1 Straturile Epidermului

 Stratul bazal ( germinativ)

 Stratul spinos (malpighian)

 Stratul granulos

 Stratul lucidum

 Stratul cornos

2 FUNCTIILE PIELII : ENUMERARE

Functiile pielii:

 Functia de protectie:

a) Protectia mecanica

b) Preotectia termica

c) Protectia antiinfectioasa

d) Fotoprotectia

e) Protectia fata de agentii chimici

f) Mentinerea echilibrului mediului intern

 Functia imunologica

 Functia senzoriala

 Functia endocrina

 Functia respiratorie

 Functia de termoreglare

 Functia hemodinamica

 Functia excretorie
  Functia de comunicare socio-sexuala

3 STAFILOCOCII CUTANATE

Stafilocociicutanate (STAFILODERMIILE)

 STAFILODERMII pilosebacee

 STAFILODERMIIungiilor

 STAFILODERMII gl sudoripare

 STAFILODERMIIpieliiglabre

4 FURUNCUL

Furunculul este o foliculita cu perifuriculita acuta necrozanta produsa de stafilococul auriu, este
afectat atat foliculul pilos cat si glandele sebacee, tes conjunctiv perifolicular si uneori tes adipos
subcutanat; localizarile cu predilectie: brate, gat, fata, fese, regiunea anogenitala) zone bogate in
foliculi;

Manifestari clinice: furunculul debuteaza cu o mica pustule foliculara si prurit local apoi infectia
evolueaza in profunzimea foliculului pilos interesand si tes perifolicular cu constituirea unui nodul
deosebit de dureros ce creste rapid in dimensiuni pana la 1-2 cm diametru, devine fluctuant si
elimina o secretie purulenta; dupa aprox 2 zile de la debutul secretiei purulente se elimina si
burbionul rezultand o ulceratie crateriforma care se vindeca in 2-3 saptm cu cicatrice;

Burbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi, detritusuri celulare si
sange;

In cursul evolutiei furunculul se insoteste de durere care este foarte intensa pana in momentul
eliminarii burbionului, dupa eliminarea secretiei purulente durerea se atenueaza, uneori chiar
dispare;

Furunculul poate sa fie unic sau pot fi leziuni multiple, caz in care afectiunea poarta numele de
furunculoza;

Forme clinice de furuncul:

1. Furuncule deosebit de dureroase: sunt localizate pe tegumentele aderente la planurile profunde

(nas, conduct auditiv extern) stareagenerala poate sa fie afectata cu febra, frison, curbatura;

2. Furuncul malign al fetei: se localiz in 2/3 sup ale fetei :buza sup, santulnazogenian, obraz;
poatedetermina: tromboflebita, septicemie;
Clinic: se remarca pe langa lez caracteristi ca prezenta unui edem important al reg afectate cu modif
fizionomieie, stare generala alterata cu febra, frison;

3. Furunculul antracoid: este o forma particulara de furuncul care consta in interesarea mai multor
foliculi pilosebacei, mergand in profunzime pana la niv hipodermul; in faza de supuratie secretia se
elimina prin mai multe orif, rezultand un aspect clinic de “stropitoare”; burbionul insa nu se poate
elimina prin orif multiple dat dimensiunilor sale, din acest motiv tes dintre aceste orif se rupa
lasand sa se elim burbionul rezultand in final o ulceratieprofunda anfractuoasa crateriforma;
aceasta ulcertie se vindeca lent cu cicatrice;

4. Furunculoza recidivanta: se caract prin multiple furuncule care apar succesiv pe parcursul mai
multor ani, apare la purtatori cronici de stafilococi cu imunitate deprimata;

5 FURUNCULUL TRATAMENT

Tratamentulfuruncului:

1. Tratsistemic: antib active pestafilococ:

-Oxacilina caps de 500 mg, 1 cps la 6 ore timp de 5-7 zile;

In formele severe se admin oxacilina injectabila 500 mg/la 6 h tot 5-7 zile;

-Ceftriaxona (Cefort, Rocefin) flacoane de 1 gram, se admin i.v 1 flacon la 12 h timp de 5-7 zile;

-Cefalexin cps de 500 mg, 1 cps la 6 h;

-Claritromicina (Klabax, Fromilil) cps de 500 mg, 1cps/12 h

-Eritromicina- numai in cazurile de alergie sau intoleranta la celelalte antib; 1 comprimat la 6h timp
de 7-10 zile uneori cu protectie gastrica ;

2. Tratamentul local:

-comprese umede reci cu solutii antiseptice: acid boric 3%; rivanol, betadina, hipormanganat de
poasiu- se folosesc comprese umede reci in toate fazele clinicoevolutive: de la debut in faza de mica
fistula foliculara =>coctiune=>pana in faza de supuratie;

Se aplica un strat gros de complexe sterile 6-8 straturi de tifon, acest pansament se uda foarte des cu
una din sol antiseptice enumerate(20-20 minute) aceste comprese trb sa ramana ude si reci in
permanenta; ele calmeaza durerea si trag colectia din profunzime in timpul fazei de supuratie;
-incizia leziunii furunculoide: se poate efectua cu bisturiu lonij, sau cu electrocauterul;

Dupa incizie se elimina secretia purulenta si burbionul iar durerea inceteaza;

-crème ( BANEOCIN UNGUENT, FUCIDIN CREMA) sau pomezi cu antibiotic, le folosim dupa
eliminarea secretiei purulente, se aplica in strat subtire pe ulceratia crateriforma reziduala si se
acop cu comprese sau pansament uscat;

