CANCERUL ENDOMETRIAL

Afra Cristina Andreea

Scoala post-liceala sanitara Fundeni
AMG III A
Introducere
Cancerul endometrial este cel de-al patrulea tip de cancer cel mai frecvent întâlnit în rândul
femeilor. Deși cancerul endometrial apare, în general, la femeile aflate la menopauză și au vârsta
de 45 de ani sau mai mult, 30% dintre femeile cu cancer endometrial sunt mai tinere de 40 de
ani. Vârsta medie la diagnosticare este de 60 de ani.
Cancerul endometrial reprezintă un tip de cancer ce apare la nivelul endometrului, (mucoasei
uterului sau a uterului). Acesta este rezultatul unei creșteri anormale a unor celule care au
capacitatea de a invada sau de a se răspândi în alte zone ale corpului.
UTERUL
Este o cavitate in forma de pară rasturnată. Pereții săi sunt formați din țesut muscular subțire. De
la media de 6 - 8 centimetri înălțime și între 3 - 4 centimetri lățime, în cursul sarcinii
dimensiunile lui se măresc considerabil (la sfârșitul sarcinii înălțimea uterului este de
aproximativ 30 de centimetri).
Uterul este așezat în continuarea vaginului, în poziție ușor înclinată spre în față, deasupra vezicii
urinare. Uneori se poate întâmpla ca poziția lui să fie și orientată ușor spre posterior (spre în
spate), în acest caz fiind vorba despre retroversie uterină (uter retrovers). Uterul își schimbă ușor
poziția în cursul ciclului menstrual. El este susținut de ligamente care îi conferă o anumită
flexibilitate și în același timp îl împiedică să coboare în vagin. Peretele uterin este căptușit de o
mucoasă numită endometru. Această mucoasă, destinată să găzduiasca oul fecundat, bogată în
vase sanguine și structuri glandulare, suportă importante modificări in funcție de perioadele
ciclului menstrual si de vârsta femeii.
Mai mult de 95% dintre cancerele uterine apar la nivelul endometrului. Cel mai frecvent tip de
cancer endometrial este adenocarcinomul. Acesta provine dintr-o multiplicare anormală a
celulelor endometriale (hiperplazia adenomatoasă atipică) și este alcătuit din celule mature,
specializate (bine diferențiate). Mai puțin frecvent, cancerul endometrial apare fără o hiperplazie
precedentă și este alcătuit din celule slab diferențiate.
Semne şi simptome cancer endometrial
Unele femei cu cancer endometrial nu au simptome până când boala nu s-a răspândit în alte
organe. Dar cancerul endometrial este, de obicei, diagnosticat la timp, deoarece apar simptomele
clare – cum ar fi sângerarea vaginală. Cele mai probabile simptome sunt:
 sângerări vaginale anormale, care apar la nouă din 10 femei cu cancer endometrial;
 scurgeri vaginale, unele roșiatice, cu miros neplăcut sau maronii și apoase;
 urinări dificile sau dureroase;
 dureri pelvine;
 mărirea volumului uterului, detectabil în timpul unui examen pelvin;
 durere în timpul actului sexual;
 scădere inexplicabilă în greutate;
 slăbiciune și durere în abdomenul inferior, în regiunea spatelui sau la nivelul picioarelor.
Cauze și factori de risc cancer endometrial
 Obezitatea – Femeile obeze sunt mai predispuse decât femeile cu greutate normală la
dezvoltarea cancerului endometrial, deoarece organismul lor prezintă concentrații mai
mari de estrogem. Riscul cancerului endometrial este, de asemenea, mai mare la femeile
cu diabet zaharat sau hipertensiune arterială, probleme care apar la multe femei obeze.
 Anovulație cronică – Anovulația este atunci când nu este eliberat un ovul din ovar în
timpul ciclului menstrual. Dacă acest lucru se petrece pe parcursul mai multor cicluri, se
numește anovulație cronică. Acest lucru poate crește riscul de a dezvolta cancer
endometrial.
 Terapia cu estrogen – Terapia de substituție hormonală este utilizată pentru a controla
simptomele menopauzei. Femeile care beneficiază de terapie cu estrogen fără progesteron
prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer endometrial. Utilizarea pe termen lung și
dozele mari de estrogen sub această formă par să crească acest risc. Progesteronul
protejează uterul, astfel că femeile care utilizează o combinație de estrogen și progesteron
au un risc mai scăzut de cancer endometrial decât femeile care utilizează numai estrogen.
 Tratamentul cu tamoxifen – Femeile care iau medicamentul tamoxifen pentru a preveni
sau a trata cancerul de sân au un risc crescut de a dezvolta cancer endometrial. Acest risc
pare să fie legat de efectul estrogenic al tamoxifenului asupra uterului. Femeile care iau
tamoxifen sau intenționează să ia tamoxifen ar trebui să discute cu medicul lor despre
istoricul medicală personal și familial pentru cancer.
 Istoricul familial de cancer endometrial – În anumite cazuri, cancerul endometrial poate
fi cauzat de o mutație genetică, într-o afecțiune cunoscută sub numele de sindrom Lynch.
Sindromul Lynch crește riscul de cancer endometrial, ovarian, intestinal și alte forme de
cancer, iar aceste tipuri de cancere apar adesea la o vârstă mai mică decât la persoanele
care nu au sindrom Lynch.
  Nuliparitatea (lipsa unei sarcini pe parcursul vieții) – Sarcina modifică echilibrul
hormonal spre progesteron, care poate proteja uterul. Sarcinile pot proteja împotriva
cancerului endometrial. Femeile care nu au fost niciodată însărcinate prezintă un risc mai
mare de cancer endometrial, mai ales dacă sunt și infertile (nu pot rămâne gravide).
Cancerul endometrial mai este asociat și cu tensiune arterială ridicată și diabet.
Tipuri de cancer endometrial
Cele două tipuri principale de cancere ale endometrului sunt:
 sarcoamele uterine, care încep în stratul muscular (miometru) sau în țesutul conjunctiv
al uterului. Acestea includ leiomiosarcoamele uterine și sarcoamele stromale
endometriale;
 carcinomul endometrial, care începe în celulele căptușelii interioare a uterului
(endometru). Aproape toate cancerele uterului sunt de acest tip. Carcinoamele
endometriale pot fi împărțite în diferite tipuri pe baza modului în care celulele arată sub
microscop (tipuri histologice). Acestea includ: adenocarcinomul (majoritatea cancerelor
endometriale sunt adenocarcinoame), carcinosarcomul, carcinomul cu celule scuamoase,
carcinomul nediferențiat, carcinomul cu celule mici și carcinomul tranzitoriu.
Pe baza diferențelor de histologie și a rezultatelor clinice, cancerele endometriale au fost mult
timp divizate în două tipuri:
 Tumorile de tip I cuprind marea majoritate a cancerelor endometriale, sunt
adenocarcinome endometrioide, asociate cu stimularea fără estrogen și sunt adesea
precedate de hiperplazia endometrială.
 Tumorile de tip II sunt carcinoame predominant seroase și sunt în mod obișnuit descrise
ca fiind independente de estrogen, care apar în endometrul atrofic și provin din carcinom
intraepitelial, o leziune precanceroasă.
Diagnostic cancer endometrial

