ANUL I, Nr.
1 (4)
PÂINEA VIEȚII
Foaie parohialĂ lunarĂ a Parohiei SfÂnta Cuvioasa Parascheva DĂeni
Redacția și Administrația
Biserica Sf. Cuvioasa Parascheva Dăeni
I.S.S.N. 2067-045, ISSN-L 2069-0435
PÂINEA VIEȚII
După cele 3 numere pilot, acum la începutul anului
bisericesc, am căpătat și ISSN pentru foaia parohială
Pâinea Vieții, drept care vom continua misiunea
noastră apostolică de prezentare a oamenilor de seamă
ai localității Dăeni.
Documentele pe care le reproducem mai
jos, au fost publicate pentru prima dată în
Îndrumătorul pastoral, nr. 8, al Episcopiei Tulcii,
din anul 2016 și completează lista preoților de la
Dăeni cu încă un slujitor, anume NICOLAE
COSTEA (Nicolai Coste), fără îndoială român,
hirotonit preot în Catedrala din Silistra (Bulgaria),
prin anul 1865, de către Mitropolitul Dionisie, dar
care slujea probabil tot la Dăeni sau la altă parohie
în Dobrogea din 1838,data hirotonirii sale întru
diacon. Totodată, din aceleași documente aflăm că
preotul Vasile (Teodorescu) avea rangul de
sachelar.
O altă informație prețioasă, de data aceasta
referitoare la mitropolitul Dionisie al Dristrei,
despre care se știa că a plecat în apusul Europei
înainte de 1877, ne furnizează cel de-al treilea
document publicat aici (datat 27 august 1879), din
care aflăm că ierarhul respectiv era trecut la cele
veșnice la data redactării actului în cauză.
Din mărturiile documentare publicate acum - de
fapt, un mic fragment al unui impresionant corpus
de documente similare, - se simte persuasiunea cu
care ierarhul eparhiei, episcopul Iosif Gheorghian,
secundat de administrația bisericească din Galați și
de protopopul locului, încearcă să pună în
rânduială situația canonică a preoților și diaconilor
care nu aveau acte de hirotonirii.
Reținem că ierarhii bulgari și greci care s-au
perindat pe la Tulcea nu țineau o evidență a
hirotoniilor pe care le săvârșeau și nu eliberau
clericilor documente privind hirotonirea lor. În
această situație delicată, episcopul Iosif recurge la
o soluție intermediară, validând ca acte prin care
se dovedea hirotonirea, mărturiilor unor creștini
care au asistat la slujba respectivă, date sub
prestare de jurământ. Temerea majoră era să nu se
strecoare în corpul clerical pseudoslujitori
nehirotoniți sau clerici a căror hirotonie putea fi
invalidată din varii motive întemeiate.
1
Îndrumător pastoral al Episcopiei Tulcii, anul 8, 2016, cf.