-vaccin stafilococic sau autovaccin in caz de furunculoza recidivanta;

6 HIDROSADENITA

HIDROSADENTIA: este o infectiestafilococicacronica care intereseazaglandelesudoripare apocrine;

Se localizcelmaifrecv la nivelulaxilelorinteresandraralteteritoriiprecumareorelemamare,
regiuneagenitalasiperianala;

Clinic: debutul se face printr-un nodulsaumai multi inflamatorisubcutanati, durerosi , initial de

consistentaferma, in cursulevolutieiparcurgeaceleasi faze ca la furuncul , initial faza de coctiune,
ulterior faza de supuratie; in faza de supuratie se elim un puroicremosamestecat cu sange; la
celemaimultecazuri in cursulevaparsialteleziunitoateparcurgandaceleasi faze enumerate;
evolutianesteondulantapeparcursul a luni de zile, uneorichiarani;

8 ERIZIPEL

ERIZIPEL: Este o piodermitastreptococicaeritematoasaprofunda cu evolutieactuta care

intereseazasivaselelimfaticereticulare ale dermului , esteprodus de streptocociipiogeni gr. A; mairar
gr. C sau G care patrund in pieleprindiferitesolutii de continuitate( micozeinterdigitoplantare,
eroziuni, ulceratii, exforiatii, ulcere de gamba, sauriniteptrerizipelul de la fata)

Clinic: Boala are un debut brusc cu: febra, frisonsi stare gen alterata; dupa care se constituie la
nivelulregtegumentareinteresate, o placaeritematoedematoasa cu suprafatalucioasa care se
poateacop cu veziculesaubule, uneori cu continuthemoragic; la periferieaceastaplacasau placard
estedelimitat de un bureletmaiproeminent ;

Leziuneaestedeosebit de dureroasasi se extinde rapid in suprafataajungand in 2-3 zile de la debut la

un diam de 15-30 cm; se asociazaadenoaptieinflamatorieregionala; Deobiceileziuneaesteunica,
rareorimultipla; in cazullocaliz la gambe, poarta de intrare a streptococuluieste de celemaimulteori
o micozainterdigitoplantara; in cazullocalizpe fata poarta de intrareeste o rinitastreptococica;

Formeclinice:

1. ERIZIPEL ERITEMATO EDEMATOS

2. E. BULOS

3. E. HEMORAGIC

4. E. SUPURAT

5. E. NECROTIZANT GANGRENOS

6. E. RECIDIVANT

9 ERIZIPEL TRATAMENT

Tratament:

1. General: antibiotice active pestreptococ: Penicilina G esteantibioticul de electie in erizipel; se

administreaza in doza de 1-2 mil u.i la 6h; intravenossaui.m; timp de 7-10 zile; se continua
tratament cu Benzantinpenicilina (Moldamin, Retarpen, Extenciline;) se admin in doza de 1.200.000
u.i la 2-5 ziletimp de 2 luni se continua apoi cu 1.200.000 u.i la 6-7 ziletimp de inca 3-4 luni;

Alte alternative terap: Ceftriaxon( Cefort 1 fl la 12 h timp de 7 zile, admin i.msaui.m) Gentamicina (1
fiola de 80 mg la 8 h sau 12 h i.mtimp de 5-7 zile), Eritromicina 500 mg la 6 h timp de 7-10 zile;
La acesteantibioticedozelevor fi maximedacastareageneralaestealterataiardurata de tratamentva fi
prelungita din acelasimotiv;

2. Local: compreseumedereci cu solutiiantiseptice( vezitratloc al furuncului)

3. Tratamentulprotii de intrare: tratmicozeiinterdigitaleetc;

14 HERPES MC

1. Herpesul: este o epidermo-neurovirozacontagioasa cu 2 localizdistincte determinate de cele 2

tipuri de virus herpetic uman:

-tipul 1 determinaherpesul de buza, facial, siperibucal

-tipul 2 determinalocalizarea genital siperigenital (aprox 10% din aceastalocalizmaipoate fi
determinatasi de tipul 1)

Manifestariclinice:

Herpesu lde buteazabruscprintr-o mica

pataeritematoasapesuprafatacareiaaparadupacateva ore celmult o ziveziculegrupate in buchete ;
acoperisulacestorvezicule se rupe la scurttimpdupaaparitiedeterminandmicieroziuni post
veziculoase care evolueazasprecicatrizare in 7-15 zile de la aparitie;

15 HERPESUL FC

Formeclinice de boala:

1. Herpesulcutanat de prima inectie al feteisi al mucoaseibucale: majoritatea se

infecteaza in copilarie la peste 2/3 din cazuriprimoinfectiaesteinaparenta clinic sidoar la 1/3
aparemanifestariclinice;

Dupa o incubatie de 3-5 zileadeseadupacontactul cu unpurtator al unui herpes facial

saubucalactiv; afectiuneadebuteazabruscprintr-o usoaraalterare a stariigenerale, urmataimediat de
aparitiauneipeteeritematoasepesuprafatacareia ulterior aparveziculelegrupate in buchet;

2. Herpesul genital de prima infectie. Inocularea se face prin contact sexual . In

mareamajoritate a cazurilorprimoinfectiatreceneobservata, mai ales la femei;
manifclinicesuntprecedate de celemaimulteori de o senzatie de arsura, mancarime;

