IC

Cr lO GYA M TRUNGPA

EllBERAREA DE
MATERlALlSMUL
SPlRlTUAL
Cuvanl inainte de Sakyong 1\lhpham

Traducere de
Octav Bozintan

Editu ra Dharana
:l rJul l udor Vladimiresc_u. nr. 31, .
Bucure ti
, t• tor 5. Ou cure$!1, ROMANIA 2008
fedprint
tipografie
Tel.: 411.00.55; 411.47.76 led@promo.ro
 © 1973 by Chogyam Trungpa
J l us tr a tio ns © 1973 Shambhala Pub lic at i ons, Inc.
Fo re wo rd © 2002 by Sakyong Miphan
,,C u tti ng Through spiritual mate rialis m"

Translation Co pyright © 2008 Editura DHARANA

lui N\arpa Chokyi-lodro
Toate drepturile asupra versiuni i in limba romani'i apartin Parinte al hniei spirituale Kagyu
Editurii DHARANA. Reproducerea integrala sau par ti ala a te x tului
este posib il a numai cu aco rd ul Editurii DHARANA.

<Ecfitura (])/iarana <Bucuresti

Str. Sfanta <Ecaterina nr.15, sect.4, O.<P. 53
'I'd: 021-337 24 24
e-mai(: etfit ura@g mai[ com

Copcrta cofccf ic i : 5\1.i!iai :.Marinescu

Descrierca Cl Pa Bibliotecii Nafionale a Romliniei

TRUNGPA, CHOGY AM
Elibcrarca de mutcrialismul spiritual/ Chogyam
Trungpa ; trad : Octav Bozint an. - Bucure ti : Dha rana , 2008
ISBN 978-973-8975-23-I

I. Bozin tan , Octav (trad.)

294.3
 Cuvant inainte

Dorinfa de a afla ade va ru l, de a descop er i rea litatea , de a

duce o viafa corec ta la apoge ul careia sa descopcri, poatc, i l u mi
narea sunt t rasa luri s peci fice ale oricarei cal a torii s p ir i tu alc.
Oric um , angaja rea 1ntr- o astfe l de calatorie este rareori ata t de
simpl a pe ca t ne-am dor i-o. Odata dobandi ta ilu mi na rea, calato
ria poate dov ed i atat profunzime cat i s pi ritu al itate, 10sa proce
sul de 'int elege re a aces tei s implitafi are va le nte multidimensio
nale, fiind un eor i de-a dreptul complicat. Pentru a porni pe drumul
aflarii un ei cai sp iritua le este necesar sa ne descoperim i sa ne
'in\elegem propria minte. Trebuie sa lasam de-o parte toate
prejud eca f ile i preconcepfiile legate de abordarea unei practic i sp
iri tu ale p entru a nu ne ingre un a drumul din cauza unei idei
eronate.
Pentru a ati nge inspiratia ilum in ari i, egoul i mi riadele sa le
de tertipuri vor :fi tot timpul atent sup raveghea te .
Pentru a 1n\elege caracteristicele esen\i ale ale unei c a i sp i ri tu
ale , rnai al es o bstaco le le i capcanele ce se pot ivi pe parc urs, avem
nevoie de un simt al orie ntarii bi ne dezvol tat. Sunt nece sare
inva\aturile i calauzirea cuiva care a parcurs calea i, prin urmare,
poate oferi sfa turi pertinente i demne de tncredere ce lor care
urm ea za acel a i drum . Iata ce ne ofera parintele meu, Chogyam
Trungpa 111 " E l i berarea de mat er i al is mu l s piritua l" .
Aceste prcle geri i le q ii au fost tinute la 'inceputul anil or ap te
zeci, 1ntr-un moment de rascruce al tr ez i rii i '.inalf ar ii s pi
rituale din Statele Unite. Orientul 111ce pea sa in tal ncasca Occi
dentul. Indepartata de nevo ile trad i\i o nale , o 'int rc;:i ga gcnera\ie

