Amprenta transportului

Pentru a ajunge oriunde –la școală, la magazin sau în vacanță– ne deplasăm. La fel și
produsele pe care le folosim. Deplasarea noastră și a produselor e posibilă datorită
mijloacelor de transport:
• terestre: mașină, autobuz, camion, tren și chiar bicicletă
• aeriene: avion
• navale: vapor
Majoritatea mijloacelor de
transport folosesc combustibil
(benzină, motorină, electricitate).
În urmă rămân deșeuri și gaze
(în special dioxid de carbon)
necesitând suprafețe mari de
pământ și apă pentru a fi
absorbite.
Construcția mașinilor,avioanelor,vapoarelor
necesită multe resurse.
Infrastructura folosită în timpul deplasării (șosele, căi ferate) și a staționării (parcări, gări,
aeroporturi) ocupă terenuri întinse.
Consumul de resurse
naturale și poluarea cauzată de transporturi determină impactul acestora asupra
mediului. Aceste fenomene se întâlnesc:
• în construcția mijloacelor de transport
• în infrastructură
• în alimentarea cu
combustibili
• în tot ceea ce rămâne în urmă, noxe și deșeuri.
Toate mijloacele de transport lasă
o amprentă asupra planetei, însă poate fi mai mare sau mai mică.
Când decidem cum călătorim, ne putem gândi și la mediu!
Materiale și infrastructură
Automobilul este unul dintre cele mai populare mijloace de transport. Care este istoria lui
și câte există acum în lume?
Cu fabrici și infrastructuri atât de dezvoltate, e posibilă schimbarea?
Din ce este făcută o mașină? În mare parte din resurse neregenerabile:
• aluminiu, cupru, fier, pentru caroserie
• petrol, pentru plasticul din interior
• nisipul din care se face sticla pentru parbriz
Însă industria reciclării este bine pusă la punct și materialele pot fi refolosite. Astfel și în
cazul automobilelor putem aplica cei 3 R:
1. Redu. Să cumpărăm mai puține mașini. Cum? Având grijă de mașina actuală sau să nu
cumpărăm mașină atunci când avem acces la alte mijloace de transport: bicicleta sau
metroul în oraș, trenul pentru distanțe mai lungi.
2. Reciclează și refolosește. E important să știm unde se pot duce mașinile la reciclat.
În România, programul Rabla (în care duceai mașina veche la producător) a fost o soluție
pentru reciclarea mașinii.
Infrastructura de transport afectează
natura prin zgomot, întreruperea habitatelor, acoperirea solului etc
Există soluții de a transforma rețeaua de suport a transporturilor într-una mai
prietenoasă cu mediul:
1. încurajarea mijloacelor de transport mai puțin poluante, de pildă bicicletele, creând
parcări și piste
2. modernizarea infrastructurii în așa fel încât chiar să aducă beneficii mediului, de
exemplu, prin instalarea de panouri solare
sau de pasaje pentru
biodiversitate.
Schimbarea e posibilă în orice domeniu, dacă înțeleg cu toții avantajele acesteia.
E important să stimulăm și noi aceste schimbări, în calitatea
nostră de cumpărători (cerând
vehicule mai puțin poluante) și de
cetățeni (cerând infrastructură „verde”).