3. Herpesulrecidivant: persistentavirusului herpetic atat a tipului 1 cat si a tipului 2

dupainfectiaprimara in perimetrulzoneicutanatesaumucoase a primoinfectiei, in
ggspinaliainervilorsacaratiundetraiescinactivi, explicaposibilitateaaparitieirecidivelor.
Acesteasuntvariabilecaintensitatesiperiodicitate, pot apareateoretic la oricepersoana in
practicainsarecidivele nu suntobligatorii;

4. Formeleneurologice( suntformeinsotite de dureri intense de arsuri intense)

5. Formeleprofuze( suntleziunile extensive)

6. Forme cu localizaremairara( fesiera, cruralaposterioara, degetemaina,

suprafetelepalmare, plantare)

7. Formelepropiicopilariei :infectianeonatala se produce in cursulnasteriiprincontaminarea

de la un herpes vulvar
16 HERPESUL TR

Tratamentu general :

Nu existauntratament specific, capabilsasterilizezeorganismul de virusul herpetic si din

acestmotivvirusulramane in stare de latenta in ggnervosideterminadaparitiarecidivelor;

Caterapiegenerala:

1. Chimioterpaiceantivirale: se recomandaadministarealor cat maiprecocepentru a

scurtadurataboliisi a preveniaparitiarecidivelor

Dintremedicamenteleantiherpeticecelmaiutilizatesteaciclovirul: repreztratamentul de
electieatatpentruprimoinfectie cat sipentrurecidive;

DCI: Acilovirul, comprimatesau capsule de 200 sau 400 mg

D.C: Aciclovir; Zovirax, Euvirox, Avyclor, Cyclovir, Virolex, Supraviran: se adm in doze de
200-400 mg din 5 in 5 ore; duratatratamentului : in primoinfectie 8-10 zile, in recidivenumai 5 zile;

In herpesulrecidivant :schema de tratament:

Aciclovircomprimate de 200 mg:

:=> 5-7 zile 8 pastile/zi; 5-7 zile 6 pastile/zi, inca 5 zilecate 5 pezi; inca 5 zilecate 3
peziapicontinuam cu 2 comprimate de 200 mg sau 1 comprimat de 200 mg o perioadalunga de
timp; 1 an sijumatate;-2 anisijumatate;

Alteantiherpetice:

-Ganciclovir
 -Famciclovir

-Valaciclovir( Valterx) comprimate de 500 mg

-Brivudin (Helpin, Brivald)

Valtrex 2-6 comprimatepeziiarBrivald 1 comprimatpezi 7 zile;

Altemedicamente: Idoxuridina, vidarabina, citarabina; moroxidinul;

Tratamentul local: Aciclovircrema unguent sauchiarsolutii :zoviraxcrema, Aciclovircrema,

Avyclorcrema, Cyclovircrema, Euviroxcrema, toate se apica de 2-4 oripezi;

Colorantii :badijonari cu violet de gentianasausolutiecastellani;

Tratamentul local difera de la o forma clinica la alta

17 ZONA ZOSTER E MC FC C

Zona zoster:

-cunoscutasidrept herpes zoster:

--este o neuro-ectodermoviroza care se manifestaprintr-o eruptieveziculoasa cu elementegrupate in

buchete, aparandsuccesiv la catevazile, unilateral; petraseuldiferitilornervisenzitivi,
maifrecvintercostali; cervico-brahiali, auriculari, ramuraoftalmica a trgemenului;

Afectiuneadebuteaza de celemaimulteoriprindurerisausenzatia de arsuralocalizata in

teritoriulunuinervsenzitiv; dupaaprox 24 ore in acestlocapare o placasau placard eritematos;
pesuprafataacestui placard eritematos care estedispuszoniform in
teritoriulunuinervsenzitivapardupainca 24-36 ore numeroaseveziculegrupate in buchete;

Veziculele se rupdeterminadaparatia de lezpostveziculoase care evolueaza de

celemaimulteorisprecicatrizare;

Formeclinice de boala:

1. Zona zoster intercostala: esteceamaifrecventa forma clinica de zona zoster si cu

celemaiputinecomplicatii; Debuteazaptrintr-un placard
eritematosdispuszoniformpetraseulunuinerv intercostal sauuneoripelatimea a 2-4
spatiiintercostale. Placarduleste unilateral, siestefoarte bine delimitatatat posterior cat si anterior la
niveululsternulu, nici o vezicula nu trece contralateral; toatesuntlocalizunilatera;

Are o evolutie de celemaimulteorifavorabila, singuracomplicatie :nevralgiasaualgiilepostzosteriene;

estemeteosensibila;

2. Zona zoster oftalmica: esteceamaisevera forma clinica de zona zoster, se localiz la

nivelulextreminatatiicefalice unilateral: ocupand: jumatate din zonafrontala, zumatate din
pirmamidanazala, jumatate din buzasuperioara, placardul se exitindesi in zonacapului; in formele
severe de boalaocupajumatate din cap;
Boala se insoteste de dureri intense sideterminacelemai severe complicatii ale zonei zoster:
ulceratii, corneene, irita, iridociclita, nevritaoptica cu atrofiesecundara;

Poatesaaparasindromul Ramsay-Hunt ( dureriputernicedureriputernice a nivelulpavilionuluisi

conduct auditiv extern)

3. Zona zoster cervico-brahiala;

4. Zona zoster a membruluisuperior :ocupamb superior in intregime

5. Zona zoster amb inferior

6. Zona zoster generalizata la persimunodeprimate

7. Zona zoster ulceronecrotica

Etiopatogenie:

