat
E. Astm bronșic necontrolat

15. Cm Enumerați criteriile de severitate pentru exacerbările de astm bronşic la copii:

A. Frecvenţa simptomelor de astm
B. Prezența simptomelor nocturne de astm
C. Rezultatele investigațiilor funcţiei pulmonare
D. Examinarea testelor alergologice
E. Modificările în hemoleucogramă

16. Cm Marcați factorii de risc pentru dezvoltarea astmului bronșic la copiii cu vârsta sub 5 ani:
A. Sexul feminin
B. Trei epizoade de wheezing în ultimele 6 luni
 C. Dermatita atopică
D. Istoric de astm la unul din părinţi
E. Sensibilizare la aeroalergeni

17. Cm Enumerați biomarkerii caracteristici în sputa copiilor cu astm bronşic atopic:

A. Prezența eozinofiliei
B. Prezența cristalelor Charcot-Leyden
C. Cantitatea trombocitelor
D. Prezența spiralelor Curschmann
E. Prezența leucocitozei

18. Cm Selectați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a crizei de astm bronşic:

A. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
B. Remediile antihistaminice
C. Medicamente cu acțiune anticolinergică
D. Corticosteroizi sistemici
E. Antileucotriene

19. Cm Enumerați preparatele anticolinergice indicate pentru tratamentul astmului bronşic la

copii:
A. Ipratropium bromid
B. Teofilină
C. Oxytopirină bromid
D. Tiotrapium bromid
E. Sulfat de magnesiu

20. Cm Precizați indicațiile pentru tratamentul de urgenţă a exacerbării severe de astm bronşic la
copii:
A. Oxigenoterapie
B. Bronhodilatatoare cu durată scurtă de acțiune
C. Corticosteroizi sistemici
D. Antileucotriene
E. Antibioticoterapie

21. Cm Enumerați preparatele de bază indicate pentru menținerea controlului astmului bronşic la
copii:
A. Antiinflamatoare nesteroidene
B. Corticosteroizi inhalatori
C. Antileucotriene
D. Bronhodilatatoare cu durată lungă de acțiune
E. Remediile antihistaminice

22. Cm Enumerați manifestările caracteristice pentru astmul bronșic la copii:

A. Tusea, care este simptom predominant
B. Stridor
C. Creșterea rezistenței căilor aeriene
D. Hiperreactivitate bronșică
E. Scăderea capacității reziduale funcționale a plămânilor
Bronşitele la copii. Complement simplu
Cs
1. Precizaţi factorul etiologic comun în bronşita acută la copii:
a) Alergeni alimentari
b) Protozoare
c) Germeni bacterieni
d) Agenţii micotici
e) Viruşi
Cs
2. Selectaţi modificarea caracteristică la examenul clinic în bronşita acută la copii:
a) Crepitaţie
b) Matitate unilaterală
c) Murmur vezicular
d) Raluri umede difuze care se modifică după tuse
e) Raluri localizate
Cs
3. Marcaţi caracterul tusei în debutul bronşitei acute la copii:
a) Productivă cu expectoraţii
b) Lătrătoare (spasmatică)
c) Paroxistică (în accese)
d) Uscată
e) Mixtă
Cs
4. Indicaţi diferenţa la examenul clinic între bronşita acută obstructivă şi bronşita acută simplă la copii:
a) Expirul prelungit
b) Tusea productivă
c) Matitatea percutorie
d) Tusea bitonală
e) Tusea uscată
Cs
5. Marcaţi aspectul radiologic care NU este caracteristic în bronşiolită la copii:
a) Desenul pulmonar accentuat
b) Opacitate lobară confluentă
c) Modificări bilaterale interstiţiale cu infiltraţie peribronşică
d) Оpacităţi segmentare şi subsegmentare
e) Hiperinflaţie pulmonară
Cs
6. Precizaţi simptomul clinic care NU este caracteristic pentru bronşiolită la copii:
a) Tiraj ul cutiei toracice
b) Polipnee, tahipnee
c) Raluri crepitante difuze
d) Inspirul prelungit, zgomotos
e) Wheezing-ul
Cs
7. Numiţi agentul patogen comun în bronşiolită la copii:
a) Virusul respirator sincitial
b) Virusul gripal A1
c) Virusul gripal A2
d) Mycoplasma pneumoniae
e) Enterovirisurile
Cs
8. Marcaţi care din afirmaţiile expuse NU caracterizează bronşiolita la copii:
a) Afectează căile respiratorii mici (bronşiolele)
b) Este produsă de virusuri
c) Este caracteristic wheezing-ul
d) Dispnee inspiratorie
e) Tahipnee
CS
9. Alegeţi semnul clinic caracteristic în bronşită acută la copii:

a) Percutor matitate
b) Raluri difuze buloase instabile pe parcursul zilei
c) Crepitaţii localizate
d) Sindrom toxic infecţios exprimat
e) Dispnee
CS
10. Precizaţi tratamentul prioritar în bronşita acută la copii şi adolescenţi:
a) Antimicrobiene
b) Bronhodilatatoare
c) Anticoagulante
d) Antitusive
e) Expectorante, mucolitice
CS
11.Utilizarea antibioticelor în tratamentul bronşitei acute la copii este valabilă în caz de:

a) Infecţie virală
b) Infecţie bacteriană documentată
c) Vomă indusă de tusă
d) Sindrom febril
e) Tusea umedă
CS
12. Numiţi afecţiunea copilului pentru care este caracteristică dispnee expiratorie:

a) Stenoza acută a laringelui

b) Bronşită obstructivă
c) Pneumonia comnitară
d) Pleurezia sinpneumonică
e) Boala celiacă
CS
13.Selectați afirmația corectă referitor la definiţia bronşiolitei la copii:
a) infecţie virală cu afectarea parenhimului pulmonar
 b) infecţie bacteriană cu afectare bronşiolară a sugarului
c) proces inflamator infecţios specific acut al arborelui bronşic
d) infecţie fungică cu afectare bronşiolară a sugarului
e) infecţie virală cu afectare preponderent bronşiolară a sugarului

Complement multiplu
Cm
1. Selectaţi factorii de risc pentru bronşita obstructivă la copii:
a) Prematuritatea
b) Focarele cronice de infecţie orofaringe
c) Antecedente alergologice familiale
d) Alimentaţia naturală exclusivă
e) Tabagismul pasiv/activ
Cm
2. Selectaţi simptomele clinice pentru bronşita acută la copii:
a) Matitate localizată
b) Respiraţie aspră
c) Percutor sunet pulmonar
d) Raluri umede difuze bilateral
e) Bronhofonie
Cm
3. Notaţi manifestările clinice în bronşita acută obstructivă la copii:
a) Tuse, inclusiv nocturnă
b) Dispnee inspiratorie
c) Stridor
d) Dispnee expiratorie
e) Sunet submat localizat
Cm
4. Enumeraţi factorii favorizanti în bronşiolita acută la copii:
a) Alimentaţia naturală
b) Microambianţă aglomerată
c) Unicul copil în familie
d) Fumatul pasiv
e) Prezenta unor frati mai mari
 CM
5. Selectaţi semnele de obstrucţie bronşică la copil cu bronşiolita acută:
a) Expir prelungit
b) Hiperinflaţie
c) Raluri sibilante
d) Inspir prelungit
e) Tusea
CM
6. Selectaţi afirmaţiile corecte caracteristice în bronşiolita acută la copii:
 a) Se întâlneşte preponderent la sugarul mic
b) Afectează frecvent copiii de vârstă scolară
c) Este inflamaţia segmentelor distale ale arborelui bronşic
d) Mai frecvent este de etiologie bacteriană
e) Obstrucţia bronşiolară

CM
7. Enumeraţi semnele clinice respiratorii caracteristice în bronşiolită la copii:
a) Tahipnee severă
b) Distensie toracică emfizematoasă
c) Stridor
d) raluri subcrepitante bronşiolare la expir şi inspire difuze
e) expir prelungit cu geamăt expirator

CM
8. Alegeţi metodele pentru ameliorarea permeabilităţii căilor aeriene în bronşită acută la copii:
a) Administrarea enzimelor sistemice
b) Fluidificarea secreţiilor bronşice
c) Aportul adecvat de lichide în organism
d) Drenaj postural
e) Kineziterapie respiratorie
CM
9. Enumeraţi caracteristicile pentru infecţia cu virusul respirator sinciţial (VRs) la copii:
a) Este principalul agent cauzal al bronşiolitei
b) Reinfectarea este frecventă, îndeosebi în colectivităţile de copii
c) Risc major serveşte primul puseu de infecţie cu VRs, care necesită spitalizare
d) Reinfectarea cu VRs decurg cu manifestări uşoare
e) Formează imunitate de durată, practic pe viaţă
Cm
10. Selectaţi afecţiunile copilului care evoluează cu dispnee expiratorie:
a) Bronşită obstructivă
b) Bronşiolita
c) Crupul
d) Abces faringian
e) Pneumonie acută necomplicată
Cm
11. Wheezing-ul poate fi constatat în următoarele afecţiuni ale copilului:
a) Astm bronşic
b) Bronşită acută obstructivă
c) Bronşiolită
d) Atelectazii pulmonare
e) Pneumonie nosocomială
Cm
12. Enumeraţi criteriile de apreciere a gradului de severitate în bronşiolita acută la copii:
a) Saturaţia cu oxigen
b) Prezenţa semnelor de detresă respiratorie
 c) Episoade de apnee
d) Caracterul tusei
e) Nivelul hemoglobinei

13. Precizaţi condiţiile care cresc riscul de formă severă de bronsiolită acută la copii:
a) Prematuritatea
b) Alimentaţia naturală
c) Greutatea mică la naştere
d) Vârsta peste 3 ani
e) Boli pulmonare preexistente

Pneumonia comunitară la copii. Complement simplu

Cs
1 Selectaţi opţiunea care nu este variantă clinică-morfologică a pneumoniei comunitare la copil?
A. Pneumonia lobulară (bronhopneumonie)
B. Pneumonie franc-lobară (lobară)
C. Pneumonie segmentară
D. Pneumonie interstiţială
E. Pneumonia cronică
Cs
2. Precizați stadiu patogenic care nu caracterizează evoluţia pneumoniei pneumococice la copii:
A. Latenţă
B. Rezoluţie
C. Hepatizare cenuşie
D. Hepatizare roşie
E. Congestie
Cs
3. Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată la copii:
A. Expir prelungit însoţit de geamăt
B. Accentuarea zgomotelor respiratorii
C. Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectată
D. Raluri uscate sibilante difuze
E. Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse
Cs
4. Selectaţi factorul etiologic în pneumonia franc-lobară la copii:
A. Staphilococcus aureus
B. Bacilul haemofilus
C. Klebsiella pneumoniae
 D. Streptococcus hemolitic
E. Streptococcus pneumoniae
Cs
5. Diagnosticul definitiv în pneumonia comunitară la copii ca regulă se stabileşte în baza:
A. Scintigrafiei pulmonare
B. Spirograifiei
C. Bronhoscopiei
D. Radiografiei cutiei toracice
E. Bronhografiei pulmonare
Cs
6. Indicați care semn nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară la copii:
A. Se afectează unul sau câteva segmente
B. Tabloul clinic cu expresivitate generală minoră
C. Wheezing-ul este caracteristic
D. Deseori evoluează cu component atelectatic
E. Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu baza spre hil
CS
7. Diagnosticul etiologic concludent al pneumoniei comunitare se stabileşte în baza:

A. Microscopiei sputei
B. Explorărilor bacteriologice calitative a sputei
C. Explorărilor bacteriologice cantitative a sputei
D. Imunofluorescenţei sputei
E. Investigaţiilor imunologice celulare
CS
8. Precizați mecanismul de infectare în pneumonia comunitară la copii:

A. Aerogen
B. Limfogen
C. Ascendent
D. Pleural
E. Mediastinal
CS
9. Numiți antibioticul de prima linie în tratamentul pneumoniei comunitare la copilul mic:

A. Aminoglicozide
B. Sulfanilamide
C. Aminopenicilene
D. Cefalosporine generaţia I
E. Tetracicline
CS
10. Precizați durata optimală a antibioticoterapiei la copil cu pneumonie comunitară necomplicată:
 A. 1 zi după normalizarea temperaturii
B. 3 zile după normalizarea temperaturii
C. 5 zile după normalizarea temperaturii
D. Până la dispariţia tusei
E. Până la rezorbţie totală a opacităţilor pulmonare
CS
11. Pneumonia atipică este de regulă provocată de:

A. Haemophilus influenzae
B. Mycobacterium tuberculosis
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Streptococcus pneumoniae
E. Pseudomonas aeruginosa
CS
12. Tratamentul de prima intenție în pneumonia atipică la copil este cu:
A. Macrolide
B. Cefalosporine gen. II
C. Cefalosporine gen. III
D. Aminoglicozide
E. Aminopeniciline
CS
13. Numiţi calea preferenţială de administrare a antibioticelor în pneumonia comunitară necomplicată
la copil:
A. Intramuscular
B. Intravenos
C. Calea orală
D. Intrarectal
E. Intrapleural
CS
14. Indicaţi cauza devierii mediastinului spre partea afectata la copil cu afecţiune pulmanară:
A) hemotorax
B) pneumotorax
C) hidropneumotorax
D) emfizem lobar
E) atelectazie pulmonară

15. Precizaţi investigaţia pentru confirmarea diagnosticul de pneumonie la copil:

A) spirografia
B) bronhografia
C) radiografia pulmonară
D) PEF-metria
E) scintigrafia pulmonară

16. Indicaţi tratamentul de prima intenție în pneumonia cu Mycoplasma la copii:

A) Macrolide
B) Sulfanilamide
C) Nitrofurane
D) Aminopenicilline
E) Fluorchinolone

17. Indicaţi pentru care tip de pleurezie este caracteristic: 80% limfocite, 15% neutrofile, 5%
eritrocite:
A) purulentă
B) seroasă
C) hemoragică
D) sero-hemoragică
E) fibrinoasă

18. Precizați cauza cea mai probabilă a pleureziei la un copil de 3 ani, în lichidul pleural al căruia
predomină neutrofilele:
A) etiologie bacteriană nespecifică
B) tuberculoza
C) cancer pulmonar
D) etiologie alergică
E) etiologie virală

19) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil nou-născut cu pneumonie:

A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut

20) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil sugar cu pneumonie:

A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut

21) Precizați noţiunea de respiraţie accelerată la copil între 1-5 ani cu pneumonie:
A. Peste 30 respirații/minut
B. Peste 40 respirații/minut
C. Peste 50 respirații/minut
D. Peste 60 respirații/minut
E. Peste 70 respirații/minut
22) Numiţi metoda de profilaxie specifică a pneumoniei comunitare bacteriene la copii:
A. Vitaminoterapia
B. Gimnastică respiratorie
C. Alimentaţie sănătoasă
D. Imunizarea
E. Călirea organismului
 Complement multiplu
C. Cm
1. Enumerați criteriile de diagnostic ale pneumoniei comunitare la copil, după OMS, recomandate
pentru sectorul primar de asistenţă medicală:
A. Prezența tusei
B. Tahipnee
C. Prezenţa sindromului bronhoobstructiv
D. Tirajul cutiei toracice
E. Leucocitoza, neutrofiloza
D. Cm
2. Selectați factorii de risc pentru declanșarea pneumoniei comunitare la copilul mic:
A. Malnutriţia
B. Stările imunocompromise
C. Alimentaţia artificială cu lapte praf
D. Rahitismul
E. Prematuritatea
Cm
3. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pneumonia comunitară la copilul mic:
A. Dispnee în lipsa sindromului obstructiv
B. Bătăi preinspiratorii ale aripilor nazale
C. Raluri umede buloase mici localizate
D. Emfizem pulmonar
E. Tirajul cutiei toracice
Cm
4. Indicaţi semnele clinice caracteristice în pneumonia interstiţială la copii:
A. Semnele clinice caracteristice infecţiei virale respiratorii inferioare
B. Tiraj intercostal şi substernal
C. Examen fizic pulmonar sărac
D. Respiraţie diminuată
E. Tusa intensivă şi dispnee
Cm
5. Precizaţi afirmaţiile corecte pentru pleureziile metapneumonice la copii:
A. Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamator
B. Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumoniei
C. Exudatul pleural este seros-fibrinos
D. În hemoleucogramă se constată leucocitoză marcată, VSH crescut
E. Complexele imunocirculante la valori majorate
Cm
6. Selectaţi agenţii etiologici cauzali în pneumoniile comunitare la copil şcolar:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Mycoplasma pneumoniae
D. Enterobacteriile
E. Pseudomonas aeruginosa
Cm
 7. Sindromul de condensare pulmonară din pneumonia comunitară la copii se manifestă prin
următoarele:
A. Raluri ronflante bilateral, difuze
B. Submatitate localizată
C. Expir prelungit
D. Accentuarea vibraţiilor vocale
E. Raluri crepitante localizate
Cm
8. Enumeraţi semnele de ineficacitate a tratamentului antibacterian în pneumonia comunitară la copii:
A. Sindrom febril rebel
B. Infiltraţie pulmonară redusă la examenul radiologic control
C. Leucocitoză progresivă
D. Agravarea stării generale
E. Progresarea simptomatologiei pulmonare
Cm
9. Selectaţi caracteristicele bronhopneumoniei în focar la copil:
A. Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios, care domină examenul fizic pulmonar
B. Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatrică
C. Se localizează preponderent bilateral, diseminat
D. Se produce preponderent la copilul > 5 ani.
E. Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm
Cm
10. Radiografia pulmonară va evidenţia următoarele în pneumonia necomplicată la copii:
A. Emfizem lobular
B. Interlobită
C. Accentuarea desenului pulmonar
D. Opacităţi micro-macronodulare
E. Accentuarea desenului inrestiţial
Cm
11. Eenumeraţi complicaţiile pulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:
A. Pleurezia
B. Otita purulentă
C. Meningita purulentă
D. Atelectazii pulmonare
E. Distrucţie pulmonară
Cm
12. Selectaţi complicaţiile extrapulmonare în evoluţia nefavorabilă a pneumoniei comunitare la copii:
A. Otita purulentă
B. Pleurezia
C. Meningita purulentă
D. Enterocolita acută
E. Malabsorbţia intestinală
Cm
13. Enumeraţi criteriile clinice de diagnostic pozitiv în pneumonia comunitară la copii:
A. Febra peste 390C peste 3 zile
B. Respiraţie aspră şi raluri buloase difuze
C. Respiraţie accelerată
D. Diminuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E. Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate
Cm
14. Enumeraţi semnele clinice respiratorii în pneumonia comunitară la copii:
A. Expir prelungit şi geamăt expirator
B. Matitate sau submatitate localizată
C. Tirajul cutiei toracice
D. Accentuarea vibraţiilor vocale în zona afectată
E. Respiraţie atenuată, raluri crepitante localizate
Cm
15. Selectaţi principiile de tratament în pneumonia comunitară necomplicată la copii:
A. Măsuri generale de îngrijire, regim hidric optimizat
B. Medicaţie antihistaminică
C. Kineziterapie respiratorie
D. Terapie antibacteriană
E. Tratamentul simptomatic după caz
Cm
16. Enumeraţi antibioticele de prima linie în pneumonia comunitară necomplicată la copil:
A. Aminopeniciline orale
B. Cefalosporine gen. II, orale
C. Macrolide
D. Tetracicline orale
E. Aminoglicozide orale
Cm
 17. Enumeraţi preparatele antibacteriene în terapia pneumoniei atipice la copil:
A. Amoxicilina
B. Claritromicina
C. Azitromicina
D. Sulfanilamide
E. Nitrofurantoina
Cm
18. Indicaţi agenţii patogeni cauzali în pneumonia atipică la copil:
A. Mycoplasma pneumoniae
B. Staphylococcus aureus
C. Streptococcus pneumoniae
D. Escerichia coli
E. Chlamydia pneumoniae
Cm
19. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru pleurezia exudativă la copii:
A) Abolirea trasmiterii vibraţiilor vocale
B) Matitate netă la percuţie declivă
C) Sunet percutor de cutie
D) Respiraţie vezicuară la auscultaţie
E) Abolirea murmurului vezicular
Cm
20. Selectaţi semnele clinico-radiologice caracteristice pneumotoraxului la copii:
A) agravare bruscă a sindromului funcţional respirator
B) deplasarea mediastinului spre partea afectată
C) deplasarea mediastinului spre partea sănătoasă
D) lipsa desenului pulmonar pe radiografie
E) diminuarea murmurului vezicular pe partea afectată
21. Precizaţi modificările în hemoleucogramă la copil cu pneumonie bacteriană:
A) Leucocitoză
B) Neutrofiloză
C) Eozinofilie
D) Limfocitoză
E) Viteza sedimentare eritrocite crescută
22. Enumeraţi formele clinico-radiologice ale pneumoniei comunitare la copii:
A) Bronhopneumonie în focar.
B) Pneumonie eozinofilică.
C) Pneumonie segmentară.
D) Pneumonie franco-lobară.
E) Pneumonie interstiţială.

HEMATOLOGIE
Coagulopatii la copii. Hemofilia. Complement simplu
1. Precizaţi ce NU este caracteristic pentru Hemofilie la copii:
A. sângerare de tip hematom;
 B. hemartroze;
C. hemoragie tardivă posttraumatică;
D. peteşii şi echimoze;
E. număr normal de trombocite.
2. Numiţi factorul deficit în Hemofilia A la copii:
A. factorului IX;
B. factorului VIII;
C. factorului XI;
D. factorului XII;
E. factorului V.
3. Alegeţi indicaţia optimă în hemoragie la copil cu hemofilia A:
A. plasma proaspăt congelată;
B. plasma nativă;
C. crioprecipitatul;
D. masa eritrocitară;
E. factor de coagulare liofilizat;
4. Selectaţi medicaţia contraindicată în tratamentul hemofiliei la copii:
A. crioconcentratul;
B. tamponul hemostatic;
C. imobilizarea de scurtă durată a membrului afectat;
D. acidul acetilsalicilic;
E. repaosul fizic.
5. Precizaţi calea de transmitere în Hemofilia A la copii:
A. Autosomal-dominantă;
B. Autosomal-recesivă;
C. X-lincată, recesiv;
D. Multifactorialpă;
E. Dobîndită.
6. Notaţi tipul de sângerare în Boala Willebrand la copii:
A. sângerare tip hematom;
B. sângerare tip mixt;
C. sângerare tip vascular – peteşial;
D. prognostic nefavorabil;
E. hemartroze frecvente.
7. Precizaţi modificarea de laborator caracteristică în boala Willibrand la copii:
A. reducerea factorului IX de coagulare;
B. hipofibrinogenemia;
C. trombocitopenia;
D. adezia şi agregarea redusă a trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare.
8. Alegeţi parametrul care NU se modifică în Hemofilie la copii:
A. timpul de coagulare după Le-Wait;
B. nivelul factorului VIII;
C. timpul tromboplastinei parţial activate;
 D. timpul de recalcificare a plasmei;
E. numărul de trombocite.
9. Precizaţi modificarea de laborator care NU este caracteristică pentru hemofilia A la copii:
A. Durata de sîngerare crescută;
B. Timpul de coagulare crescut;
C. Timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. Durata de sîngerare normală;
E. Deficit al factorului VIII.
10. Identificaţi cea mai frecventă coagulopatie la copii:
A. Hipofibrinogenemia
B. Hemofilia A
C. Hemofilia B
D. Hemofilia C
E. Deficitul de factor V (parahemofilie)
E. Complement multiplu
1. Enumeraţi semnele clinice în Hemofilie la copii:
A. hemoragii profuze;
B. hematoame;
C. hemartroze;
D. echimoze şi peteşii;
E. hemoragie peste 1–2 ore după traumatisme.
2. Selectaţi criteriile pentru diagnosticul de Hemofilie la copii:
A. anamneza eredocolaterală;
B. creşterea duratei sângerării după Duke;
C. consumul redus al protrombinei;
D. diminuarea numărului trombocitelor;
E. creşterea timpului de coagulare după Le-White.
3. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru hemofilie la copii:
A. durata de sângerăre crescută;
B. timpul de coagulare după Le-White crescut;
C. timpul tromboplastinei parţial activate sporit;
D. reducerea adeziei şi agregaţiei trombocitelor;
E. deficitul factorului VIII sau IX.
4. Enumeraţi criteriile pentru confirmarea tipului de hemofilie la copii:
A. insuficienţa factorului Willibrand;
B. deficitul factorului VIII;
C. deficitul factorului IX;
D. deficitul factorului XII;
E. deficitul factorului XI.
5. Alegeţi afirmaţiile corecte caracteristice pentru Hemofilie la copii:
A. durata de sîngerare crescută;
B. timpul de coagulare crescut;
C. timpul de tromboplastină parţial activat crescut;
D. sîngerare de tip hematom;
E. este o boală genetică.
6. Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru boala Willebrand la copii:
 A. scăderea adeziunii trombocitelor;
B. deficitul factorului IX;
C. deficitul factorului XI;
D. deficitul factorului Willibrand;
E. сreşterea duratei de sângerare.
7. Selectaţi afirmaţiile caracteristice pentru boala Willebrand la copii:
A. transmiterea recesivă, X – lincată;
B. transmiterea autosomal – dominant;
C. diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelor;
D. tipul mixt de sângerare;
E. hemartroze frecvente.
8. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru hemophilia B la copii:
A. prezenţa hematoamelor şi hemartrozelor;
B. creşterea timpului tromboplastinei parţial activate;
C. prognosticul pentru viaţă este favorabil;
D. deficitul factorului IX;
E. deficitul factorului XI.

9. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru Hemofilie la copii:

A. tip hematom de sângerare;
B. hemartroză – manifestare caracteristică a bolii;
C. tipul mixt de sângerare;
D. hemofilia B este mai frecventă ca hemofilia A;
E. tratamentul de substituţie este esenţial.
10. Determinaţi indicii coagulogramei care se modifică în hemofilie la copii:
A. timpul tromboplastinei parţial activat;
B. consumul protrombinei;
C. testul cu etanol;
D. timpul trombinic;
E. timpul recalcificării plasmei.

11. Enumeraţi principiile de tratament în hemofilie la copii:

A. crioprecipitatul;
B. imobilizare de scurtă durată a articulaţiei afectate;
C. imobilizare de durată a articulaţiei afectate;
D. transfuzii de sânge;
E. concentrate liofilizate ale factorului VIII.
12. Precizaţi principiile de terapie în hemartroza acută la copii cu hemofilie:
A. perfuziile de reopoliglucin;
B. factor de coagulare liofilizat;
C. imobilizarea de scurtă durată a articulaţiei;
D. administrarea de heparină;
E. puncţia obligatorie a articulaţiei.
13. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului intrinsec al coagulării:

A. Determinarea Timpului Tromboplastinei Parţial Activate

B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea Timpului Protrombinei
D. Aprecierea nivelului F VIII de coagulare
 E. Aprecierea nivelului F IX de coagulare
14. Enumeraţi testele pentru evaluarea mecanismului extrinsec al coagulării:

A. Aprecierea Timpului Protrombinei

B. Aprecierea Timpului Trombinei
C. Determinarea fibrinogenului
D. Aprecierea F VII
E. Determinarea toleranţei plasmei la heparină
15. Selectaţi modificările caracteristice pentru boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de moştenire
B. Tipul X-linkat de moştenire
C. Diminuarea funcţiei de adeziune şi agregare a trombocitelor
D. Creşterea duratei de sângerare
E. Tipul hematom de sângerare
16. Alegeţi manifestările clinice tipice bolii von Willebrand la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematome
D. Eritem, macule-papule
E. Peteşii, echimoze
17. Selectaţi modificările caracteristice în boala von Willebrand la copii:
A. Tipul autosomal de transmitere
B. Afectare izolată a hemostazei primare
C. Afectare izolată a hemostazei secundare
D. Coagulopatie de tip mixt
E. Transmisă X-linkat

Anemiile hemolitice la copii. Complement simplu

1. Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:
A. diminuarea cantităţii de eritrocite;
B. reticulocitoza;
C. icterul sclerotegumentar;
D. hiperbilirubinemia;
E. fierul seric diminuat.
2. Selectaţi criteriul definitoriu pentru hemoliza intravasculară la copii:
A. majorarea bilirubinei indirecte;
B. reticulocitoza;
C. icterul;
D. creşterea hemoglobinei plasmatice;
E. majorarea indicelui color.
3. Pentru hemoliza extravasculară nu este caracteristic:
A. sferocite, microcite;
B. majorarea bilirubinei indirecte;
C. majorarea bilirubinei directe;
D. reticulocitoza;
E. splenomegalia.
4. Precizaţi caracteristică eritrocitelor în sferocitoza ereditară la copii:
A. diametrul majorat;
 B. creşte diametrul, se micşorează grosimea;
C. scade diametrul, se măreşte grosimea;
D. scade diametrul, se micşorează grosimea;
E. eritrocitele nu se schimbă.
5. Indicaţi modificarea în mielogramă la copil cu criză hemolitică în microsferocitoza ereditară:
A. inhibarea sistemului eritroid;
B. hiperplazia tuturor sistemelor;
C. lipsa de modificări;
D. sporirea sistemului eritroid;
E. prezenţa megacariocitelor.
6. Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este cacteristic:
A. paliditate;
B. icter;
C. mărirea splinei;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. culoarea normală a scaunului.
7. Precizaţi modificarea de laborator cere nu este caracteristică în sferocitoza ereditară la copii:
A. anemia;
B. reticulocitoza;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele în formă de ţintă.
E. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
8. Indicaţi modificarea de laborator care nu este caracteristică pentru B-talasemie la copii:
A. anemia;
B. eritrocitele în formă de ţintă;
C. majorarea fierului seric;
D. hipocromia;
E. hipercromia.
9. Precizaţi modificarea care nu este caracteristică pentru anemia falciformă la copii:
A. tipuri patologice de hemoglobină;
B. eritrocitele în formă de seceră;
C. mărirea nivelului hemoglobinei fetale;
D. şocul hipovolemic în perioada de criză;
E. criza vaso-ocluzivă.
10. Indicaţi caracterul anemiei hemolitice dobăndite, provocată de administrarea medicamentelor, la
copii:
A. autoimună;
B. heteroimună;
C. izoimună;
D. transimună;
E. neimună.
11. Precizaţi tratamentul de fond în anemia hemolitică imună la copii:
A. terapia de substituţie;
B. glucocorticosteroizii;
C. splenectomia;
D. citostaticele;
E. prepatatele de fier.
12. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul talasemiei la copii:
A. glucocorticosteroizii;
B. masă eritrocitară;
C. desferalul;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
13. Selectaţi medicaţia car nu are indicaţii în tratamentul sferocitozei ereditare la copii:
A. transfuziile regulate de masă eritrocitară;
B. transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/l;
C. splenectomie;
D. desferal;
E. terapie suportivă generală.
14. Precizaţi metoda de elecție de tratament în sferocitoza ereditară la copii:
A. transfuziile de masă eritrocitară;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. transplantul de măduvă ososasă;
E. transfuzia celulelor stem.
15. Selectaţi medicaţia contraindicată în tratamentul anemiei hemolitice la copii:
A. glucocorticosteroizii;
B. preparatele fierului;
C. desferalul;
D. transfuziile de masă eritrocitară;
E. trasfuzia celulelor stem.
Complement multiplu
1. Enumeraţi criteriile definitorii pentru hemoliză la copii:
A. reticulocitopenie;
B. nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobină;
C. reticulocitoză;
D. icterul tegumentar;
E. creşterea bilirubinei indirecte.
2. Indicaţi afirmaţiile corecte în cadrul hemolizei intravasculare la copii:
A. cauza – sindromul CID;
B. cauza – transfuziile de sânge incompatibil;
C. creşterea nivelului Hb-plazmatice;
D. prezenţa sferocitelor, microcitelor;
E. sporirea nivelului de bilirubină indirectă.
3. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. hemoliza intravasculară;
B. hemoliza intracelulară;
C. eritrocitele în formă de ţintă;
D. microcitoza;
E. curba Price-Jones deviată în stânga.
4. Enumeraţi afirmaţiile caracteristice pentru sferocitoza ereditară:
A. deficitul proteinei membranare a eritrocitelor;
B. epistaxisul;
C. tipul autosomal – dominant de transmitere;
D. splenomegalia;
 E. reducerea rezistenţei osmotice a eritrocitelor.
5. Enumeraţi caracteristicele pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare la copii:
A. paliditatea;
B. icterul;
C. splenomegalia;
D. mărirea ganglionilor limfatici;
E. epistaxisul.
6. Precizaţi modificările caracteristice în microsferocitoza ereditară la copii:
A. suprimarea sistemului eritroid;
B. scăderea rezistenţei osmotice a eritrocitului;
C. scăderea indicelui de culoare;
D. microsferocite în sângele periferic;
E. curba Price-Jones deviată în dreapta
7. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice în B-talasemie la copii:
A. diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobină;
B. eritrocitul sub formă de „ţintă”;
C. creşterea nivelului fierului seric;
D. creşterea indicelui de culoare;
E. reducerea nivelului fierului seric.