Pr. Eugen Drăgoi, pag.443
2
Gramata de hirotonire în diacon a lui Nicolae Papa
Costa (Costea) Pr. Eugen Drăgoi, DOCUMENTE
PRIVIND ISTORIA BISERICEASCĂ DIN NORDUL
DOBROGEI Vol. I, pag. 58;
3
Arhiva Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Fond dosare
generale, dosar nr. 1753/1879, f. 6 r. Original olograf,
COLECTIVUL DE REDACȚIE AL PUBLICAȚIEI : PR. PAROH ALEXANDRU-OCTAVIAN BALABAN, BALABAN GEORGIANA, prof. IVAN NICOLAE
[Titlu document]
Apare o dată pe lună
Abonament 36 lei anual
Documentele inedite de mai jos contribuie la
conturarea istoriei unei parohii nord-dobrogene de
la sfârșitul veacului al XIX-lea. 1
GRAMATĂ HIROTONIE ÎN DIACON A LUI
NICOLAE COSTEA
1868, februarie 10,Tulcea. Gramata de
hirotonire în diacon a lui Nicolae Papa
Costa (Costea) de către Mitropolitul Dionisie de
Dristra. 2
Apostolii propovăduitori ai lui Dumnezeu,
rânduind bine cele dumnezeiești, și împreună cu
aceștia adunarea cea sfântă a Părinților purtători de
Dumnezeu au hotărât canonic ca fiecare dintre cei
hirotoniți (preoțiți)să poarte cu sine Scrisoare
(Gramata) Arhierească de recomandare de la
arhiereul care l-a hirotonit, doveditoare a treptei
bisericești preoțești de care a fost învrednicit,
pentru ca nu cumva cineva să-şi ia de la sine
lucrarea celor dumnezeiești. Urmând acestora și
Noi, conform dumnezeieștilor și sfintelor canoane
am emis prezenta Scrisoare (Gramata)
Arhierească a Noastră, prin care adeverim și
trimitem încredințare către toți că cel care o aduce
cu sine (este) preaevlaviosul între ierodiaconi
domnul Nicolae Papa Cost (e)a. După puterea dată
Arhiereilor de către Sfinții Apostoli de a hirotoni
ipodiaconi, diaconi și a duce până la vrednicia de
preot, cu harul cel ieșit prin smerenia noastră de la
PreaSfântul și Săvârșitorul Duh, cu invocarea
(chemarea) acestuia am hirotonit ipodiacon și
diacon pe cel între ieorodiaconi domn Nicolae
Papa Cost (e)a, judecându-l vrednic de a intra în
ierodiaconia bisericească, după mărturia părintelui
său duhovnic și după canoanele Sfinților Apostoli,
și am dat lui putere să săvârșească fără piedici
(impedimente) cele ale ierodiaconiei, totdeauna
însă cu îngăduința canonică arhierească a locului.
format 20 × 32 cm. Ştampilă în tuş cu exergă în limba greacă
şi în centru limba turcă. Pr. Eugen Drăgoi, DOCUMENTE
PRIVIND ISTORIA BISERICEASCĂ DIN NORDUL
DOBROGEI Vol. I, pag. 60;
4
Numele turcesc al satului Izvoru Mare, comuna Peștera,
jud. Constanta.
5
Astăzi în administrarea județului Tulcea.
10 SEPTEMBRIE 2019
Eu sunt pâinea vieții cea vie, care s-a pogorât din
cer; de va mânca cineva din pâinea aceasta, va fi
viu în veci; și pâinea pe care Eu o voi da, trupul
Meu este pe care îl voi da pentru viața lumii.
Ioan VI, 51
Drept pentru care, spre încredințare şi
certificare, am dat prezenta în mâinile lui să fie
spre dovedire permanentă. 1868,
Februarie. Tulcea Dionisios de Dristra, se
10
pronunță. 3
1879, august 6 [Galați]. Adresă a Episcopiei
Dunării de Jos prin care se solicită protoierului de
Constanța să comunice preoților Dimitrie
Chirescu din Cernavodă, Ștefan Nicolai din
Mahmut Kuise, Ioan Cernovici din
Lipnița, Nicolai Popa Coste din Dăeni și Stan din
Ostrovu ,,să-şi procure și să prezinte probe
constatatoare'' că sunt hirotoniți; până la
prezentarea documentelor preoții respectivi sunt
suspendați de la serviciul preoțesc.
La Protoiereul de Chiustenge
Nr. 312/1879, august 16
Din statistica înaintată de Prea cucernicia
voastră cu raportul de sub nr. 118, văzându-se că
preoții: Dimitrie Chirescu de la biserica Sfântului
Nicolai din urbea Cernavodă ; Ştefan Nicolai din
comuna Mahmut Kuise 4; Nicolai Popa Coste de la
biserica Sf. Parascheva din comuna Dăeni5 și Stan
Nicolai de la biserica Adormirea Maicii Domnului
din comuna Ostrovu 6 nu posed niciunul acte de
hirotonie, scriem Preacucerniciei voastre a face
cunoscut acelor preoți să-şi procure şi să prezinte
probe constatatoare că sunt în adevăr hirotoniți;
iară până atunci să fie suspendați de la orice
serviciu preoțesc. 7
6
Astăzi în administrarea județului Tulcea.