7
 era in c aut area llnor valori spi ri t ua lc. ch i ar dad \ m u l tc nu erall
lepc.iun ii bu cli ste 1n s i te nrnl cultu ral american.
a a de noi. Oamenii voiau o cale prin ca re s5 se r i di ce dcasupra
Aceas ta carte a de,· en i l clasica $i datori ta ca ract eru lui ludic
micilor probleme cotidicne, voi a u o vi ziune rnai c uprinzatoare .
cu care parintele meu obi$ n uia s5-$i prez inte rn vataturil e in fa\a
o viz iune care sa. inlature sent i men tul de a li enare i sa le arace
cmsanp lo r amer i cani . I e nt ru accasta parte a au di toru lui care
adevara tu l sens al exis ten tei . In acela i timp. mlllti di n ace ti
era obi$m1ita sa lase de-o pa rte problemele soci ale pentru a ur ma
cautatori 1ncercau sa- i imagineze cam cum ar arata adevara ta
o cale id eala, transce nde ntal a., invataturi le sale au pus efor tul lor
cale 1nspre eliberare. Aparuse o nota de prospetime, exuber anta,
de eli be rare intr -o noua lurnina conform contextului so cia l, fam
emot ie i tinerete, dar 111 acela i timp i de mare naivitate .
ili al i cultural al fieca ruia . Din post ura sa de nou sosi t plin de
Oamenii erau nq tiu to ri 1n ce privqte multitu din ea de pie
entuziasm cat $i din cea de maestru sp i ritu al, el a reu it sa l e
dic::i aflate pe orice poteca spi ritualf1. De teptarea spirituala nu
arnte principiile de baza ale adaptarii propriei pozitii ca parte a
scarnana cu tm voia j de placere . Calea spre adevar est e extr em
caii spir i tu ale . Solutia nu era sa. respinga. totul, 111. bloc.
de d ifici la; la fel s unt piedicile i posi bilitat ile de a fi cle zama
Antrenand mi ntea, trupul $i vorbirea cuiva 111 raport cu adeva rul,
git. l nd if erent ce e xper ie nta i ce cuno tinte posezi, egou l sta
se putea ajunge la 1nte leg erea i 1ntelepciunea care aduceau pa cea
la panda gata sa se apere i sa triumf e 111 lupta cu spiritu
. Multi dintr e cursanti i-au urrnat sfa tu l deve nind in ace la i timp
ali tat ea. Cho gyam T rungpa, abia sosit i'n State din Scotia, a
parinti. profesori, oameni de afaceri $i chiar mae tri spir i tuali .
1ncercat sa cl arifice aces te as pecte. El a vrut sa ridice con tiinta
Ace le persoane sunt acum mae tri ai noilor minti in cauta r de
oamenilor la un nivel de la care sa poata face diferenta 1ntre
adeva r.
adevaratul progres spi rit ual i e goul confiscand spiritualitatea 111
Dq i, la un anum i t moment da t, mesajul aces tei caqi a fost
propriul sau scop. A dorit sa-i ajute sa recunoasca capcanele celor
adresat unui an um it grup, el nu se li mite aza doar la generatia
trei Lorzi ai Mate ri ali s mul ui - tertipu ri pe c are ego ul le poate
respec tiY a. Aceste 1nvataturi nu vor fi nicioclata depa$ite sau
folosi ori un de i
clasate. In ul timii treizeci de a ni, in co nti nua 1n cercare de a gasi
oricand pentru a ne amagi sa acceptam ni te perspec tive a utol i mi t
rnijloacele care sa ne indeparte ze de adevarul durerii $i al sufe rint
ante 111 defavoarea unei viziuni atotcupr in zatoare.
ei, am devenit $i mai materiali$t i. Pe ta.rftmul spir i tu ali ta tii ex
lnca din cop ilar ie, rnaestrul a primit o educatie severa. 111
ista acum chiar ma i multe cai $i posibi lita.f i de explorare de cat
manastir ile din Kham. zona aflata in regi un ea estica a platoului
atunci cand aceasta carte a fost publicata pentru prima oara. Nu e
ti be tan. Nici chiar cu lt ura medievala a Ti be tu lui nu era imu na l a
vorba de vechi disc i pli ne spir itu ale ci, mai rnu l t, de o ple iada. de
primejdiile mate rialism ul ui s piritu al. Profesorii 1-au instru it
hibrizi. Aceasta carte cont inua sa aib a puterea de a ne ascu ti min
cum sa rec unoasca vicleniile egoului i sa evit e ten tati a de a se
tea 10 fata pri mejd ie i rnaterialismului spiritu al. Deoa rece mesajul
l i\s a an tr e na t i:n iluzia unor activitati aparent benefice, dar care,
sau este astazi mai va lab il clecat oricand, abo rda rea ei ne va s
111 e senra, s unt tot aspec te ale unui materialism tra vesti t.
oli c i la 1ntreaga atentie.
Ca unul ce fusese bi ne i nstruit 111 vechea 111felepciune a trecutului ,
a inJeles clar dilema materia lis ta a caii s pirit ua le putand, de ase
Sakyo n g Mipham Rinpoche
menea , sa 'infeleaga nuante le bloc aj u l ui s pirit ual din existenta
octombrie 2001
cotidiana. a occid en talil or. lnvataturile din acea sta carte rep re zinta
o piatra. de hotar in i nt rod ucerea buddh adharmei, a 'i'nte-