8. Precizaţi principiile în tratamentul talasemiei la copii:

A. hemotransfuziile;
B. desferalul;
C. splenectomia;
D. prednisolonul;
E. preparatele fierului.
9. Enumeraţi simptomele clinice ale anemiei falciforme (siclemia) la copii:
A. anemia;
B. icterul;
C. crizele vaso-ocluzive;
D. crizele aplastice;
E. hemoragii.
10. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru sferocitoza ereditară:
A. se depistează în vârsta înaintată;
B. predispoziţie la litiază biliară;
C. microsferocitoza;
D. eritrocitele sub formă de „ţintă”;
E. deficitul proteinei membranare eritrocitare.
11. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru B- talasemie la copii:
A. creşterea hemoglobinei fetale;
B. dereglarea sintezei lanţurilor globinei;
C. hipocromia;
D. diminuarea fierului seric;
E. eritrocitele sub formă de „ţintă”.
12. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficitul de glucozo-6-fosfat
dehidrogenaza:
A. criza apare după administrarea medicamentelor;
 B. hemoliza intravasculară;
C. hemoliza intracelulară;
D. urina întunecată;
E. majorarea bilirubinei indirecte.
13. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică autoimună la copii:
A. debutul lent;
B. debutul acut;
C. durerile abdominale, febra, urina întunecată;
D. proba Coombs directă negativă;
E. efectul pozitiv de la glucocorticoizi.
14. Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia falciformă la copii:
A. reticulocitoză;
B. eritrocite în formă de seceră;
C. eritrocite sub formă de „ţintă”;
D. majorarea hemoglobinei fetale;
E. microcite.
15. Indicaţi principiile de tratament în sferocitoza ereditară la copii:
A. transfuzii regulate de masă eritrocitară;
B. transfuzii de masă eritrocitară la hemoglobină sub 60 g/l;
C. splenectomie;
D. preparate de fier;
E. terapie simptomatică.
16. Indicaţi principiile de tratament în talasemie la copii:
A. masă eritrocitară;
B. transfuzii de celule stem;
C. transplant de măduvă osoasă;
D. desferal;
E. preparate de fier.
17. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat
dehidrogenază:
A. debut după administrarea medicamentelor;
B. debut pe fondalul infecţiei;
C. reticulocitoză marcată;
D. hemoglobinemie;
E. hipocromie.
18. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemiile hemolitice autoimune:
A. se leagă cu antigenii termici;
B. se leagă cu antigenii hipotermici;
C. au caracter ereditar;
D. debut acut;
E. dureri în abdomen, febră, icter.
19. Precizaţi caracteristicele hemolizei intravasculare la copii:
A. aglutinarea spontană a eritrocitelor;
B. hemoglobinemie;
C. hemoglobinurie;
D. hepatosplenomegalie;
E. reducerea numărului de reticulocite.
20. Alegeţi afirmaţiile corecte pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară:
A. paliditatea;
 B. icterul;
C. hepatomegalia;
D. splenomegalia;
E. hemoragiile nazale.
21. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-
fosfatdehidrogenază la copii:
A. mai frecvent se întâlneşte la barbaţi;
B. hemoliza – peste 48 ore după administrarea medicamentelor;
C. splenectomia eficientă;
D. hemoliza intravasculară;
E. hemoglobinuria.
22. Enumeraţi modificările caracteristice în talasemie la copii:
A. oasele cutiei craniene au aspectul „periei” (semnul „ariciului”);
B. craniul de turn;
C. reţinerea creşterii copilului;
D. hipoplazia măduvei osoase;
E. urolitiaza şi litiaza biliară frecvente.

Anemiile aplastice la copii.

Cs
1. Ce modificare patologică nu include în sine anemia aplastică la copii:
A. Hipoplazia celulelor stem
B. Transformarea adipoasă a medulei
C. Pancitopenie periferică
D. Limfadenopatia
E. Hipocelularitatea medulei osoase
Cs
2. Care din simptomele enumerate caracterizează anemia aplastică
A. Hepatomegalia
B. Splenomegalia
C. Hipocelularitatea medulară
D. Limfadenopatia
E. Obezitatea
Cs
3. Anemia aplastică poartă caracter:
A. Mielodisplastic
B. Neoplastic
C. Achiziţionat
D. Limfoproliferativ
E. Mieloproliferativ
Cs
4. Pentru anemia Fanconi nu este caracteristic:
A. Afectare achiziţionată
B. Pancitopenie progresantă
C. Instabilitate cromozomială
D. Susceptibilitate tumorală
E. Defect al celulelor precursorii
Cs
5. Ce nu este caracteristic pentru anemia Fanconi:
A. Pancitopenie
B. Hipocelularitate medulară
C. Rezistenţa umoral - celulară normală
D. Imunodeficienţa celulară şi umorală
E. Trombocitopenie
Cs
6. Care din factori sau fenomene nu participă în patogenia anemiei aplastice:
A. Limfocitele T - activate
B. Granulocitele
C. Interleuchina - 2
D.  - interferonul
E. Factorul tumoral de necroză
Cs
7. Cel mai drastic fenomen în anemia aplastică este:
A. Limfopenia
B. Limfocitoza
C. Neutropenia
D. Eritropenia
E. Monocitopenia
Cs
8. Sindromul hemoragic în anemia aplastică poartă caracter:
A. Angiomatos
B. Vascular - purpural
C. Peteşial - macular
D. Mixt
E. Hematom
Cs
9. Definitivarea diagnosticului de anemie aplastică se face în baza:
A. Examenului morfologic al maduvei osoase
B. Fenotiparea imunologică a celulelor sanguine
C. Evaluarii diametrului mediu al eritrocitelor
D. Probele citochimice ale celulelor sanguine
E. Morfometria celulară
Cs
10. Cel mai esenţial în argumentarea diagnosticului de anemie aplastică este evaluarea:
A. Numărului de limfocite
B. Aprecierea statusului receptorilor limfocitelor
C. Determinarea calitativă şi cantitativă a reticulocitelor
D. Determinarea numărului de eozinofile
E. Determinarea numărului de granulocite
Cs
11. Patogenetic cel mai argumentat în terapia anemiilor aplastice este utilizarea:
A. Masa eritrocitară
B. Masa trombocitară
C. Hormonii androgeni
D. Hormonii glucocorticoizi
E. Preparatele antilimfocitare
Cs
12. Eritrogeneza imperfectă este o:
 A. Afectare totală a hematopoiezei
B. Afectare a seriei eritroide
C. Leziune congenitală
D. Maladie achiziţionată
E. Trombocitopenie amegacariocitară
Cs
13. La copii indicaţie pentru transfuzie de masă eritrocitară este:
A. Nivelul hemoglobinei sub112 g/l
B. Nivelul hemoglobinei sub 105 g/l
C. Nivelul hemoglobinei sub 90 g/l
D. Nivelul hemoglobinei sub 60 g/l
E. Nivelul hemoglobinei sub 30 g/l
Cs
14. Recuperarea sindromului hemoragic în anemia aplastică constă în:
A. Perfuzia masei eritrocitare
B. Transfuzia directă de sînge
C. Perfuzia masei trombocitare
D. Administrarea în bolus a plasmei native
E. Utilizarea crioprecipitatului
Cs
15. Cel mai periculos sindrom în perioada precoce a anemiei aplastice la copii este:
A. Sindromul infecţios
B. Sindromul anemic
C. Hemoragiile
D. Hepatosplenomegalia
E. Limfoadenopatia

F. Cm
1. Noţiunea de anemie aplastică include în sine următoarele:
A. Pancitopenie periferică
B. Deficienţa funcţională a măduvei osoase
C. Limfadenopatie
D. Transformare grăsoasă a măduvei osoase
E. Splenomegalie
G. Cm
2. Pentru anemia aplastică nu sunt caracteristice:
A. Anemia
B. Hepatosplenomegalia
C. Trombocitopenia
D. Granulocitopenia
E. Limfadenopatia
Cm
3. Anemia aplastică poartă următoarele caractere:
A. Congenital
B. Ereditar
C. Achiziţionat
D. Neoplastic
E. Limfoproliferativ
Cm
4. Anemia aplastică Fanconi este o patologie:
A. Congenitală
B. Ereditară
C. Achiziţionată
D. Imunopatologică
E. Cromozomială
Cm
5. Anemia aplastică la copii include în sine următoarele:
A. Granulocitopenie
B. Trombocitopenie
C. Eritropenie
D. Reticulocitoză
E. Trombocitoză
Cm
6. Anemia aplastică la copii clinic se caracterizează prin următoarele:
A. Sindrom anemic
B. Sindrom hemoragic
C. Dereglare de ritm cardiac
D. Funcţie respiratorie diminuată
E. Infecţii bacteriene severe recidivante
Cm
7. Anemia aplastică se defineşte prin prezenţa următoarelor:
A. Majorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
B. Defecte funcționale a elementelor stromale ale măduvei osoase
C. Micşorarea potenţialului proliferativ al celulelor stem
D. Concentraţia normală al elementelor hematopoietice
E. Reducerea numărului de elemente hematopoietice
Cm
8. Granulocitopenia la copil cu anemie aplastică induce riscuri:
A. Mielofibroza
B. Infecţii bacteriene
C. Infecţii fungice
D. Sindrom mielodisplastic
E. Afectare neoplastică
Cm
9. Anemia aplastică Fanconi diferă de anemia aplastică achiziţionată prin următoarele:
A. Caracterul ereditar
B. Caracterul achiziţionat
C. Afectarea cromozomială
D. Afectarea membranei eritrocitare
E. Afectarea totală a hematopiezei
Cm
10. Anemia aplastică achiziţionată la copii are caractere:
A. Idiopatic
B. Ereditar
C. Postinfecţios
D. Congenital
E. Posttoxic
Cm
11. Diagnosticul anemiei aplastice la copil se realizează prin prezenţa criteriilor:
A. Numărului de sideroblaşti inelari
B. Numărului de trombocite
C. Cantităţii de hemoglobină
D. Numărului de granulocite
E. Numărului de reticulocite
Cm
12. Argumentele esenţiale în confirmarea diagnosticului anemiei aplastice la copii sunt:
A. Numărul absolut al limfocitelor
B. Numărul relativ al limfocitelor
C. Celularitatea măduvei ososa
D. Raportul ţesut hematopoietic/ţesut adipos
E. Pancitopenia periferică
Cm
13. Gradul de severitate al anemiei aplastice la copil este determinat de următoarele:
A. Gradul de afectare a hematopoiezei
B. Prezenţa sindromului hemoragic
C. Prezenţa sindromului anemic
D. Gradul granulocitopeniei
E. Intensitatea proceselor infecţioase
Cm
14.În anemia aplastică Fanconi tratamentul esenţial include următoarele:
A. Transplantul măduvei osoase
B. Terapia antisecretorie
C. Terapia de substituţie
D. Administrarea vitaminelor
E. Utilizarea preparatelor desensibilizante
Cm
15. Următoarele preparate posedă efect mielotoxic confirmat:
A. Sulfanilamide cu eliberare lentă
B. Chloramfenicolul
C. Retinol acetat
D. Alfatocoferol
E. Sulfasalazina
Cm
16. Evidenţiaţi factorii cu risc confirmat de aplazie medulară
A. Nitriţi şi nitraţi
B. Virusuri hepatitice B, C
C. Parvovirus B19
D. Benzen, toluen
E. Modificatori de gust

Anemiile deficitare la copil. Complement simplu

1) Precizaţi nivelul hemoglobinei imediat după naştere la nou-născut:
A) 100–140 g/l;
B) 110–130 g/l;
C) 120–140 g/l;
D) 140–160 g/l;
 E) 180–240 g/l.
2) Indicaţi nivelul minim al hemoglobinei la sugarul sănătos:
A) 90 g/l;
B) 100 g/l;
C) 110 g/l;
D) 105 g/l;
E) 85 g/l.
3) Precizaţi cauza comună de dezvoltare a anemiei fieriprive la copiii de vârstă mică:
A) maladia cronică;
B) factorul alimentar;
C) hemoragia cronică;
D) dereglarea absorbţiei fierului;
E) bolile infecţioase.
4) Selectaţi indicele definitoriu în diagnosticul anemiei fieriprive la copil:
A) hipocromia;
B) prezenţa sursei de hemoragie;
C) scăderea nivelului fierului seric;
D) alimentația artificială;
E) creşterea viguroasă a copilului.
5) Selectaţi care din factori nu se reduce în anemia fieriprivă la copii:
A) procentul de saturaţie a transferinei;
B) nivelul fierului seric;
C) nivelul feritinei în ser;
D) concentrarea hemoglobinei în eritrocit;
E) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin.
6) Selectaţi afirmaţia corectă în tratamentul anemiei feriprive gr.II la copil:
A) doar produse alimentare vegetale;
B) transfuzii de sânge;
C) bucatele preparate din ficat;
D) preparatele de fier pentru administrarea perorală;
E) preparatele de fier pentru administrarea parenterală.
7) Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:
A) aciditatea sucului gastric;
B) activitatea amilazei salivare;
C) starea funcţiei secretorii a stomacului;
D) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului din componenţa preparatelor
medicamentoase;
E) activitatea proteolitică gastrică.
8) Anemia “tardivă” a prematurilor este:
A) hemolitică;
B) fieriprivă;
C) posthemoragică;
D) aplastică;
E) ereditară.
9) Indicaţi produsul alimentar cu absorbţie optimală a fierului în intestin:
A) carne;
B) fructe;
C) legume;
D) făinoase;
E) lactate.
10) Precizaţi ce nu este caracteristic pentru anemia B12 – deficitară la copil:
A) tipul megaloblastic de hematopoieză;
B) dereglarea secreţiei factorului intern;
C) anemia hipercromă;
D) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentare;
 E) creşterea nivelului fierului seric.
11) Alegeţi metodă de tratament optim pentru un copil de 3ani care prezintă manifestări clinico-
paraclinice de anemie fierodeficitară gr.II:
A) administrarea preparatelor de fier parenteral;
B) administrarea preparatelor de fier intravenos;
C) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei;
D) administrarea preparatelor de fier per os, până la normalizarea hemoglobinei + încă 2–3
luni;
E) numai normalizarea alimentaţiei.
12) Precizaţi recomandarea optimală pentru un copil de 2 luni, născut prematur gr.II, la alimentaţie
naturală, în analiza generală a sângelui: Hb – 120 g/l; Er. – 3,9x10 12 /l; Ic.– 0,82; VSH – 7 mm/h:
A) administrarea preparatelor de fier în doză curativă;
B) doar îmbunătăţirea alimentaţiei mamei;
C) doar administrarea preparatelor din fier mamei;
D) administrarea preparatelor de lapte adaptate;
E) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică.
13) Pentru deficitul de fier la copii nu este caracteristic:
A) depistarea mai frecventă la vârsta de 6–24 luni;
B) alimentarea copiilor preponderent cu lapte şi terci de griş;
C) deficitul de fier decurge asimptomatic;
D) hipocromia;
E) nivelul crescut al fierului seric.
14) Tratamentul copiilor de vârstă mică cu anemie fierodeficitară nu include:
A. preparatele de fier în doză 5-6 mg/kg/24 ore per os;
B. cura de tratament numai până la normalizarea hemoglobinei;
C. continuarea tratamentului 2–3 luni după normalizarea hemoglobinei;
D. administrarea parenterală a preparatelor de fier în malabsorbţie intestinală;
E. corecţia raţiei alimentare.
15) Selectaţi maladia pentru care nu sunt caracteristice microcitele hipocrome:
A. anemiile fierodeficitare;
B. talasemia majoră;
C. talasemia minoră;
D. insuficienţa de glucoză-6-fosfatdehidrogenază;
E. anemiile în maladii cronice.
16) Indicaţi afirmaţia incorectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:
A. administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folic;
B. se dezvoltă în patologii maligne;
C. nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de capră;
D. poate fi în sarcină;
E. se depistează în sindromul de malabsorbţie.

Complement multiplu
1) Indicaţi cauzele anemiei fierodeficitare la copii:
A. insuficienţa fierului în produsele alimentare;
B. aplazia măduvei osoase;
C. malabsorbţia intestinală;
D. cerinţele crescute ale copilului în Fe;
E. bolile infecţioase.
2) Precizaţi sediul depozitelor de Fe în organismul uman:
A) nodulii limfatici;
B) ficat;
C) rinichi;
D) ţesutul muscular;
 E) splină.
3) Selectaţi semnele clinice ale anemiei fierodeficitare la copii:
A) paliditatea tegumentelor;
B) limfadenopatia generalizată;
C) modificări trofice ale pielii, părului, unghiilor;
D) suflul sistolic la apex;
E) febra.
4) Precizaţi indicii de laborator care scad în anemia fierodeficitară la copii:
A) hemoglobina;
B) hematocritul;
C) reticulocitele sângelui periferic;
D) indicele de culoare;
E) diminuarea moderată a numărului de eritrocite.
5) Selectaţi afirmaţiile corecte în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmei;
C) hipercromia;
D) hipocromia;
E) microcitoza.
6) Enumeraţi modificările de laborator caracteristice pentru anemia prin deficit de vitamina B 12 la
copii:
A) hematopoieza de tip megaloblastic;
B) diminuarea reticulocitelor;
C) anemia hipercromă;
D) creşterea nivelului fierului seric;
E) anemia microcitară.
7) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru deficitul latent de fier la copii:
A) diminuarea nivelului hemoglobinei;
B) nivelul hemoglobinei în normă;
C) testul cu disferal pozitiv;
D) reducerea nivelului fierului seric;
E) reticulocitoza.
8) Selectaţi produsele alimentare cu absoarbţie optimă a fierului:
A) produsele din carne;
B) crupe;
C) produsele din peşte;
D) legume;
E) fructe.
9) Enumeraţi principiile de tratament în anemia fierodificitară la copii:
A) terapia de substituţie cu plasmă;
B) glucocorticosteroizi;
C) vitamina B12;
D) acidul ascorbinic;
E) substituţie cu preparatele fierului.
10) Indicaţi principiile profilaxiei anemiei fierodeficitare la sugari:
A) preparatele de Fe în ultimele 3 luni de sarcină;
B) alimentaţia cu lapte de vaci;
C) alimentaţia naturală a copilului;
D) preparatele de fier în doze profilactice la toţi copiii sugari;
E) preparatele de fier în doze profilactice prematurilor pe parcursul primului an de viaţă.
11) Slectaţi indicaţiile optime de tratament pentru un copil de 7 ani care prezintă paliditate, cefalee,
dureri abdominale, în analiza generală a sângelui: Er. – 3,8x10 12/l, Hb – 99g/l, Ic – 0,78, în naliza
maselor fecale – ouă de helminţi:
A) Remediu antiparazitar;
B) Antiinflamatoare nonsteroidiene;
C) preparate de fier paranteral;
D) preparate de fier per os;
E) antacide.
12) Selectaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 2 ani cu infecţii respiratorii recurente, scaune
instabile, care este palid, pofta de mâncare diminuată, în analiza sângelui: Hb – 92 g/l; Er. – 3,8x10 12/l;
I.c – 0,72, VSH – 7 mm/h:
A) anemie fierodeficitară;
B) tratamentul cu preparatele de Fe până la normalizarea indicilor sângelui roşu;
C) preparatele de fier administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 luni;
D) preparatele de fier administrate parenteral;
E) doza curativă este de 5–6 mg/kg Fe elementar în 24 ore.
13) Enumeraţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care este palid, excitat, transpiră abundent,
tresare, doarme rău, fontanela mare – 2x3 cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat, hipotonie
musculară difuză, analiza sângelui: Er. – 3,6x1012/l; Hb – 89g/l, I.c – 0,74, VSH – 7 mm/h:
A) anemie gradul I;
B) anemie gradul II;
C) rahitism gr. I, evoluţie acută;
D) rahitism gr. II evoluţie acută;
E) rahitism gr II evoluţie subacută.
14) Indicaţi maladiile cu dereglarea absorbţiei intestinale de fier la copii:
A) Boala celiacă;
B) mucoviscidoză;
C) parazitoze intestinale;
D) bronşită;
E) colecistită.
15) Selectaţi modificările de laborator caracteristice în anemia fierodeficitară la copii:
A) diminuarea fierului seric;
B) mărirea capacităţii de conjugare a fierului în plasmă;
C) reticulocitoza marcată;
D) microcitoză, hipocromie;
E) macrocitoza.
16) Enumeraţi modificările morfologice ale eritrocitelor în anemia fierodeficitară la copii:
A) anizocitoză, microcitoză;
B) eritrocite în formă de ţintă;
C) poikilocitoză;
D) sferocitoză;
E) macrocitoză.
17) Indicaţi maladiile pentru diagnosticul diferenţial în anemia fierodeficitară la copii:
A) anemia hemolitică dobândită;
B) talasemia;
C) anemia cu celule în semilună;
D) hemofilia;
E) purpura trombocitopenică imună.
18) Precizaţi afirmaţiile corecte în anemia foliodeficitară la copii:
A) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de capră;
B) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtie;
C) se dezvoltă în boli maligne;
D) poate fi în sarcină;
E) administrarea fenobarbitalului nu influenţează metabolismul acidului folic.
19) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni, la care după ce s-a întrodus complementul
sub formă de terci din cereale prezintă deficit ponderal, diaree cu scaun abundent, fetid, lipicios, în
coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++, analiza sângelui: Er. 3,5x10 12/l. Hb – 90g/l. Indice de
culoare 0,76.
A) mucoviscidoză;
B) boala celiacă;
C) anemie fierodeficitară;
D) excluderea din alimentaţie a terciului din cereale;
E) administrarea preparatelor de fier.

20) Indicaţi deciziile optime ale medicului pentru un copil de 3 luni sănătos, venit în centrul medical
pentru vaccinare, la care în analiza sângelui Er.4,2x10x12/l, Hb – 92 g/l. I.C. – 0,72:
A) permiterea vaccinării;
B) introducerea suplimentului;
C) prescrierea fierului timp de 2 săptămâni;
D) nu necesită administrarea fierului;
E) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2-3 luni per os.
21) Selectaţi semnele sideropeniei caracteristice anemiei fieriprive la copii
A) tremurul în extremităţi;
B) modificările pielii, unghiilor, părului;
C) splenomegalia;
D) gustul pervers;
E) suflul sistolic la apex.
22) Indicaţi maladiile pentru care este caracteristică anemia microcitară la copii:
A) deficit de fier;
B) anemie B12-deficitară;
C) intoxicaţie cu plumb;
D) anomalii ale membranei eritrocitelor;
E) talasemie.
23) Enumeraţi maladiile pentru care este caracteristică anemia macrocitară la copii:
A) anemie B 12-deficitară;
B) talasemie;
C) anemie Fanconi;
D) anemie acid folic deficitară;
E) enzimopatii.
24) Precizaţi afirmaţiile corecte pentru un copil de 8 luni care se află doar laalimentaţie naturală, are
indicii sângelui: Hb – 102g/l, Er. – 4,2x10x12/l, I.C. – 0,72, nivelul fierului seric – 11 mcm/l:
A) deficitul latent de fier;
B) anemia fierodeficitară;
C) introducerea complementului;
D) preparatele de fier parenteral;
E) preparatele de fier per os pentru 2 luni.
25) Selectaţi recomandările medicului pentru un copil de 9 săptămâni, născut prematur cu greutatea de
2300 g. la alimentaţie naturală, acuze nu prezintă, analiza generală a sângelui cu toţi indicii la valori
de normă:
A) preparate de fier per os în doză profilactică 1-2 mg/kg corp/zi;
B) preparate de fier per os 6 mg/kg corp/zi;
C) nu necesită preparate de fier;
D) preparate de fier parenteral;
E) durata profilaxiei - până la vârsta de 1 an.
26) Selectaţi afirmaţiile corecte în profilaxia specifică a anemiei fierodeficitare la sugari:
A) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămâni;
B) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelară;
 C) doza de Fe este 6 mg/kg în zi;
D) doza de Fe este 1–2 mg/kg în zi;
E) durata profilaxiei este 1–2 ani.

Trombocitopeniile şi trombocitopatiile la copii. Complement simplu.