7
Arhiva Arhiepiscopiei Dunării de Jos, Fond Dosare
generale, dosar nr. 1753/1879, f. 1 r. Concept de cancelarie,
nesemnat, format 20 × 32 cm.
Ediții: Pr. Eugen Drăgoi,, Parohia Dăeni, județul Tulcea.
Documente inedite, în ,,Îndrumător pastoral'' (Episcopia
Tulcii), Anul VIII, nr. 8, Tulcea, 2016, p. 444.
ANUL I, Nr.1 (4)
RĂDĂCINA ȘCOLII ROMÂNEȘTI ESTE BISERICA
La începutul anului școlar evidențiem că școala a
luat ființă în tinda BISERICII, primii dascăli
fiind clerici, iar aceștia au școlit la rândul lor
ucenici, oameni de seamă care au transmis mai
departe învățăminte. Prezentăm cu mândrie în
acest număr primul Dascăl al localității Dăeni,
membru marcant, cântăreț al bisericii, primul
dascăl al localității, devenit mai târziu primar al
localității. Un fiu de seamă al localității a fost
COZMA DASCĂLU
La jumătatea sec. XIX, un anume Cosma
avea o școală de dascăli la Dăeni, din care mulți
au ajuns preoți în satele dobrogene.
În localitatea menționată mai sus, a
funcționat un fel de școală de cântăreți de biserică,
în fruntea căreia se afla dascălul Cosma 8, care îi
învăța pe băieți să scrie, să citească și să cânte.
Unii dintre copii au ajuns preoți și dascăli de
biserică, asemeni învățătorului.
Dascălul Cozma, fiu al satului (pe tatăl său
îl chema Grigore Titircă). A rămas în conștiința
localnicilor, fiind amintit într-un studiu realizat de
preotul din Siliștea, Gheorghe Rădulescu, care
vorbea despre Starea religioasă a Dobrogei în
decursul veacurilor și care descrie modul în care
se desfășura procesul didactic la Dăeni, la mijlocul
secolului al XIX -lea. El arată că elevii mergeau la
școală când puteau (pentru că erau nevoiți șă își
ajute părinții la treburile gospodărești ), iar la
sfârșitul zilei lăsau cărțile la școală deoarece
acestea erau scumpe și greu de procurat în epocă
(așa cum am amintit anterior). 9
Acesta, vorbind despre Școala dascălului
Petrică din Cernavodă, spune: "Mai făceau școli
și prin sate pe la biserici preoții care erau mai
pricopsiți la învățătură, dar se găseau mai rar
școli mari ca aceea a dascălului Petrică; așa cum
era la Hîrșova, Măcin și alte sate mari, mai erau
școli de dascăli adică de cele unde băieții învățau
nu numai să scrie și să citească, dar învățau să-și
cânte și se făceau dascăli de biserică și chiar și
preoți. Astfel de școală a fost la Dăeni Școala
dascălului Cosma, unde mulți învățau carte
românească."10
Cozma Dascălu căra cărți cu desaga din
Țara Românească și învăța copiii din sat într-o
casă obișnuită, iar în sat au fost găsite cărți de
rugăciuni și Cazanii tipărite în Țara Românească,
primite de la bunici. Acesta a fost și cântăreț la
biserică pe vremea preotului Vasile Pârvu
(Teodorescu după tată, 1850-1979).
O informație în premieră referitor la
acesta, pe care am obținut-o dintr-un REGISTRU
STAREI CIVILE PENTRU NĂSCUȚI din 1890,
evidențiază că, pe lângă funcția de dascăl
(învățător), a fost și primar al localității Dăeni.
REGISTRU STAREI CIVILE PENTRU
NĂSCUȚI
Nr. 71
Neculai Ene Postole - Ortodox
Din anul una mie opt sute nouăzeci și luna
Noiembrie zile douăzeci și cinci ora două după
amiază.