8 9
 ca 1n1 se a fl a i n c\lnlrnd i ci iL· c u tl1."c i p l i nc l · n. ·: tlL' pc c xi s t cnp
un e i di ·i ni t H i ce n1 ra ie. Di ll· rc n1c k c.k ahnnbr..: su m 111::1.i muli
u ne l e de acc 11 lu arc i de mc- lod 1. P ro b lc n1c lc l"i111 da me nt,.1le nlc
matcrialismului spiritual sunl cornune tuturor dis c ipJi nc lor s pi
ritu a l e. Doctrina bud i s tf1 are ca e l e me n t de pornire co n fu z i a i
ln-t.roducere
sufe ri nt a care ne fova!uic $i nc 'i'nc.Jreapta pa ii ca .tr e de z v2tlu ire ;:i
c auze l r ce s ta u l a baza ac sto ra. Abordarile te is te 1nccp cu p rea marire
a unei d ivi ni La[i conclucand a po i la o asc:mc ne3 1na l tare a con
Prezcnta seric de conferinte a fost susi inu ta 111 Bo ulde r. Co
tiintei 1ncih sa intrc in contact cu divinul. Da r cum bstacole le 1n
lornclo 'in toamna anu l u i 1 970 i primavara lui l 97 1 . In acea
ei'atia cu di vi11 i late a sunt erorilc noa s trc, n bo rd u rile tei s te mai au
vreme toc rn ai organizam Karma Dzo ng. ccntrul nos tru de: m e d i ta
de l uc rn cu ace: te a. Mandria spir it u nl,a de
t i c din Boulder. Dqi cei mai multi dintre studenfi erau sin c ri
c xemplu , este rnai mult o pro ble m :.'\ te is ta deca t una bu cli s ta.
111 dorinta lo r de a pa i pe calea spir i tua l it a\ii , pmtau cu ei o
Co nfo rm Lra cli \i e i budistc. cal e a spi rit ua la este proccsu l eli
mulliludine de con fu z i i. l ucru ri grqit 7n fe l ese i speranfe. Prin
berarii de stari confuz io na le , de clesc o pe rir e a starii de tre z irc
urmare, am considerat ca este nccesar sa le fac o pre zenta re ge ne
s pi ritu a l a. Cand starea de trezire spir it uala e te cople ita de ac
rala a caii i sa le atrng atentia asupra peric o le lo r ce se ivesc pc
tiunea egoul ui $i a s l ug ii s a l e credincioase, obsesia , ea devine o
parcurs.
; tare i ns inc tua la, asc uns a, s u bii m i nala . A a ca problema nu es te
Observ ca i publicarea acestor conferinfe poate fi de folos
sa crea m noi fo inc o spi ri tu alit ate tr e aza , ci sa o cli be r5m din
celo r i nter esa ti de disciplinele spiritu a le. Sa pa qti cumse cu vi ne confuzia care o 1mpre soa ra. Procesul 1nlaturfu-ii co nfu zi c i d uce la
de-a lungul caii spir it uale este un proces foarte sub t il. Nu es te
atinoerca i l um i nar ii . Daca n u ar fi a a , s ta rea de dq 1 c p la
ceva in care sa te implici 111 .necuno tinra de cauza. Exista ne nu
rc s pir itu: la ar fi un • implu prod us dep end en t de c auza i c lc cL p ri n
ma rate trasee colatcralt care due la o versiune deformata, egocen tr is
urmare suscepti bila de dczagregare. Orice esLc c re c l I rc bu ie
ta a sp i r it uali ta ti i . Ne putcm amagi crezftnd ca ne dezvo lla m spir
mai de vre me sau rnai tarzi u, sa cl isp ara. Daca il um i narc"t u r fi un
it ual c and , de fapt. ne 7ntarim egoce nt rism ul cu aj u to ru l
produs de creaJic. alunci cgo ul ar ave;::i posi bi li tate u sa i.,1s f1 iara i
telmicilor spir it uale . Ace as ta denaturare fundamentnla estc cee3