Cs
1. Precizaţi definiţia trombocitopeniei la copii:
A. Scăderea vădită a factorului Willebrand
B. Lipsa factorului antihemofilic A.
C. Disfuncţia trombocitară
D. Lipsa factorului antihemofilic B
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
2. Indicaţi cauza determinantă în trombocitopatii la copii:
A. Scăderea factorului XII
B. Disfuncţia trombocitară
C. Afectarea mixtă a hemostazei
D. Coagulopatie nedeterminată
E. Reducerea numărului de trombocite
Cs
3. Selectaţi investigaţia care nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie la copii:
A. Mielograma
B. Determinarea anticorpilor antitrombocitari
C. Aprecierea numărului de trombocite
D. Determinarea timpului de sîngerare
E. Determinarea timpului de coagulare
Cs
4. Precizaţi tipul de sîngerare caracteristic pentru trombocitopenie la copii:
A. Hematom
B. Peteşial-macular
C. Mixt
D. Vascular-purpural
E. Angiomatos
Cs
5. Alegeţi afirmaţia corectă pentru boala Willebrand:
A. Hemoragii abundente
B. Tip hematom de sîngerare
C. Tip mixt de sîngerare
D. Hemartroze
E. Erupţii vascular-purpurale
6. Selectaţi testul care nu caracterizează sistemul vascular-trombocitar al hemostazei la copii:
A. Durata sîngerării după Duke
B. Aprecierea numărului de trombocite
C. Aprecierea morfologiei trombocitare
D. Aprecierea timpului trombinei
E. Aprecierea funcţiilor trombocitare

Cs
7. Indicaţi manifestarea tipică în trombocitopenie la copii:
A. Formarea hemoragiilor pe palme și tălpi
B. Hemartroza
C. Sindromul hemoragic cutaneo-mucos
D. Hemoragiile gastrointestinale
E. Hematomele subcutane
Cs
8. Selectaţi semnul care nu caracterizează sindromul hemoragic cutanat în trombocitopenie la copii:
A. Spontanietatea apariţiei
B. Localizarea strict specifică
C. Polimorfizmul elementelor hemoragice
D. Policromia
E. Asimetria

Cs
9. Pentru purpura trombocitopenică imună la copii nu este caracteristic:
A. Numărul scăzut de trombocite
B. Durata de viaţă a trombocitelor scăzută
C. Numărul normal de trombocite
D. Prezenţa anticorpilor antitrombocitari
E. Prezenţa de megacariocite
Cs
10. Alterarea funcţiilor trombocitare la copii include următoarele, în afară de:
A. Deficitul de factor III
B. Sindromul trombocitelor cenuşii
C. Modificările adezivităţii trombocitelor
D. Scăderea fibrinogenului plachetar
E. Factorii fizici, chimici

Cm
1. Enumeraţi simptomele clinice caracteristice pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Gingivoragii
B. Epistaxis
C. Hematoame
D. Echimoze
E. Metroragii
Cm
2. Precizaţi principiile de tratamentul în trombocitopatii la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Antiagregante trombocitare
C. Preparate de magneziu, carbonat de litiu
D. Plasma proaspăt congelată
E. Tratament simptomatic
Cm
3. Enumeraţi principiile de tratamentul în purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Glucocorticosteroizi
B. Imunoglobulină intravenos
C. Concentrate de factor VIII
D. Splenectomie
E. Masă trombocitară
Cm
4. În trombocitopatii la copii pot fi dereglate următoarele funcţii:
A. de adezivitate şi agregare a trombocitelor
B. de coagulare sangvină
C. de contractibilitate a cheagului sanguin
D. fibrinolitică
E. de autoliză
Cm
5. Precizaţi consecinţele reducerii şi/sau lipsei trombocitelor la copii:
A. Dereglări de coagulare sanguină
B. Majorarea permeabilităţii vaselor sanguine
C. Dereglări funcţionale trombocitare
D. Majorarea fragilităţii vaselor sanguine
E. Majorarea potenţialului anticoagulant
Cm
6. Trombocitopatiile la copii sînt determinate de următoarele:
A. Deficienţa calitativă a sistemului trombocitar al hemostazei
B. Dereglările microcirculaţiei în rezultatul activării în exces a tromboplastinei
C. Insuficienţa cantitativă al sistemului trombocitar al hemostazei
D. Toate tipurile de “incompetenţă” trombocitară
E. Insuficienţa factorilor de coagulare
Cm
7. Enumeraţi semnele şi simptomele caracteristice pentru purpură trombocitopenică imună la copii:
A. Sindromul hemoragic cutanat
B. Splenomegalia
C. Limfoadenopatia
D. Metroragiile
E. Hepatomegalia
Cm
8. Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică are următoarele indicaţii:
A. În forma umedă cu evoluţie peste 6 luni
B. În forma acută cu sîngerări grave
C. Suspecţie la hemoragie intracraniană
D. Sindrom hemoragic cutanat
E. Hemoragii în organele interne
Cm
9. Alegeţi indicaţiile corecte pentru un copil cu sindrom hemoragic cutanat pronunţat şi cu reducerea
numărului de trombocite:
A. Aplicaţii cu acid aminocapronic
B. Aplicarea masei hemostatice
C. Administrarea subcutanată a heparinei
D. Administrarea glucocorticosteroizi
E. Perfuzia masei trombocitare
Cm
10.Selectaţi afirmaţiile corecte pentru purpura trombocitopenică imună la copii:
A. Morbiditatea este maximă la vârsta copilăriei
B. Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentă
C. Există o netă predominanţă a afectării sexului feminin
D. Debut frecvent la vârsta 3 ani până la 7 ani
E. Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare
Cm
11. Marcaţi afirmaţiile corecte pentru boala Willebrand:
A. Transmitere recesiv, X-lincat
B. Este o consecinţă a dereglării sintezei moleculei factorului de coagulare VIII
C. Se caracterizează prin defect în sistemul de coagulare
D. Se caracterizează prin defect în sistemul vascular-trombocitar al hemostazei
E. După traumatisme sângerarea se instalează tardiv – peste 1-3 ore
См
12. Enumraţi caracteristicele esenţiale ale purpurei trombocitopenice imune la copii:
A. Distrucţia excesivă a trombocitelor
B. Producţia medulară insuficientă a trombocitelor
C. Defect funcţional al trombocitelor
D. Sindrom hemoragipar cutaneomucos
E. Trombocitopenie marcată

APARATUL RENOURINAR
Infecția tractului urinar la copii.
1. Cs Indicaţi cel mai frecvent agent etiologic în infecția de tract urinar la copii:
a. E.coli
b. proteus
c. staphylococus
d. mycoplasma
e. pseudomonas

2. Cs Precizaţi afirmația corectă referitor la definiția bacteriuriei asimptomatice:

a. leucociturie recidivantă
b. orice număr de bacterii în urină
c. prezența unei infecţii nosocomiale la nivel de tract urinar
d. eritrociturie
e. bacteriurie fără simptome clinice de infecţie de tract urinar
3. Cs Selectați testul de elecție pentru confirmarea infecției de tract urinar la copii:
a. analiza generală a urinei
b. analiza generală a sângelui
c. urocultura
d. proba Niceporenko
e. proba Zemnițchi

4. Cs Selectaţi nivelul bacteriuriei semnificative în cazul pielonefritei la copii:

a. 50000 coloniii în 1ml.de urină
b. 10000 colonii în 1 ml.de urină
c. 40000 colonii în 1 ml.de urină
d. lipsa creșterii microbiene
e. 100000 colonii în 1 ml.de urină

5. Cs Selectaţi investigația imagistică noninvazivă pentru evaluarea unui copil cu infecție de tract
urinar:
a. cistografia micțională
b. urografia intravenoasă
c. scintigrafia renală
d. ecografia rinichilor și vezicii urinare
e. biopsia renală

6. Cs Cistografia micțională este standartul de aur pentru confirmarea următoarei anomalii la copii:
a. anomalia vaselor intrarenale
b. refluxul vezico-ureteral
c. agenezia renală
d. aplazia renală
e. hipoplazia renală

7. Cs Selectați afirmația corectă referitor la definiția pielonefritei acute la copii:

a. inflamația țesutului interstițial renal
b. inflamația mucoasei vezicii urinare
c. inflamația glomerulară
d. inflamația tubulară
e. inflamația ureterelor

8. Cs Precizați calea de pătrundere a agentului patogen în tractul urinar în pielonefrită la copii:

a. limfogenă
b. hematogenă
c. urogenitală (ascendentă)
d. transplacentară
e. percutan

9. Cs Selectați afirmația corectă referitor la definiția refluxului vezico-ureteral  la copii:

a. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
b. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. anomalie congenitală – valve de uretrå posterioarå
e. disfuncție non-neurogenă a vezicii urinare

10. Cs Selectați care dintre următoarele nu este cauză de reflux vezico-ureteral secundar la copii:
a. anomalie congenitală – obstrucție subvezicală
b. anomalie congenitală la nivelul jonctiunii uretero-vezicale
c. disfuncție neurogenă a vezicii urinare
d. valve de uretră posterioară
e. infecție acută de tract urinar

11. Cs Precizați care nu este factorul de protecție locală a tractului urinar la copii:
a. Ig A secretorie locală
b. uroproteina Tamm-Horsfal
c. pH - urinar
d. osmolaritatea urinară
e. Ig G secretorie locală

12. Cs Selectați modificarea în sedimentul urinar caracteristică pentru pielonefrită la copii:

a. oxalaturie
b. uraturie
c. cilindrurie
d. leucociturie
e. eritrociturie

13. Cs Precizați caracterul leucocituriei în cazul pielonefritei la copii:

a. limfocite
b. monocite
c. neutrofile
d. eozinofile
e. nu are semnificație

14. Cs Ecografia sistemului reno-urinar la copii evidențiază următoarele modificări, cu excepția:

a. dimensiunile rinichilor
b. hidronefroza
c. polichistoza renală
d. insuficiența renală
e. dilatarea sistemului pielo-caliceal

15. Cs Selectați afirmația care nu este corectă cu privire la tratamentul infecției de tract urinar la copii:
a. terapia parenterală cu antibiotice este obligatorie la toți copiii cu infecție urinară
b. copiii cu reflux vezico-ureteral necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
c. inițierea imediată a tratamentului antimucrobian reduce severitatea cicatricilor renale
d. copiii cu bacteriurie asimptomatică nu necesită profilaxie cu antibiotice de lungă durată
e. durata optimă a terapiei cu antibiotice la copiii cu infecție urinară necomplicată este 7-14 zile

16. Cs Precizați manifestarea clinică caracteristică pentru cistita acută la copii:

a. febră
b. disurie
c. durere abdominală în flancuri
d. sindrom toxico-infecțios generalizat
e. frisoane

17. Cs Precizați manifestarea clinică caracteristică pentru pielonefrita acută la copii:

a. disurie
b. incontinență urinară
c. durere abdominală suprapubiană
d. polakiurie
e. febră

18. Cs Selectaţi testul de laborator pentru confirmarea diagnosticului de pielonefrită acută la copii:
a. proteinuria nictimerală
b. urina la săruri timp 24 ore
c. urocultura pozitivă
d. proba Zimnitchi
e. coagulograma

19. Cs Precizaţi care dintre următoarele nu reprezintă complicația pielonefritei acute la copii:
a. carbuncul renal
b. necroză papilară
c. pionefroză
d. polichistoza renală
e. cicatrici renale

20. Cs Selectaţi care din următoarele nu este criteriu de apreciere a eficacității antibioticoterapiei în
infecția de tract urinar la copii:
a. ameliorarea clinică la 48-72 ore de la inițierea tratamentului
b. diminuarea leucocituriei
c. sterilizarea urinei
d. diminuarea sindromului toxico-infecțios
e. persistența hematuriei

Complement multiplu
1.Cm Selectaţi principalii agenți cauzali ai pielonefritei la copii:
a. e.coli
b. pneumococi
c. proteus
d. klebsiella
e. infecția micoplasmatică cu M.tuberculosis

2. Cm Marcaţi factorii de protecție locală a aparatului reno-urinar la copii:

a. prezența IgA în urină
b. nivelul crescut a pH-ului
c. nivelul redus a pH-ului
d. fluctuațiile osmolarității
e. uroproteina Tamm-Horsfall

3. Cm Indicaţi principalele căi de pătrundere a infecției în tractul urinar la copii:

a. urogenitală
b. hematogenă
c. limfogenă
d. aerogenă
e. endogenă

4. Cm Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru pielonefrita acută la copii:

a. febră
b. disurie
c. polakiurie
d. stare toxică
e. dureri lombare

5. Cm Enumerați indicaţiile pentru efectuarea scintigrafiei renale la copii:

a. infecții a tractului urinar recidivante
b. infecții a tractului urinar atipice la vârsta sub 3 ani
c. după 4-6 luni de la un episod acut de infecție a tractului urinar
d. incontenență urinară
e. epizod acut a infecției de tract urinar

6. Cm Precizați simptomele pielonefritei acute la copilul mare:

a. febră
b. frisoane
c. dureri abdominale
d. dureri lombare
e. disurie

7. Cm Selectaţi testele de laborator necesare pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii?

a. analiza generală a sângelui
b.urocultura
c. analiza generală a urinei
d. colesterol
e. beta lipoproteide

8. Cm Selectaţi investigațiile instrumentale pentru diagnosticul pielonefritei acute la copii:

a. cistoscopia
b. ultrasonografia renală
c. urografia intravenoasă
d. cistometria
e. scintigrafia renală

9. Cm Dereglarea stării funcționale a rinichilor de tip tubulo-interstițial are loc prin:

a. creșterea osmolarității
b. scăderea osmolarității
c. scăderea densității relative
d. creșterea densității relative
e. scăderea indicilor acidoamoniogenezei

10. Cm Enumerați complicațiile pielonefritei la copii:

a. carbuncul renal
b. rinichi cicatricial
c. nefrolitiaza
d. sindrom Alport
e. urosepsis

11. Cm Selectaţi criteriile de spitalizare a copiilor cu pielonefrită acută:

a. forme medii ale pielonefritei acute
b. pielonefrita acută asociată cu alte maladii în acutizare
c. pielonefrită acută la copii cu vârsta 10-15 ani
d. pielonefrita acuta la copiii primelor luni de viață
e. forme ușoare ale pielonefritei însoțite de febră

12. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea uroculturii:

a. sugarii și copiii cu pielonefrită acută
b. sugarii și copiii cu infecții de tract urinare recurente
c. sugarii < 3 luni
d. sugarii și copiii cu o infecție care nu răspund la tratament în decurs de 24-48 de ore.
e. copiii mai mari de 5 ani fără malformații renourinare

13. Cm Alegeţi factorii de risc pentru dezvoltarea pielonefritei la copii:

a. flux urinar scăzut
b. anomalii renale diagnosticate antenatal
c. hipertensiunea arterială
d. gastroduodenita acută
e. constipația
14. Cm Selectaţi manifestările clinice caracteristice pielonefritei la copiii nou-născuți și sugarii mici:
a. dereglări gastrointestinale
b. durere suprapubiană
c. febră neregulată cu debut brusc
d.ascensiune ponderală nesatisfăcătoare
e. manifestări de șoc endotoxinic

15. Cm Selectați afirmațiile corecte referitor la necesitatea efectuării investigaţiilor imagistice:

a. Toţi nou-născuţii cu infecţie urinară de la primul episod
b. Toţi băieţii, de orice vârstă, la primul puseu de infecţie urinară
c. Toți pacienții cu vârsta < 2 ani sau mai mari, cu risc de malformații congenitale reno-urinare.

d. Toți pacienții cu vârsta < 2 ani sau mai mari, fără risc de malformații congenitale reno-urinare
e. Toţi pacienţii cu infecţii urinare recurente

16. Cm Selectaţi maladiile cu care este necesar de efectuat diagnosticul diferențial în pielonefrita
acută la copii:
a. glomerulonefrita
b. polichistoză renală
c. cistita
d. bronșita acută
e. litiază renală

17. Cm Enumerați factorii de risc pentru „leziuni renale” la copii cu pielonefrita acută:
a. vârsta mică (în special sub 1 an)

b. obstrucţia anatomică sau neurogenă a căilor urinare

c. reflux vezico ureteral sever
d. episoadele recurente ale pielonefritei acute
e. lipsa episoadelor recurente ale pielonefritei acute

18.Cm Enumerați agenții antibacterieni utilizați în tratamentul infecțiilor urinare la copii:

a. cefalosporine
b. amoxicilină/acid clavulanic
c. amoxicilină
d trimetoprim
e. tetraciclină

19. Cm Enumerați indicațiile pentru efectuarea cistografiei micționale:

a. enurezis
b. incontinenţă diurnă de urină
c. infecţie urinară recidivantă
d. dereglări micţionale
e. dureri lombare

20. Cm Enumeraţi modificările prezente în analiza generală a sângelui la copii cu pielonefrită acută:
a. viteza de sedimentare a hematiiilor accelerată
b. leucocitoză
c. eozinofilie
d. creșterea nivelului de hemoglobină
e. trombocitopenie
21. Cm Enumeraţi indicațiile pentru efectuarea metodelor radiologice de cercetare a căilor urinare la
copii:
a. colică renală
b. pielonefrita
c. traume abdominale
d. apendicită acută
e. hipersensibilitate la preparatele de iod

22. Cm Enumerați preparatele antibacteriene utilizate peroral în tratamentul cistitei:

a. trimetoprim
b. nitrofurantoin
c. cefalexin
d. eritromicina
e. amoxicilină/acid clavulanic

23. Cm Enumerați preparatele utilizate pentru tratamentul profilactic al infecției de tract urinar la copii
:
a. trimetoprim
b. cefuroxim
c. cefixim
d. nitrofurantoin
e. gentamicina

24. Cm Indicați criteriile pentru spitalizarea copiilor cu infecții ale tractului urinar:
a. vârsta < 6 luni
b. nu acceptă lichid per os
c. stare toxică
d. obstrucție urinară
e. stare medie

25. Cm Eficacitatea antibioticoterapiei în pielonefrită la copii este determinată de:

a. activitatea inflamaţiei bacteriene
b. caracterul microflorei bacteriene
c. pH-ul urinei
d. durata bolii la momentul inițierii tratamentului
e. greutatea corporală

26. Cm Marcaţi contraindicaţiile pentru efectuarea urografiei intravenoase la copii:

a. şocul
b. vicii cardiace decompensate
c. oliguria
d. pielonefrita cronică
e. colica renală

Glomerulonefritele la copii. Complement simplu

1. Cs Precizaţi ce reprezintă glomerulonefrita acută la copii:
a. afectare tubulointerstiţială
b. afectare selectivă a tubilor renali
c. afectare a vezicii urinare
d. afectare a ureterelor
e. afectare primară preponderent glomerulară
2. Precizaţi mecanismul patogenetic predominant în dezvoltarea glomerulonefritei acute la copii:
 a. citotoxic şi citolitic
b. boala complexelor imune
c. mediate prin Ig E
d. mediate celular prin limfocite T
e. acţiune directă a bacteriilor şi toxinelor
3. Cs Selectaţi agentul etiologic comun al glomerulonefritei acute la copii:
a. virusurile ECHO
b. stafilococul
c. streptococul B-hemolitic grup A
d. Echerihia coli
e. Streptococul viridians
4. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică esenţială în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea suprafeţei efective de filtrare glomerulară
b. lezarea endoteliului capilar glomerular
c. leziuni tubulointerstiţiale
d. leziuni mezangiale
e. creşterea permeabilităţii vasculare
5. Substanţele proinflamatorii care intervin în  patogenia leziunilor glomerulare în cazul
glomerulonefritei acute la copii sunt toate, cu excepția:
a. complementul seric;
b. enzimele proteolitice, radicali de oxigen;
c. citokinele proinflamatorii;
d. IgE (reaginele)
e. cascada coagulării;
6. Pentru debutul tipic al glomerulonefritei acute la copii nu este caracteristic:
a. sindromul urinar
b. sindromul hipertensiv
c. sindromul de  retenţie azotată
d. sindromul edematos;
e. e.sindromul icteric
7. Selectaţi varianta morfologică comună în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
8. Cs Precizaţi varianta morfologică tipică în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbări minimale glomerulare
b. glomerulonefrita endocapilară exudativ-proliferativă
c. glomerulonefrita extracapilară cu semilune
d. glomerulonefrita membrano-proliferativă
e. glomerulonefrita mesangio-proliferativă
9. Cs Marcaţi leziunea fiziopatologică definitorie în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. hematuria microscopică persistentă
b. reducerea eliminării substanţelor azotate
c. leziunile mezangiale
d. proteinuria neselectivă de rang nefrotic
e. proteinuria selectivă de rang nefrotic
10. Cs Indicaţi tratamentul patogenetic în sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. antiinflamatoare nonsteroidiene
b. diuretice
c. glucocorticosteroizi
d. preparate alfa-interferonului
 e. anticoagulante
11. Cs Selectaţi sindromul clinic prin care se manifestă glomerulonefrita cu schimbari minimale
glomerulare la copii:
a. nefritic
b. nefrotic
c. urinar izolat
d. retenţie azotată
e. hematuric
12. Cs Pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii nu este caracteristic:
a. hematurie macroscopică
b. proteinurie de rang nefrotic
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
13. Cs Pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu este caracteristic:
a. hipertensiune arterială
b. hematurie macroscopică
c. edeme minore-moderate
d. proteinurie peste 3,5g/24h
e. proteinurie între 0.5-3.0 g/24h
14. Cs Sindromul urinar în glomerulonefrita acută poststreptococică la copii nu include:
a. hematurie
b. proteinurie
c. cilindri hematici, granuloşi
d. hiperosmolaritatea urinei
e. hipercalciurie

Complement multiplu
1. Cm Enumeraţi leziunile fiziopatologice esențiale în glomerulonefrita acută la copii:
a. reducerea fluxului sanguin renal
b. reducerea suprafeţei de filtrare glomerulară
c. microtromboformare cu depunere fibrină capilare glomerulare
d. creşterea permeabilităţii membranei bazale glomerulare
e. creşterea eliminării substanţelor azotate
2. Cm Enumerați substanțele proinflamatorii care intervin în patogenia leziunilor glomerulare în
glomerulonefrită la copii:
a. activarea complementului
b. enzimele proteolitice
c. IgE (reagine)
d. acidul hialuronic
e. citokinele
3. Cm Enumerați sindroamele clasice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. hipertensiv
b. icteric
c. edematos
d. retenţie azotată
e. hemoragic
4. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru glomerulonefrita acută la copii:
a. edeme periferice
b. oligurie
c. hipotensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
5. Cm Enumeraţi testele de confirmare a infecției streptococice la copil cu glomerulonefrita acută:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
 b. titrul crescut de antihialuronidază
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în culturi faringiene
d. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
e. prezenţa streptococului β-hemolitic la puncție bioptică renală
6. Cm Marcaţi modificările în sedimentul urinar în cazul glomerulonefritei acute poststreptococice la
copil:
a. proteinurie moderată
b. crioglobulinurie
c. prezenţa streptococului β-hemolitic în urină
d. hematurie macroscopică
e. cilindri hematici, granuloşi
7. Cm Enumerați semnele clinice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. edeme generalizate
b. oligurie
c. hipertensiune arterială
d. hematurie macroscopică
e. dureri abdominale suprapubiene
8. Selectaţi criteriile de diagnostic pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. proteinurie neselectivă
b. proteinurie selectivă marcată
c. hipoalbuminemie
d. edeme generalizate
e. hiperlipidemie
9. Cm Marcaţi modificările de laborator caracteristice pentru glomerulonefrită acută poststreptococică
la copil:
a. nivel seric crescut de creatinină, uree
b. complementul seric scăzut
c. nivel seric de Ig E crescute
d. nivel seric crescut de colesterol
e. hipergamaglobulinemie
10. Cm Precizaţi modificările de laborator caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copil:
a. titrul crescut al Antistreptolizinei-O
b. complementul seric scăzut
c. hipoalbuminemie sub 25 g/l
d. nivel seric crescut de colesterol
e. crioglobulinemie
11. Cm Selectaţi criteriile pentru diagnosticul pozitiv în sindromul Alport la copii:
a. oligurie
b. edeme generalizate
c. hematurie microscopică persistentă
d. istoric familial de nefrită hematurică
e. hipoacuzie neurosensorială
12. Cm Edemele din sindromul nefrotic idiopatic la copii sunt determinate de:
a. hipertensiunea arterială
b. reducerea presiunii coloid-osmotice a plasmei
c. creșterea permiabilității membranei bazale glomerulare pentru proteine
d. creșterea reabsorbției tubulare de sodiu
e. hipervolemie
13. Selectaţi variantele morfologice caracteristice pentru sindromul nefrotic idiopatic la copii:
a. schimbari minimale glomerulare
b. glomerulonefrită atipică colaptoidă
c. glomeruloscleroză focal-segmentară
d. proliferare mezangială difuză
e. glomerulonefrită exudativ-proliferativă
14. Precizați complicațiile caracteristice pentru glomerulonefrita acută poststreptococică la copii:
 a. leziune renală acută
b. hipocalcemie
c. encefalopatie hipertensivă
d. hipotensiune arterială
e. edem pulmonar acut
15. Enumerați criteriile ce definesc sindromul nefritic acut la copli:
a. oligoanurie
b. edeme moderate
c. purpură cutanată vasculară
d. hipertensiune arterială
e. retenție azotată
16. Precizați restricțiile dietetice în periaoda de stare la copil cu glomerulonefrită acută:
a. aport suplimentar de lichide
b. aport redus de sodiu și potasiu
c. aport redus de lichide
d. aport redus de proteine
e. aport redus de glucide
17. Selectați maladiile după care poate debuta glomerulonefrita acută poststreptococică la copil:
a. streptodermie
b. varicela
c. scarlatina
d. faringoamigdalita
e. parotidita infecțioasă

APARATUL DIGESTIV
Gastrita cronică. Boala ulceroasă la copii. Complement simplu

1. Cs. Indicaţi care dun următorii nu este factor de protecţie a mucoasei gastrice la copil:
A. Prostaglandinele
B. Stratul de mucus
C. Bicarbonatul local
D. Fluxul sanguin local
E. Bifido- şi lactobacteriile

2. Cs Marcaţi mecanismul fiziopatologic de dezvoltare a bolii ulceroase la copii:

A. Predispoziţia ereditară
B. Micşorarea debitului cardiac
C. Micşorarea nivelului amilazei serice
D. Dereglarea echilibrului dintre factorii de agresie şi de protecţie
E. Creşterea nivelului hormonului tireotrop în singe

3. Cs Formele endoscopice ale gastritei cronice la copii sunt următoarele, în afară de:
A. Primară
B. Superficială
C. Atrofîcă
D. Hipertrofică
E. Erozivă

4. Cs Marcaţi care este cea mai frecventă complicaţie a bolii ulceroase la copii:
A. Hemoragia digestivă superioară
B. Peritonita
C. Penetraţia
D. Stenoza piloroduodenală
E. Malignizare

5. Cs Stabiliţi care din următoarele nu reprezintă un factor de agresiune asupra mucoasei gastrice la
copii:
A. Pepsinogenul
B. Secreţia locală de bicarbonate
C. Acidul clorhidric
D. Gastrina
E. “Helicobacterii pyloriul”

6. Cs Precizaţi cum este gastrita autoimună la copii, după aspectul histologic:

A. Superficială
B. Hipertrofică
C. Eozinofilică
D. Atrofîcă
E. Metaplazica

7. Cs Determinaţi ce este characteristic pentru gastrita atrofîcă la copii:

A. Hiperaciditate gastrică
B. Metaplazie gastrică
C. Hipoaciditate gastrică
D. Edeme şi ascită
E. Hemoragie digestivă superioară

8. Cs Evidenţiaţi agentul patogen cauzal al gastritei cronice la copii:

A. Candida albicans
B. Echerihia coli
C. Iersinia
D. Streptococul piogen
E. Helicobacter pylori

9. Cs Precizaţi care examen oferă informaţia desinestătătoare pentru diagnosticul gastritei cronice la
copii:
A. Radiologic
B. Histopatologic
C. Endoscopic
D. Bacteriologic
E. Clinic

10. Cs Infecţia cu “Helicobacter pylori” la copii poate fi confirmată prin toate testele, în afară de:
A. Coprocitogramei
B. Determinării titrului de anticorpi
C. Testului ureazei
D. Reacţiei de polimerizare în lanţ
E. Testului respirator cu urează marcată

11. Cs Notaţi pentru care maladie semnul caracteristic (patognomic) este pirozisul, de sine stătător:
A. Ulcerul duodenal
B. Dispepsia funcţională
C. Gastroduodenita cronică
D. Boala de reflux gastroesofagean patologic
E. Pancreatită

12. Cs Marcaţi cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice la copii:
A. Bicarbonatul
B. Histamina
C. Secretina
D. Somatostatina
E. Gastrina

13. Cs Indicaţi cel mai constant simptom al ulcerului duodenal la copii:

A. Vărsătura alimentară
B. Hematemeza
C. Durerea abdominală
D. Senzaţia de greaţă
E. Scăderea ponderală

14. Cs Notaţi simptomul cel mai constant întîlnit la ulcerul gastric la copii:
A. Durerea epigastrică
B. Vărsătura alimentară
C. Meteorismul abdominal
D. Anorexia
E. Greaţa

15. Cs Precizaţi care este metoda de elecţie în diagnosticul ulcerului duodenal la copii:
A. Ecografia abdominală
B. Examenul radiologic cu bariu
C. Irigografia
D. Nivelul seric de gastrină
E. Endoscopia
16. Cs Precizaţi care este localizarea preferențială a procesului inflamator în gastrita cronică
„H.Pylori”:
A. Antrumul
B. Fundul gastric
C. Curbura mare
D. Curbura mică
E. Cardia

17. Cs Stabiliţi care este mecanismul de acțiune a omeprazolului:

A. Blocarea pompei protonice
B. Blocarea receptorilor gastrinici
C. Blocarea receptorilor histaminici-Н2
D. Blocarea receptorilor colinergici
E. Blocarea receptorilor H1 histaminici

18. Cs Numiți semnul radiologic direct al ulcerului gastric sau duodenal la copii:
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

19. Cs Determinaţi prin ce se manifestă ritmicitatea durerilor abdominale în cazul ulcerului duodenal:
A. Dureri, ce apar primăvara-iarna
B. Dureri, ce apar iarna – vara
C. Dureri, ce apar peste 30 minute după alimentație
D. Dureri, ce apar peste 1,5-4 ore după alimentație sau noaptea
E. Durerea nu este ritmică

20. Cs Indicaţi ce se administrează în cazul profilaxiei ulcerului la copiii, care se află la tratament
cronic cu prednisolon:
A. Omeprazol
B. De-nol
C. Preparate de fier
D. Acid ursodezoxicolic
E. Enzime pancreatice

Complement multiplu.
1. Cm Numiţi diagnosticul diferenţial în cazul gastritei cronice la copii:
A. Boala ulceroasă
B. Colecistita
C. Pancreatita
D. Lamblioza
E. Insuficienţa cardiac

2. Cm Alegeţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superllcială
B. Atrofică
C. In focar
D. Flegmonoasă
E. Metaplazică

3. Cm Selectaţi care din preparatele enumerate se referă la H2-histaminoblocatori:

A. Ranitidina
B. Famotidina
C. Omeprazolul
D. Maaloxul
E. Lansoprazolul

4. Cm Enumeraţi factorii de agresiune asupra mucoasei gastrice la copii:

A. Sărurile biliare
B. Producţia locală de bicarbonat
C. Acidul clorhidric
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Pepsinogenul

5. Cm Enumeraţi factorii de protecţie a mucoasei gastrice şi duodenale la copii:

A. Pepsinogenul
B. Prostaglandinele
C. Sărurile biliare
D. Microcirculaţia sanguină locală
E. Producţia locală de bicarbonate

6. Cm Precizaţi care din următoarele caracteristici ale “Helicobacter pylori” sunt corecte:
A. Este o bacterie spiralată şi сiliată
B. Este o bacterie gram-negativă
C. Este o bacterie gram-pozitivă
D. Calea de transmitere este hematogenă
E. Calea de transmitere este fecal-orală

7. Cm Precizaţi căror funcţii se datorează capacitatea de a rezista în mediu acid gastric bacteriei
“Helicobacter pylori” :
A. Stimularea producţiei de mucus şi mucină
B. Producerea de urează
C. Secretarea proteazei
D. Creşterea fluxului sanguin local
E. Aderarea la epiteliul mucoasei gastrice

8. Cm Notaţi prin care teste se face evidenţierea infecţiei cu “Helicobacter pylori” la copii:
A. Determinarea titrului de anticorpi în sânge
B. Determinarea titrului de anticorpi în salivă
C. Determinarea ADN “Helicobacter pylori” în masele fecale
D. Determinarea elastazei serice
E. Testul ureazei

9. Cm Stabiliţi ce include tratamentul patogenetic al bolii ulceroase la copii:

A. Inhibitorii producţiei de prostaglandine
B. Antiinflamatoare nonsteroidiene
C. Neutralizarea secreţiei acide gastrice
D. Protejarea mucoasei gastrice
E. Inhibarea secreţiei gastrice

10. Cm Stabiliţi care din următoarele fac parte din medicaţia antisecretorie în cadrul bolii ulceroase la
copii:
A. Antagoniştii receptorilor H2 histaminici
B. Anticolinergicele selective
C. Antagoniştii receptorilor H1 histaminici
D. Analogii sintetici al prostaglandinelor
E. Inhibitorii pompei de protoni

11. Cm Selectaţi formele morfologice ale gastritei cronice la copii:

A. Superficială
B. Atrofică
C. Displastica
D. Hiperplastică
E. Metaplazică

12. Cm Secreţia acidă gastrică este stimulată de următoarele, în afară de:

A. Cafea, ceai
B. Vin, bere
C. Calciu administrat oral
D. Grăsimi
E. Hiperglicemie

13. Cm Marcaţi funcţiile gastrice:

A. Sectretorie
B. De concentrare
C. Motorie
D. Filtrare
E. Imună

14. Cm Indicaţi preparatele cu acţiune antihelicobacter la copii:

A. Famotidina
B. Almagel
C. Preparatele de bismut
D. Amoxacilina
E. Claritromicina
15. Cm Precizaţi care din următoarele semne caracterizează “Helicobacter Pylori”:
A. Este bacil gram pozitiv
B. Este bacil gram negativ
C. Posedă flagele
D. Are formă spiralată
E. Are formă ovoidă