Boalaesteprodusa de virusulunicVaricelo-Zosterian, virus care in

copilariedeterminavaricelasiramanecantonat in cordoanele post ale maduveispinarii in stare de
latenta; se reactiveazadupa o perdioadalunga de timp; Intervalul de la
primoinfectieesteimprevizibil: uneoridureaza 20-30 ani;

La unelecazuri, zona zoster are caracter de afectiuneparaneoplazica; estecorelata cu un cancer

visceral necunoscut;

18 ZONA ZOSTER TR

Tratamentul general:

1.Antivirale: Aciclovir ( vezi herpes )

2.Antialgice: antinevralgic, algocalmin, aspirina, paracetamol(1-2 g/zi); Piafen

3. Antiinflamatoare:

-nesteroidiene: Ketoprofen, indometacin, fenilbutazona, diclofnacul in doze de 2-3 comprimatepezi

in functie de intensitdurerilor

-steroidiene: prednison: doza de 30-40 mg 7-10 zile sub protectieobligatorie de antivirale;

4.Antibiotice:Rifampicinaaraveapropietatiantiviralesiimunomodulatoare se admin 1-2 comprimate

la 6 h timp de 5-7 zile;

5. Medicatiaadjuvanta: vitamina B1,B6 = antinevriticvit B2 efectantivirotic;

Tratamentul local: Aciclovircrema( vezi herpes

19 VERUCILE VULGARE

Verucilevulgare:

Excrescentekeratozice circumcise, cu diam 2-3 mm si 1-2 cm, fiind prod de unpapiloma virus care s
emultiplica in celulelestratuluimalpighian;

Existapeste 60 de seoripurisisubtipuri de HPV;

Se pot localizaoriundedarmai ales pe fata dorsala a mainilorsidegetelor la

nivelulsuprafeteipalmaresiperiunghial.

Verucilevulgaresuntheteroincoculabilesiautoincoculabile;

Tratament:

1. Cauterizare

2. Fotocauterizare laser

3. Crioterapie

4. Terapietopica: Duofilm
20 VEGETATIILE VENERIENE

Vegetatiile veneriene(condiloamele acuminate genito-anale)

-suntexcrescentepapilomatoase fie sesile fie acuminate; ajungand la unelecazuri la

marimeauneinuciverzi, sunt de culoarerozsaualbicioasaacoperite cu secretiiuratmiroasitoare; sunt
determinate de virusuri HPV; existapeste 100 serotipuri de HPV unelefiind implicate in
etiologianeoplasmelor;

Vegetatiilesuntlocaliz la niv genital, perigenitalsi anal;

Afectiuneaesteautoincoulabilasiheteroinoculabila;

Perioada de incubatie: foarte mare 6 luni, 8 luni, 10-11 luni;

Tratament:

1. Cauterizare

2. Fotovolatilizare laser

3. Crioterapie

4. Exciziechirurgicalalarga

5. Terapiatopicalocala: AldaraCrema (Imiqimod) Pomada cu podofilinaconcentratie 15-25 %:

Rp/

Podofilina 2g

Lanolina 1 g

Vaselina ad 10 g

Ds ext o data pezi se lasa 3 ore si se spala;

Tratamentul se face 4 zilepesaptmconsecutiv; 2-3 saptm;

CremaWarteccontinepodofilotoxina ;

Condilyline

22 CLASIFICAREA TOPOGRAFICA A DERMATOMICOZELOR

Clasificarea topografica a drmatomicozalor ( Goetz)

I. Tinea captis (pilomicoze)

a) uscate:

-microsporia

-tricofitia

-favus

b) inflamatorii

-tricofitia supurata

II. Tinea faciei et barbae

a) foliculare (sicozis parazitar)

b) nefoliculare (tip herpes cincinat)

III.Tinea corporis

IV tinea cruris

V Tinea manum

VI Tinea pedis

VII Tinea unghium

VIII Otomicoze
IX Pitiriazis versicolor

X Eritrasma

XI Candidoze cutaneo-mucoase: infectioase si alergice

XII Micozele profunde

23 Micozele superficiale:

Sunt micozele in care parazitul fungic afecteaza pielea, mucoasele si anexele pielii (parul). Dupa
preferinta localiz ele se impart:

-epidermofitii (pielea glabra)

-onicomicoze (ungiile)

-pilomicozele

24 Tinea corporis et faciae (herpesul circinat) :

-poate sa fie cauzat de dermatofiti antropofili, zoofili, sau geofili; afect frecv apare la orice varsta; se
transmite fie de la animale (pisica, caine, vite) sau de la o pers la alta fie direct fie prrin obiecte
contaminate;

Clinic: debuteaza printr-o pata eritematoasa pruriginoasa, care in zilele urmatoare devine
scuamoasa la centru si cu marginea veziculoasa, avand tendinta de extensie centrifuga;

In cursul evolutiei centrul leziunii are tendinta la vindecare spontana, in timp ce marginile placii
raman permanent active, veziculoase;

DD : Eczema numulara, eczematide. Granulom inelar, eritem polimorf,

25 Tinea cruris

-este o micoza cu localiz in pliurile inghinale

Contaminarea se face indirect prin lenjerie sau echipament sportiv, dar poate sa fie si o contaminare
directa prin contact sexual;
Clinic: leziunile debuteaza pe fata interna a coapselor prin una sau mai multe placi eritematoase cu
margini veeziculoase, can sunt mai multe placi, eele vor conflua intr-un placard vast care va
cuprinde prin evolutie excentrica pliul inghinal, pliul interfesier si coapsa;