Automobilul ieri și azi

Primul automobil a apărut acum mai bine două secole și are o mașinărie cu motor cu
aburi care putea transporta persoane la bord. Automobilul așa cum îl cunoaștem astăzi,
având motor cu ardere internă, a fost inventat de germanul Karl Benz în 1886. În jurul
anului 1900, apar și mașinile cu motor electric.
Automobilul a devenit rapid principalul mijloc de transport în țările dezvoltate. Industria
constructoare de automobile a luat un avânt puternic mai ales după cel de-al Doilea
Război Mondial.
Dacă la începutul secolului XX existau câteva sute de mii de mașini, lucrurile s-au mai
schimbat:
• În anul 2013 se produceau peste 65 milioane de mașini, adică de peste 3 ori mai multe
decât populația totală a României.
• În anul 2007, pe șoselele din întreaga lume circulau 806 milioane de mașini. (conform
Organizației Mondiale a Producătorilor de Mașini, www.oica.net )
• În România, în 2014 existau un total de aproape 6 milioane de mașini. (conform datelor
furnizate de Guvernul României)
În Uniunea Europeană, viața de după…viață pentru mașini este asigurată
Uniunea Europeană se preocupă de soarta mașinilor la sfârșitul vieții lor. Astfel, începând
cu anul 2000, a fost emis un set de reguli pentru autorități și companii care să trateze cu
atenție etapele pe care le parcurge o mașină după ce iese din uz, astfel încât impactul
asupra mediului să fie cât mai redus. Mai multe despre acest parcurs puteți citi pe pagina
web a Ministerului Mediului din România, unde se respectă aceleași reguli:

Combustibilii fosili poartă acest nume tocmai datorită faptului că s-au format prin
transformarea în fosile a plantelor şi animalelor, pe durata multor milioane de ani.
Cărbunii provin din ferigile uriaşe care creşteau pe Terra în urmă cu zeci de milioane de
ani. Petrolul şi gazele se consideră că s-au format din transformarea fosilelor de
dinozauri.
Comparați 27 de milioane de ani cu cei 2000 de ani de când începe era noastră, sau cei
mai puțin de 200 de ani de când avem mașini! Acestea sunt considerat surse de energie
neregenerabile, deoarece timpul de formare al acestora este mult mai îndelungat decât
durata vieții noastre și a generațiilor care vin după noi.
Petrolul este cunoscut încă din urmă cu circa 12.000 ani când, în Mesopotamia, oamenii
foloseau pe post de asfalt straturile de petrol aflate la suprafaţa pământului care
intraseră în contact cu aerul şi se întăriseră. Oamenii antichităţii au învăţat să folosească
asfaltul pe care-l amestecau cu nisip şi alte materiale pentru a etanşa pereţilor corăbiilor.
De asemenea, sumerienii îl foloseau în construcții și fixau cu el mozaicurile sau
cărămizile.
Cărbunele a fost cel mai intens folosit în Anglia, în timpul Revoluţiei Industriale (secolele
XVIII-XIX) - acea perioadă din istorie când foarte multe procese de producție (prelucrarea
textilelor) și modalități de transport (locomotiva cu aburi) au fost ușurate prin
introducerea motorului cu aburi. Motorul avea nevoie să ardă cărbune pentru a produce
acest abur. Ca urmare, în acea perioadă au fost consumate cele mai importante cantităţi
de cărbune, pulberile şi gazele rezultate fiind prezente în atmosferă chiar şi în prezent,
după 200 ani.
Efectul de seră este benefic vieţii pentru că permite oprirea pe Pământ a unei cantităţi de
căldură solară care altfel s-ar pierde în spaţiul cosmic. În lipsa acelei cantităţi de căldură,
temperatura medie pe Pământ ar fi -18°C și nu ar mai putea susține viața pentru că toată
apa ar îngheța.
Pe de altă parte, dacă efectul de seră crește din cauza activităților umane, atunci există
riscul ca temperatura medie a planetei să crească peste cea de 13°C care este ideală
pentru viața așa cum o cunoaștem noi. Creșterea temperaturii globale cauzează
dezechilibre naturale între apă, aer şi sol.
Dioxidul de Carbon (CO2) este principalul gaz cu efect de seră emis din arderea
combustibililor fosili.
Dioxidul de Carbon se găseşte şi în mod natural în atmosferă şi este produs şi prin
respiraţia oamenilor şi animalelor, însă acesta face parte din ciclul Carbonului în natură,
un proces ce se repetă periodic de miliarde de ani şi care asigură aportul de Carbon
acolo unde acest element este necesar (în biosferă, pentru creşterea plantelor şi
animalelor sau în atmosferă pentru producerea efectului de seră). Până aici totul este în
regulă.
Problemele apar atunci când avem prea mult CO2. Prin arderea combustibililor fosili într-
un timp atât de scurt (300 de ani) raportat la vârsta de 4,2 miliarde ani a Pământului, s-a
eliberat mai mult Carbon decât poate fi integrat în ciclul natural, iar ceea ce e în plus
afectează în mod negativ calitatea aerului pe care îl respirăm.