16. Cm Stabiliţi care din următoarele semne pot fi depistate la FEGDS:

A. Localizarea ulcerului
B. Extinderea ulcerului
C. Complicațiile ulcerului
D. Răspunsul la tratament
E. Următoarea recidivă

17. Cm Numiți semnele radiologice indirecte ale ulcerului gastric sau duodenal la copii
A. Nișa ulceroasă
B. Bulbul în formă de trifoi
C. Atonia gastrică
D. Asimetria pilorului/spasmul piloric
E. Tranzitul bulbar accelerat

18. Cm Numiţi care sunt antibioticele, utilizate în schemele de tratament a bolii ulceroase la copii:
A. Amoxacilina
B. Omeprazolul
C. Metronizolul
D. Cefazolină
E. Claritromicina

19. Cm Marcaţi preparatele, ce se referă la tripla terapie standart (linia I) a bolii ulceroase la copii:
A. Omeprazolul
B. Amoxacilina
C. Claritromicina
D. Tetraciclina
E. Levofloxacina

20. Cm Mama unui copil, care recent a început terapia antiulceroasă standart (amoxacilină,
claritrimicină, lansoprazol), afirmă, că e îngrijorată, fiindcă fiul său are 4 scaune pe zi (deobicei avea
1-2 scaune). Care este cea mai probabilă cauză și ce îi recomandați mamei?
A. Sistarea tratamentului
B. Intoleranța tratamentului cu amoxacilină
C. Administrarea antidiareicelor
D. Efect advers al claritromicinei
E. Continuarea tratamentului

21. Cm Precizaţi care sunt posibilitățile terapeutice în tratamentul ulcerului indus de AINS:
A. Inhibitorii pompei protonice
B. Blocantele receptorilor histaminici H2
C. Prostaglandinele
D. Amoxacilina
E. Claritromicina

22. Cm Marcaţi care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu boală ulceroasă:

A. Acutizarea ulcerului
B. Ulcerul primar depistat
C. Ulcerele multiple
D. Ulcerul gigant
E. Mai mult de 2 acutizări pe an

23. Cm Indicaţi care sunt variantele de tratament a bolii ulceroase la copii:

A. Nemedicamentos
B. Chirurgical
C. Medicamentos
D. Biologic
E. Endoscopic

24. Cm Numiți două maladii, cu care în primul rînd se efectuează diagnosticul diferențial al gastritei
cronice la copii:
A. Hepatita cronică
B. Pancreatita acută
C. Dereglările funcționale
D. Boala ulceroasă
E. Colita ulceroasă

25. Cm Precizaţi principiile de tratament a gastritei cronice la copii:

A. Antacide
B. Eradicarea „H.Pylori”
C. Corecția dereglărilor motorii
D. Ameliorearea proceselor metabolice a mucoasei
E. Reepitelizrea defectului ulceros
26. Cm Notaţi care sunt cele trei sindroame, care mai frecvent se întîlnesc în boala ulceroasă:
A. Asteno-vegetativ
B. Icteric
C. Dispeptic
D. Algic
E. Edematos

27. Cm Marcaţi stadiile de evoluție endoscopică a ulcerului:

A. Durere acută
B. Epitelizare
C. Cicatrizarea
D. Recidivarea
E. Stenoză

28. Cm Numiți factorii cauzali a gastritelor acute primare (exogene):

A. Infecțioși
B. Medicamentoși
C. Chimici
D. Alergeni alimentari
E. Insuficiența renală acută

29. Cm Numiți formele speciale de gastrită cronică:

A. Eozinofilică
B. Limfocitară
C. Granulomatoasă
D. Atrofică
E. Cu „H. Pylori”

30. Cm Stabiliţi ce prevede tratamentul gastritelor acute:

A. Eliminarea agentului cauzal
B. Rehidratare adecvată
C. Spasmoliticele miotrope
D. Antibioticele
E. Antacidele

31. Cm Determinaţi ce se depistează la examninarea endoscopică în cazul gastritei cronice H. Pylori

pozitiva la copii:
A. Hiperemia
B. Edemul
C. Hipertrofia pliurilor
D. Leziunea circulară sau ovală, ce trece de lamina musculară
E. Deformarea bulbului duodenal

32. Cm Stabiliţi prin ce se evaluează funcția incretorie la copii:

A. Evaluarea pepsinogenului sanguin
B. Evaluarea pepsinogenului urinar
C. Examenul endoscopic
D. Testul cu urează
E. Examenul radiologic baritat

33. Cm Indicaţi clasificarea metodelor de diagnostic a H. Pylori

A. Invazivă
B. Directă
C. Indirectă
D. Neinvazivă
E. Probabilă

34. Cm Precizaţi cu ce medicamente poate fi efectuată corecția dereglărilor motorii în gastrita cronică
la copii:
A. Spasmolitice
B. Prokinetice
C. Antidiareice
D. Antiflatulente
E. Inhibitorii pompei protonicce

35. Cm Stabiliţi care din următoarele semne se include în aprecierea bolii ulceroase:
A. Afecțiune de etiologie complexă
B. Este legată de tulburarea hemostazei locale gastroduodenale
C. Are ca leziune comună ulceraţia,
D. Rezultată din autodigestia clorhidropeptică a mucoasei gastrice sau duodenale în punctele de
rezistenţă minimă.
E. Nu depășește stratul submucos a stomacului

36. Cm Indicaţi cu care maladii se diferenţiază hemoragia digestivă superioară din ulcer gastric sau
duodenal la copii:
A. Sindrom Mallory- Weiss
B. Sindrom Zolinger-Ellison
C. Gastrita hemoragică
D. Colita ulceroasă
E. Diverticul esofagian

37. Cm Tratamentul ulcerului gastric și ulcerului duodenal se efectuează - in complex şi individual pe

etape. Numiți-le:
A. Terapia acutizării afecţiunii;
B. Tratament de intreţinere;
C. Cura profilactică;
D. Tratamentul balnear
E. Tratament de inducere

38. Cm Notaţi care sunt dietele (după Pevzner) utilizate în caz de patologie gastro-duodenală:
A. 1a
B. 1b
C. 2
D. 8
E. 10

39. Cm Marcaţi testele obligatorii, în cadrul dispensarizării copiilor cu boală ulceroasă:

A. FEGDS
B. Testul pentru H. Pylori
C. USG organelor abdominale
D. Radioscopia stomacului
E. Examenul baritat al stomacului

40. Cm Indicaţi tipurile gastritei cronice, după localizare:

A. Antrală
B. A corpului gastric
C. Pangastrită
D. Cardială
E. Bulbară

Maladiile căilor biliare la copii. Disfuncţia vezicii biliare. Colecistitele la copii

1. Cs Notaţi factorul etiologic definitoriu în colecistita acută la copii:

A. Factorul alimentar
B. Traumatismele
C. Efortul fizic
D. Stesul neuropsihic
E. Facorul infecţios

2. Cs Notaţi factorul principal ce contribuie la stimularea evacuării bilei:

A. Secretina
B. Amilaza
C. Colecistokinina
D. Gastrina
E. Sfincterul Oddi

3. Cs Stabiliţi în care forme de colecistită acută la copii este indicat tratamentul chirurgical:
A. Gangrenoase
B. Catarale
C. Eritematoase
D. Granulomatoase
E. Nespecifice

4. Cs Tratamentul în cazul colicistitei acute la copii nu include:

A. Antibioticele
B. Antiinflamatoarele nesteroidiene
C. Antispasticele
D. Analgezicele
E. Regimul igieno – dietetic

5. Cs Precizaţi care formă de colecistită acută evoluează cel mai uşor:

A. Flegmonoasă
B. Gangrenoasă
C. Nespecfică
D. Catarală
E. Specifică

6. Cs Obstrucţia biliară prelungită din ciroza hepatică secundară poate fi asociată cu deficienţe
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A,D, şi K
B. Vitaminelor B şi C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
7. Cs Marcaţi care este investigaţia de prima alegere pentru decelarea calculilor biliari:
A. Colecistografia orală
B. Radiografia abdominală simplă
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopică
E. Tomografia computerizată abdominală

8. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copiii cu colecistită cronică în remisiune:

A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
D. Este în limitele normei
E. Prezintă modificări nespecifice

9. Cs Criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii sunt următoarele, cu excepţia:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşării (≥3mm) şi deformării pereţilor vezicii biliare
C. Indurării şi/sau stratificării pereţilor vezicii biliare
D. Micşorării în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenităţii cavităţii vezicii biliare

10. Cs Acuzele pacienţilor cu colecistită cronică sunt, în afară de :

A. Cefalee
B. Subfebrilitate
C. Greaţă
D. Scaun instabil
E. Febră 39-40 0 C

11. Cs Precizaţi în ce situaţii se indică regimul la pat în caz de colecistită cronică la copii:
A. În prezenţa febrei şi a sindromului dolor
B. La dispariţia febrei şi a sindromului dolor
C. La dispariţia febrei
D. La dispariţia sindromului dolor
E. În remisiune

12. Cs Stabiliţi ce prezintă hemoleucograma la copii cu disfuncția vezicii biliare:

A. VSH mărit
B. Leucocitoză
C. Anemie
D. Este în limitele normei
E. Prezintă modificări nespecifice

13. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare hipertonă-hiperkinetică la

copii:
A. Hipotonia sf. Oddi
B. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi crescute
C. Hipotonia vezicii biliare
D. Vezica biliară este mărită în volum
E. Dureri surde, sâcâitoare

14. Cs Evidenţiaţi ce este characteristic pentru disfuncția vezicii biliare căilor biliare tip hipoton-
hipokinetic la copii:
A. Spasmul sf. Oddi
B. Hipertonusul permanent al vezicii biliare
C. Tonusul vezicii biliare şi sf. Oddi sunt scăzute
D. Vezica biliară este mică în volum
E. Atrezia căilor biliare intrahepatice

15. Cs Precizaţi care dintre semnele clinice nu este characteristic pentru disfuncția căilor biliare
hipotone la copii:
A. Durerile surde, disconfortul în hipocondrul drept
B. Greţurile, inapetenţă
C. Gustul amar matinal
D. Durerea acută, violentă
E. Meteorism, constipaţia
16. Cs Etiologia disfuncției căilor biliare la copii este, cu excepţia:
A. Disfuncţiei neurovegetativă
B. Hepatitei virală suportată
C. Traumatismelor
D. Alergiei alimentară
E. Maladiilor endocrine

17. Cs Factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției căilor biliare la copii sunt, cu excepţia:
A. Modului sedentar de viaţă
B. Traumei plexului solar
C. Anomaliilor vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţiei ereditară
E. Cistită

18. Cs Selectaţi care din semnele clinice nu este caracteristică pentru disfuncția vezicii biliare
hipertone (hiperkinetice) la copii:
A. Greţuri, vărsături bilioase
B. Durere acută, colicativă în hipocondriul drept
C. Durere acută, colicativă în hipocondriul stâng
D. Dureri în hipocondrul drept la efort fizic
E. Durerea survine postprandial, după stres

19. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipotone la copil:

A. Spasmoliticele
B. Drenajele (sondaj) biliare
С. Regimul igieno-dietetic
D. Fizioterapia tonizantă
E. Medicaţia prokinetică

20. Cs Precizaţi ce nu va include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipertone la copil:

A. Regim igieno-dietetic
B. Drenajele (sondaj) biliare
C. Spazmoliticele
D. Preparatele coleretice
E. Neurotropele-sedative

Complement multiplu
1. Cm Determinaţi care poate fi etiologia colecistitelor acute la copii :
A. Bacteriană
B. Virală
C. Parazitară
D. Autoimună
E. Alimentară

2. Cm Marcaţi care sunt căile de emergenţă a infecţiei spre vezica biliară:

A. Hematogenă
B. Limfogenă
C. Ascendentă din duoden
D. Transcutană
E. Prin inoculare directă

3. Cm Marcaţi care pot fi factorii predispozanţi pentru declanşarea colecistielor acute la copii:
A. Inflexiuni la diferite nivele ale vezicii
B. Septuri intravezicale
C. Normokinezia căilor bliare
D. Hipofuncţia pancreatică exocrină
E. Hipermotilitatea gastrică

4. Cm Notaţi sindroamele clinice ce descriu un caz tipic de colecistită acută la copii:

A. Sindromul dolor abdominal
B. Sindromul hemoragic
C. Sindromul dispeptic
D. Sindromul de intoxicaţie
E. Sindromul edematos
5. Cm Precizaţi prin ce se caracterizează sindromul dureros abdominal în cazul colecistitei acute la
copii:
A. Durerea suprapubiană
B. Durerea localizată în hipocondrul stâng
C. Durerea localizată în hipocondrul drept
D. Durerea poate iradia în hemitoracele drept
E. Durerea poate iradia în hemitoracele stîng

6. Cm Marcaţi semnele clinice pozitive în cazul colecistitei acute la copii:

A. Merphy
B. Ortner
C. Kehr
D. Lepine
E. Giordano

7. Cm Notaţi formele clinice de colecistită acută la copii:

A. Catarală
B. Flegmonoasă
C. Gangrenoasă
D. Granulomatoasă
E. Eroziă

8. Cm Precizaţi care sunt modificările hematologice, caracteristice pentru colecistita acută bacteriană
la copii:
A. Eritrocitoza
B. Anemia
C. Leucocitoză
D. Neutrofilia
E. VSH sporit

9. Cm Stabiliţi care sunt modificările ultrasonografice depistate în caz de colecistită acută la copii:
A. Mărirea în volum a vezicii bilare şi îngroşarea pereţilor mai mult de 3 mm
B. Îngroşarea şi dedublarea pereţilor vezicii biliare
C. Subţierea pereţilor vezicii biliare
D. Dereglări de motriciate cu stază bilară
E. Prezenţa anomaliilor de dezvoltare posibile a colecistului

10. Cm Determinaţi ce include tratamentul formelor uşoare de colecistite acute la copii:

A. Regim la pat
B. Masa Nr. 5 după Pevzner
C. Terapie infuzională
D. Antiboticoterapie
E. Spasmolitice

11. Cm Marcaţi formele colecistitelor cronice, după etiologie:

A. Genetice
B. Neinfecţioase
C. Termice
D. Infecţioase
E. Actinice

12. Cm Stabiliţi ce cauzează colecistitele cronice infecţioase la copii:

A. Virusurile
B. Fungii
C. Bacteriile
D. Micoplazma
E. Chlamidiile

13. Cm Notaţi cauzele neinfecţioase ale colecistitelor cronice la copii:

A. Litiaza biliară
B. Refluxul duodeno gastral
C. Refluxul duodeno-biliar
D. Reacţiile alergice în diatezele atopice
E. Colitele cronice

14. Cm Selectaţi formele colecistitelor cornice la copii:

A. Calculoase
B. Icterice
C. Acalculoase
D. Nedefinite
E. Anicterice

15. Cm Marcaţi factorii predispozanţi în dezvoltarea colecistitelor cornice la copii:

A. Disbacterioza intestinală
B. Discoliile
C. Esofagita de reflux
D. Anomaliile de dezvoltare ale vezicii şi căilor biliare
E. Colitele cronice

16. Cm Notaţi principalele sindroame clinice identificate în cazul colecistitei cornice la copii:
A. Dispeptic.
B. Algic.
C. De insuficienţă hepatică
D. Asteno-vegetativ
E. De intoxicaţie

17. Cm Evidenţiaţi caracteristicele durerii în cazul sindromului dolor din colecistita cronică la copil:
A. Sîcîitoare, surde, de compresie
B. Acute, violente
C. Se accentuează la 20-30 min după alimente reci. grase, picante
D. Se accentuează la efort fizic intens
E. Se pot localiza în hipocondriul drept
18. Cm Precizaţi ce putem determina în mod obiectiv în colecititele cronice la copii:
A. Ficatul puţin mărit
B. Tegumente palide
C. Turgescenţa jugularelor
D. Semnul Ortner pozitiv
E. Acrocianoză

19. Cm Marcaţi componentele unui diagnostic pozitiv în maladiile vezicii biliare la copii:
A. Anamneza
B. Hemoleucograma, probele biochimice sangvine
C. Coprocultura
D. Ultrasonografia
E. Colecistografie, hepatobilioscintigrafie

20. Cm Indicaţi criteriile ecografice pentru colecistită cronică la copii:

A. Mărirea dimensiunilor vezicii biliare
B. Îngroşarea (› 3mm) şi deformarea pereţilor vezicii biliare
C. Indurarea şi/sau stratificarea pereţilor vezicii biliare
D. Micşorarea în dimensiuni a vezicii biliare
E. Neomogenitatea cavităţii vezicii biliare

21. Cm Precizaţi cu care maladii se efectuează diagnosticul diferenţial al colecistitei cronice la copil:
A. Gastroduodenită
B. Apendicită
C. Boală ulceroasă
D. Cistită
E. Proctosigmoidită

22. Cm Stabiliţi ce tipuri de medicamente include tratamentul colecistitei cronice la copii:

A. Antiemeticele
B. Antifungicele
C. Antibioticele
D. Colereticele
E. Dieta Nr. 5 după Pevzner.

23. Cm Precizaţi recomandările pentru profilaxia colecistitelor cronice la copii:

A. Consum sporit de alimente bogate în grăsimi animaliere
B. Sanarea focarelor cornice de infecţie
C. Alimentaţia raţională conform vîrstei
D. Administrarea dozelor profilactice de antibiotic
E. Practicarea unui mod activ de viaţă

24. Cm Marcaţi modificările în hemoleucogramă, prezente în cazul colecistitei cronice în acutizare:

A. Reticulocitoza
B. Poikilocitoza
C. În unele cazuri anemie
D. Leucocitoza
E. VSH mărit

25. Cm Notaţi care sunt disfuncțiile vezicii biliare la copii:

A. Hipertonia vezicii biliare
B. Normotonia vezicii biliare
C. Staza biliară
D. Hipotonia vezicii biliare
E. Hipertonia sfincterului Oddi

26. Cm Notaţi care sunt disfuncțiile vezicii biliare principale la copii:

A. Normotonia sfincterului Oddi
B. Hipertonia vezicii biliare
C. Hipertonia sfincterului Oddi
D. Hipotonia sfincterului Oddi
E. Staza biliară

27. Cm Marcaţi care pot fi factorii etiologici ai disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Hepatita virală acută în anamneză
B. Disfuncţiile neurocirculatorii de diferită geneză
C. Maladiile endocrine
D. Maladiile cronice ale tractului gastrointestinal
E. Pneumonia

28. Cm Precizaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipertonice ale vezicii biliare la
copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

29. Cm Selectaţi caracteristicile sindromului dolor în disfuncțiile hipotonice ale vezicii biliare la
copii:
A. Este localizat în hipocondriul drept
B. Se manifestă sub formă de accese de scurtă durată
C. Survine post-prandial sau este legat de stres psihoemoţional
D. Durerile sunt surde sub formă de greutate în hipocondriul drept
E. Se manifestă sub formă de “lovitură de pumnal”

30. Cm Semnele clinice obiectiv evidenţiate în cazul disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Giordano
B. Koher
C. Ortner
D. Kehr
E. Murphy

31. Cm Enumeraţi investigaţiile pentru confirmarea diagnosticului pozitiv de disfuncția vezicii

biliare la copii:
A. Examenul ecografic
B. Examenul endoscopic
C. Examenul radiogrfic abdominal
D. Hemoleucograma
E. Analiza biochimică a sîngelui

32. Cm Marcaţi semnele USG în cazul disfuncției vezicii biliare tip hipoton-hipokinetic la copil:
A. Vezica biliară mărită în volum
B. Vezica biliară micşorată în volum cu ½ peste 1 oră, după dejun
C. Configuraţia triunghiulară a vezicii urinare
D. Vezica biliară micşorată mai puţin de ½ peste 1 oră după mîncare
E. Vezica biliară mică

33. Cm Marcaţi semnele USG în disfuncția vezicii biliare tip hiperton-hipokinetic la copil:
A. Excreţia bilei este încetinită;
B. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după mîncare cu 1/2;
C. Vezica biliară se micşorează peste 1 oră după dejun, mai mult de 2/3;
D. Vezica biliară mică;
E. Gaz liber în abdomen.

34. Cm Precizaţi cu care maladii este raţional de efectuat diagnosticul diferenţial în cazul disfuncției
vezicii biliare la copil:
A. Ulcer gastric perforat
B. Colecistite
C. Litiaza biliară
D. Pneumonie bazală pe dreapta
E. Pielonefrită acută

35. Cm Stabiliţi ce include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipertone la copil:

A. Masa Nr. 5, după Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apă minerală cu mineralizare joasă, fără gaze, caldă
36. Cm Stabiliţi ce include tratamentul disfuncției vezicii biliare hipotone la copil:
A. Masa Nr. 5, după Pevzner
B. Remedii neurotrope stimulante
C. Remedii neurotrope sedative
D. Remedii spasmolitice
E. Apă minerală cu mineralizare medie şi înaltă

37. Cm Precizaţi care sunt efectele colecistokininei:

A. Stimulează contracţia veziculei biliare

B. Stimulează contracţia sfincterului Oddi
C. Stimulează secreţia biliară
D. Inhibă tonusul sfincterului Oddi
E. Inhibă contracţia veziculei biliare

38. Cm Indicaţi care sunt constituenţii bilei :

A. Acizii biliari
B. Colesterol
C. Imunoglobulina A
D. Hemoglobina
E. Lecitina

39. Cm Stabiliţi care sunt complicaţiile colecistitei cronice la copii:

A. Litiaza biliară
B. Dermatitele
C. Hepatitele
D. Uretrita
E. Duodenita
40. Cm Marcaţi factori predispozanţi pentru dezvoltarea disfuncției vezicii biliare la copii:
A. Modul sedentar de viaţă
B. Trauma plexului solar
C. Anomaliile vezicii şi căilor biliare
D. Predispoziţia ereditară
E. Cistita
 Rectocolită ulcero-hemoragică şi boala Crohn la copii.

1. Cs Indicaţi factorul decisiv în realizarea rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Factorul infecţioşi
B. Factorul psihologic
C. Disfuncţia neuro-vegetativă
D. Predispunerea ereditară
E. Consumul alimentelor alergene

2. Cs În patogenia rectocolitei ulcero-hemoragice la copii sunt stabilite următoarele verigi, în

afară de:
A. Implicarea sistemului imun al mucoasei intestinale
B. Efectele citotoxice limfocitare
C. Lezarea autoimună şi nespecifică a celulei ţintă
D. Acţiunea amilazei pancreatice
E. Implicarea sistemului neuropeptidic

3. Cs Factorii de protecţie a mucoasei intestinului gros sînt următorii, cu excepţia:

A. IgA secretorie
B. IgG stimulată
C. pH-ul alcalin al conţinutului intestinal
D. Migrarea macrofagelor
E. Sistemul limfoid local

4. Cs Precizaţi colonul unde este localizat procesul inflamator în forma uşoară a rectocolitei
ulcero-hemoragice la copii:
A. Transvers
B. Sigmoid
C. Rect
D. Sigmoid şi col transvers
E. Cec

5. Cs Rectocolita ulcero-hemoragică se caracterizează prin următoarele semne, în afară de:

A. Tendinţa de extindere spre sectoarele proximale la întregul colon
B. Congestia mucoasei
C. Sunt posibili polipi inflamatorii sau pseudopolipi
D. Se evidenţiază sectoare afectate şi neafectate ale mucoasei intestinale
E. Mucoasa este fragedă, uşor sîngerează

6. Cs Precizaţi investigaţia în baza căreia se poate stabili diagnosticul clinic definitiv de

rectocolită ulcero-hemoragică la copii:
A. Modificări în hemogramă
B. Prezenţa proteinei C reactive în ser
C. Prezenţa sîngelui în scaun
D. Rezultatul endoscopiei
E. Radiografia panoramică abdominală

7. Cs Notaţi afecţiunea care are mai multe semne comune clinico-patogenice cu rectocolita
ulcero-hemoragică la copii:
A. Dizenteria acută
B. Amebiaza şi balantidiaza
C. Campilobacterioza
D. Boala Crohn
 E. Papiloza rectocolonică

8. Cs Marcaţi prin ce se caracterizează boala Crohn spre deosebire de rectocolita ulcero-

hemoragică:
A. Nu este asociată cu un risc crescut de cancer de colon
B. Se manifestă frecvent prin hematochezie zilnică
C. Posedă risc scăzut de apariţie a fistulelor perianale
D. Afectarea intestinală este de obicei mai mult segmentară, decât continuă
E. Se include dezvoltarea megacolonului toxic

9. Cs Evidenţiaţi grupa de preparatele cel mai frecvent utilizate pentru tratamentul rectocolitei
ulcero-hemoragice la copii:
A. Antibiotice
B. Antraglicozide
C. Aminoglicozide
D. Aminosalicilaţi
E. Antiinflamatoare nesteroidiene

10. Cs Boala Crohn şi rectocolita ulcero-hemoragică sunt patologii intestinale cronice inflamatorii,
având un şir de similitudini. Totuşi există diferenţe patofiziologie esenţiale. Precizaţi unde se
iniţiază procesul în boala Crohn:
A. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie proximală
B. Regiunea rectosigmoidiană cu progresie distal
C. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la afectare transmurală
D. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu progresie până la regiunea ileocecală
E. Regiunea colonului ascendent/ ileonul terminal, cu afectare limitată la nivelul mucoasei.

11. Cs Unui copil de 11 ani i s-a stabilit diagnosticul de boala Crohn. Indicaţi care din
următoarele manifestări este caracteristică pentru patologia respectivă:
A. Existenţa unei mase palpabile în regiunea hipogastrică stângă
B. Se urmăresc scaune semioformate – lichide, fără elemente hemoragice
C. Sunt prezente crampe în hipogastrul stâng ameliorate de actul defecaţiei
D. Se urmăresc scaune lichide, frecvente cu mucus şi sânge
E. Au loc chemări imperative la defecaţie

12. Cs Conform clasificarii Montreal, 2005, se consideră a fi rectocolită ulcero-hemoragică de

severitate medie, în cazul existenţei a mai mult de:
A. un scaun/zi
B. 2 scaune/zi
C. 3 scaune/zi
D. 4 scaune/zi
E. 5 scaune/zi

13. Cs Marcaţi care din următoarele afirmaţii cu referire la epidemiologia bolii Crohn este
adevărată:
A. Băieții sunt cu mult mai des afectaţi, decât fetițele
B. Prevalenţa cea mai mare e în zonele rurale, comparativ cu cele industriale
C. Al doilea pic al incidenţei este de obicei la 40-50 ani de viaţă
D. Comparativ este mai frecventă la rasa albă, nord-europeni, evrei, în special Ashkenazi şi
Sepharzi
E. Nu se asociază cu patologiile reumatologice.

14. Cs Precizaţi preparatul cu cea mai demonstrată eficacitate în tratamentul bolii Crohn
fistulizante la copii:
A. Mesalazina
 B. Amoxacilina
C. Metotrexatul
D. Loperamida
E. Infliximabul

15. Cs Stabiliţi ce este mai caracteristic pentru colita ulcero-hemoragică, faţă de boala Crohn:
A. Fistulizarea
B. Extensia inflamaţiei sub mucoasa intestinală cu afectarea stratului muscular
C. Inflamaţia discontinuă, aspect de „piatră de pavaj”
D. Afectarea oricărei structuri a tubului digestiv
E. Limitarea inflamaţiei de obicei la nivelul colonului şi a rectului

16. Cs Indicaţi care din următoarele reprezintă o complicaţie locală, din cadrul bolii Crohn la
copii:
A. Fisura anală
B. Hemoroizii
C. Fistulizare
D. Abcesele perirectale
E. Colangita sclerozantă

17. Cs Stabiliţi care este strategia prioritară, în primele zile de spitalizare, în cazul acutizării
rectocolitei ulcero-hemoragice:
A. Promovarea capacităţii de auto-deservire a pacientului
B. Menţinerea gradului adecvat de nutriţie
C. Managementul diareei
D. Managementul durerii
E. Corecţia malabsorbţiei

18. Cs În cazul existenţei a semnelor şi simptomelor caracteristice rectocolitei ulcero-hemoragice,

mai mult de o săptămână, este nevoie de a monitoriza riscul de instalare a:
A. Insuficienţei cardiace
B. Trombozei venoase profunde
C. Hipokaliemiei şi a hiponatriemiei
D. Malabsorbţiei
E. Hipocloremiei

19. Cs Pentru inducerea remisiei la un copil cu rectocolita ulcero-hemoragică, pacientului i s-a

prescris sulfasalazina. Luând în consideraţie reacţiile adverse ale preparatului, atunci care din
cele ce urmează reprezintă o recomandare adecvată:
A. Administrarea unimomentană a dozei zilnice
B. Administrarea preparatului pe nemâncate, cu cca 1 oră înaintea mesei
C. Sistarea preparatului în cazul virării culorii urinei în portocaliu
D. Administrarea preparatului cu o cantitate suficientă de apă (250ml, risc de nefrolitiaza)
E. Nu este nevoie de suplinire lichidiană în cazul utilizării sulfasalazinei.