DD: se face cu alte afect localiz la acest nivel:

-eritrasma

-intertrigo-urile candidozice sau microbiene

-intertrigo artificial

26 Tinea pedis SI MANUM

Tinea pedis:

-este cea mai raspandita dermato micoza

Contaminarea se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol contaminat, pe marinea unei
piscine, sau prin incaltamine;

Forme clinice de tinea pedis:

*forma interdigo interdigito-plantare: la nivelul pliurilor interdigitale, placi eritematoase pe

suprafata carora apar mici vezicule care determina fisuri interdigitale cu predilectie la niv spatiului
4;

Aceasta forma clinica se suprainfecteaza frecvent cu agenti bacterieni, aceasta forma clinica poate
constitui poarta de intrare pentru streptococ determinind aparitia erizipelului de gamba;

*forma veziculoasa dishidriziforma-veziculele pot cuprinde toata suprafata plantara, se poate

suprainfecta cu agenti bacterieni si se poate complica cu limfangita acuta;

*forma hiperkeratozica plantara- mai rar intalnita, nu determina complicatii, si nu se insoteste de

vezicule;

d)Tinea manum:

-este mai putin frecventa decat cea a picioarelor; infestarea se face fie dintr-o sursa exogena fie prin
autoinoculare de la un focar preexistent

DD:

-psoriazisul plamar

-eczema keratozica palmara

Clinic: leziunile sunt localiz pe palme si foarte rar pe suprafat dorsala a mainii;

27 Pilomicozele uscate:

*Microsporia : este cea mai frecventa micoza a copilului intre 5 si 15 ani; transmiterea se face direct
sau prin intermediul obiectelor contaminate: caciulite, fata de perna, instrumente de frizerie; este
cea mai contagioasa pilomicoza uscata;

Clinic: bolnavul prezinta pe pielea capului placi rotunde sau ovalare de 4-6 cm la nivelul carora
firele de par sunt rupte la aceiasi inaltime la 2-3 mm de pielea capului;

Microsporia nu determina alopecie definitiva si se vindeca spontan la pubertate;

*Tricofita uscata: se manifesta prin placi rotunde sau ovalare de dimensiuni mici (5 mm-2 cm) la
bicelul carora firele de par sunt rupte la inaltimi diferite; nu determina alopecie definitiva si are
tendinta de vindecare spontana la pubertate;

*Favusul: este produs in special de tricofiton schoenleinii are o contagiozitate redusa, este necesar
contact prelungit cu bolnavul;

28 Pilomicozele supurate
*Kerion Celsi: este un granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza riile paroase ale
scalpului si barbiei; agentii etiologici sunt de regula zoofili (animale) se intalnesc frecvent in mediul
rural;

Transmiterea sa poate face direct de la animal la om dar si prin obiecte cintaminate( prosoape,
obiecte de barbierit)

Clinic: la nivelul scalpului apare un placard rotund sau ovalar cu infiltratie profunda proeminent
fata de zonele din jur, suprafata leziunii ete acoperite de puroi si cruste care aglutineaza firele de
par;

La copii leziunile sunt localiz in pielea capului, la barbati se intalnesc mai frecvent in barba si
mustata;

*Sicozisul micotic: se manifesta prin noduli inflamatori acoperiti sau nu de leziuni exudative; firele
de par se smulg cu usurinta; manif subiecte sunt discrete si discordante cu severitatea manif clinice;

29 onicomicoze

La unghiile mainii incocularea se face prin gratajul unui focar micotic preexistent la acelasi individ;
la unghiile picioarelor inocularea se face de la o micoza interdigito-plantara sau direct de pe sol; in
ambele cazuri transmiterea se poate face prin obiecte de manichiura-pedichiura;

Afectiunea debuteaza de la marginea libera a unghiei sau de la marginile laterale ale unghiei
printr-o pata albicioasa care se intine progresiv, lama unghiala se ingroasa, isi pierde transparenta
si luciul, se deformeaza, devine friabila; subunghial se formeaza un depozit albicioas sfaramicios;
culoarea este alb galbuie, uneori galbena si foarte rar neagra;

Tratamentul:

1. General:

DCI: Itraconazolum; DC:Itraconazol, Omicral, Orungal: 4 cp pe zi (2 dim 2 seara dupa ce mananca)

tratamentul se face 7 zile consecutiv pe luna, 4 luni => Terapie cu pulsuri ;

2. Tratamentul local:

DCI: Amorolfina , DC: Loceryl (lac de unghii) : se aplica odata la 3 zile;

DCI:Canespor, DC:Onicoset crema;

DCI: CICLOPIROXUM DC: KITONAIL;

30 Pitiriazisul versicolor:

Este o micoza frecvent intalnita determinata de Malassezia furfur care in cultura a fost identiicat cu
Pityrosporum orbiculare; contagiozitatea este redusa;

Manifestari clinice: se prezinta sub forma unor pete de marimi variabile deculori diferite, mergand
de la galbui pana la maron inchis, leziunile sunt localizate mai ales la nivelul trunchiului, in timpul
verii aceste pete capata culoarea alba contrastand puternic cu tegumentul perilezional bronzat;

DD: cu Pitiriazisul rozat Gibert;

31 Candidozele

: sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul candida: candida albicans;