CUM SA NE DEPLASAM "USOR"

Motorul electric e cea mai simplă alternativă pentru motorul cu combustie internă. Ideal
e ca electricitatea să provină din surse regenerabile, precum energia solară sau eoliană.
Aceste motoare anunță viitorul transporturilor în armonie cu natura.
Mijloacele de transport în comun contribuie la reducerea consumului individual de
combustibil. Multe orașe oferă transport
alimentat cu energie electrică: metrou, tramvai,
troleibuz și, mai nou, autobuze electrice.
Fără motor, pentru Planetă e și mai ușor! Pentru noi vedeta este bicicleta: ideală pentru
distanțe mici precum drumul spre școală, mai ieftină decât o mașină, nu necesită permis
de conducere și face drumul tare plăcut. Amprenta ei ecologică? Zero.
Mixul corect este cea mai înțeleaptă cale de mijloc pentru a ne deplasa eficient și
ecologic: bicicletă, metrou, împărțirea mașinii cu alți prieteni ...Gândiți bine înainte de a
pleca la drum! Beneficiile sunt numeroase.
Dintre posibilitățile pe care le avem pentru transport prietenos cu mediu, mașinile cu
motor electric ne sunt încă cele mai necunoscute. Pentru a le descoperi avantajele,
citește aici…
Ne putem deplasa fără motor?
Avem o mulțime de vehicule ne-motorizate:
• acționate prin forța omului: biciclete, role, skateboard, bărci cu vâsle
• cu tracțiune animală: căruțe, sănii
• cele ce folosesc forțele naturii: bărci cu pânze
Istoria motorului electric este aproape la fel de veche precum istoria mașinii, deoarece
încă de la început au fost gândite mai multe variante de alimentare pentru automobile.
Se consideră că anul 2008 ar fi începutul unei noi ere a mașinii electrice, deoarece atunci
mai multe companii au anunțat lansarea de modele ce includ această tehnologie. Între
timp, aceste mașini devin o prezență obișnuită pe șosele și există tot mai mulți adepți ai
noii tehnologii. De exemplu, în anul 2007 Poșta franceză a comandat 10.000 de mașini
electrice pentru următorii 5 ani (conform http://ro.wikipedia.org/wiki/Automobil_electric)
Orașele se pregătesc și ele pentru primirea mașinilor electrice. În România, în 2016, s-a
anunțat primul oraș care va instala prize pentru mașinile electrice, cuplate cu sistemul de
iluminat stradal – este vorba despre orașul Brașov.
Care sunt avantajele mașilor electrice?
1. electricitatea este mai ieftină decât benzina, și poate proveni din surse regenerabile,
precum soarele și vântul
2. mașinile electrive sunt mult mai de încredere și necesită mai puțină îngrijire decât
mașinile pe combustibili fosili. Nu e nevoie nici de schimbul periodic de ulei!
3. prin folosirea electricității generate în țara noastră în loc de petrol din alte țări,
devenim independeți energetic și nici nu mai pune presiune pe țările producătoare de
petrol, unde există și războaie din acest motiv.
4. mașinile electrice pot folosi rețeaua electrică existentă, fără să necesite dezvoltarea
unui nou sistem scump de distribuire a energiei, cum ar fi cazul hidrogenului.
5. mașinile electrice poluează mai puțin decât cele care folosesc combustibili fosili, în
special cele care folosesc surse alternative pentru a genera electricitatea. Altfel spus,
chiar și natura le iubește. Iată cum reacționeză natura la motorul electric, în această
reclamă auto: https://www.youtube.com/watch?v=AuBF-kp4cWs