20. Precizaţi care vitamină este indicată pentru terapia de susţinere în cazul bolii Crohn rezistente
la tratament:
A. Vit B5
B. Vit B6
C. Vit B7
D. Vit B8
E. Vit B9 (acidul folic)

Complement multiplu
 1. Cm Marcaţi factorii imunopatologici în cazul patogenezei rectocolitei ulcero-hemoragice la
copii:
A. Deficitul de fracţii ale complementului seric
B. Cantităţile mari de fracţii ale complementului în ser
C. Scăderea sintezei interferonului
D. Scăderea activităţii fagocitare a leucocitelor
E. Prezenţa în exces a limfocitelor citotoxice şi a anticorpilor antimucoasă intestinului gros

2. Cm Selectaţi semnele caracteristice procesului inflamator distructiv în rectocolita ulcero-

hemoragică la copii:
A. Debutul este localizat în rect
B. Răspîndirea procesului în direcţia proximală
C. Poate fi afectat numai segmentul rectal
D. Este afectată mucoasa intestinului subţire
E. Este posibilă afectarea întregului intestinului gros

3. Cm Evidenţiaţi semnele patomorfologice prezente la biopsie în rectocolita ulcero-hemoragică

la copii:
A. Formarea granuloamelor limfoide
B. Infiltraţia limfoido-celulară a mucoasei şi submucoasei intestinului gros
C. Dilatarea vaselor, inflamaţia criptelor
D. Formarea cript-abceselor şi a sectoarelor de necroză a epiteliului
E. Fibroza difuză, transmurală

4. Cm Indicaţi simptoamele clinice caracteristice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Afebrilitate
B. Subfebrilitate, deficit ponderal
C. Dureri abdominale după defecaţie
D. Diaree sanguinolentă
E. Astenie, stare depresivă, labilitate emoţională

5. Cm Enumeraţi modificările caracteristice în hemograma şi analizele biochimice la copii cu

rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Anemie, leucocitoză, VSH mărit
B. Disproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Bilirubină crescută
E. Proteina С reactivă crescută

6. Cm Precizaţi complicaţiile intestinale locale posibile în rectocolita ulcero-hemoragică la

copii:
A. Hemoragia intestinală
B. Megacolonul toxic
C. Perforaţia intestinului
D. Fisurile anale, paraproctită
E. Piodermia gangrenoasă, sepsis

7. Cm Indicaţi ce sunt caracteristice pentru boala Crohn la copii:

A. Afectarea diferitor sectoare ale tractului intestinal
B. Afectarea numai a intestinului gros
C. Poate fi afectat cecum
D. Se poate dezvolta sindromul de malabsorbţie
E. Se exclude artrita, eritemul nodos, piodermia gangrenoasă

8. Cm Marcaţi semnele endoscopice caracteristice pentru boala Crohn la copii:

A. La debutul bolii mucoasa intestinală este mată, cu eroziune, mucus purulent
B. În perioada de stare sunt posibile fistele, semnul "Pietre de pavaj"
C. Lumenul intestinal este normal pe tot parcursul tractului
D. Se pot determina pseudopolipi
E. În faza de ameliorare se depistează stenoza intestinului

9. Cm Marcaţi semnele histologice ale bolii Crohn la copii:

A. Intlamaţie nespecifică cu infiltiraţie celulară
B. Infiltratul celular este alcătuit din limfocite, celule plasmatice, hisliocite, eozinofile
C. Infiltratul celular este alcătuit din neutrofile, bazofile
D. Se depistează granuloame cazeiforme
E. Procesul inflamator nu afectează submucoasa intestinală

10. Cm Notaţi semnele histologice ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Hiperplazia şi infiltraţia limfoidă în mucoasa intestinului gros
B. Hiperplazia limfoidă pătrunde în toate păturile peretelui intestinal
C. Se formează abcese în cripte
D. Lipsesc abcese în cripte
E. Frecvent se depistează pseudo-polipi

11. Cm Stabiliţi principiile de tratament ale rectocolitei ulcero-hemoragice la copii:

A. Aport caloric şi proteic crescut
B. Administrarea preparatelor pentru imunocorecţie
C. Folosirea antibioticelor din grupa penicilinei
D. Utilizarea preparatelor antiinflamatoare - derivate ale 5-aminosalicilatului şi corticosteroizi
E. Administrarea anticoagulantelor

12. Cm Selectaţi preparatele utilizate pentru tratamentul imunomosupresiv în rectocolita ulcero-

hemoragică la copii:
A. 6 - mercaptopurina
B. Azatioprina
C. Ciclosporina
D. Gamaglobulină intramusculară
E. Imudonul

13. Cm Indicaţi complicaţiile locale, posibile la copiii cu boala Crohn:

A. Perforaţie, hemoragie
B. Dermatită, artrită
C. Fistule, stricturi
D. Colelitiază, colangită sclerozantă
E. Irită, iridociclită

14. Cm Marcaţi particularităţile procesului inflamator pentru boala Crohn:

A. Pătrunde tot peretele intestinului (mucoasa, submucoasa, musculoasa, seroasa)
B. Este localizat numai în submucoasă
C. Infiltratul este limfocitar
D. Infiltratul este format predominant din neutrofile
E. Se formează granuloame sarcoidale

15. Cm Determinaţi de ce depind manifestările clinice şi evoluţia bolii Crohn la copii:

A. Localizarea şi destinderea procesului inflamator în tractul digestiv
B. Stadiul bolii
C. Vârsta copilului
D. Sexul copilului
E. Complicaţiile apărute
 16. Cm Precizaţi contraindicaţiile pentru efectuarea examenului endoscopic la copiii cu
rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perioada de remisiune a bolii
B. Colita activă cu evoluţie severă
C. Colita activă cu evoluţie uşoară
D. Megacolonul toxic
E. Tendinţa la hemoragie şi perforaţii

17. Indicaţi ce se evidenţiază în cadrul tabloului colonoscopic, al pacienţilor cu rectocolită ulcero-

hemoragică:
A. Leziunile sunt difuze, simetrice, omogene;
B. Afectarea este continuă, lipsesc ariile „cruţate", excepţie - după aplicarea tratamentelor topice;
C. Nu există leziuni patognomonice în tabloul endoscopic pentru rectocolita ulcero-hemoragică ;
D. Dispersia leziunilor debutează din regiunea distală a rectului, cu extindere distală;
E. Ulcerele sunt secundare inflamaţiei şi nu sunt obligatorii pentru diagnostic;

18. Cm Stabiliţi ce informaţii oferă examenul histologic, utilizat în cazul pacienţilor cu boală
inflamatorie intestinală:
A. Permite stabilirea diagnosticului
B. Apreciază extinderea procesului inflamator şi gradul de severitate
C. Nu asigură aprecierea răspunsului la tratament
D. Permite stabilirea prezenţei complicaţiilor
E. Nu permite diferențierea între boala Crohn şi rectocolita ulcerohemoragică.

19. Cm Evidenţiaţi prin ce se caracterizează tabloul radiologic baritat în colita ulceroasa la copil:
A. Edemaţierea şi îngroşarea mucoasei ce cauzează un aspect neregulat, fin granular;
B. Ulceraţiile aftoide (discrete colecţii de bariu înconjurate de un halou radiotransparent)
C. Inflamaţiile transmurale şi fibroza;
D. Stenozele lungi şi strînse la nivelul ileonului care alternează cu zone dilatate: „semnul sforii”
E. Ulcerele profunde, care penetrează mucoasa şi se extind în submucoasă sub formă de ulceraţii
în „buton de cămaşă”
20. Cm Notaţi care sunt caracteristicile sau semnele majore pentru tratamentul chirurgical de
urgenţă, în cazul pacienţilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. Perforaţia intestinală
B. Hemoragia persistentă
C. Megacolonul toxic
D. Starea psihică şi calitatea vieţii profund alterate
E. Forma fulminantă a bolii.
F.
21. Cm Precizați care sunt criteriile de spitalizare a copiilor cu rectocolită ulcero-hemoragică:
A. S0 – după scorul Montreal
B. Rectoragia cronică şi recurentă
C. Faza activă a bolii
D. Remisia paraclinică a bolii
E. Remisia clinică a bolii

22. Cm Indicaţi care dintre reacţiile adverse sunt carcateristice pentru corticosteroizii administrate
copiilor cu rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Leucopenie
B. Hipotensiunea arterială până la colaps
C. Faciesul Cushingoid;
D. Rahitismul, osteopenia, inhihibarea creşterii
E. Semnele de deshidratare
 23. Cm Precizaţi obictivele tratamentului medicamentos în cazul rectocolitei ulcerohemoragice la
copii sunt:
A. Atenuarea manifestărilor gastrointestinale şi sistemice cu cel mai mic grad posibil de efecte
adverse
B. Inducerea şi menţinerea remisiei clinice
C. Prevenirea complicaţiilor şi restabilirea densităţii osoase normale
D. Restabilirea şi menţinerea curbei ponderale normale/maturarea sexuală
E. Prevenirea sau corectarea deficienţelor mintale

24. Cm Marcaţi manifestările extraintestinale cu afectare articulară în cazul pacienţilor cu boala

Crohn:
A. Artropatiile seronegative
B. Spondilita anchilozantă
C. Spondilolisteza anterioară
D. Artrita reumatoidă
E. Sacroileita

25. Cm Determinaţi în baza căror manifestări clinice se efectuează aprecierea gravităţii bolii
Crohn la copii:
A. Frecvenţa scaunului
B. Temperatura corporală
C. Frecvenţa respiratorie
D. Deficitul ponderal
E. Formula leucocitară

26. Cm Notaţi care dintre factorii infecţioşi, cel mai frecvent se consideră a fi complementari în
inducerea bolii Crohn:
A. Coxiella burnetti
B. Mycobacteriumul paratuberculosis
C. Leptospira interrogans
D. Listeria monocytogenes
E. Bartonella hensellae

27. Cm Stabiliţi prin ce se caracterizează tabloul histologic al rectocolitei ulcero-hemoragice la

copii în perioada acută:
A. Edemul şi hiperemia a stratului mucos
B. Predominarea limfocitelor în lamina propria
C. Criptita - prezenţa PMN în lumenul criptei glandulare
D. Hipoproducerea de mucus
E. Hemoragia focală

28. Cm Indicaţi ce grupe de preparate pot fi utilizate în cazul tratamentului bolii Crohn, la copii:
A. Derivatii acidului acetilsalicilic
B. Suplimentele de acid folic
C. Derivaţii acidului aminosalicilic
D. Antibioicele şi probioticele
E. Anticolinesterazicele

29. Cm Selectaţi tipurile tratamentului medicamentos în cazul bolii Crohn la copii:

A. Tratamentul de bază
B. Tratamentul profilactic
C. Tratamentul deficientelor instalate
D. Tratamentul complicaţiilor
E. Exclusiv tratamentul nutriţional
30. Cm Evidenţiaţi care sunt caracteristicile proctitei ulcerative:
A. Este o patologie de sine stătătoare
B. Reprezintă o formă particulară a colitei ulcero-hemoragice
C. Se caracterizează prin limitarea procesului inflamator şi un prognostic bun.
D. Poate progresa în forme generalizate de rectocolită ulcerohemoragică
E. Diagnosticul diferenţial cu boala Crohn (limitată rectal) - este imposibil.

31. Cm Selectaţi care din patologiile listate mai jos se asociază cu malabsorbţie intestinală:
A. Boala Whipple (lipodistrofia intestinală)
B. Boala Crohn
C. Dischinezia intestinului gros
D. Boala celiacă
E. Rectocolita ulcerohemoragică

32. Cm Marcaţi care produse alimentare sunt interzise pacienţilor cu boala Crohn:
A. care stimulează motilitatea intestinală
B. Bogate în potasiu
C. Bogate în grăsimi animale
D. Bogate în oxalaţi
E. Picante şi iritative

33. Cm Coprocultura poate facilita diagnosticul diferenţiat al Bolii inflamatorii cornice

intestinale cu următoarele maladii:
A. Campylobacterioza
B. Ankylostomidoza
C. Yersinioza
D. Strongyloidoza
E. Escherichioza

34. Cm Enumerați modificările biochimuce - imunologice în cadrul rectocolitei ulcerohemoragice

la copii:
A. Scăderea nivelului de proteina C reactivă
B. Creşterea titrului de complexe imune circulante
C. Hipoalbuminemie, crescute globulinele alfa ser
D. Creşterea Imunoglobulinelor G
E. Anticorpii antinucleari pot fi pozitivi.

35. Cm Precizaţi ce se poate evidenţia în cadrul examenului ultrasonografic al pacienţilor cu

rectocolită ulcerohemoragică:
A. Îngroşarea pereţilor intestinali pînă la 10-15mm în zonele inflamate
B. Pereţii intestinali hiperecogeni
C. Pereţii intestinali hipoecogeni
D. Ulceraţiile hiperecogene
E. Dispariţia stratificării parietale (direct proporţională cu avansarea bolii)

36. Cm Marcaţi fazele evoluţiei morfopatologice a bolii Crohn:

A. Faza de incubaţie
B. Faza fisurilor
C. Faza preinfiltrativă
D. Faza infiltrativă
E. Faza de cicatrizare

37. Cm Notaţi care dintre grupurile de antibiotice sunt cel mai frecvent asociate cu colita
pseudomembranoasă care necesită a fi diferenţiată de rectocolita ulcero-hemoragică:
A. Glicopeptidele
 B. Cefalosporinele
C. Streptograminele
D. Fluorchinolonele
E. Lincosamidele

38. Cm Selectaţi caracteristicile bolii Crohn, care se include în definiţie:

A. Leziuni transmurale ce pot afecta orice segment al tubului digestiv
B. Maladie inflamatorie cu evoluţie acută
C. Maladie inflamatorie cu evoluţie cronică
D. Leziuni ulcerohemoragice, localizate la nivelul mucoasei colonului, preponderent al rectului.
E. Predilecţie pentru partea terminală a intestinelor subţire şi gros.

39. Cm Marrcaţi caracteristicile patologiei intestinale inflamatorii cronice explicate de teoria

igienii:
A. Riscul crescut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a
helmintiazelor
B. Rata mai frecventă a patologiei intestinale inflamatorii cronice la afroamericani, comparativ
cu caucazienii.
C. Riscul scăzut de dezvoltare al patologiei intestinale cronice in zonele cu incidenţa sporită a
helmintiazelor
D. Incidenţa crescută a patologiei intestinale inflamatorii cronice în emisfera nordică, comparativ
cu cea sudică.
E. Frecvenţa sporită a bolii Crohn şi a colitei ulceroase în mediul urban.

40. Cm Selectaţi argumentele care demonstrează că tratamentul chirurgical este mai puţin
eficient în cazul pacienţilor cu boala Crohn, comparativ cu colita ulceroasă:
A. Pentru că afectarea intesinală este continuă
B. Deoarece afectarea este neuniformă, cu zone intacte
C. Pentru că poate fi afectat orice segment al tubului digestiv, începând cu mucoasa bucală
D. Fiindcă se afectează doar rectul
E. Deoarece se poate asocia cu fistule multiple

Teste pentru studenţi la tema „Hepatitele cronice şi ciroza hepatică la copii”

Complement simplu.
1. CS. Indicaţi care este complicaţiia hepatitei autoimune la copii, cu exepţia:
A. Insuficienţa hepatica acută
B. Ascita
C. Hemoragia digestivă
D. Cancerul intestinal
E. Insuficienţa respiratorie cronică

2. CS. Selectaţi remediul recomandat în tratamentul conservativ al echinococozei:

A. Mebendazol
B. Albendazol
C. Paraziquantel
D. Omeprazol
E. Famotidină

3. CS. Indicaţi care este efectul aşteptat al propranololului în ciroza hepatică la copii, cu
exepţia:
 A. Reduce hipertensiunea portală
B. Are efecte vasodilatatoare asupra patului arterial splanhnic
C. Are efecte vasoconstrictoare asupra sistemului venos portal
D. Acţionează asupra hemodinamicii portale
E. Creşte debitul cardiac

4. CS. Selectaţi marcherul imunologic ce confirmă starea de imunitate protectivă

postvaccinală anti-HVB:
A. Anti-HBcor sumar +
B. Anti-HBs în titru mai mare de 10 ui/1
C. AgHBs
D. Anti-HBcor IgM +
E. Anti-HBs + şi anti-HBcor sumar +

5. CS. Selectaţi marcherii specifici pentru statutul de copil vindecat după suportarea HVB
formă acută:
A. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs +
B. Anti-HBcor sumar + şi anti-HBs -
C. AgHBs negativ
D. AgHBe negativ
E. ADN VHB negativ

6. CS. Indicaţi criteriul paraclinic ce permite aprecierea gradului de activitate a procesului

inflamator în HVBC:

A. ALT majorat cu 1 Normă

B. ALT majorat cu 2 Normă
C. Gama-glutamiltranspeptidază majorată
D. Nivelul albuminei serice în limita normei
E. Nivelul viremiei ADN VHB peste 200 ui/ml

7. CS. Selectaţi marcherul imunologic caracteristic hepatitei autoimune la copii:

A. Autoanticorpi anti-LKM
B. Anti-HBs
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-ANCA
E. Anti-HCV

8. CS. Selectaţi marcherul imunologic de fază acută ce caracterizează hepatita virală acută A:
A. Anti-HBcor IgM
B. Anti-HCV IgM
C. Anti-HAV IgM
D. Anti-HAV IgG
E. ARN VHG

9. CS. Indicaţi marcherul biochimic caracteristic pentru sindromul de colestază:

A. Hemoglobina serică
B. Ureea serică
C. Fosfataza alcalină
 D. Amilaza serică
E. Creatinina serică

10. CS. Selectaţi marcherul de fază acută pentru HVC acută la copii:
A. Anti-HCV IgM
B. Anti-HCV IgG
C. ARNVHC
D. Genotipul VHC
E. ALT majorat

11. CS. Indicaţi criteriul de fază acută pentru confirmarea HVD acute coinfecţie la copii:
A. AgHBs negativ
B. AgHBs pozitiv + anti-HVD IgM
C. Anti-HVD IgG +
D. ADN VHB pozitiv
E. ADN VHB negativ

12. CS. Selectaţi criteriul biochimic caracteristic hemocromatozei idiopatice la copii:

A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Majorarea gamaglutamiltranspeptidazei
C. Majorarea feritinei serice
D. Fe seric diminuat
E. Indice de capacitate de legare a Fe seric diminuat

13. CS. Selectaţi criteriile de laborator ce confirmă tulburarea de metabolism al Cuprului, cu

excepţia:
A. Cupremie
B. Excreţie urinară de Cu majorată în 24 de ore
C. Ceruloplasmină serică crescută
D. Nivel de cupru seric cu nivel normal
E. Valori ale cuprului majorat în ţesutul hepatic

14. CS. Indicaţi antidotul în hepatita toxică paracetamolică la copii:

A. N-acetilcisteina
B. Ademetionina
C. Unitiolul
D. Adrenalina
E. Prednisolona

15. CS. Selectaţi care din parazitozele menţionate afectează ficatul, cu exepţia:
A. Larva migrans viscerală (toxocaroza)
B. Fascioloza
C. Alveococoza
D. Echinococoza
E. Oxiuroza
 16. CS. Care din remediile menţionate sunt indicate pentru tratamentul hepatitei în
toxocaroza formă viscerală Ia copil:
A. Pirantel pomoat
B. Albendazol
C. Vermox
D. Decaris
E. Metronidazol

17. CS. Selectaţi criteriul diagnostic pozitiv pentru toxocaroză în formă viscerală cu afectare
hepatică la copii:
A. Anti-Toxocara Caniş et Cathis IgG în titru 1 : 800
B. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 200
C. Anti-Toxocara Caniş et Chatis în titru 1 : 50
D. Anti- IgE serice majorate
E. Hipereozinofilie

18. CS. Selectaţi metoda de examinare paraclinică pentru diagnosticul fasciolozei hepatice la
copii:
A. Examinarea materiilor fecale la ouă ale helmintului
B. Determinarea majorării serice a ALT
C. Examinarea hemogramei şi a nivelului de eozinofile
D. Examinarea sonografică a ficatului şi veziculei biliare
E. Efectuarea esofagoduodenoscopiei

19. CS. Selectaţi semnul clinic caracteristic encefalopatiei hepatice în ciroza hepatică:
A. Asterixisul
B. Malnutriţia dobândită
C. Constipaţia
D. Contracturi în articulaţiile mici
E. Supraoboseală la effort fizic

20. CS. Indicaţi care dintre probele de laborator confirmă prezenţa insuficienţei hepatice la
copii:
A. Indice de protrombină sub 70%
B. Indice de protrombină mai mare de 100%
C. Bilirubină totală majorată
D. Creatininemie serică
E. Reticulocităza

Complement multiplu
1. CM. Indicaţi simptomele clinice şi de laborator specifice fibrozei chistice la copii:
A. Expectoraţii abudente purulente, hemoptizie
B. Insuficienţă respiratorie progresivă
C. Semne meningiene
D. Hepatosplenomegalie
E. Elastaza 1 pancreatică în materii fecale sub 100 ug/g materii fecale
2. CM. Enumeraţi manifestări clinice specifice în ciroza hepatică la copii:
A. Reţea venoasă dilatată pe abdomen
B. Hepatosplenomegalie
C. Icter muco-cutanat
D. Hipertensiune portală
E. Acolie

3. CM. Precizaţi obiectivele tratamentului medicamentos în ciroza hepatică decompensată

la copii:
A. Însănătoşirea
B. Stoparea progresării hipertenziei portale
C. Profilaxia hemoragiilor digestive superioare şi inferioare
D. Prevenirea progresării encefalopatiei hepatice
E. Diminuarea gradului de fibroză hepatica

4. CM. Indicaţi care sunt manifestările digestive în fibroza chistică la copii:

A. Iléus méconial la n/n
B. Insuficienţă pancreatică exocrină
C. Malabsorbţia intestinală
D. Steatoza şi fibroza hepatică
E. Fibroza pulmonară

5. CM. Enumeraţi testele de laborator necesare pentru confirmarea diagnosticului de

fibroză chistică la copii:
A. Testul sudorii
B. Radiografia pulmonară
C. Esofagoduodenoscopia cu biopsie jejenală
D. Prezenţa mutaţiei genice A 508
E. Steatoree în coprocitogramă

6. CM. Selectaţi medicamentele responsabile de hepatita toxică medicamentoasă la copii:

A. AINS
B. Acetaminofenul combinat cu ibuprofen
C. Aspirina
D. Supradozarea de vitamina A
E. Remediile H2 blocatori

7. CM. Selectaţi semnele clinice caracteristice hipertenziei portale în ciroza hepatică la

copii:
A. Ascita,
B. Icterul
C. Splenomegalia
D. Circulaţie colaterale pe abdomen în formă de “cap de meduză”
E. Steluţele vasculare cutanate

8. CM. Selectaţi care sunt indicaţiile pentru administrarea beta-blocantelor neselective în

hipertensiunea portală la copii::
A. Tratamentul sângerărilor acute de la nivelul varicelor esogastrice
B. Reducerea riscului hemoragiilor digestive superioare recurente
C. Profilaxia primară a hemoragiei digestive superioare la pacienţii cu varice mari
 D. Profilaxia sângerărilor recurente la pacienţii cu gastropatie portal hipertensivă severă
E. Tratamentul encefalopatiei hepatice

9. CM. Selectaţi remediile medicamentoase care reduc pruritul în colangita sclerozantă

primară la copii::
A. Colestiramina
B. Asidui ursodeoxicolic
C. Vitaminele liposolubile A şi K
D. Plasmafereza
E. D-penicilamina

10. CM. Selectaţi sindroamele clinice caracteristice steatohepatitei non-lcoolice la adolescent:

A. Sindromul icteric muco-cutanat
B. Sindromul de prurită persistentă
C. Xantelasmele
D. Hiperpigmentare cutanată difuză
E. Sindromul scaunului acolic

11. CM. Selectaţi marcherii caracteristici fazei replicative VHB în HVBC:

A. Ag HBe în ser
B. ADN VHB > 2000 ui/ml în ser
C. Anti-HB cor IgG pozitiv
D. Anti-HBe pozitiv în ser
E. ADN-VHB sub 50 ui/ml în ser

12. CM. Selectaţi remediile antivirale aprobate pentru tratamentul HVBC la copii:
A. Lamivudină
B. Aciclovir
C. Interferon alfa 2b pegilat
D. Entecavir
E. Adefovir

13. CM. Indicaţi care sunt remediile antivirale aprobate în tratamentul HCVC la adolescenţi:
A. Silimarina
B. Sofosburir/Ledipasvir
C. INF alfa 2b pegilat+Ribavirină
D. Daclatasvir
E. Acidul ursodeoxicolic

14. CM. Selectaţi criteriile de stadializare a procesului inflamator în HVCC la copii:

A. Genotipul VHC
B. Indice de activitate histologică
C. Elastometria hepatică
D. FibroTestul
E. ARN VHC > de 600 000 ui/ml

15. CM. Selectaţi semnele caracteristice hepatitei congenitale de etiologie Citomegalovirus:

A. Icter al n/n aparent în primele ore după naştere
 B. Greutate peste 3000 gr la naştere
C. Anti-CMV IgM pozitiv la naştere
D. ADN CMV în sânge pozitiv
E. ADN CMV în urină pozitiv

16. CM. Nominalizaţi remediile etiopatogenetice recomandate în tratamentul hepatitei

dobândite de etiologie Citomegalovirus:
A. Interferon alfa 2b standard
B. Aciclovir
C. Ganciclovir
D. Cimeven
E. Lamivudină

17. CM. Indicaţi care dintre probele de laborator menţionate confirmă prezenţa
insuficienţei hepatice la copiii cu ciroză hepatică:
A. Hiperbilirubinemie indirectă
B. Hiperproteinemie
C. Hipoalbuminemie
D. Timp protrombinic majorat
E. INR majorat

18. CM. Selectaţi criteriile sonografice semnificative pentru hipertenzia portală la copii:
A. Diametrul venei portale majorat
B. Viteză sanguină diminuată în venele sistemului portal
C. Colaterale porto-renale prezente
D. Ascită în cavitatea abdominală
E. Hiperecogenitate difuză în parencimul ficatului

19. CM. Indicaţi semnele clinice caracteristice atreziei congenitale a veziculei biliare la
nounăscut:
A. Icter mucocutanat din control fracţiei directe a Bi
B. Icter muco-cutanat din contul fracţiei indirecte a Bi
C. Acolie
D. Urini hiperpigmentate
E. Scaune colorate
20. CM. Selectaţi metoda instrumentală sensibilă pentru confirmarea atreziei veziculei
biliare la nounăscut:
A. USG a veziculei biliare cu repaos alimetar de 4-6 ore
B. RMN în regim de colangiografie cu contrast
C. EGDS
D. TC abdominală
E. Scintigrafia ficatului
21. Indicaţi marcherii specifici pentru sindromul de colestază la copii:
A. Hepatomegalie
B. Majorare de gamaglutamiltranspeptidaze
C. Majorarea colesterolului
D. Fibroză hepatică de gradul F3
E. Hipoalbuminemie
22. Sindromul de hepatocitoliză şi colestază în hepatita cronică la copil este caracterizat prin
următoarele semne de laborator:
A. Nivel crescut al transaminazelor ALAT şi ASAT
B. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei indirecte
C. Nivel crescut de lactatdehidrogenaza LDH 4 şi LDH 5
D. Nivel crescut al bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel crescut al gama-glutamiltranspeptidazei GGTP

23. Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este manifestat prin prin următoarele
modificări:
A. Nivel seric crescut a indicelui de protrombină;
B. Nivel seric crescut de gama glutamiltranspeptidaza GGTP
C. Nivel seric crescut de fosfatază alcalină
D. Nivel seric crescut de bilirubină totală din contul fracţiei directe
E. Nivel seric crescut al colesterolului

24. Enumeraţi marcherii biologici ai sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copii:

A. Nivel seric crescut al transaminazelor
B. Prezenţa hipoalbuminemiei
C. Nivel serie crescut al fosfatazei alcaline
D. Prezenţa hipofibrinogenemiei
E. Prezenţa hipoprotrombinemiei

25. Precizaţi marcherii biologici aisindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la copii:

A. Hipergamaglobulinemia
B. Hipoalbuminemia
C. Nive crescut al imunoglobulinelor serice
D. Leucocitoza şi limfocitoza
E. Creşterea titrului complementului C3
26. Indicaţi caree dintre virusurile hepatice posedă potenţial demonstrat de cronicizare:
A. VHB
B. VHC
C. VHA
D. VHE
E. VHD

Pancreatitele acute si cronice la copii. Complement simplu.