la i ve ala , p ro duca nd intc arcere la stare a de co nfu z ic . ta rea de
ce numim nwteriali smul .s pi ritual .
il um in arc estc perman e n ta dcoarece m, noi am produs-o .
P rime le conferinfe pun 111 disc u ti e d iv e rse le m od u ri prin
oi doar am d ::.;cop c ri t-o . In traditia bud ist a, ana log i a cu soa re
ca re oamenii in te raq io nea za cu ma te ria l i s mul s p i rit ua l i le ce apare din sp::i tele norilor este fo l os it a adesea pentru c1 ex
rnultele fo rmc ale dece prie i pe care aspirantii pot sa l e resi mta. Du
p!ica d sco pe1 irea i l u min iri i . ln practicile de medita f ie , pen
pa cc pa rc urgem l is ta p i e d ic ilo r pos i bi le, ne vom ocupa de pri
tru a at i nge dqteptarea spi rit uala, trebuie sa indcpa rtam
ncip ale le r pere ale adevaratei cai spirituale.
confuziile
Modul ck observare folosit aici este unul tipic bud i s t. nu 7n
pro d us e de ego. Inlaturarca ig no ra ntc i , a ag l ut ina rii i a obses
se ns formal, ci 'in sc ns u l prezentarii ese nt e i budisrnului '.in apro
ie i ue ofera o viziune inca ntatoa rc . Se p0a1c dcs co peri un nou
pierea sa de spi rit ua li tak . De i calea Jui Buddha nu cste te is ta,
mod de viaUi..
E enta confuziei provin e din cx isk n \ a unui se nt i me n t al s i -
10 11
 ne l u i pe care onrnl 11 co nside ra solid i ind s tr uc ti bi l. Canel apa r
un g and, o emo[ie sau se i'n ta m pla ce va , ai sen t i rne ntul ca e$ti
co n$ tie nt de e veni men t. Ai se nti rne n tu l c a tu c i te ti aceste ran
duri. Acest sen t im en t al sinelui este, de fapt, o senza t ie t re ca toJ
re care, datorita starii de con fu zie pare sa fie destu l cle solicla
$i ne1ntrerupta. Odata ce consiclerarn sta rea de con fuz i e ca fiind
real a, ne str adu im s-o menpnem $i s-o int c ns i fieam. lncercam sa-
i facem pe plac $i s-o ferirn de dureri. Experi en ta ne amenin ta
permanent cu rel e va rea ·c on di [ie i noastre treca toa re, a$a ca facem
tot ce ne sta 111 putinta sa 1ndepar ta m orice posib ilit ate de a o de
sco peri pe cea adevarata. Dar, am putea i'ntr eba , daca sta rea noast
ra norrpala este cea de spiri tua l it a te t rea za, de ce ne strad uim
atata ihcercand sa nu clevenim con tienti de ace asta? Deoarece suntem
atat de patrun$i de vi z iu ne a noa stra gre$ ita as up ra l um ii,
J11cat am aj un s s-o consicleram sin gura reala, sin gu ra pos ib ila .
Efortu l de a menp ne sentimentul unui sine so lid
$i continuu se datoreaza actiunii e goulu i .
Oric um , egoul nu re u$e$te deca.t paqial sa ne fereasca de
sufe rin ta . Nemulturnirile produse de activ ita tea ego u l ui ne 111-
deamna sa incercam sa vedem ce-i de fiic ut. Odata ce au desco perit
ca exista nereguli constante, introspecpa devine posibila. Pentru a
descrie functionarea egoulu i , in b udi sm ul tib e tan se fo losq te
inte re santa m etafo ra a celor trei ,,Lorzi ai Materialismu l ui" :
Lorclul Form ei, Lordul Lim b ajul ui $i Lordul Min tii . Ince le ce
vor urma referitor la cei trei, termenii ,,mater i alis m" $i
,,p sih o ti c" se ra p o rte aza la actiunea egoul ui.