 Examenul pelvin intern: Acest lucru se face pentru a se depista orice anomalii sau
modificări în forma uterului.
  Testul Papanicolau: Acest test implică examinarea microscopică a celulelor prelevate
din colul uterin, pentru a detecta modificări care pot fi canceroase sau pot duce la cancer
și pentru a evidenția afecțiuni noncanceroase, cum ar fi infecția sau inflamația. Cu toate
acestea, testul Papanicolau nu detectează cancerul endometrial.
 Biopsia endometrială: Această procedură utilizează un tub mic, flexibil, care este
introdus în uter pentru a colecta o mostră de țesut endometrial. Proba este examinată sub
microscop pentru a vedea dacă
sunt prezente celule canceroase sau alte celule anormale. Dacă în timpul unei biopsii nu
se pot obține suficiente probe de țesut sau dacă rezultatele biopsiei sunt neclare, va trebui
probabil să urmați o procedură numită dilatare și chiuretaj (D & C). În timpul D & C,
țesutul este „răzuit” de la nivelul mucoasei uterului și examinat sub microscop pentru a
depista celulele canceroase.
 Ecografia transvaginală: Această investigație cu ultrasunete utilizează un instrument
mic, numit traductor, care este plasat în vagin. De asemenea, se poate efectua o ecografie
pelvină sau o histerosonogramă.
 Testele imagistice: Pot fi recomandate radiografii pentru depistarea răspândirii celulelor
canceroase la oase, sau o computer tomografie (CT) sau RMN.
 Teste sangvine: Se pot recomanda teste cum ar fi o hemoleucograma completă, testarea
substanței CA- 125 (o substanță eliberată în circuitul sangvin în cazul anumitor cancere
prezente în organism), sau markeri tumorali.