Candida este un saprofit al mucoaselor tubului digestiv si vaginului;

In unele conditii: candida trece din starea saporfita in forma patogena determinand manifestari de
boala;

1. Factorii: fiziologici: sarcina, varstele extree, sugari, batrani,

2. Factorii patologici: DZ, malabsorbtie, hipovitaminoze, obezitate, tulb tigestive (hepatite croncie,
gastrite, colite) tulb endocrine (hipotiroidie, insuf gonadice) deficite imune ( hemopatii maligne,
neoplazii, SIDA, boli cornice debilitante, pemfigusuri)

3. Factorii iatrogeni: tratamentele cu antibiotice, tratamentele cu cortizon de lunga durata, cu

citostatice, anticonceptionalele, antitricomonas;

4. Fcatorii de mediu si ocupationali: caldura excesiva, umiditate, maceratie (cofetarii, bucatari,

menajere)
32 Clasificarea candidozelor cutaneo-mucoase:

a) C. Buco-digestive: cheilita angulara, stomatita angulara

b) C. genitale

c) Intertrigo unghiale

d) C. mucocutanate cronice

33 urticariei fd

Factorii etiologici sau declansatori ai urticariei:

1. Fact exogeni:

-alimentele:ouale(mai ales albusul), laptele, cioco, capsiunile, rosiile, condim, pestele, icrele, fructele
de mare, mezelurile, aditivii alimentari

-penumalergenii: polenul , mucegai, praf de casa, scuame si par de animale

-medicamentele: antibioticele (din grupa penicilina-moldamin, extensilin, retarpen;

cefalosporinele au si ele un potential alergizant), AINS, codeina, morfina, xilina

-agentii fizici: soarele, caldura, frigul

-veninuri de insecte

-produse iritante: prod. Cosmetice, vopseaua de par, textile, metale din protezele dentare;

-factorii psihici, stress, implicati in o treime din cazurile de urticarie cronica

2.Factorii endogeni:

-genetici

-bolile sistemice

-bolile infectioase (mai ales parazitare)

-bolile autoimune (lupus, dermatomiozita, neoplaziile)

-bolile endocrine:hipertiroidism

-bolile metabolice: DZ

34 urticaria clasificarea etiopatogenica

Dup dimensiiunea leziunilor: urticarie micropapiloasa ( urticaria colinergica, urticaria cronica

idiopatica), urticarie giganta.

Dupa evolutie putem distinge urticarie acuta (evolutie <6 saptm) cronica (evolutie>6 saptm)

Starea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna, totusi in unele forme generalizate
instalate brusc se pot asocia febra, cefalee, Hta, dureri abdominale, artralgii,tahicaride.

Edemul Quincke apare cu predilectie la adultii tineri, leziunile sunt localiz la nivelul fetei, dar boala
poate interesa orice teritoriu, zona afectata este intens edematiata si infiltrata, pruritul lipseste,
atingerea mucoaselor confera adevarata gravitate a bolii care este consid urgenta medicala pot sa
apara tulb de deglutitie, disfagie si asfixie datorita edemului glotic, apar dureri abdom, varsaturi si
scaune diareice datorita cointeresarii mucoasei tub digestiv.

Urtigariile fizice: stimulul declansator este de natura fizica

-Dermografismul, aparitia acestor leziuni prin grataj;

-Urtigaria la presiune

-edemul quincke produs de vibratii

-urticatria la frig: apare la expunerea la frig, sau dupa o baie in apara rece;

-urticaria de contact la cald

-urticaria actinica, sau urticaria solara

-urticaria acvagenica: apare dupa contactul cu apa, indif de teemperatura acesteia; reprez 2 % din
urticariile fizice;

-urticaria colinergica (cu mecanism patogenic necunoscut )

-urticariile sistemice: apar in bolile infectioase (rubeola, varicele, sifilis, mononucleoza), conectivite,
criopatii, hemopatii maligne si cancere viscerale;

35 urticaria Manifestari clinice:

Afectiunea debuteaza de cele mai multe ori brutal prin: papule sau placi eritemato-edematoase care
pot fi localiz oriunde pe suprafata pielii, de cele mai multe ori eruptia e generalizata

Fiecare element apare brutal, persista cateva minute, ore sau zile si dispare fara semne pentru ca
concoomitent sa apara elem asemanatoare si in alte teritorii. La pleoape, buze si org genitale placile
urticariene sunt insotite de edem subcutanat important.

Urticaria de natura alimentara e constit din placi si placarde de dim mari confluate ocupand
suprafete mari de tegument, in timp ce urticaria medicam e constit din element de dim mici mici,
dar eruptia este generalizata, apare pe inreaga suprafata a corpului;

36 urticaria tratament

Tratament:

1. Indepartarea agentului cauzal, alimentar sau medicamentos daca acesta se cunoaste sau se
incearca depistarea lui.

Este extrem de important regimul alimentar din care trebuie excluse alimentele alergizante s
histamino-eliberatoare (aditivi si conservanti alimentari, peste, oua, lapte, smantana, nuci, alune,
ciocolata)

Medicatia patogenica si simptomatica consta in antihistamine anti H1 si dupa caz corticoizi.