Lordul Formei d ese mne aza dori n ta obses iv a de confort fi zic
, d e ate simli aparat $i de a doba.nd i pla ce re a. Bine organiza ta no
astra soc ie tate teh no lo gica reflectft preo cup a rea de modifi care a
mediului astfe l 111cat sa ne fe reasca de as pec te le d urero a se, aspre
$i n e pr e vaz u te ale vietii. El ev atoa rele autom ate, car nea pream
bala ta, ae rn l con di\ io n at, toa le te le cu apa curen ta, fu neraliile
private, programele de pen s.i.on a re, produqia de m asa , sa te lit ii
meteo, buldo z e re le , s l ujb ele de la noua la c in ci , te.levi-
12
z.i u nea , toate sunt 111ce rcar i de a crea o ll1 me co nt ro l,1 b i l a. s i g ura,
p rev iz ibil a $i placurn.
Lordul Fo rme i n u se m n i fie a bogafia fizic a $i sitL1atiile de
prote ja re a vie ti i 1n sine. Sc re le ra mai mult l a pr e o cupar ea ob ses
iva ca re ne 1ndea mna sa le c rea m, la 1ncerca rea de a ne con trola
natura. Egoul are a mbi t i a de a se pune la ad apos t $i de a se me nf
ine i ncerca nd sa ev it e to ate ncplacerile. A$a ca ne aga1a111 de
place ri $i poses iu n i, nc tem e m de s ch im ba re sa u de forta
schimbarii , 'inccrcam sa ne facem un adapos t sau o zona de
agre ment .
Lordul Li mbajulu i tri rnit e la u ti l izar ea intelcctului in rela t
ii k cu lum ea 1nco 11jur ato a re . Ad optam o se rie de cri te rii care
ne se rvesc drept suport, drept moda li tat i de a co ntro la faptele.
Cele mai dezvolt ate produse ale prezentei situatii sunt ideolo gii le ,
sisteme de idei care ne rationalizeaza, justifica $i sa nctifi c a
ex iste nta . N ationa lism ul, co mun is mul , existentialismul, cre$ti n
ism ul, bud ism ul, toat e aces te a ne furnizeaza identit a ti , reguli de
actiune $i interpretari despr e cum $i de ce lucrurile se 1ntarn p![11ntr-
l111 anurne fel $i nu 111 altul.
Din nou, ut iliz area i nt e le c t ul ui nu este ea, in sine , Lordul
Li mbajul ui. Aces ta rep re zin ta '.inclinatia une i parti a egoului de
a interpreta orice i se pare a menin!a tor sa u s upa rato r, astfel 111-
ca.t sa a nih ile ze amenintarea sau s-o tr ansfo rm e '.in ce va ,, p o z i tiv
" din punctul sau de ved ere . Lo rd ul L imbaj ulu i repre z int a fo
losirea conceptelor drept filtre pentru a c re a un ecra n care sa ne
separe de percepe rea di recta a realitafii. Conceptele sunt luate
prea 111 se rios . Su nt folosite ca un elte 111 m e n tine re a ideii de so
liditate a lumii 111 care traim i a noas tra in si ne. Daca exista o
lum e a carei lucruri pot fi num i te , atunci ,,e u" , ca unul din lu crurile
ce pot fi num ite , exista ca atare. Nu vrem sa l as am niciun pie de
loc pent ru 1nfri co $a toa rea '.in doiala, pentru in ce rti t udin e sau
dezor d i ne.
. Lordul Mintii reprezinta efo rt ul acesteia de a-$i mentine
con$tiinta de sine. Lor<l ul Mintii I$i face resimtita prez enta cand
13
 f l os · t · ,11ijl< .rn ·k . pi1 il un l c :;; i psi h ic e pc n tru m c: nt i ne rL'
.l a u toc o 11., ti c 11 t i / .11 ii . pc11 lru p:1s ,tr r rc a se n ti rn c11 l u l u i de s i