Act de naștere al lui Neculai de sex
bărbătesc născut astăzi în casa părinților săi din
Comuna Dăeni, fiul lui Ene Postole de ani treizeci
și cinci și al Anei Ene Postole de ani treizeci și
trei, ambii de profesiune plugari și domiciliați în
această comună.
Declarațiune făcută de tată la Primărie,
Martori au fost: Ion Iordan de ani patruzeci și Ivan
Drăghici de ani patruzeci și doi, ambii de
profesiune plugari și domiciliați în această
Comună, care au subscris acest act , împreună cu
noi și cu declarantele după ce li l-am citit
8
Tudor Mateescu, op. cit. Nechita Runcan, Aspecte privind
viața bisericească din Dobrogea în secolele XV- XIX, în
Nechita Runcan, Studii de teologie istorică și patristică,
vol. I, Editura Europolis, Constanța 1996, p. 81
COLECTIVUL DE REDACȚIE AL PUBLICAȚIEI : PR. PAROH ALEXANDRU-OCTAVIAN BALABAN, BALABAN GEORGIANA, prof. IVAN NICOLAE
[Titlu document]
Constatat Conform legei de noi Cozma Dascălu și
oficier al Starei Civile Cordul acestei nașteri.
Declaranți Ene Postole Martori Ion Iordan,
Ivan Drăghici
Primar și oficier al Starei Civile
Semnat Cozma Dascălu,
Notar, M. Sterian
TABĂRĂ GRATUITĂ AUGUST 2019
Timp de o săptămână, în perioada 20-27 08.2019,
25 de copii au participat la o tabără muzicală
gratuită oferită de Corul Național de Cameră
Madrigal – Marin Constantin , la Sinaia în tabără
gratuită. Din zori și până-n seară au participat la
activități. Din prima zi a fost așternut pe hârtie
ceea ce au dorit ei; am ținut cont de părerile lor și
am făcut ceea ce le place. Acești copii au legat
prietenii, au împărțit trăiri nemaiîntâlnite și s-au
comportat ca și cum se cunosc de o viață, făcând
parte dintr-o mare familie. Totul a fost ca în
povești și sperau să nu se mai termine aceste clipe,
dar a venit ziua a șaptea când a trebuit ca fiecare
sa se întoarcă la casele lor.
Corala Nihil Sine Deo a Parohiei Dăeni a
participat la festival Vip Kids International of
Fams organizat la Palatul Parlamentului de
Federația Artă, Muzică și Sport pe data de
14.09.2019. Au fost obținute următoarele premii
de către solistele noastre:
1. Chiruță Maria Cristina locul I
2. Glugă Mara locul I
3. Luzinschi Bianca Ștefania locul I
4. Lazăr Elena locul I
5. Stan Mihaela locul II
Corala Nihil Sine Deo a Parohiei Dăeni a obținut
premiul I la categoria Talent și trofeul
festivalului. Pr. Balaban Alexandru Octavian a
obținut diplomă de excelență pentru pregătirea
aleasă oferită copiilor.
Chiruță Maria Cristina și Lazăr Elena au câștigat
locul I la categoria Fashion, prezentând costumul
autentic popular dobrogean.
Corala Nihil Sine Deo a Parohiei Daeni, la
invitația Corului Național de Cameră Madrigal
Marin Constantin, în cadrul proiectului "Orașul
cântă", asociat Festivalului George Enescu, a
susținut două recitaluri de cântece din toate zonele
țării la Muzeul Satului " Dimitrie Gusti" din
București și Parcul Circului de Stat în perioada 14-
15.09.2019.