Antihistaminicele: se admin in toate formele clinico-evolutive si etiologice de urticarie;
Exista 2 grupe de antihistaminice:

1. Antihistaminice din prima generatie: au efecte sedative si din acest motiv nu le recomandam unor
categ socio-profesionale in timpul activitatii (soferi, mecanici de locomotiva, pers care lucreaza la
inaltime etc)

-au efecte asupra glaucomului, nu sunt recomandate pers care au glaucom

Ex: Clorfenilamina 2,3 cp pe zi

Romergan 2,3 cp pe zi

Peritol- sirop 5 ml pe zi de 2 ori pe zi la copii;

Hidroxizina-are efect pe rec histaminergici H1, h2

Ketotifenul:1 cp pe zi

2. Antihistaminice din generatia a doua, nu au efect sedativ: sunt antihistaminice moderne,

Aerius, Claritin= 1 cp pe zi la adulti sau 5 ml o singura data pe zi la copii;

Xizal 1 cp pe zi

Zirtec: 1 cp pe zi

Corticoterapia :

In formele severe de urticarie actura si edem Quincke sunt indicati corticosteroizii cu admin iv :HHC
–hemisucinat de hidrocortizon (IV sau in perfuzie 200-400 mg pe zi); in formele subacute fara edem
Quincke se pot folosi si corticosteroizi admin im HHC 100-200 mg/zi ; Diprofos 1 fiola la 2 -3 zile;
Dexametazona 1 fiola pe zi;

In formele usoare sau cu ev medie sunt preferate medicam cu admin orala, daca nu exista
contraindicatiile admin acestui medicam ( gastrita , ulcer gastro-duodenal, DZ, HTA, tulb psihice)

Prednisonul : in formele de urticarie acuta : doza 5-8 cp pe zi admin de pref in 2 prize;

Tratamentul local:

Tamponari cu mixturi calmante:

-calamine

RP/

Talc oxid de zinc anaparte18 g

Glicerina 5 g

Alcool 10 g
Apa distilata ad 100 g

37 eczema stadii + clasificare C E

Stadiile eczemei:

*Stadiul eritematos caract prin eritem si edem discret insotit de prurit;

*Stadiul veziculos: pe suprafata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni

variabile

*Stadiul de zemuire: veziculele se rup iar continutul lor confera un aspect umed al zonei afectate;

*Stadiul de crustificare: uscarea exudatului

*stadiul de descuamare: apar scoame subtiri aln cenusii, usor detasabile acoperind un tegument
rosu, neted si lucios

*stadiul de lichenificare in care intalnim placarde circumcise cu tegum ingrosat si infiltrat

Parcurgerea acestor stadii nu este obligatorii.

Clasificarea clinico-evolutiva a eczemelor:

1.Eczema acuta: debuteaza brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe
suprafata carora apar vezicule, prin ruperea veziculelor rezulta o suprafata zemuita;

2. Eczema subacuta: apar placarde eritematoase acoperite de cruste si scoame

3. Eczema cronica: placarde eritematoase, imprecis delimitate, acop de scoame furfuracee sau
groase. In eczema lichenificata se intalnesc placarde de lichenificare;

Indif de stadiul eczemei, bolnavul prezinta prurit si excoriatii.

Subliniem ca la un moment dat aspectul eczemei este polimorf.

38 Clasificaarea etiopatogenica a eczemelor:

1. Eczemele exogene;

-eczema de contact prin iritatie

-eczema de contact alergica

-eczema de contact pe cale sistemica

2. Eczeme mixte (exoendogene)

-eczema numulara

-eczema dishidrozica

-eczema microbiana

-eczema fisurara

-eczema de staza

-dermatita seboreica

3.Eczema constitutionala (dermatita atopica)

39 Tratamentul eczemelor

1. Corticoterapia
Este preferata cea orala cu prednison 5-8 cp/zi in functie de severitate si Greutatea corporala ;

Prep injectabile sunt fol mai rar In eczema

2. Antihistaminice (vezi antihistaminice de la urticarie)

3.Tratamentul local- in eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea se fol compresele
umede cu solutii slab antiseptice (acid boric 3%, rivanol, ceaiul de musetel rece)

Pansamentul se face in start gros si se uda f des cu solutii slab antiseptice;

In formele acute dupa remisiunea veziculatiei prin admin de comprese umede vom continua trat cu
dermatocorticoizi crème.

In eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi crème de la inceputul trat fara a fo precedati de

comprese; iar in eczemele cronice se folosec dermatocorticoizi unguent

40 SCABIA ( raia)

-dermatoza parazitara, contagioasa, pruriginoasa, produsa de un antropod Sarcoctes Scabie

Varietatea Hominis;

Epidemiologie:

-boala evolueaza in epidemii ciclice, imbolnavirea e fav. De aglomeratii,lipsa de aigiena;

Transmiterea se face in contact direct sau indirect (cu lenjeri a de pat sau intima)

Perioada de incubitie :2-4 saptm

Etiologie: S. Scabie:femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune 10-25 oua; datorita spinilor
dorsali cu concavitatea inapoi, femelele nu mai pot iesi din tunele;

Din oua dupa 3-4 zile apar larvele care ies la supraf pielii e transf in nimfe=> adulti;

Parazitul traieste departe de gazda 2-3 zile;

Forme clinice de boala:

 Scabia clasica:bolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patoptenomica consitit din tunelele

acariene si mici vezicule perlate; concomitent bolnavul prezinta si exforatii dat. gratajului ;

Eruptia are o topografie : la nivelul mainilor, interdigital, fata ant a axilelor, zona periombilicala,
fese, teaca penisului si scrotul la barbati si suprafetele plantare la sugari;