ne . Me cl i c a rnc11Lc l c. )Og.1. nrg u c i unc ::i , meditatia. 1r ansa. d iv e
rsc le ps i hntcrapii. to.:ite po t s c n·i accs tu i s co p.
Egoul c ·t apa bil sa co rw er teasc a oric inspre p ro pr i u l fo lo
, chiar i sp i r i llla li ta tca. De: e xe mp lu , claca ai auz i t despre o
amu11c tc hnic a de rn cd it a \i s au pra ct i c ii s pi ritua la cu efecte be
ne fice, atunci i:1 tii cum sc co m r or ta cgoul : mai 1ntai o co ns i cl
cra rasc in a n ta. iar u l te rio r 1ncc pe s-o ce rce tc7.:c. In fi nal,
odata ce CJ Olll pare binc s truc t urat cla r, de fa p t, nu poa tc sfi mai
absoa rba
nimic, 111cepe doar s5 m i m eze . Prin urm are, egoul 1nc ea rca sa
exa min ezc ;,i a i rnit e p ract i c a de med ita ti e ;;i .-tilul de viata
mcd it a tiv a. Ca1\d am \'nva\at to ate t rucur i\ e i subtilitatile jocu lui
spir itua l , :i'ncercam au toma t sa imitam spi ri tu a l it a te a, pe
.. cand implicarea adevarata solic it a o completa abandonare a
egoul ui . De fapt, ultimul lu c ru p e care vrem sa-l face m este re
nunrarea completa l a ego. Oricum, nu vom rc11;;i a tr a i m expe
ricnta a ce incercam sa i mi ta rn . Putern doar sa gasim o zona
asc ma na to a re aflata in interiorul gran i\ e lo r sale. gou l t rad uc e
tot ce 'intalne;;te 111 te rm e n i i propriei sale sta ri de bine, a proprii lor
tr:-sat ur i i mnne nte . El are o se nza ri e de mare mu lt tnn i re· ;;i
:incantare reu ind sa creez.e ase rne nea tipare. lntr-un cuvan t, ;;i-a
creat o sta re de multumire pa lp ab i la , o confirrnare a propriei in div
id ua Ii ta\i.
Daca reu im sa nc me nrin e m cu s ucce s co n;;ti i nia de sine
prin tehnici spi ri tu ale , a t u nci a clc va ra ta d e zvo lt ar e s pi ritua la
devine aproape im pos i bi l a. P re co nce pti ile au dcve n i t atat de pu te
rni ce 'incat abia cu gre u ar mai p ut e a ti cl i n ti te. Am pute a sa mc
rge m cbiar a a de clc pa rt e 'i:ncat sa c.lobandim s tar ea absolut de
mon ic 5 a ,,ego l a tr ic i' ..
Chiar daca , 'in ·c pr i vq Lc in-fluenta asupra spi ri L ual i
tatii , L rdul Miniii csL · c ·I m, 1i pu tc rn i c. ceilalp doi au
rolul lor 'in i nfl uenp rca pru ·t i · il or s 1 i ri tu a k . Retragerea 111
mijlocul na t ur ii , i zo larca. Lace r ·a, to.i l c pn1 dc vc n i cai de
evitare a ne placer ilo r,
14
toate fiind ma n i fe s tar i a l' L o rd u lu i Forrnei. Sau pomc rel i g i a sf1 ne
ofere vari an La raiionala a cre 5ri i unui camin si g ur , s i111 pl u
clar confortabil. a clobandirii unui part ene r pe rnas u ri'i s a u a unui
serv ic i u comod ;;i s ta bi l.
L o rd ul Limbajului este ;;i el i rnp li ca t 'in practica spi ri t ua l
a. In urm ar i rea unui tel spiritual, pute m sa subst i tuim o no ua i deo
lo g ie re lig io asa credin\elor ante rio are, dar sa continuam sa l, folo s im
o bses iv , a a cum :raceam 1na i nte . J nd if e re n t , 1t (k
s ublim e ar fi id c il e noa s tre , d aca Je dam pr ea m are i m po rt a n
(:1'
!;, i le fo lo s i rn ca sa ne m e ntin em ego u l, suntem 1nca 111 p u tc rca