9
Mihai Albotă, Învățământul tulcean de la începuturi și
până în anul 2007, Editura Școala XXI, Tulcea, 2008, p 18
10
Gh. Rădulescu, Starea religioasă a Dobrogei în decursul
vremurilor, București, 1904, p. 122; Tudor
Mateescu, Permanența și continuitatea românilor în
10 SEPTEMBRIE 2019
140 de ani de presă românescă în
Dobrogea (1879-2019) II
(...)Propunându-și să stigmatizeze " relele și pe
cei răi cu toată scrupulozitatea, fără a se opri de
considerațiuni personale". Lunga guvernare
liberală din istoria României (1876-1888) își pune
amprenta , prin fenomene negative (abuzuri,
comportament dictatorial, nepotism și favoritism ,
injustiție) și în noua provincie venită la trupul
țării. Directorul ziarului, Brănișteanu, ia atitudine
și publică materiale explozive despre afaceri
oneroase și, mai ales, despre comportamentul
neprincipial și insultător al prefectului Stătescu.
Ziarele "Tulcea" și "Ecoul Dobrogei", stipendiate
și influențate direct de prefect, intră în polemică,
atacând fără menajamente persoana și publicația
independentă "Steaua Dobrogei". Prefectul
Stătescu are nefericita inspirație de a publica o
ordonanță "pentru a constrânge de a nu putea să
dăm la lumină faptele administrațiunii sale".
Introducând cenzura în privința libertății presei,
prefectul tulcean intră în atenția presei centrale.
Conflictul ia proporții: prefectul îl dă în judecată
pe directorul publicației, iar acesta aduce în proces
185 de martori. "Procesul monstru", cum e
denumit în epocă, se întinde pe o perioadă de 2
ani, agitând apele tulburi ale politicii chiar în
parlament, miniștrii guvernului I.C. Brătianu
fiind deseori interpelați de parlamentarii opoziției.
Cele mai importante publicații (regionale și
centrale, independente ori partizane) au rubrici
permanente despre Dobrogea, cititorii acesteia
fiind informați, prin materiale de dimensiuni
variate, despre istoria ținutului, etnii, mănăstiri,
tradiții, descoperiri arheologice, despre afirmarea
românismului imediat după reintegrarea
provinciei (școală și administrație, tribunale,
religie, inspecții ministeriale, viață economică,
aspecte edilitare, lupta pentru obținerea
drepturilor politice).
Apariția ziarului în format special (pagini cu
chenar negru) exprimă o atitudine supremă de
protest a unei personalități demne, cu înalt simț
patriotic și conștiință responsabilă.
Al. D. Demetriad, secretar general al Uniunii
Ziariștilor Profesioniști din Dobrogea, într-o
lucrare a sa despre presa românească din
Dobrogea, recunoștea că publicația tulceană "și-a
îndeplinit onorabil misiunea de fondatoare a
presei în Dobrogea". ( Constanța, 1934, raport
prezentat la cel de al III-lea Congres al Federației
Generale a Presei de Provincie din România).
Parafrazând pe eminentul scriitor și gazetar Al.
Macedonski, putem să concluzionăm următoarele
despre misiunea acestei prime publicații
dobrogene: "Acest mic ziar intrând azi între
scriptele documentale ale epocii, trebuie cu
îngrijire păstrat, căci valoarea unui organ de
publicitate nu stă în mărimea formatului, nici în
calitatea hârtiei. Mic cum a fost, el a fost mare
prin îndrumările lui sănătoase... "
Presa tulceană de azi își face o datorie de onoare
și un gest nobil de recunoștință, omagiind la 140
de ani de la întemeiere, misiunea primului organ
de publicitate din Dobrogea românească și a
întemeietorului lui, excepționalul gazetar Basile
Brănișteanu.
Adina Marinache, profesor publicist
Această publicație apare cu binecuvântarea
Preasfințitului Visarion, Episcopul Tulcii.
Dobrogea, București, 1979, p. 101; pr. prof. Mircea
Păcurariu, Viața creștină și organizarea bisericească în
ținuturile Tomisului și Dunării de Jos de la începuturi până
în anul 1864, în vol. „Arhiepiscopia Tomisului și Dunării
de Jos în trecut și astăzi" , Galați, 1981, p. 27