1. Cs Precizați care nu este cauză a pancreatitei acute la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Procese obstructive cu mărirea presiunii în ductul pancreatic;
D. Afecţiunile neuropsihice
E. Afecţiunile metabolice, alergice

2. Cs Factorii care stimulează activitatea tripsinei pancreatice sunt următorii, cu excepţia:

A. Abuzul de alimente grase
B. Creșterea presiunii intraductale
C. Factori toxico-medicamentoşi
D. Factori alergici
E. Foamea
3. Cs Marcaţi indicele de prognostic pentru cronicizare în cazul pancreatitei severe la copii:
A. Hiperfermentemie
B. Hiperproteinemie, hipoalbuminemie
C. Hipofermentemie
D. Hiperlipidemie, glucozurie
E. Hipocalciemie, proteinurie

4. Cs Tratamentul pancreatitei acute la copii prevede următoarele principii, cu excepţia:

A. Alimentaţia frecventă cu produse lactate, pireuri din fructe din prima zi
B. Repaosul la pat, administrarea analgeticelor
C. Inhibarea secreţiei pancreatice
D. Terapia de acidosupresie
E. Spasmolitice

5. Cs Pancreatita cronică recidivantă la copii se caracterizează prin următoarele, cu excepţia:

A. Alternări perioadelor de acutizare şi remisie
B. Tabloul clinic în acutizare este asemănător cu cel din pancreatita acută
C. Sindromul dispeptic (greţuri, vome, meteorism)
D. Majorarea secreţiei bicarbonaţilor
E. Sindromul algic rscurent

6. Cs Stabiliţi ce nu permite a depista ecografia abdominală la copiii cu pancreatită cronică:

A. Ecogenitatea crescută
B. Prezența chisturilor pancreatice
C. Modificarea ductului pancreatic
D. Dereglări ale funcţiei pancreatice
E. Marimea şi conturul schimbat al pancreasului

7. Cs Precizați localizarea tipică a durerilor în pancreatită la copii:

A. Epigastru
B. Retrosternal
C. Suprapubian
D. Sub rebordul costal drept
E. Unghiul costodiafragmal drept

8. Cs Pentru pancreatită acută la copii nu este caracteristic sindromul:

A. Dispeptic
B. Insuficienţa exocrină pancreatică
C. Algic
D. Toxic
E. Asteno-vegetativ

9. Cs Pentru insuficienţa excretorie pancreatică la copii nu este caracteristic:

A. Diaree cronică
B. Steatoree
C. Meteorism, distensie abdominală
D. Polifecalie, scaune fetide
E. Scaune cu mucus, sânge, puroi

10. Cs Selectaţi sindromul clinic de bază în pancreatita acută la copii:

A. Febril
B. Toxic
C. Algic
D. Icteric
E. Metabolic

11. Cs Selectați momentul apariției durerii abdominale în cazul pacreatitei cronice la copii:
A. Dimineața, postprandial
B. După alimentație și în a doua jumatate a zilei
C. În prima jumătate a zilei
D. În a doua jumătate a zilei, în lipsa alimentației
E. Noaptea, după mese ușoare

12. Cs Precizaţi ce nu include terapia conservativă în pancreatita acută la copii:

A. Regimul, dieta
B. Spasmolitice, analgetice
C. Antiinflamatoare nonsteroidiene
D. Inhibitori ai secreției gastrice
E. Enzime pancreatice

13. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul Culen în pancreatita acută la copii:

A. Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor
B. Pigmentarea surie în proiecția pancreasului
C. Hiperpigmentarea în partea stângă laterală a abdomenului
D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului
E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale

14. Cs Precizaţi ce reprezintă simptomul Terner în pancreatita acută la copii:

A.Hiperpigmentarea în regiunea feței și membrelor
B. Pigmentare surie în proiecția pancreasului
C. Hiperpigmentarea în partea stîngă laterală a abdomenului
D. Hiperpigmentarea în jurul ombilicului
E. Hiperpigmentarea în regiunea falangelor distale
 15. Cs Marcaţi care este standardul de aur în diagnosticul insuficienței pancreatice excretorii la
copii:
A. Determinarea elastazei-1 în masele fecale
B. Determinarea glucozei în sânge
C. Determinarea elastazei-1 în sânge
D. Determinarea lipazei în masele fecale
E. Determinarea amilazei în sânge

16. CS. Indicați semnul clinic care nu este caracteristic pancreatitei acute la copii:
A. durere intensivă în „bară” în epigastru
B. durere la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. meteorismul abdominal
E. vome repetate

17. CS. Selectați semnul de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică exocrină la copii:
A. steatoree
B. majorare a AST și ALT
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie

18. CS. Precizați indicele de laborator caracteristic pentru insuficiența pancreatică endocrină la copii:
A. steatoree
B. hipercolesterolemie
C. hipoalbuminemie
D. hiperglicemie
E. hiperamilazemie
19. CS. Selectați indicele de laborator sugestiv pentru pancreatita acută la copii:
A. hiperbilirubinemie
B. hiperamilazemie
C. hipercolesterolemie
D. viteză crescută de sedimentare a hematiilor (VSH)
E. hiperglicemie
20. CS. Selectați afirmația corectă pentru definiția de pancreatită acută la copii:
A. este o tulburarea digestivă funcțională a pancreasului
B. este o inflamație a pancreasului brusc instalată, cu o durată sub 6 luni
C. este o maladie inflamatorie cu o durată mai mare de 6 luni
D. este o stare reactivă a pancreasului
 E. este o inflamație cu evoluție lentă, blândă, recidivantă
21. CS. Selectați din maladiile enumerate cauza cea mai frecventă a pancreatitei cronice la copii:
A. bolile digestive la nivelul stomacului și duodenului
B. alimentația artificială
C. anomaliile congenitale de cord
D. hepatita virală acută A
E. sindromul colonului iritat
22. CS. Indicați investigația instrumentală neinvazivă pentru confirmarea pancreatitei acute la copii:
A. colangiopancreatografia retrogradă
B. esofagogastroduodenoscopia
C. TC abdominală fără contrast
D. ecografia abdominală
E. dopplerografia tractului portal
23. CS. Selectați investigația instrumentală pentru confirmarea definitivă a pancreatitei acute la copii:
A. Scintigrafia hepato-biliară
B. Esofagogastroduodenoscopia
C. RMN abdominală cu contrast
D. Sonografia abdominală
E. Radiografia baritată a tractului digestiv superior
24. CS. Precizați semnul clinic caracteristic pentru pancreatita cronică în acutizare la copii:
A. durere intensivă în hipocondrul drept al abdomenului
B. durere abdominală la palpare în punctul Meyo-Robson
C. semnul Merphy pozitiv la palparea abdomenului
D. durere localizată în fosa iliacă drepta
E. hiperestezie cutanată în fosa iliacă stânga
25. CS. Selectați afirmația corectă caracteristică pancreatitei cronice la copii:
A. proces inflamator fibrozant în pancreas ce durează mai mult de 6 luni
B. proces inflamator în pancreas ce durează mai puțin de 6 luni
C. proces inflamator reversibil până la însănătoșire
D. tulburare funcțională a sfincterului Oddi de tip pancreatic
E. tulburare funcțională a sfincterului Odii de tip bilio-pancreatic

Complement multiplu
1. Cm Indicaţi factorii etiologici care pot iniţia leziunea ţesutului glandei pancreatice la copii:
A. Infecţiile virale, bacteriene
B. Traumatismul abdominal
C. Afecțiuni metabolice, alergia
D. Refluxul gastroesofagian
E. Distonia neuro-vegetativă

2. Cm Precizaţi modificările pato-morfologice în faza iniţială a pancreatitelor acute la copii:

A. Degenerarea şi infiltrarea lipidică
B. Edemul, infiltraţia leuco-limfocitară şi eritrocitară
C. Fibrozarea țesutului și atrofie glandulară
D. Exudaţia hemoragică
E. Micşorarea în volum a glandei pancreatice

3. Cm Selectați indicii paraclinici cu valoare diagnostică în debutul pancreatitei (în primele ore)
la copii:
A. Hiperamilazemia
B. Hiperamilazuria
C. Hipermagnezemia
D. Hipocalcemia
E. Hiperfosfatemia

4. Cm Marcaţi factorii care predispun la cronicizarea pancreatitei la copii:

A. Predispunerea genetică
B. Afecțiunile stomacului și duodenului
C. Patologia sfincterului Oddi
D. Bolile endocrine, metabolice
E. Meteodependenţa

5. Cm Marcaţi semnele clinice caracteristice insuficienţei pancreatice exocrine la copii:

A. Polifecalia, scaune fetide
B. Hipoglicemia după ingerarea hranei peste 1-2 ore
C. Diaree cronică, steatoree
D. Scaune frecvente, lichide, acide, spumoase
E. Reținere în creștere

6. Cm Marcaţi indicii paraclinici caracteristici insuficienţei pancreatice exocrine la copii:

A. Steatoree, creatoree
B. Prezența florei iodofile
C. Grășimi neutre în coprogramă
D. Valori scăzute ale elastezei în masele fecale
E. Hiperamilazemie

7. Cm Precizaţi semnele clinice caracteristice pentru pancreatita cronică la copii:

A. Bulimia
B. Durere abdominală în epigastru intermitentă sau persistentă
C. Durere abdominală suprapubiană recurentă
D. Diaree cronică, steatoree
E. Meteorism, grețuri, vome recurente

8. Cm Selectaţi afirmaţiile corecte referitor la pancreatita cronică la copii:

A. Proces inflamator reversibil cu durată sub 6 luni
B. Inflamaţia cronică cu fibroză progresivă a pancreasului
C. Asociere cu reținere în creștere
D. Asocierea cu insuficienţa pancreatică exocrină
E. Asocierea cu insuficienţă pancreatică endocrină

9. Cm Selectaţi caracteristicile insuficienţei pancreatice exocrine din pancreatita cronică la

copii:
A. Malabsorbţia
B. Maldigestia
C. Diarea cu steatoree
D. Diarea apoasă
 E. Meteorismul abdominal

10. Cm Selectați testele pentru aprecierea funcţiei incretorii a glandei pancreatice la copii:
A. Insulina
B. C-peptida
C. Glucagonul
D. Glucoză în sânge şi urină
E. Elastaza-1 în fecalii

11. Cm Precizați etiologia pancreatitei acute la copii:

A. Traumatismele abdominale
B. Hemoragia digestivă inferioară
C. Infecţiile virale, bacteriene
D. Bolile alergice, metabolice
E. Oreionul

12. Cm Enumerați complicaţiile pancreatitei cronice la copii:

A. Pseudochisturi pancreatice
B. Calcificări pancreatice
C. Diabetul zaharat
D. Fistule
E. Insuficienţa renală

13. Cm Selectați sindroamele principale în tabloul clinic al pancreatitei acute la copii:

A. Algic
B. Dispeptic
C. Hemolitic
D. Toxic
E. Edeme periferice

14. Cm Selectați complicaţiile precoce al pancreatitei acute la copii:

A. Stare de şoc
B. Insuficienţă respiratorie
C. Dezechilibre hidroelectrolitice şi acido-bazice
D. Hemoragia digestivă superioară
E. Ascita

15. CM. Indicați cauzele de dezvoltare a pancreatitei cronice la copii:

A.     cauza genetice, metabolice
B.     cauze obstructive biliopancreatice
C.     afecţiuni cronice ale stomacului şi duodenului
D.     anomalii reno-urinare
E.     hemangiomul hepatic 
16. CM. Enumeraţi indicii de laborator caracteristicie insuficienței pancreatice exocrine în pancreatita
cronică la copii:
 A.     steatoree, creatoree
B.     hiperglicemie
C.     hiperamilazurie
D.     leucopenie
E.      elastaza 1 pancreatică în materii fecale diminuată
17. CM. Selectați sindroamele clinice caracteristice pancreatitei cronice la copii:
A. Sindom dolor abdominal postprandial
B. Sindrom dispeptic
C. Sindrom de insuficiență pancreatică exocrină
D. Sindrom hipertermic
E. Sindromul astenovegetativ
18. CM. Precizați caracteristica durerilor abdominale în pancreatita cronică la copii:
A. durere în epigastru, sub rebordul costal stâng
B. durere abdominală intermitentă sau persistent, preponderent postprandial
C. durere sâcâitoare paraombilicală, grețuri, vomă postalimentară
D. durere nocturnă în epigastriu, arsură retrosternală, meteorism
E. durere acută în regiunea epigastrală în formă de “lovitură de pumnal”

19. CM. Enumeraţi principiile de tratament în pancreatita cronică la copii:

A. regim, tratament dietetic
B. substituţie enzimatică
C. glucocorticosteroizi
D. spasmolitice, analgetice la durere
E. stimulatori ai secreţiei gastrice şi intestinale

20.CM. Precizaţi caracteristicicele sindromului algic abdominal în pancreatita acută la copii:

A. localizat în epigastru sau hipocondrul stâng
B. durerea de tip “centură” cu iradiere în omoplatul și umărul stâng
C. durere colicativă sau surde persistente hipocondrul drept după efort fizic
D. durere surdă în regiunea epigastrală după alimentare, pirozis
E. durere abdominală preponderent postprandial, accentuează la nerespectarea dietei
 21. CM. Selectaţi investigațiile informative pentru precizarea diagnosticului de pancreatită acută la
copii:
A. ALT, AST
B. amilaza în sânge
C. diastaza în urină
D. lipaza în sânge
E. elastaza 1 pancreatică în sânge

SISTEMUL CARDIO-VASCULAR
Semiologia sistemului cardiovascular la copii. Compliment simplu
1. Indicaţi termenul de gestație când începe ontogeneza sistemului cardiovascular:
a. săptămâna a VIII-a de dezvoltare intrauterină
b. săptămâna a IV-a
c. săptămâna a II -a
d. săptămâna a III -a
e. primele 7 zile de la concepţie.
2. Evidenţiaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior vasele magistrale:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
3. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul drept:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
4. Precizaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se vor dezvolta ulterior venele mari:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
5. Indicaţi din care segment al tubului cardiac primitiv se va dezvolta ulterior ventriculul stâng:
a. bulbul cardiac
b. sinusul venos
c. trunchiul arterial comun
d. ventriculul primitiv
e. atriul primitiv
6. Precizaţi termenul de gestație, în care are loc constituirea sistemului de conducere a cordului:
a. săptămâna a III-a
b. săptămâna a IV-a
 c. săptămâna a VI-a
d. săptămâna a VIII-a
e. săptămâna a VII-a
7. Indicaţi termenul de dezvoltare intrauterină, când are loc divizarea trunchiului arterial comun în
artera pulmonară şi aortă:
a. săptămâna a IV-V de concepţie
b. săptămâna a V-VI de concepţie
c. săptămâna a VI-VII de concepţie
d. săptămâna a III-IV de concepţie
e. săptămâna a VIII de concepţie
8. Precizaţi deosebirea de bază dintre lipotemie şi sincopă:
a. lipsa pulsului.
b. pierderea cunoştinţei de scurtă durată.
c. prezenţa manifestărilor neurologice
d. menţinerea funcţiilor vitale (circulaţia şi respiraţia)
e. rărirea marcată până la oprire a bătăilor cardiace
9. Indicaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copii în vârsta de până la
2 luni:
a. peste 0,45
b. peste 0,50
c. peste 0,55
d. peste 0,60
e. peste 0,70
10.Apreciaţi valoarea indicelui cardiotoracic sugestiv pentru o cardiomegalie la copiii în vârsta de 2-12
ani:
a. peste 0,60
b. peste 0,55
c. peste 0,40
d. peste 0,45
e. peste 0,50
11.Indicaţi punctul clasic de ausculataţie a valvei aortice:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal IV
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. în punctul Botkin - Erb
12.Evidenţiaţi în ce patologie cardiacă la copii se formează „ghebul cardiac":
a. tulburare de ritm
b. pericardită
c. endocardită
d. hipertensiune arterială
e. malformaţii cardiace cu cardiomegalie
13.Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei pulmonare la copii:
a. la marginea inferioară a sternului
b. în spaţiul intercostal II din stânga
c. la apex
d. în spaţiul intercostal II din dreapta
e. în punctul Botkin - Erb
14.Indicaţi localizarea auscultativă a suflului sistolic „still” la copiii:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. în punctul Botkin - Erb
15.Evidenţiaţi care este sonoritatea zgomotelor cardiace la baza cordului:
a. sonoritatea zgomotului I este mai mare decât a zgomotului II
b. sonoritatea zgomotului II este mai mare decât a zgomotului I
c. zgomotul I şi II au sonoritate identică
d. se percepe (auscultă) numai primul zgomot
e. zgomotele sunt atenuate
16.Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei mitrale la copii:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. în punctul Botkin - Erb
17.Indicaţi punctul clasic de auscultaţie al valvei tricuspide la copii:
a. la marginea inferioară a sternului
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. la apex
d. în spaţiul intercostal II din stânga
e. în punctul Botkin - Erb
18.Indicaţi localizarea unde se palpează şocul apexian la copiii sugari:
a. în spaţiul intercostal II
b. în spaţiul intercostal III
c. în spaţiul intercostal IV
d. în spaţiul intercostal V
e. în spaţiul intercostal VI
19.Indicaţi unde, în normă, se palpează şocul apexian la copiii în vârstă de 10 ani:
a. în spaţiul intercostal IV
b. în spaţiul intercostal III
c. în spaţiul intercostal V
d. în spaţiul intercostal II
e. în spaţiul intercostal VI
20.Precizaţi care este frecvenţa medie a pulsului la copiii sănătoşi la vârstă de 4 ani:
a. 120 pe minut
b. 140 pe minut
c. 70 pe minut
d. 80 pe minut
e. 100 pe minut

Compliment multiplu
1. Indicaţi în care din malformaţiile congenitale enumerate este prezentă cianoza generalizată:
a. dextrocardia
b. atrezia arterei pulmonare
c. transpoziţia vaselor magistrale
 d. ductul arterial comun persistent
e. artezia valvei tricuspide
2. Indicaţi în care patologii la copii putem constata auscultativ sufluri organice:
a. în anemie
b. în tireotoxicoză
c. în malformaţii congenitale de cord
d. în vicii cardiace dobândite
e. în caz de persistenţă a focarelor cronice de infecţie
3. Indicaţi în care patologii extracardiace la copii se vor constata modificări patologice ale pulsului:
a. hipertireoză
b. anemie
c. stări febrile
d. gastrite
e. rahitism
4. Indicaţi în ce situaţii are loc accentuarea zgomotelor cardiace la copii:
a. emoţii
b. miocardite
c. efort fizic
d. hipertireoidism
e. stenoză arterei pulmonare
5. Evidenţiaţi caracteristicele suflurilor organice:
a. intensitate mică
b. intensitate mare
c. asociere cu freamăt
d. propagare în afara limitelor cordului
e. dispar după efort
6. Indicaţi particularităţile de vârstă care influenţează traseul ECG la copii:
a. masa corporală
b. poziţia cordului în cutia toracică
c. raportul între masa ventriculului stâng şi a celui drept
d. grosimea pereţilor ventriculelor
e. valoarea tensiunii arteriale
7. Determinaţi particularităţile morfofuncţionale ale cordului copilului nou-născut:
a. fibrele musculare ale miocardului sunt subţiri
b. ţesutul conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare bună a miocardului
d. vascularizare slabă a miocardului
e. peretele ventriculului stâng este seminficativ mai gros decât ai celui drept
8. Apreciaţi particularităţile caracteristice imaginii radiologice a cordului la sugari:
a. poziţia cordului în cutia toracică este ca la adulţi
b. poziţia cordului este transversală
c. este caracteristică suprapunerea umbrei timusului
d. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mare ca la adult
e. umbra cordului în raport cu cutia toracică este mai mică ca la adult
9. Selectaţi particularităţile specifice suflurilor cardiace funcţionale la copii:
a. nu se asociază cu freamăt
b. nu se propagă în afara limitelor cordului
c. se percep numai la baza cordului
 d. se asociază cu freamăt
e. se propagă în afara limitelor cordului
10. Indicaţi în care malformaţie cardiacă congenitală se constată şunt dreapta-stânga:
a. tetralogia Fallot
b. transpoziţia a vaselor magistrale
c. canal arterial permiabil
d. defect septal interatrial
e. defect septal interventricular
11. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la hemodinamica fetală:
a. circuitul mic nu funcţionează
b. funcţionează căile fetale de comunicaţie sanguină
c. presiune practic echivalentă între aortă şi artera pulmonară
d. artera pulmonară transportă sângele în plămâni în volum deplin
e. este prezent defect de sept ventricular
12. Indicaţi ce modificări apar după expulzarea fătului şi realizarea primului inspir:
a. sistarea circulaţiei ombilicale odată cu ligaturarea și secţionarea cordonului ombilical
b. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare
c. închiderea canalului arterial
d. închiderea foramenului ovale
e. creşterea rezistenţei vasculare pulmonare
13. Evidenţiaţi în ce maladii are loc diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace:
a. hipertensiune arterială
b. miocardite
c. pericardite
d. emfizem pulmonar
e. hipotrofie
14. Enumeraţi caracteristicile suflurilor cardiace organice la copii:
a. intensitate mare
b. propagare în afara limitelor cordului
c. auscultaţie în punctul Botkin-Erb
d. se asociază cu freamăt
e. dispar la schimbarea poziţiei corpului
15. Selectaţi semnele/simptomele caracteristice maladiilor cardiovasculare la copiii de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. retard ponderal
d. cianoză
e. cardialgii
16. Caracterizaţi particularităţile hemodinamice ale circulaţiei fetale:
a. existenţa comunicărilor între partea dreaptă şi stângă şi între vasele magistrale
b. minut - volumul mai mare al circuitului mare
c. presiune scăzută în artera pulmonară
d. asigurare preferenţială cu sânge bogat oxigenat a organelor vitale
e. presiune practic echivalentă în aortă şi artera pulmonară
17. Indicaţi modificările constitutive ale circulaţiei postnatale, care se produc la naştere:
a. scăderea rezistenţei vasculare pulmonare şi creşterea debitului vascular pulmonar
b. creşterea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea debitului sangvin la periferie
c. închiderea căilor fetale de comunicare
 d. maturizarea vascularizaţiei pulmonare
e. creşterea presiunii în artera pulmonară
18. Selectaţi la care categorii de nou-născuţi se poate constata un sindrom de persistenţă a circulaţiei
fetale:
a. prematuri
b. peste termen
c. la termen
d. dismaturi
e. născuţi prin operaţie cezariană
19. Enumeraţi care patologii fac parte din anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular, fără
legătură patologică între circuitul mare şi circuitul mic:
a. defectul de sept ventricular
b. dextrocardia
c. anomalia Ebstein
d. stenoza aortei
e. stenoza arterei pulmonare
20. Indicaţi pentru care din anomaliile sistemului cardiovascular este caracteristică prezenţa şuntului
stânga-dreapta:
a. defectul septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. coarctaţia de aortă de tip adult
d. sindrom Eisenmerger
e. defectul septului ventricular
21. Indicaţi anomaliile de dezvoltare a sistemului cardiovascular cu şunt dreapta-stânga:
a. Defect al septului atrial
b. canalul arterial persistent
c. transpoziţia vaselor magistrale
d. stenoză severă de arteră pulmonară cu defect de sept interventricular
e. Tetralogia Fallot
22. Evidenţiaţi particularităţile funcţionale, caracteristice sistemului cardiovascular la copiii de vârstă
fragedă:
a. prezenţa aritmiei respiratorii
b. bradipnee
c. tensiunea arterială relativ mare
d. frecvenţa contracţiilor cardiace mai mare
e. tensiunea arterială relativ mică
23. Indicaţi antecedentele heredo-colaterale importante în anamnesticul copilului, suspect pentru o
cardiopatie congenitală:
a. malformaţii cardiace congenitale la membrii familiei
b. existenţa cosanguinităţii
c. moarte subită la rude de gradul I şi II
d. patologii digestive la rude de gradul I şi II
e. patologii pulmonare cronice la rude de gradul I şi II
24. Indicaţi care antecedente se vor evidenţia în mod obligatoriu la colectarea anamnezei prenatale a
copiilor, suspecţi pentru o cardiopatie:
 a. agresiuni toxice în timpul sarcinei ( intoxicaţie sau consum de alcool la mamă)
b. suportarea infecţiilor virale (rubeolă, gripă) în primele trei luni de sarcină
c. expunere la radiaţii în timpul sarcinei
d. ce preparate medicamentoase a urmat mama în timpul sarcinei
e. câte sarcini a avut mama până în prezent
25. Indicaţi care din antecedentele anamnestice postnatale enumerate sunt semne clinice importante
pentru copiii suspecţi la cardiopatie:
a. oboseală în timpul alimentaţiei
b. retardul ponderal
c. prezenţa infecţiilor pulmonare frecvente
d. prezenţa reacţiilor adverse la vaccinări
e. accese hipoxice
26. Indicaţi semne/simptome de afectare a sistemului cardio-vascular la copii:
a. cianoză
b. dureri articulare
c. dureri precordiale
d. strănut
e. dispnee/tahipnee
27. Indicaţi prin ce se caracterizează sincopa la copii:
a. pierderea cunoştinţei de scurtă durată, cu păstrarea funcţiilor vitale
b. rărirea marcată, până la oprire a pulsului
c. rărirea marcată, până la oprire a respiraţiei
d. tensiunea arterială menţinută
e. lipsa pulsului
28. Evidenţiaţi particularităţile metodei de inspecţie a sistemului cardiovascular la copii:
a. efectuarea când copilul e liniştit sau în timpul somnului
b. se va examina doar regiunea precordială
c. aprecierea parametrilor antropometrici
d. se va examina doar tegumentele şi mucoasele vizibile
e. se va realiza inspecţia generală a întregului organism
29. Indicaţi ce informaţii furnizează palpaţia în examenul obiectiv al sistemului cardiovascular la copii:
a. prezenţa edemelor
b. şocul apexian
c. perceperea freamătului
d. calitatea circulaţiei periferice
e. prezeţa suflurilor
30. Indicaţi caracteristicile zgomotelor cardiace la copii în raport cu adulţii:
a. sunt mai frecvente
b. sunt mai intense
c. au tendinţa de egalizare (la sugar)
d. sunt mai slabe ca intensitate ca la adult
e. poate fi prezentă aritmia respiratorie
31. Evidenţiaţi caracteristicile suflurilor funcţionale la copii:
a. intensitatea după scara Lewine 4-6
b. intensitatea după scara Lewine 1-2
 c. nu sunt însoţite de freamăt
d. dispar după schimbarea poziţiei corpului
e. nu se propagă în afara limitelor cordului
32. Indicaţi ce informaţii oferă radiologia cardiopulmonară în examenul sistemului cardiovascular la
copii:
a. patologiile organelor cutiei toracice
b. caracteristica circulaţiei pulmonare
c. estimarea excursiei pulmonare
d. aspectul umbrei cordului
e. aprecierea indicelui cardio-toracic
33. Indicaţii ce informaţii poate furniza ECG în examinarea sistemului cardiovascular la copii:
a. masa miocardului
b. ritmul cardiac
c. frecvenţa cardiacă
d. minut volumul cardiac
e. diselectrolitemiile
34. Indicaţi simptomele clinice caracteristice pentru patologia cardiacă la copilul de vârstă fragedă:
a. diaforeză
b. tahipnee
c. acrocianoza
d. cianoza
e. icterul teumentelor
35. Estimaţi parametrii funcţionali ai hemodinamicii:
a. tensiunea arterială
b. puls
c. frecvenţa contracţiilor cardiace
d. presiunea în artera pulmonară
e. presiune în ventriculul drept
36. Apreciaţi ce reprezintă lipotimia:
a. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea circulaţiei sangvine
b. pierderea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea circulaţiei sangvine
c. pierderea de scurtă durată a conștiinţei cu păstrarea respiraţiei
d. pieredrea de scurtă durată a conștiinţei fără păstrarea respiraţiei
e. tensiunea arterială fără modificări
37. Indicaţi elementele structurale ale pericardului la copil:
a. o structură distinctă care înconjoară inima
b. conţine fibre de colagen
c. conţine ţesut elastic
d. este format din 2 foiţe cu o cantitate mică de lichid între ele
e. conţine ţesut muscular
38. Apreciaţi particularităţile reglării nervoase a activităţii cardiace la copilul de vârstă fragedă:
a. predominarea sistemului nervos simpatic
b. predominarea sistemului nervos parasimpatic
c. influenţă redusă a nervului vagus
d. influenţa cresută a nervului vagus
 e. are posibilităţi de reglare a conductibilităţii cardiace
39. Evidenţiaţi caracteristicile esenţiale ale sistemului cardiovascular la sugar:
a. diafragma ridicată
b. torace scurt
c. cord poziţionat mai orizontal, topografic mai sus
d. șoc apexian situat în spaţiul IV intercostal stâng, în afara liniei medioclaviculare
e. diafragma amplasată mai jos
40. Indicaţi elementele caracteristice în structura histologică a miocardului la nou-născuţi:
a. miofibrile foarte subţiri
b. ţesut conjunctiv slab dezvoltat
c. vascularizare sporită a miocardului
d. vascularizare redusă a miocardului
e. ţesut conjunctiv bine dezvoltat

Malformaţiile congenitale de cord. Complement simplu.

1. Selectaţi malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri:
a. Defect de sept atrial
b. Defect de sept ventricular
c. Canal arterial permiabil
d. Coarctaţie de aortă
e. Tetralogia Fallot
2 Indicaţi care din malformaţiile congenitale de cord nu evoluează cu şunt stînga – dreapta:
a. Defect de sept ventricular
b. Defect de sept atrial
c. Coarctaţia de aortă de tip posductal
d. Canal atrioventricular
e. Canal arterial permiabil
3. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu scăderea circuitului pulmonar:
a. Defect de sept atrial
b. Tetralogia Fallot
c. Defect de sept ventricular
d. Canal atrioventricular
e. Fereastra aortopulmonară
4. Precizaţi malformaţia congenitală de cord cu îmbogăţirea circuitului pulmonar:
a. Stenoza arterei pulmonare
b. Tetralogia Fallot
c. Defect de sept ventricular
d. Anomalia Ebştein
e. Stenoza valvei aortice
5. Indicaţi malformaţia congenitală de cord care nu necesită corecţie chirurgicală:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept ventricular cu debit mare
c. Foramen ovale patent
d. Coarctaţia de aortă de tip preductal
e. Transpoziţia vaselor magistrale
6. Precizaţi grupa de preparate indicată pentru menţinerea canalului arterial deschis:
a. Antiinflamatoare nestoroidene
b. Prostoglandine (prostoglandina E)
c. Imunoglobuline
d. Digitalice
e. Diuretice
7. Semnele clinico-paraclinice specifice hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt următoarele, cu
excepţia:
a. Hipocratism digital
b. Poliglobulie
c. Abces cerebral
d. Leucocitoza
e. Accese hipoxice
8. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei aortice:
f. punctul Botkin Erb
g. în spaţiul intercostal II din dreapta
h. în spaţiul intercostal II din stânga
i. la apex
j. la nivelul apofizei xifoide
9. Indicaţi standardul de aur în diagnosticul malformaţiilor congenitale de cord :
a. Electrocardiografia
b. Radiografia cardiopulmonară
c. Ecocardiografia bidimensională cu Doppler color
d. Tomografia computerizată
e. Coronaroangiografia
10. Notaţi ce include managementul postoperator la copiii purtători de proteze mecanice:
a. Profilaxia endocarditei infecţioase 1 an după intervenţie
b. Tratament anticoagulant sub controlul INR
c. Cateterism cardiac o dată la 6 luni
d. Tratament cu antiinflamatoare nesteroidene
e. Hemocultura obligatorie o dată la 3 luni
11. Indicaţi ce nu include Tetralogia Fallot:
a. Defect de sept ventricular
b. Dextrapoziţia aortei
c. Stenoza arterei pulmonare
d. Hipertrofia ventriculului drept
e. Hipertrofia ventriculului stâng
12. Specificaţi ce simptom clinic nu este specific, în caz de defect de sept ventricular cu debit mare:
a. dispnee
b. malnutriţie
c. tahicardie
d. diaforeză
e. convulsii
13. Selectaţi în ce malformaţie de cord se auscultă suflu sistolo-diastolic continuu la baza cordului:
a. Atrezia valvei tricuspide
b. Dextrocardie
c. Defect de sept atrial
d. Defect de sept ventricular
e. Canal arterial permiabil
14. Apreciaţi metoda de tratament în coarctaţia de aortă de tip preductal:
a. Corecţie chirurgicală cu anastomoză termino-terminală
b. administrarea diureticilor
c. administrarea inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
d. limitarea efortului fizic
e. administrarea antagoniştilor de aldosteron
15. Indicaţi punctul de auscultaţie maximă a suflului sistolic în stenoza valvei pulmonare:
a. pe linia sternală dreaptă, în spaţiul intercostal III
b. în spaţiul intercostal II din dreapta
c. în spaţiul intercostal II din stânga
d. la apex
e. la nivelul apofizei xifoide
16. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cu şunt stânga-dreapta:
a. Canal arterial permiabil
b. Stenoza arterei pulmonare
c. Stenoza valvei aortice
d. Coarctaţia de aortă
e. Anomalia Ebştein
17. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cu şunt dreapta-stângă:
a. Tetralogia Fallot
b. Defect de sept atrial
c. Defect de sept ventricular
d. Canal arterial permiabil
e. Canal atrioventricular complet
18. Indicaţi care malformaţie cardiacă congenitală este ductodependentă:
a. Transpoziţia vaselor magistrale
b. Coarctaţia de aortă de tip postductal
c. Stenoza largă a arterei pulmonare
d. Defect de sept ventricular
e. Defect de sept atrial
19. Indicaţi ce suflu este caracteristic în caz de persistenţa canalului arterial:
a. Sistolic
b. Diastolic
c. Sistolo-diastolic
d. Suflu holosistolic
e. Suflu mezodiastolic
20. Precizaţi semnul clinic compensator în criza de rău hipoxic la copil cu malformaţie cardiacă
congenitală:
A. Acidoza metabolică
B. Polipneea
C. Spasmul pulmonar
D. Scăderea rezistenţei vasculare sistemice
E. Creşterea şuntului dreapta-stânga
21. Indicaţi malformaţia cardiacă congenitală cianogenă cu flux pulmonar crescut:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpoziţia de vase mari cu defect septal ventricular larg
C. Stenoză pulmonară
D. Defect septal ventricular
E. Canal atrioventricular complet
22. Selectaţi semnul clinic specific pentru coarctaţia de aortă de tip postductal la copii:
A. Dispneea
B. Hepatomegalia
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Suflu continuu la baza cordului
E. Hipertensiune arterială sistemică