Lordului Li m baj ul ui .
Cei mai multi d in tr e noi , daca ne- am examinn faptele, am ft
probabil de acord ca su ntem cond u;;i de unul sau de mai multi
dintre Lorzi . , Ei , am zice, !;,i ce-i cu asta? Este pur i simplu 111
firea naturii umane. Da, ;;tim ca teh no lo gia nu ne poate pu ne l a
adapost de razbo i, c rim e , bo li , nesiguranta economica, munca
din ra spute ri, 1mbatranire ;;i m oa rte . tim ;;i ca ideo lo g iile 1rn ne
feresc de 111do ie li , nesiguranta, confuzie i dezorientare. Ca tra
ta men te le te rape u tic e nu ne protejeaza fata de tulburarile men
tale te rnpo ra re, de dez il uz ii le ;;i angoasele care le u rmea z .
Dar ce altceva am avea de :racut? Cei trei Lorzi par prea pu te rn i
i pentru a-i 'in v ing e ;;i nu tim cu ce sa-i 1n loc uim ."
B ud dha, framantat de aceste probleme, a examinat p roces u l
prin care cei tr ei J!;,i exercita infl uen ta. A cerce ta t de cm i11tik
' '
no as tr e Ii sc supun i daca nu exista vreo alt5 cale. [I a cl ·sco -
perit ca Lorzii ne seduc prin crearea unui mit fu nd a me n ta l : c[i
suntcrn fiinre bine st ruc t ura te . In ese nta , mitul este fals , o m.i s
ti ficare gigantica, o frauda de propo rtii , fiind radaci na prop ri e i
noastre sufe ri nte . Pentm a face ace as ta desco perir e , el a trebuit
sa strapunga com pl ica te l e z i d ur i de apara r ri
dica te de cei tr e i Lorzi pentru a ne impic:dica sa dcscopcrim
decer\ia fondamen tala - sursa di rec ta a fo1~tei lo r. Nu vorn
s ·apa cu niciun chip de sub in.fluenta cclor trci pana ca ne.I nu vom
incl ·pnrtn, slrat dupa stra t, scuturile lor de a pa ra rc .
 Sistemele lor defensive sunt alcatuitc din nrntcrialul propri ei
noastre minti Materialul mental este folo ·i t de Lo rzi astfel
1n ca t sa mentina mitul anc es tra l al soliclita!ii. Pentru a vedea
cum ac ioneaza acest proces trebuie sa ne anali zam propria ex
peri ·np'.i. ,,Dar cum, am 1:ntreba noi, cum sa procedam? Ce me toda
sau ce unelte sa folosim?" Metoda desco per i ta de Dudclha es te
med i ta ti a. E l a descoperit ca efortul de a gas i rasp unsuri nu da
roade. Acestea apar doar 1:n momentele de acalmie, cand in trospeqia
se poate des:fa ura i:n li ni te. A inceput sa-$i dea sea ma ca 1:n
interiorul sau exista o anumita stare de sanata te , de trezire perm ane
nta care se manifesta numai in absenta efonului de a gandi. Pr'n
urmare practica meditajiei implica starea de
,,las-o sa vina de la sine".
Exis ta o suma de orientari grqite 111 ce prive$te meditat ia.
Unii o considera un fel de transa mentala. Altii $i-o imagineaza
drept un fel de antrenament , in sensul unei gim nastici a minjii.
Meditafia nu este niciuna dintre acestea, de$i chiar are de-a face
cu starile mentale obsesive. Nu e greu, nici irnposibil sa lucrezi
asupra starilor obsesive. Acestea au energie, viteza de reaqie i
un tipar bine pus la punct. Practica meditajiei incluzand ,,las-o
sa vina de la sine" incearca sa se adapteze tiparu lui , energiei $i
vitezei. Astfel invatam cum sa abordam ace ti factori, cum sa