Tratament și prognoză

Intervenția chirurgicală – Pentru a gestiona cancerele uterine, medicii recomandă adesea o

histerectomie totala (eliminarea completă a uterului și a colului uterin) cu disecția ganglionilor
limfatici. Medicul va recomanda în unele cazuri îndepărtarea trompelor uterine și a ovarelor
(numită salpingo-oforectomie bilaterală).
Radioterapia – Radioterapia independentă este cel mai bun tratament pentru anumite tipuri de
cancer și unele boli benigne (non-canceroase). Alte tipuri de cancere pot necesita administrarea
radioterapiei împreună cu alți agenți terapeutici, cum ar fi chimioterapia sau terapia hormonală.
Terapia radiologică poate fi utilizată pentru a micșora tumorile înainte de îndepărtarea
chirurgicală sau după operația de distrugere a celulelor tumorale care pot exista microscopic în
zona chirurgicală.
Chimioterapia – Chimioterapia este un tratament pentru cancer care utilizează medicamente
pentru a opri creșterea celulelor canceroase, fie prin distrugerea celulelor, fie prin oprirea
dezvoltării au diviziunii lor. Când chimioterapia este administrată pe cale orală sau injectată într-
o venă sau mușchi, medicamentele intră în sânge și pot ajunge la celulele canceroase în organism
(chimioterapie sistemică). Când chimioterapia este plasată direct în lichidul cefalorahidian, într-
un organ sau în cavitatea corpului, cum ar fi abdomenul, medicamentele afectează în principal
celulele canceroase din aceste zone (chimioterapia regională).
Terapia hormonală – Terapia hormonală este un tratament pentru cancer care elimină hormonii
sau blochează acțiunea lor și oprește creșterea celulelor canceroase.
Terapie țintită – Terapia țintită este un tip de tratament care utilizează medicamente sau alte
substanțe pentru a identifica și a ataca celulele canceroase specifice, fără a afecta celulele
normale. Anticorpii monoclonali, inhibitorii mTOR și inhibitorii semnalelor de transducție sunt
trei tipuri de terapii țintite utilizate pentru tratamentul cancerului endometrial. Terapia cu
anticorpi monoclonali este un tratament pentru cancer care utilizează anticorpi produși în
laborator dintr-un singur tip de celulă a sistemului imunitar. Bevacizumab este utilizat pentru
tratamentul stadiului III, stadiul IV cancerul endometrial recurent.

Bibliografie:
1. https://cancer360.ro/tipuri-de-cancer/cancer-
endometrial/
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer_endometria
l
3. http://www.scumc.ro/39077-2/