Complement multiplu
1. Indicaţi anomaliile anatomice caracteristice Tetralogiei Fallot:
A. Defect de sept ventricular
B. Stenoză pulmonară
C. Defect de sept atrial
D. Hipertrofia ventriculului drept
E. Dextropoziţia aortei
2. Indicaţi semnele clinice caracteristice în defectul de sept ventricular cu debit mare la sugar:
A. Dispnee/tahipnee
B. Dificultăţi de alimentaţie
C. Suflu diastolic
D. Deficit ponderal
E. Infecţii respiratorii recurente
3. Apreciaţi care din malformaţiile congenitale de cord enumerate se consideră malformaţii vasculare:
A. Anomalia Ebstein
B. Coarctaţia de aortă
C. Transpoziţia vaselor magistrale
D. Anomalia arcului aortic
E. Ventricul unic
4. Indicaţi factorii determinanţi în evoluţia naturală a defectului septal ventricular:
A. Dimensiunile defectului
B. Localizarea defectului
C. Presiunea în aortă
D. Presiunea în artera pulmonară
E. Grosimea peretelui ventriculului stâng
5. Selectaţi criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet:
A. Defect de sept atrial de tip ostium primum
B. Defect de sept ventricular cu localizare înaltă
C. Stenoza arterei pulmonare
D. Valvă atrioventriculară comună
E. Defect de sept ventricular muscular
6. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord cianogene:
A. Tetralogia Fallot
B. Fereastra aortopulmonară
C. Transpoziţia de vase mari
D. Defect de sept ventricular
E. Canal arterial permiabil
7. Precizaţi semnele clinice în coarctaţia de aortă de tip postductal:
A. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mică decât la membrele superioare
B. Cianoză centrală
C. Hipertensiune arterială sistemică
D. Diminuarea pulsului la membrele inferioare
E. Tensiunea arterială la membrele inferioare mai mare decât la membrele superioare
8. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar:
A. Tetralogia Fallot
B. Transpoziţia de vase mari
C. Defect septal atrial
D. Drenaj venos pulmonar aberant
E. Canal arterial persistent
9. Precizaţi complicaţiile postchirurgicale în malformaţiile congenitale de cord cu şunt stînga –
dreapta:
A. Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitate
B. Hipertensiune sistemică
C. Şunturi reziduale
D. Endocardită infecţioasă
E. Hemoragii intestinale
10.Selectaţi caracteristicile clinice ale defectului de sept atrial cu debit mic:
a. Suflu continuu la focarul aortei
b. Asimptomatic
c. Suflu sistolic discret cu maximum de auscultaţie la baza cordului
d. Suflu sistolo-diastolic la baza cordului
e. Dispnee de efort mic şi repaos

11. Precizaţi în care din patologiile enumerate mai jos se pot produce stări sincopale:
a. Stenoză severă de valvă aortică
b. Coactaţia de aortă
 c. Canal arterial permiabil
d. Defect de sept atrial
e. Foramen ovale patent

12. Durerea toracică de origine cardiacă se produce având ca substrat:

a. anomalii ale arterelor coronare
b. stenoza aortică strânsă
c. coarctaţia de aortă
d. hipervolemie pulmonară
e. anomalii minore de cord

13. Enumeraţi metode de investigaţii invazive în diagnosticul malformaţiilor cardiace congenitale:

a. angiografia cardiacă
b. ventriculografia prin rezonanţă magnetică nucleară
c. cateterism cardiac
d. electrocardiografia
e. ecocardiografia

14. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie asimptomatică:

a. defect de sept ventricular de tip muscular mic
b. foramen ovale patent
c. stenoza aortică largă
d. stenoza arterei pulmonare largă
e. defect de sept ventricular cu debit mare

15. Precizaţi malformaţiile congenitale de cord cu evoluţie severă:

a. transpoziţia vaselor magistrale de tip D
b. foramen ovale patent
c. defect de sept ventricular cu debit mare
d. coarctaţia de aortă de tip preductal
e. canal atrioventricular complet

16. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord palide:

a. defect de sept atrial
b. transpoziţia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. canal arterial permiabil
e. defect de sept ventricular

17. Enumeraţi malformaţiile cardiace congenitale cianotice:

a. atrezia valvei tricuspide
b. transpoziţia vaselor magistrale
c. Tetralogia Fallot
d. stenoza aortică
e. stenoza arterei pulmonare largă

18. Enumeraţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul stâng:

 a. stenoza aortică valvulară
b. stenoza aortică subvalvulară
c. stenoza pulmonară valvulară izolată
d. stenoza ramurilor arterei pulmonare
e. stenoza valvei mitrale

19. Selectaţi anomaliile tractului de ieşire din ventriculul drept :

a. stenoza valvei pulmonare
b. stenoza pulmonară subvalvulară
c. atrezia valvei tricuspide
d. stenoza aortică valvulară
e. stenoza aortică subvalvulară

20. Enumeraţi anomaliile valvelor atrioventriculare:

a. stenoza mitrală congenitală
b. atrezia valvei tricuspide
c. anomalia Ebştein
d. stenoza valvei pulmonare
e. stenoza valvei aortice

21.Indicaţi explorările imagistice recomandate în stenoza arterei pulmonare:

a. examenul radiologic cardiopulmonar
b. ecocardiografia
c. cateterismul cardiac
d. angiografia cardiacă
e. monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale

22. Precizaţi formele anatomice ale stenozei valvei aortice:

a. stenoza aortică valvulară
b. stenoza aortică supravalvulară
c. stenoza subaortică
d. stenoza aortică infundibulară
e. stenoză aortică de tip infantil

23. Indicaţi malformaţiile cardiace cu şunt stânga-dreapta :

a. defect de sept atrial
b. defect de sept ventricular
c. fereastra aorto-pulmonară
d. canal arterial permeabil
e. boala Ebştein
24. Apreciaţi malformaţiile congenitale cardiace complexe:
a. transpoziţia vaselor magistrale
b. drenaj venos pulmonar aberant total
c. ventriculul drept cu cale dublă de ieşire
d. defect de sept atrial
e. defect de sept ventricular
25. Enumeraţi formele anatomice ale defectului de sept atrial în funcţie de sediul defectului :
 a. ostium secundum
b. ostium primum
c. sinus venos
d. sinus coronarian
e. infundibular
26. Enumeraţi schimbările hemodinamice în caz de malformaţii cardiace congenitale cu şunt stânga-
dreapta:
a. Faza hipervolemică
b. Faza mixtă (hipervolemică şi hipertensivă)
c. Faza de sclerozare
d. Faza de hipersecreţie
e. Faza de hiposecreţie
27. Precizaţi factorii decisivi în severitatea evoluţiei Tetralogiei Fallot:
a. fluxul dreapta-stânga în relaţie cu gradul de stenoză
b. infecţiile pulmonare
c. mărimea defectului de sept ventricular
d. dimensiunile atriului drept
e. trabecule suplimentare în ventriculul stâng

28.Apreciaţi modificările radiologice cardiopulmonare în Tetralogia Fallot:

A. cord normal sau mărit uşor
B. inimă în „sabot”
C. vascularizaţie pulmonară redusă
D. hipervascularizaţie pulmonară
E. cord sub formă sferică
29. Selectaţi complicaţiile Tetralogiei Fallot:
A. embolii
B. eritremie secundară
C. abces cerebral
D. edem pulmonar
E. crize hipoxice
30. Indicaţi ce include maladia Ebştein:
A. atriul drept de dimensiuni mari
B. deplasarea valvei tricuspide în cavitatea ventriculului drept
C. reducerea volumului ventriculul drept şi a fluxului pulmonar
D. şunt dreapta-stânga
E. şunt stânga-dreapta
31. Precizaţi evoluţia naturală în cazul canalului atrioventricular comun:
A. favorabilă
 B. nefavorabilă
C. depinde de gradul şuntului stânga-dreapta
D. depinde de nivelul rezistenţei vaselor pulmonare
E. depinde de gradul insuficienţei valvelor atrioventriculare
32. Indicaţi tipurile morfopatologice ale drenajului venos pulmonar aberant total:
a. tipul supracardiac
b. tipul cardiac
c. tipul infracardiac
d. tipul subdiafragmatic
e. tipul supradiafragmatic
33. Selectaţi explorările imagistice recomandate în drenajul venos aberant total la copii:
a. Examenul radiologic cardiopulmonar
b. Ecocardiografie
c. cateterismul cardiac şi angiografia selectivă
d. electrocardiograma
e. rezonanţă magnetică nucleară cardiacă
34. Precizaţi care grupe de preparate sunt indicate în insuficienţă cardiacă congestivă la copii
secundară malformaţiilor cardiace congenitale:
a. inhibitori ai enzimei de conversie
b. antagonişti ai aldosteronului
c. diuretice de ansă
d. antiinflamatoare
e. betablocante
35. Numiţi simptomele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale cu şunt stânga dreapta cu
debit mare la sugari:
A. Dispnee
B. Dificultăţi în alimentaţie
C. Hipocratism digital
D. Diaforeză
E. Infecţii respiratorii recurente
36. Numiţi semnele clinice asociate malformaţiilor cardiace congenitale la sugari:
A. Suflu cardiac organic
B. Cianoza
C. Hepatomegalia
D. Cardialgii
E. Palpitaţii
37. Numiţi malformaţiile cardiace congenitale asociate cu cianoză centrală:
A. Tetralogia Fallot
B. Drenaj venos pulmonar aberant total
C. Canal atrio-ventricular
D. Transpoziţia de vase mari
E. Coarctaţia de aortă
38. Menţionaţi criteriile clinice sugestive în defect de sept atrial mic :
A. Dispnee
B. Retard ponderal
C. Creştere şi dezvoltare normală
D. Fără semne de insuficienţă cardiacă
 E. Suflu sistolic la baza cordului
39. Enumeraţi semnele clinice comune în coarctaţia de aortă preductală:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Şoc cardiogen
C. Oboseală la supt
D. Cianoză generalizată
E. Asimptomatic
40. Tratamentul crizelor de  « rău hipoxic » la sugar cu malformaţie cardiacă congenitală include:
A. Poziţionare genupectorală
B. Corectarea acidozei
C. Adminstrarea sedativelor
D. Administrarea betablocantelor
E. Banding al arterei pulmonare
41. Enumeraţi manifestările clinice în defect de sept ventricular la sugar:
A. Tahipnee de efort şi repaos
B. Cardialgii
C. Transpiraţii excesive
D. Oboseală la supt
E. Cianoză

Cardiomiopatiile primare la copii. Complement simplu.

CS1. Numiţi tipul comun de cardiomiopatie primară pediatrică:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia tahicardică
C. Cardiomiopatia dilatativă
D. Cardiomiopatia restrictivă
E. Cardiomiopatia peripartum
CS 2. Indicaţi standardul de aur de diagnostic în miocardita acută:
A. Ecocardiografia
B. Biopsia endimiocardică
C. Electrocardiografia
D. Aprecierea biomarkerilor leziunii miocardice
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
CS 3. Selectaţi semnul ecocardiografic distinct în miocardita acută fulminantă la copii:
A. Disfuncţie ventriculară sistolică severă
B. Dilatarea ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga
D. Dilatarea atriului drept
E. Revărsat pericardic
CS 4. Menţionaţi cardiomiopatia primară de etiologie genetică:
A. Cardiomiopatia tahicardică
B. Cardiomiopatia peripartum
C. Cardiomiopatia hipertrofică
D. Cardiomiopatia de stres
E. Cardiomiopatia dilatativă
CS 5. Indicaţi metoda electivă de diagnostic neinvaziv în cardiomiopatii primare la sugari:
A. Ecocardiografia
B. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
C. Electrocardiografia
D. Biopsia endomiocardică
E. Radiografia cardiopulmonară
CS 6. Numiţi anomalia fiziopatologică definitorie în cardiomiopatia restrictivă:
A. Disfuncţia ventriculară diastolică
B. Obstrucţia pe cale de ejecţie a ventriculului stâng
C. Hipertrofie ventriculară stânga
D. Disfuncţie sistolică ventriculară stânga
E. Hipertrofie ventriculară dreapta
CS 7. Selectaţi tipul morfolofic de cardiomiopatia hipertrofică pediatrică:
A. Asimetric septal
B. Apical
C. Biventricular
D. Asimptomatic
E. Cu hipertrofie ventriculară minimală
CS 8. Precizaţi cauza cardiomiopatiei restrictive la copii:
A. Genetică
B. Non-genetică
C. Mixtă, genetică şi non-genetică
D. Autoimună
E. Postinfecţioasă
CS 9. Numiţi sindromul clinic prevalent în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Şocul cardiogen
B. Tulburări de ritm cardiac
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoza
E. Dismorfie facială
CS 10. Indicaţi semnul clinic evocator în cardiomiopatia dilatativă la sugarul asimptomatic:
A. Cianoza la efort
B. Cardiomegalie predominat stânga
C. Hipertensiune arterială
D. Zgomote cardiace aritmice
E. Hepatomegalia
CS 11. Selectaţi tipul de cardiomiopatie primară pediatrică dobândită:
A. Cardiomioptia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Cardiomiopatia hipertensivă
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Miocardita
CS 12. Numiţi simptomul clinic iniţial în cardiomiopatia dilatativă la sugar:
A. Dispnee în timpul alimentaţiei
B. Accese hipoxice
C. Infecţii respiratorii repetitive
D. Somnolenţă nemotivată
E. Paliditate
CS 13. Precizaţi indicaţia pentru efectuarea monitorizării elactrocardiografice Holter în
cardiomiopatiile primare pediatrice:
A. Formele familiale
B. Formele simptomatice
C. Orice formă de cardiomiopatie primară
D. Cardiomiopatia hipertrofică obstructivă
E. Cardiomiopatie tahicardică
CS 14. Selectaţi grupul de medicamente de prima linie indicate în cardiomiopatia hipertrofică
obstructivă la sugari:
A. Diureticile
B. Betaadrenoblocantele
C. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
D. Blocantele canalelor de calciu
E. Antagoniştii aldosteronei
CS 15. Indicaţi criteriul clinico-evolutiv caracteristic cardiomiopatiei hipertrofice cu debut în
copilărie:
A. Evoluţie favorabilă la orice vârstă pediatrică
B. Mortalitate înaltă în primii ani de viaţă
C. Potenţial vindecabilă
D. Lipsa complicaţiilor aritmice
E. Caracter tranzitoriu la preşcolari
CS 16. Nominalizaţi afecţiunea importantă în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei restrictive la
copii:
A. Cardiomiopatia hipertrofică
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Miocardita acută
D. Percicardita constrictivă
E. Boala Fabry
CS 17. Specificaţi vârstă pediatrică cu risc înalt de mortalitate în miocardita acută virală:
A. Nou-născuţii
B. Vârsta fragedă
C. Adolescenţii
D. Sugarii
E. Orice vârstă pediatrică
CS. 18. Numiţi cauza comună în cardiomiopatiia dilatativă pediatrică:
A. Miocardita acută virală
B. Mutaţii în genele care codează proteinele sarcomerului
C. Erorile metabolice înnăscute
D. Coarctaţia de aortă
E. Deficienţa primară de carnitină

Complement multiplu
CM 1. Selectaţi criteriile de clasificare etiologică a cardiomiopatiilor primare la copii:
A. Genetice
B. Dobândite
C. Restrictive
D. Virale
E. Mixte
CM 2. Indicaţi marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii :
A. Creatininkinaza fracţia MB
B. Troponina cardiacă T
C. Lactatdehidrogenaza
D. Antistreptolizina O
E. Troponina cardiacă I
CM 3. Enumeraţi criterii de diagnostic în confirmarea miocarditei acute la copii:
A. Semne clinice cardiace
B. Istoric familial pozitiv
C. Dovezi ale modificărilor structurale şi funcţionale cardiace
D. Imunodeficienţă primară
E. Biopsie endomiocardică cu modificări specifice
CM 4.Nominalizaţi factorii etiologici virali comuni în miocardita acută virală la copii::
A. Coxsackie A
B. Coxsackie B
C. Adenovirusurile
D. Herpesvirus
E. Parvovirusul B19
CM 5. Numiţi testele diagnostice imagistice de prima linie în miocardită acută pediatrică:
A. Radiografia cardiopulmonară
B. Biopsia endomiocardică
C. Electrocardiografia
D. Ecocardiografia
E. Rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
CM 6. Indicaţi criteriile de diagnostic pentru miocardita acută fulminantă la copilul mic:
A. Istoric cu prodrom viral scurt
B. Prezentare cu şoc cardiogen
C. Scăderea importantă a contractilităţii ventriculare
D. Convulsii febrile
E. Istoric familial de moarte subită cardiacă
CM 7. Enumeraţi afecţiunile importante pentru diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul
mic :
A. Deficienţa primară de carnitină
B. Glicogenozele
C. Originea anormală a arterei coronariene stângi
D. Bloc atrio-ventricular congenital
E. Coarctaţia de aortă
CM 8. Numiţi afirmaţiile caracteristicile pentru cardiomiopatia dilatativă pediatrică:
A. Etiologie mixtă (acută/genetică)
B. Debutează cu accese hipoxice
C. Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stâng
D. Afecţiune exclusiv genetică heterogenă
E. Cauză comună a necesităţii transplantului de cord
CM 9. Enumeraţi testele obligatorii pentru screeningul familial în cardiomiopatia hipertrofică:
A. Electrocardiografia
B. Ecocardiografia
C. Examenul electrofiziologic
D. Consilierea genetică
E. Radiografia cardiopulmonară
CM 10. Indicaţi elementele conduitei copilului cu cardiomiopatie hipertrofică include:
A. Evitarea sportului de performanţă
B. Regim alimentar hiposodat
C. Betaadrenoblocantele la copilul simptomatic
D. Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţă
E. Estimarea riscului de moarte subită cardiacă
CM 11. Enumeraţi cauzele morţii subite cardiace la copii cu cardiomiopatie hipertrofică:
A. Complicaţii trombembolice
B. Tahicardia ventriculară nesusţinită
C. Fibrilaţia ventriculară
D. Bloc atrioventricular complet
E. Insuficienţa cardiacă acută
CM 12. Numiţi factorii de risc majori de moarte subită cardiacă în cardiomiopatia hipertrofică
pediatrică:
A. Tahicardia ventriculară nesusţinută
B. HVS peste 30 mm
C. Istoric familial de moarte sibită cardiacă
D. Tahicardia sinusală cronică
E. Forma obstructivă
CM 13. Menţionaţi variantele de scenariu clinic în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Insuficienţă cardiacă congestivă
B. Copil asimptomatic
C. Moarte subită cardiacă
D. Formă aritmică
E. Formă obstructivă
CM 14. Enumeraţi cardiomiopatiile primare pediatrice non-familiale vindecabile:
A. Cardiomiopatia inflamatorie (miocardita)
B. Cardiomiopatia restrictivă
C. Cardiomiopatia indusă de tahicardie
D. Cardiomiopatia peripartum
E. Nou-născuţii din mame cu diabet zaharat
CM 15 Enumeraţi mecanismele fiziopatologice comune în cardiomiopatia hipertrofică la copii:
A. Hipertrofie ventriculară stânga
B. Obstrucţie pe calea de ieşire a ventriculului stâng
C. Aritmii ventriculare
D. Disfuncţie diastolică
E. Ischemia miocardului
CM 16. Menţionaţi afirmaţiile caracteristice cardiomiopatiei dilatative primare pediatrice:
A. Incidenţa mai mare la sugari
 B. Etiologie infecţioasă
C. Poate fi asimptomatică
D. Disfuncţie ventriculară progresivă
E. Adesea idiopatice
CM 17. Numiţi semnele clinice comune în cardiomiopatia dilatativă la copii:
A. Cardiomegalie
B. Zgomotul II accentuat
C. Prezenţa zgomotului III
D. Suflu continuu la focarul pulmonarei
E. Suflu sitolic de regurgitare mitrală
CM 18. Marcaţi afecţiunile pediatrice importante în diagnosticul diferenţial al cardiomiopatiei
dilatative la copii:
A. Coarctaţia de aortă
B. Miocardita acută
C. Cardiomiopatia restrictivă
D. Defect septal atrial
E. Tumori pericardice
CM 19. Enumeraţi semnele şi simptomele dominante în cardiomiopatia restrictivă primară pediatrică:
A. Dispneea acentuată de intercurenţele respiratorii
B. Turgescenţa jugularelor
C. Moartea subită
D. Cardiomegalie
E. Dispnee
CM 20. Indicaţi grupele de medicamente în conduita copiilor cu cardiomiopatie restrictivă:
A. Glicozidele cardiace
B. Diureticile
C. Anticoagulantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
E. Blocantele canalelor de calciu

Dereglările de ritm cardiac la copii şi adolescenţi. Complement simplu

1. Indicați vârsta instalării ritmului sinusal:
A. Nou-născut
B. A 21-a săptămână de gestație
C. În prima săptămâna de viață
D. A 16-a săptămână de gestație
E. În primul an de viață
2. Marcați modificarea ECG caracteristică pentru tahicardia ventriculară la copil:
A. Unda P sinusală vizibilă în toate derivaţiile
B. Complexul QRS lărgit
C. Complexul QRS îngust
D. Intervalul PR prelungit
E. Interval QT prelungit
3. Precizați metoda terapeutică de elecţie în prevenirea recurenţelor de tahicardie supraventriculară:
A. Antiaritmice din clasa III
B. Glicozide cardiace
C. Ablaţia prin cateter cu radiofrecvenţă
D. Implantarea cardiostimulatorului permanent
E. Betaadrenomimetice
4. Indicați manevra vagală care se aplică în tratamentul tahicardiei supraventriculare la sugar:
A. Manevra Valsalva
B. Poziționare” pe vine”
C. Aplicarea de scurtă durată a unei pungi cu gheață pe faţă
D. Masajul carotidian unilateral
E. Compresia globilor oculari
5. Precizați mecanismul de producere în flutter-ul atrial la copil:
A. Automatism anormal
B. Activitate declanşată
C. Parasistolia
D. Reintrarea
E. Depolarizare precoce
6. Indicați antiaritmicul de prima linie în tratamentul de urgenţă a tahicardiei ventriculare la copil
hemodinamic stabil:
A. Verapamil
B. Lidocaina
C. Digoxină
D. Isoproterenol
E. Amiodarona
7. Numiți care din aritmiile enumerate nu este considerată aritmie majoră cu risc vital la copii:
A. Tahicardie sinusală
B. Sindromul QT lung
C. Tahicardia ventriculară susținută
D. Bloc atrioventricular total
E. Extrasistolia ventriculară frecventă polimorfă
8. Afirmaţi care este vârsta pediatrică de maturare completă a sistemului excitoconductor:
A. Sugar
B. Vârsta fragedă
C. Nou-născut
D. Școlarul mic
E. Adolescent
9. Marcaţi simptomul comun pentru debutul crizei tahicardiei supraventriculare uşoare la sugar cu
inimă structural normală:
A. Simptomatologie absentă
B. Insuficienţă cardiacă congestivă
C. Insuficienţă respiratorie
D. Puls periferic filiform
E. Alterarea stării de conştienţă
10. Specificați mecanismul aritmogen predominant în formarea anormală a impulsului la copii:
        A. Focare ectopice de automatism
        B. Activitatea de declanșare
        C. Reintrare
        D. Ritm de înlocuire
        E. Automatism crescut al nodului sinoatrial
11. Indicați factorul decesiv de conduită terapeutică antiaritmică în urgenţele aritmice la copii:
A. Starea hemodinamică
 B. Tipul de malformaţie cardiacă
C. Prezenţa convulsiilor febrile
D. Semne de infecție acută
E. Istoric familial pozitiv
12. Numiți cauza frecventă a tahicardiei paroxistice supraventriculare la copilul mic:
A. Existenței unui focar de automatism joncțional
B. Miocardita acută
C. Sindromul Wolff-Parkinson-White
D. Sindromul Brugada
E. Tulburărilor electrolitice
13. Precizați grupa de medicamente de prima linie în criza de tahicardie ventriculară la copil
hemodinamic stabil:
A. Antiaritmice din Clasa IB
B. Antiaritmice din Clasa IA
C. Antiaritmice din Clasa II
D. Glicozide cardiace
E. Antiaritmice din clasa III
14. Numiți grupul de medicamente indicat în prevenirea morții subite cardiace la copii cu sindromul
QT lung simptomatic:
A. Glicozide cardiace
B. Betaadrenomimetice
C. Betaadrenoblocante
D. Sedative
E. Blocantele canalelor de calciu
15. Marcați efectul proaritmic al Adenosinei:
A. Tahicardie supraventriculară
B. Flutter atrial
C. Bradiaritmie
D. Inversarea undei T
E. Apariția undei delta
16. Indicați echivalentul termenului de embriocardie:
A. Ritm iregular
B. Aloritmie
 C. Ritm rigid
D. Tahicardie
E. Bradicardie
H.
I. Complement multiplu
1. Enumerați semnele clinice specifice în tahicardia supraventriculară paroxistică moderată la sugar:
A. Debut brusc
B. Letargie
C. Insuficienţă cardiacă congestivă
D. Cianoză
E. Respirație șuierătoare
2. Marcați particularitățile pediatrice ale aritmiilor la copii:
A. Tulburările de ritm sunt mai frecvente decât tulburările de conducere
B. Tulburările de conducere frecvent sunt congenitale
C. Aritmia extasistolică supraventriculară nu necesită tratament antiaritmic
D. Cauzele sunt similare ca la adulţi
E. Toate tipurile de aritmii sunt funcționale și nu necesită tratament
3. Numiți elementele anamnestice importante în aritmiile cu risc de moarte subită la copii:
A. Modalitatea de debut
B. Istoric familial pozitiv
C. Frecvența de recurențe
D. Asocierea cardiomiopatiei hipertrofice
E. Copil frecvent bolnav
4. Marcați particularătățile ECG la sugar:
A. Unda P pozitivă în derivațiile I și II
B. Unda P poate fi negativă în derivația III
C. Unda T în toate derivațiile este pozitivă
D. Unda T poate fi negativă, aplatizată sau bifazică în derivația a III
E. Unda Q adâncă în derivațiile precordiale stângi
5. Alegeți aritmiile cu absența pulsului periferic la copii:
A. Asistolia
B. Fibrilația atrială
C. Fibrilația ventriculară
D. Disociația electromecanică
E. Ritm idioventricular
6. Indicați testele biologice importante în diagnosticul etiologic al aritmiilor la copii
A. Electrocardiograma
B. Marcherii de inflamație
C. Marcherii leziunii miocardice
D. Hemoleucograma
E. Concentrația electroliților în ser
7. Indicați aritmiile provocate la copii după corecția totală a malformaţiilor congenitale de cord:
A. Sindromul Wolff-Parkinson-White
B. Bradicardie sinusală
C. Tahicardie ventriculară
D. Disfuncţia nodului sinusal
E. Bloc incomplet de ram drept a fasciculului Hiss
8. Precizați factorii care determină tabloul clinic în accesul de tahicardie ventriculară la copii:
A. Frecvenţa alurei ventriculare
B. Durata accesului
C. Infecții respiratorii repititive
 D. Maladie cardiacă subiacentă
E. Anemia carențială
9. Marcați semnele caracteristice pentru extrasistoliile ventriculare benigne la copil:
A. Monomorfe rare
B. În salve
C. De gradul I după Lown
D. Tip bigemenie
E. Polimorfe
10. Indicați triada de semne clinice caracteristică fibrilației atriale la copil:
A. Deficitul de puls
B. Absența pulsului
C. Puls cu amplitudine variabilă
D. Puls şi zgomote cardiace iregulate
E. Zgomotul I accentuat la apex
11. Enumerați efectele adverse în tratamentul de durată cu amiodaronă la copii:
A. Grețuri și inapetență
B. Hipoglicemie
C. Hipo- sau hipertirioidism
D. Bradicardie
E. Hipotonie
12. Numiți manevrele vagale care nu se recomandă în accesul de tahicardie supraventriculară la sugar:
A. Aplicarea pungii cu gheaţă pe faţă
B. Compresia globilor oculari
C. Administrarea medicamentelor antiaritmice
D. Manevra Valsalva
E. Poziționare cu membre inferioare ridicate
13. Marcați criteriile ECG în sindromul Wolff-Parkinson-White:
A. Prescurtarea intervalului PR
B. Prescurtarea intervalului QT
C. Prezența undei delta pe complexul QRS
D. Complexul QRS îngust
E. Complexul QRS lărgit și deformat
14. Indicați efectele adverse importante ale lidocainei la copii:
A. Stare confuzională
B. Convulsii
C. Bradicardie importantă
D. Deprimarea contractilității miocardului
E. Alungirea intervalului QT
15. Indicați factorii care determină simptomatologia copilului în criza de
tahicardie paroxistică supraventriculară:
A. Vârsta
B. Durata și frecvența crizelor
C. Asocierea febrei
D. Asocierea cardiopatiei congenitale sau cardiomiopatiei primare
E. Sindromul Down asociat
16. Alegeți remediile de prima linie utilizate în tratamentul cronic de prevenirea recurenţelor de
tahicardie supraventriculară la copii:
A. Antiaritmice din clasa a IIa
B. Antiaritmice din clasa a IIIa
C. Antiaritmice din clasa IA
D. Antiaritmice din clasa IC
E. Adenozina
17. Numiți criteriile ECG în tahicardia joncțională ectopică la copii:
 A. Complexul QRS îngust
B. Frecvența contracţiilor cardiace 140-270 bpm
C. Prezenţa undelor „f” aspect „dinţi de ferestrău”
D. Adesea asociază disociația atroventriculară
E. Interval PR prescurat
18. Indicați scopul tratamentului de durată al tahicardiilor supraventriculare la copii:
A. Controlul simptomatologiei
B. Prevenirea morţii subite
C. Controlul/prevenirea disfuncţiei ventriculare
D. Prevenirea episoadelor noi
E. Micşorarea frecvenţei contracţiilor cardiace
19. Enumerați cele mai frecvente simptome în flutter-ul atrial la copilul mic:
A. Dispneea
B. Palpitații cu ritm rapid
C. Sincopa
D. Lipotemie
E. Crize hipoxice
20. Marcați factorii de risc de moarte subită în flutter-ul atrial la copii:
A. Gravitatea afecțiunii cardiace de bază
B. Dimensiunea cavităţii atriului stâng
C. Recurența episoadelor aritmice pe fondalul tratamentului medicamentos
D. Asocierea prolapsului de valvă mitrală
E. Asocierea hipertensiunii pulmonare
21. Alegeți manevrele vagale utilizate în urgențele tahiaritmiilor la copii mari:
A. Submersia facială în apă rece
B. Manevra Valsalva
C. Ingestia rapidă de apă foarte rece
D. Masajul carotidian unilateral
E. Presiunea pe globii oculari
22. Enumeraţi cauzele bradicardiei sinusale la copii:
A. Hipertirioidie
B. Stimulare vagală
 C. Sindromul QT lung congenital
D. Creşterea presiunii intracraniene
E. Hipotirioidie
23. Precizați afirmațiile pentru fibrilația ventriculară la copii:
A. Majoritatea cazurilor se produc pe boli cardiace structurale
B. Asociază frecvent cardiomiopatia dilatativă
C. Unde neregulate, cu morfologie și amplitudine variabilă pe ECG standard
D. Mecanismul de producere este microreintrarea
E. Mecanismul de producere este formarea anormală a impulsului
24. Enumerați investigațiile noninvazive utilizate în diagnosticul etiologic al aritmiilor la sugar:
A. Ecocardiografia
B. ECG standard
C. Catetrismul cardiac
D. Teste de efort
E. Monitorizarea ambulatorie ECG Holter
25. Marcați tipurile de tahicardie ventriculară (TV) maligne după semnificaţia clinică la copii:
A. Polimorfe
B. Gradul III după Lown
C. Asociată malformaţiilor congenitale cardiace
D. Asociată sindromului QT lung
E. Monomorfă rară
26. Indicați criteriile ECG pentru ritm atrial rătăcitor:
A. Asociază sindromul Wolff-Parkinson -White
B. Se asociază frecvent cu perioade de bradicardie sinusală
C. Se înregistrează cel puțin 4 morfologii diferite ale undei P
D. Schimbarea treptată a morfologiei și axei undei P
E. Alungirea progresivă a intervalului PR până la undă P blocată
27. Marcați efectele adverse ale betaadrenoblocantelor la sugar:
A. Bradicardizare excesivă
B. Hipotensiune
C. Vasoconstricție periferică şi bronhospasm
D. Toxicitate pulmonară
 E. Fotosensibilitate
28. Alegeți indicațiile de administrarea a amiodaronei în aritmiile copilului:
A. Prevenirea recurenţelor tahicardiilor supraventriculare
B. Tahicardia ventriculară susținută
C. Flutter-ul și fibrilația atrială după corecția chirurgicală a malformaţiilor congenitale cardiace
D. Prevenirea extrasistoliilor ventriculare
E. Tahicardia joncțională ectopică
29. Indicați aritmiile întâlnite în defectul septal atrial necorectat la copii:
A. Fibrilația atrială
B. Flutter-ul atrial
C. Tahicardia supraventriculară paroxistică
D. Bradicardie sinusală
E. Tahicardie ventriculară
30. Precizați indicațiile pentru implantarea cardiostimulatorului permanent la copii:
A. Bradicardie marcată simptomatică
B. Bloc atrioventricular complet congenital
C. Boala nodului sinusal simptomatic
D. Tahicardie supraventriculară paroxistică
E. Bloc atrioventricular de gradul I
31. Alegeți cauzele blocului atrio-ventricular gradul II tip Mobitz II la copii:
A. Intoxicaţie digitalică
B. Febra reumatismală acută
C. Miocardita acută
D. Hipokaliemie
E. Cardiomiopatie aritmogenă a ventriculului drept
32. Indicaţi cauzele tahicardiilor ventriculare la copii:
A. Cardiopatii congenitale
B. Implantarea cardiostimulatorului
C. Cardiopatii dobândite
D. Postchirurgie cardiacă corectivă
E. Hipotensiune
33. Numiți cauzele cardiovasculare ale sincopelor la copii:
 A. Bradiaritmii extreme
B. Cardiomiopatia hipertrofică
C. Stenoza aortică
D. Extrasistolie supraventriculară rară
E. Sindromul QT lung
34. Menționați afirmațiile valide pentru blocul incomplet de ram. dreptă a fascicului Hiss la copii:
A. Morfologia complexului QRS de tip ”M” sau ”W” în derivațiile III, aVF, V1 și V2
B. Durata complexului QRS normală
C. Durata intervalului PR prescuratată
D. Prezența undei delta (ð)
E. Unda T inversată
35. Numiți tulburările de ritm și de conducere caracteristice pentru intoxicația digitalică la copii:
A. Extrasistolii atriale sau ventriculare
B. Bloc atrioventricular
C. Bradicardie sinusală
D. Prescurtarea intervalului PR
E. Tahicardie ventriculară
36. Menționați cauzele sindromului QT lung la copii:
A. Defecte genetice
B. Cardiomiopatii primare
C. Sindromul tahi-bradicardie
D. Aritmie atrială
E. Tulburări electrolitice