Caracteristia principala este intensificarea nocturna;

 Scabia oamenilor curati: pruritul este prezent cu intensif nocturna insa lez cutanate sunt
minime;
  Scabia incognita: apare la persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crema cu cortizon)
pentru combaterea pruritului;

 Scabia norvegiana: apare la bolnavii casectici; prez. scuamo-curste groase, predom pe

extremitati si cu tendinta la eritrodermizare; prurit redus iar contagiozitatea f mare;

 Scabia nodulara-clinic: noduli rosii bruni inflirtati, acop de cruste hematice dat gratajului,
eruptia e localiz pe fese, flancuri, org genitale si coapse;

44 Pruritul generalizat:

1. P. generalizatceinsoteste diverse dermatoze: urticaria, dermatitaatopica, dermatitaherpetiforma,

pelfigoidulbulos, dermatozeleparazitare;

2. P. generalizat din diverse maladiinedermatologice:

-endocrinopatiile: DZ, hipertiroidia, pruritul din al III-lea trim de sarcina, pruritul de la menopauza

-afecthepatice: hepatitecronice, ciroze, neoplazii, obstructiabiliaraextrahepatica

-insufrenalacronica

-afecthematologice: boalaHodkin, leucemialimfatica, micozisfungoides, limfoame, MM, anemia

feripriva, PV;

-afectneoplazice: viscerale (pruritparaneoplazic

-afectneurologice

-afectpsihice

-pruritulsenil: la perspeste60 ani, nu se insoteste de lezcutanatedecat de

eventualelelezpprodusepringrataj; Nu se depisteazacauzaexceptandxerozacutanata;
45 Vasculitele

-suntproceseinflamatorii care intereseazaperetiivaselormicisimij ale dermuluisihipodermuluisi care

se pot extindesi la organesitesuturiprofunde, au la bazareactiiimuno –alergicesiinflamatorii fata de
agentietiologicivariati;

Etiologice:

Etiopatogenia se stab numai la 40-60 din cazuri; vasculitelesuntdeclansatede:infectiivirale,

bacteriene, medicam, trofalergene, neumalergene. Pot surveni in
cursulunorafectautoimuneprecum: Lupus, PR, sindromulGujro-Jobin; Pot
intervenicafactoripredispozanti: predispozitiagenetica, stazasifrigul;

Clinic : in vasculiteintalnim: papule, pustule, livedoreticularissiplaciurticarienepersistente

46 Eritemulpolimorf:

sindromcutaneo-mucosplurietiologiccaracterizatprineruptieacutasiautolimitantareprez de
lezeritemato-papuloasesauveziculobuloase cu localizareelectivapeextremitatisiinteresareafrecventa
a mucoaselorindeosebi a celeibucale; Incidentaestemairidicata la pers cu varstaintre 15-30 ani,
aparemaifrecvprimavarasitoamna.

Etiologie: suntincrimantimai multi fact:

-infectiilevirale : virus herpes simplex;

-infectii cu micoplasme

-infectiistreptococice

-infectiimicotice

-medicamente: AINS, sulfamide, antibiotice, barbiturice;

-boligenerale (lupus eritematossistemic, periarteritanodoasa, limfoame, cancere

47 eritemul mc

Manifestariclinice:

-coexistentalez de varste, dimensiunisiformediferitejustificanumele de eritempolimorf,

boaladebteazaprinmacropustulerosuinchis de cativa mm diam care crescpana la 1-2 cm siimbraca
aspect caracteristic in cocarda; cand in centru se formeaza o bulaiar la periferie o coroana de
veziculeintreeleexistand o zonarosiesaupurpuricaaspectulestede tip herpes iris
Eruptia se asociazafrecv cu placiurticarienesibule; Localizare: maini, picioare, antebrate, coate,
genunchi;

Formeclinice:

1. Eritempolimorf minor forma papuloasa: leziunipapuloase care palesc in 7-10 zile,

lasandhiperpigmentatiereziduala;

2..Eritempolimorf minor forma veziculo-buloasa: leziunilecutanatesunt de tip herpes iris si in 50%

din cazurisuntinsotite de buleefemere la nivelulmucoaselorurmate de eroziunidureroase; in
majoritateacazurilorstareaheneralaestebuna, remisiabolii se produce in 2-5 saptm, lasandmici
macule acromicesaupigmentate

3. Eritempolimorfmajor :sindromul Steven Jonhson: la care debutulestebrusc, precedat la

unelecazuri de semneprodromale care sugereaza o infecteacuta a cailorrespsuperioare,
bolnaculestefebriliarstareageneralaestealterata;

48 Reactiilecutanatepostmedicamentoase:

-prinreactieadversa la medicam se intelege: oricemanifclinicanedoritaaparutaca o consecinta a

folosiriimedicamrespectiv; Reactiile adverse la medcamreprez 50% din tootalulmanifiatrogene;

Manifclinice care aparcaurmare a recatiilorcutanatepostmedicamsuntnumeroase, polimorfe.

Exprimareaclinicaestepolimorfasinespecificauneianumiteetiolog.;

Celemaiimportantetipurimorfologicesunturmatoarele:

1. eczantema

2. urticariipostmedicam,

3. eritrodermii

4. eritem fix

5. vasculite

6. eritempolimorf

7.eruptiibuloase

8. pustulozeamicrobiene

9.eruptiilichenoide

10. eruptiiacneiforme

11. eritemnodos
12. tulb de pigmentare

13. necrozecutanate