Insuficienţa cardiacă la copii.

Complement simplu
1.Indicaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de stînga la copilul mic:
a. durerea precordială;
b. hepatomegalia;
c. tahipneea;
d. edemele periferice;
e. cefaleea.
2. Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele, cu
excepţia:
a. bătăi ale aripelor nazale;
b. tirajul cutiei toracice;
c. geamătul;
 d. hepatomegalia;
e. raluri pulmonare.
3. Apreciaţi semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică de dreapta la copil:
a. tahipneea;
b. hepatomegalia;
c. cardialgia
d. sincopa;
e. tusea.
4. Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:
a. paloare, transpiraţii;
b. ritm de galop;
c. cardiomegalie;
d. tahicardie;
e. zgomote cardiace clare, sonore.
5. Selectaţi metoda de monitorizare a terapiei cu digitalice la copii:
a. radiografia cordului;
b. ecocardiografia;
c. electrocardiografia;
d. caterismul cardiac;
e. monitorizarea tensiunii arteriale.
6. Precizaţi cauza fatigabilităţii în insuficienţa cardiacă la copii:
a. hiperfuncţia cateholaminică;
b. retenţia hidrosalină ocultă;
c. reducerea debitului cardiac;
d. perturbarea circulaţiei coronariene;
e. edemul pulmonar interstiţial.
7. Apreciaţi în ce situaţii apare dispneea paroxistică în asociere cu cianoză generalizată la copii:
a. accesul hipoxic;
b. hipertensinea arterială;
c. insuficienţa respiratorie;
d. hipertensiunea pulmonară;
e. permeabilitatea vasculară sporită.
8. Selectaţi semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari:
a. tahipneea;
b. semne meningiale;
c. oliguria;
d. tusea;
e. paloarea.
9. Indicaţi cauza creşterii în greutate la copilul mic cu insuficienţă cardiacă:
a. alergia alimentară;
b. dispneea;
c. insuficienţa hepatică;
d. edeme;
e. insuficienţa respiratorie.
10. Determinaţi de ce este cauzată transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copii:
a. dispnee;
b. hiperfuncţia catecolaminică indusă de reducerea debitului cardiac;
c. edeme;
d. oboseală;
 e. hipotensiune arterială.
11.Semnele de congestie pulmonară la copil cu insuficienţă cardiacă sunt următoarele, cu excepţia:
a. detresă respiratorie la sugar şi copilul mic
b. dispnee la efort
c. dispnee paroxistică nocturnă
d. tusă cronică, raluri umede
e. cianoză de tip periferic
12. Optimizarea statutului nutriţional la copilul sugar cu insuficienţă cardiacă prevede:
a. mărirea aportului caloric
b. scăderea aportului caloric
c. nu se modifică aportul caloric
d. mărirea volumului alimentar
e. hidratare suplimentară
13. Indicaţi care clasă de medicamente este contraindicată în insuficienţa cardiacă indusă de
pericardită la copii:
a. digitalice
b. β-adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. diuretice
e. antagoniştii receptorilor de aldosteron

14. Selectaţi care grup de preparate sunt de prima linie în insuficienţa cardiacă acută la copii:
a. diuretice
b. β –adrenoblocante
c. inhibitorii enzimei de conversie
d. dopaminergice
e. glicozide

15. Apreciaţi investigaţia instrumentală de bază pentru diagnosticul insuficienţei cardiace la copii:
a. monitorizarea Holter electrocardiograma 24 ore
b. electrocardiograma
c. ecocardiografia
d. radiografia cardiopulmonară
e. rezonanţa magnetică nucleară

16. Specificaţi în ce caz se va administra, de prima linie, remediile dopaminergice la copil:

a. insuficienţă cardiacă cronică
b. insuficienţă cardiacă acută
c. hipertensiune arterială
d. hipotensiune arterială
e. blocul atrioventricular gr. I

17. Selectaţi care din remediile enumerate mai jos au efecte asupra sistemului renin-angiotensin-
aldosteron:
a. inhibitorii enzimei de conversie ai angiotenzinei
b. β –adrenoblocantele
c. antagoniştii canalelor de calciu
 d. antiagregantele
e. hipolipemiantele

18.Indicaţi care este semnul clinic în insuficienţa cardiacă de dreapta la copii, determinat prin
inspecţie:
a. tuse
b. tahipnee
c. edeme
d. diaforeză
e. malnutriţie

19. Indicaţi ce se efectuează în cazul fibrilaţiei ventriculare la copil:

a. defibrilarea
b. cardioversia sincronă cu unda R al complexului QRS pe traseul electrocardiografic
c. PACING-ul transcutanat
d. manevre vagale
e. administrarea remediilor inotrope

20. Indicaţi cauza insuficienţei cardiace de stânga la copil:

a. hipertensiunea arterială
b. încarcare cu volum şi presiune a circuitului pulmonar
c. tahicardia sinusală
d. bloc atrioventricular gr I
e. încărcare cu volum şi presiune a circuitului sistemic

Complement multiplu
1.Identificaţi semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil:
a. tahipneea;
b. dispneea de efort;
c. tusea;
d. lipsa ralurilor;
e. paliditatea.
2.Determinaţi semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil:
a. edem pulmonar;
b. raluri/crepitaţii pulmonare;
c. hepatomegalia;
d. edemele periferice;
e. pulsaţia venelor jugulare.
3.Indicaţi semnele insuficienţei cardiace la copiii de vârstă fragedă în clasa funcţională III
NYHA/Ross:
a. tahipnee marcată în timpul alăptării;
b. diaforeză marcată în timpul alăptării;
c. tahipnee în repaos;
d. retard staturoponderal;
e. diaforeză în repaos.
4. Selectaţi ce include tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copiii de vârstă fragedă:
a. creşterea aportului caloric;
 b. oxigenoterapie;
c. reducerea volumului alimentar;
d. aportul sporit de lichide;
e. sunt contraindicate diureticele.
5. Indicaţi care sunt efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copii:
a. creşterea frecvenţei cardiace;
b. persistenţa ralurilor;
c. ameliorarea simptomelor clinice;
d. îmbunătărirea contractilităţii miocardiace;
e. micşorarea frecvenţei cardiace.
6. Apreciaţi semnele intoxicaţiei cu digitalice la copii conform datelor electrocardiografice:
a. scurtarea intervalului PQ;
b. prelungirea intervalului PQ;
c. subdenivelarea segmentului ST;
d. aritmiile ventriculare;
e. aritmiile supraventriculare.
7. Determinaţi care sunt acţiunile inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei în insuficienţa
cardiacă cronică la copil:
a. reduc dilatarea și hipertrofia miocardului;
b. scad postsarcina;
c. cresc postsarcina;
d. reduc presarcina;
e. posedă efect inotrop pozitiv.
8. Enumeraţi indicii de performanţă cardiacă la copii:
a. contractilitatea;
b. frecvenţa respiratorie;
c. frecvenţa cardiacă;
d. presarcina;
e. postsarcina.
9. Apreciaţi manifestările severităţii insuficienţei cardiace cronice la copil:
a. cardiomegalia;
b. tusea bitonală;
c. hepatomegalia;
d. tahipneea;
e. tahicardia.
10. Determinaţi investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil:
a. radiografia cardiopulmonară;
b. spirografia;
c. ecocardiografia doppler;
d. nivelul peptidelor natriuretice;
e. nivelul electroliţilor serici.
11. Selectaţi parametri care determină severitatea insuficienţei cardiace la sugari după scorul de 12
puncte:
a. alimentaţia (volum alimentar, durată)
b. examen obiectiv (frecvenţa respiratorie, frecvenţa cardiacă)
c. marginea inferioară a ficatului
d. starea patului vascular cerebral
e. imunodeficienţa
12. Apreciaţi tipurile evolutive ale insuficienţei cardiace la copii:
 a. acută şi cronică
b. cu debit crescut/scăzut
c. anterogradă/ retrogradă
d. insuficienţa cardiacă dreaptă/ stânga şi biventriculară
e. hipertensivă/hipotensivă
13. Determinaţi cauzele insuficienţei cardiace la copil:
a. maladii cardiace congenitale
b. maladii cardiace dobândite
c. maladii cardice cu supraîncărcare de volum
d. maladii cardice cu supraîncărcare de presiune
e. febra
14. Indicaţi care din următoarele maladii cauzează apariţia insuficienţei cardiace la copii:
a. cardiomiopatia dilatativă
b. cardiomiopatia restrictivă
c. miocardita acută
d. anemia hemolitică
e. bronşita

15. Selectaţi malformaţiile congenitale de cord la nou-născut care evoluează cu supraîncărcare de

presiune:
a. stenoză aortică severă
b. coarctaţia de aortă
c. stenoza pulmonară severă
d. insuficienţele valvulare severe
e. transpoziţia de vase mari
16. Enumeraţi malformaţiile congenitale de cord care pot determina insuficienţă cardiacă de stânga la
copilul sugar:
a. canal arterial permiabil cu debit mare
b. defect septal ventricular
c. canal atrioventricular
d. defect de sept atrial cu debit mic
e. foramen ovale patent
17. Indicaţi care malformaţii cardiace congenitale cauzează sindromul de insuficienţă cardiacă de
dreapta la copii:
a. defectul de sept atrial
b. defectul de sept ventricular
c. stenoza severă a valvei pulmonare
d. atrezia valvei tricuspide
e. canal atrioventricular complect
18. Apreciaţi determinanţii de bază a performanţei ventriculare:
a. contractilitatea
b. postsarcina
c. presarcina
d. frecvenţa cardiacă
e. presiunea în artera pulmonară
19. Precizaţi efectele stimularii sistemului renin-angiotenzin-aldosteron :
a. majorarea concentraţiei în ser a reninei
b. majorarea în ser a angiotensinei II
c. majorarea în ser al aldosteronului
d. micşorarea în ser al aldosteronului
e. creşterea excreţiei de potasiu
20. Indicaţi sursele de eliberare a citokinelor proinflamatorii:
 a. limfocite T
b. macrofagii
c. fibroblaştii
d. limfocite B
e. plasmocite
21. Apreciaţi manifestările clinice în insuficienţa cardiacă la copii datorată disfuncţiei miocardice:
a. cardiomegalia
b. tahicardia
c. tahipneea/dispneea
d. suflu sistolic de insuficienţă tricuspidală/mitrală
e. vomă
22. Indicaţi semnele congestiei sistemice în insuficienţa cardiacă la copii:
a. hepatomegalia
b. turgescenţa jugularelor
c. edemele periferice
d. edem pulmonar
e. tuse
23. Enumeraţi caracteristicile sindromului de debit cardiac mic în insuficienţa cardiacă la copii:
a. astenia generală
b. scăderea toleranţei la efort
c. dispnee de efort
d. edeme
e. hemoragii nazale

24. Evidenţiaţi indicaţiile terapiei cu diuretice în insuficienţa cardiacă cronică la copii:

a. semne de retenţie hidrosalină
b. supraîncărcare cu volum a circuitului pulmonar
c. supraîncărcare de volum al inimii
d. edeme
e. hipotensiune arterială
25. Selectaţi indicaţiile în tratamentul cu digitalice în insuficienţa cardiacă cronică la copii:
a. tahicardia paroxistică supraventriculară
b. fibrilaţie atrială
c. bloc atrioventricular gradul II
d. bloc atriventricular gradul I
e. bradicardie sinusală
26. Indicaţi contraindicaţiile pentru terapia cu digitalice la copii:
a. fibrilaţie ventriculară
b. hipersensibilitate la digitalice
c. tahicardie ventriculară
d. fibrilaţie atrială
e. tahiaritmiile supraventriculare
27. Selectaţi clasele de medicamente utilizate în insuficienţa cardiacă cronică la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. antagoniştii receptorilor de aldosteron
c. betadrenoblocantele
d. blocantele canalelor de calciu
e. bronhodilatatoare
28. Indicaţi modificările electrocardiogramei secundare terapiei cu digoxină:
a. subdenivelarea segmentului ST
b. prelungirea intervalului PR
c. aplatizarea sau negativizarea undelor T
d. tahicardie ventriculară/fibrilaţie ventriculară
 e. supradenivelarea segmentului ST
29. Precizaţi particularităţile clinice ale sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copilul mare:
a. dispnee
b. fatigabilitate
c. scăderea toleranţei la efort fizic
d. edeme
e. wheezing
30. Selectaţi efectele adverse ale inhibitorilor enzimei de conversie în terapia sindromului de
insuficienţă cardiacă cronică la copii:
a. hipotensiunea arterială
b. leucocitoză
c. tusea cronică
d. toxicitatea hepatică
e. hipertensiunea arterială
31. Enumeraţi reacţiile adverse ale terapiei cu digitalice la copii:
a. digestive – greaţă, vome, dureri abdominale, diaree
b. cardiace – aritmii
c. neurologice – cefalee, agitaţie, tulburări de vedere
d. respiratorii – laringospasm
e. renale – edeme
32. Selectaţi grupele de medicamente utilizate în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copii:
a. inhibitorii enzimei de conversie
b. digitalice
c. diuretice de ansă
d. antagonişti ai aldosteronului
e. beta - adrenomimetice
33. Selectaţi grupele de preparate care au contraindicaţii pentru administrare concomitentă cu
preparate de potasiu în insuficienţa cardică la copii:
a. dacă se utilizează antagonişti ai aldosteronului
b. dacă se utilizează inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei
c. dacă se utilizează L-carnitină
d. dacă se utilizează seleniu
e. la utilizarea vitaminelor
34. Selectaţi semnele clinice specifice insuficienţei cardiace clasa funcţională IV la sugari (după
clasificarea Ross):
a. tahipnee în repaus
b. diaforeză în repaus
c. tiraj toracic în repaus
d. tuse umedă
e. hepatomegalie
35. Determinaţi contraindicaţiile pentru administrarea preparatelor β adrenoblocante în insuficienţa
cardiacă cronică la copii:
a. şocul cardiogen
b. bradicardia sinusală severă
c. hipotensiunea arterială sistolică
d. hipertensiunea arterială
e. sindromul hiperkinetic
36. Apreciaţi contraindicaţiile pentru terapia cu diuretice de ansă în insuficienţa cardiacă cronică la
copii:
a. edeme periferice
b. poliserozită
c. dispnee
d. hipotensiune arterială
e. policitemie
37. Selectaţi remediile utilizate în terapia sindromului de insuficienţă cardiacă cronică la copii:
 a. inhibitorii enzimei de conversie
b. β adrenoblocantele
c. β adrenomimetice
d. antitusive
e. antagoniştii ai aldosteronului
38. Estimaţi care examene instrumentale sunt obligatorii la copiii cu insuficienţa cardicacă cronică:
a. radiografia toracică
b. ecocardiografia
c. electrocardiograma
d. electroencefalograma
e. rezonanţa magnetică nucleară cardiacă
39. Enumeraţi examenele obligatorii de laborator indicate la copiii cu insuficienţa cardiacă cronică:
a. hemoleucograma
b. nivelul de electroliţi (Na, K, Ca, Mg)
c. enzimele cardiospecifice: CFK-MB, ASAT, LDH 1
d. troponinele cardiace
e. Ig A, M, G
40. Enumeraţi care teste se consideră invazive în diagnosticul patologiilor cardiovasculare la copii:
a. angiocoronarografia
b. aortoangiografia
c. electrocardiograma
d. biopsia endomiocardică
e. ecocardiografia doppler color

URGENTE MEDICALE
Urgenţe majore în pediatrie. Teste pentru studenți. Complement simplu.
1. Selectaţi indicația corectă în managementul iniţial al crizei de astm bronşic la copil la nivel
medical primar:
A. Salbutamol 2 pufuri, repetat consecutiv la 15-20 min.
B. Sulfat de magneziu i/v lent.
C. Teofilină i/v lent
D. Ambroxol sirop oral
E. Dexametazonă inhalator
2. Precizaţi ce reprezintă Stridorul la copil:
A. Tuse bitonală
B. Expirul prelungit
C. Glas răguşit
D. Inspirul prelungit zgomotos
E. Tirajul cutiei toracice
3. Precizaţi semnul caracteristic pentru respiraţia asmatiformă la copii:
A. Inspirul prelungit zgomotos
B. Expirul prelungit zgomotos
 C. Tirajul cutiei taracice
D. Respiraţia accelerată
E. Cianoza feţei
4. Precizaţi semnul caracteristic pentru mastoidită la copii:
A. Tumefiere dureroasă după ureche
B. Durere în ureche
C. Eliminări purulente din ureche
D. Ganglioni limfatici cervicali măriţi
E. Depuneri albicioase în gît
5. Indicaţi manevra de dezobstruare în aspirație de corp străin a căilor aeriene la copil mic:
A. Masaj cardiac extern
B. Cardioversia sincronă
C. 5 lovituri interscapulare urmate de 5 compresiuni toracice
D. Traheostomia
E. Cricotomia
6. Precizaţi volum expanderul de prima alegere în şoc hipovolemic la copil:
A. Glucoza 10%
B. Glucoza 5%
C. Albumina umană
D. Plasma umană
E. Ringer sau ser fiziologic
7.Precizaţi volumul unui bolus de volum expander administrat la copil cu şoc hipovolemic:
A. 10 ml/kg
B. 20 ml/kg
C. 25 ml/kg
D. Bolus unic de 500ml
E. Bolus unic de 1000 ml
8.Precizaţi intervalul de timp pentru readministraraea la necesitate de volum expander la copilul cu
şoc hipovolemic:
A. 10 minute
B. 15 minute
C. 20 minute
D. 30 minute
E. 60 minute
9.Selectaţi preparatul de prima alegere în şoc anafilactic la copii:
 A. Epinefrina
B. Cloropiramina clorhidrat
C. Dexametazona
D. Diazepam
E. Atropina
10. CS. Precizați valorile tensiunii arteriale sistolice minime la sugar:
a. 50 mm Hg
b. 60 mm Hg
c. 70 mm Hg
d. 80 mm Hg
e. 90 mm Hg
11. CS.Precizați raportul dintre compresiuni sternale și respirații la copii cu stop cardiorespirator:
a. 3:1
b. 5:1
c. 15:2
d. 30:2
e. 30:5
12. CS.Selectați volumul diurezei la copil în șoc hipovolemic:
a. <1ml/kg/h
b. <2ml/kg/h
c. <3ml/kg/h
d. <4ml/kg/h
e. <5ml/kg/h
13. CS. Selectați valorile normale ale timpului de reumplere capilară la copil:
a. până la 2 secunde
b. până la 3 secunde
c. până la 4 secunde
d. până la 5 secunde
e. până la 6 secunde
14. CS.Pentru pacientul inconștient (copil) care respiră, managementul de prima intenție este:
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 respirații salvatoare
c. 30 de compresiuni toracice
d. cicluri de câte 30 de compresii toracice si 2 insuflații
e. 15 compresiuni toracice

15. CS. Selectați indicația pentru administrarea de adrenalină în urgențe la copii:

a. activitate electrică fără puls
b. șoc hipovolemic
c. bloc atrio-ventricular gradul 1
d. flutter atrial
e. fibrilație atrială
16. CS.Aritmiile care produc stop cardiac sunt urmatoarele, cu excepția:
a. fibrilația ventriculară
b. asistolia
c. tahicardia paroxistică supraventriculară
d. disociația electro-mecanică
e. tahicardia ventriculară fără puls
17. CS. Precizați zona compresiunilor toracice externe la copil cu stop cardiorespirator:
 a. în 1/3 inferioara a sternului, pacientul fiind plasat pe plan moale
b. în 1/3 medie a sternului cu frecvența de 60/min
c. în 1/3 inferioară a sternului cu frecvența de 100/min, pacientul plasat pe plan dur
d. parasternal stâng, corespunzător 1/3 inferioară a sternului
e. în 1/3 superioară a sternului cu frecvența de 100 /min
18. CS. Indicați energia șocului electric în defibrilarea unui copil:
a. 4 J/kg
b. 2 J /kg inițial, apoi 4 J/kg
c. depinde de tipul de defibrilator
d. 150 J
e. 80 J
19. CS.Pentru pacientul pediatric inconștient care nu respiră, prima manevră după permeabilizarea
căilor respiratorii este :
a. poziția laterală de siguranță
b. 5 ventilații salvatoare
c. 15 compresiuni toracice
d. cicluri de câte 15 compresiuni toracice si 2 ventilații
e. aprecierea reflexului fotomotor
20. CS. Precizați doza de adrenalină care se administrează în resuscitarea cardio-pulmonară la copil:
a. 1 mg intravenos
b. 0,1 mg intravenos
c. 0,01 mg/kg intravenos sau intraosos
d. 0,02 mg /kg intracardiac
e. 0,01mg/kg endotraheal
21. CS.Selectați indicația corectă în obstrucția incompletă a căii aeriene prin corp străin la copilul
peste 1an, făra semne de insuficiența respiratorie:
a. încurajarea tusei, transportare le spital
b. instituirea resuscitării cardio-respiratorii
c. aplicarea compresiunilor abdominale
d. aplicarea loviturilor interscapulare
e. poziția laterală de siguranță
22. CS. Precizați calea de administrare a medicamentelor în resuscitarea cardio-respiratorie la copil:
a. intracardiac
b. intravenos periferic sau intraosos
c. peroral
d. intramuscular
e. subcutanat

Urgenţe majore pediatrie. Complement Multiplu.

1. Precizaţi semnele sindromului de luptă ventilatorie la copii:
A. Tiraj intercostal
B. Respirație paradoxală
C. Balans toraco-abdominal
D. Mișcare de piston a capului
E. Tirajul cutiei toracice
2. Selectaţi criteriile de evaluare a severităţii bronşiolitei la copii:
A. Frecvenţa respiratorie
B. Prezența stridorului
C. Efortul respirator
D. Frecvenţa pulsului
E. Instituirea apneei
3. Precizaţi criteriile de apreciere a gradului de severitate a exacerbării astmului bronşic la copii:
A. Frecvenţa acceselor nocturne
B. Dispneea
C. Frecvenţa respiratorie
D. Saturaţia săngelui periferic cu oxigen
E. Frecvenţa crizelor la efort
4. Selectaţi remediile pentru terapia de urgenţă a crizei de astm bronţic la copii:
A. Dopamina
B. Beta 2 agonişti cu acţiune rapidă
C. Souție Ringer în bolus
D. Corticosteroizi sistemic
E. Corticosteroizi inhalator
5. Enumeraţi semnele clinice pentru aprecierea deshidratării la copii:
A. Ochii înfundaţi
B. Consumă lichide cu lăcomie, sete
C. Plica cutanată revine lent la normal
D. Respiraţia accelerată
E. Tahicardia
6. Enumeraţi semnele clinice caracteristice pentru aspirația de corp străin în căile respiratorii la
copii:
A. Debut lent, în zile –săptămâni
B. Tuse uscată, chinuitoare
C. Zgomote respiratorii (stridor, wheezing)
D. Debut brusc, insidios
E. Obrajii roşii
7. Selectaţi semnele clinice caracteristice pentru starea de şoc compensat la copii:
A. Tahicardie, tahipnee
 B. Tirajul cutiei toracice
C. Timpul de reumplere capilară sub 2 sec.
D. Timpul de reumplere capilară peste 3 sec.
E. Tegumente palide, reci
8. Precizaţi măsurile de asistență medicală de urgenţă la un copil cu şoc hipovolemic:
A. Poziţionare, oxigenoterapie
B. Acces vascular imediat
C. Bolusuri repetate de Glucoză 10%
D. Bolusuri repetate de Ringer sau Ser fiziologic
E. Bolusuri repetate de Dopamină.
9. CM. Enumerați semnele generale de pericol la copii:
a. dereglări ale conștiinței
b. respirația astmatiformă
c. vome repetate după fiecare alimentație
d. convulsii
e. cefaleea
10. CM. Selectați manifectările clinice prezente la copilul în comă:
a. nu răspunde la stimuli verbali
b. nu răspunde la stimuli dolori
c. diminuarea reflexului fotomotor
d. diminuarea reflexului de deglutiție
e. mișcări de piston ale capului
11. CM. Selectați prezența semnelor meningiene la copil:
a. atonie musculară
b. redoarea cefei
c. simptomul Kerning pozitiv
d. simptomul Brudzinski pozitiv
e. semnul Lesaj negativ
12. CM. Enumerați semnele clinice caracteristice prezenței unei maladii severe la copii:
a. dereglări ale conștiinței
b. tegumente cu aspect marmorat
c. geamăt
d. frison
e. lipsa mișcărilor active
13. CM. Precizați semnele clinice de maladie severă la sugarul mic:
a. erupții cutanate, care nu dispar la presiune
b. febră > 38.5 C la vârsta 0-3 luni
c. bombarea și pulsarea fontanelei
d. convulsii focale
e. apetit scăzut
14. CM. Precizați criteriile pentru evaluarea stării de șoc la copii:
a. evaluarea conștiinței
b. evaluarea tensiunii arteriale
c. evaluarea activității cardiace
d. evaluarea functiei hepatice
e. monitorizarea diurezei
15. CS. Indicați medicamentele utilizate în fibrilația ventriculară la copii:
a. adrenalina
b. atropina
c. amiodarona
d. sulfat de magneziu
e. dopamina