stabilim o relatie, dar nu 111 sensul de a-i adapta propriei vointe,
ci in eel al cunoa$terii rolului jucat de ace$tia $i actionarii asu pra
tiparelor.
Iata o poveste referitoare la Buddha in care se istorise te
despre felul in care, pe vremuri, 1-a indrurnat pe un vestit canta
ret din sitar dornic sa practice meditatia. Muzicianul a fotrebat:
,,Trebuie sa-mi controlez mintea, sau s-o las complet in voia ei ?
Buddha a rasp uns: De vreme ce qti un mare muzician , spune mi
cum iti acordezi corzile instrumentului. Muzicianul i-a zis : Nici
nu le strang prea tare, nici nu le J as prea libere. Exa c t a a, i-a
spus Buddha, in practica medita \i e i n 1 tre.buie nici sa impui rnintii
ceva cu de-a sila, nici s-o la$i s-o ia razna." Aceasta este
16
Jeqia de);pre cum sa- i l a i mintea l i bc ra !;ii d esch is a. despre cum
sa s i m\ i fl u xul e ne rget ic rr\ri:i sa in cc rc i s a-1 l i111i tez i, da r
fara a-1 l asa nec ont rol at i despre cu m sa co l abo rez i cu ti par ul en
ergie i menta le. Aceasta estc rneditatia.
Jn general, aceasta practica este necesa ra dcoarece tiparele
noa str e de gand i re , modul preconceput de a ne ordona viata
sun t fie prea ma ni pu la ti ve i mpun and u- se 1n fala lum ii , fie prea
libere i dezorclonate. Prin ur ma re, practica medita\iei trebuie sa
inceapa cu ]uc ru l asupra prirnului t rat care 1nvaluie ego ul , cu
ganclurile st r ic t logice care ne um bli:i permanent prin minte. cu
barfa noas tra menta la. Lorzii folosesc ganclirea stric t logic.a drept
prima li ni e de aparare, drept pion 111 efortul lor de a ne amagi. Cu
cat o vom genera mai mu lte ga nd ur i, cu ata t mintea noastra va fi
mai ocupata, i cu atat vom fi mai convin$i de propria existenta. A
a ca Lorzii incearca permanent sa activeze aceste ganduri 111cercand
sa creeze o suprapunere a lor astfel '.in cat nimic sa nu mai razbata
dincolo de ele. Adevarata meditafie nu-$i da re., te nicio
efervescenpi ment al a, nici suprimarea gandi rii. Gandurile la.sate sa
apara de la sine d ev in o expresie a sana tatii me nt al e. El devin o
expresie a preciziei $i clarita(ii cede te rmina starea de trez ire
spirituala.
Daci:i s t ra tegi a crearii perma ne nte a gand ur il or sup li menta
re
este anulata, atunci Lorzii, pentru a continua amagirea. recurg
la emo t i i.
Caracterul i ncitan t, plin de culoare $i d rama ti s m al emopi l
or ne capteaza atentia ca i cum am fi spec ta torii unui film pal
pitant. In practica meditatiei n ic i nu incurajam emotiile, nici nu
le reprimam. Identifi ca ndu- le , 15.sandu-l e ne mod ificate, nu le
mai permitem sa fie folosite drept mijloc de amuzamen t $i dis
tragere. Altfel, devin o sursa inepuizabila de energie care ali
menteaza aqiunile egoului.
In absenta gandurilor i erno tii lor, Lorzii arunca in lupta o
arma $i mai puternica - conceppile. Ideile preconcepute induc
senzatia unei lumi a ,,luc rur ilo r" bine de fin ite. 0 lume atat de
17
 s o li d:1 1 H· 111 i .i1, ..,,1,· ,·1<·<11111.1 · .1 ) ' 1lCl i s u111e111 la fel cel binc clcfi
ni ! i . I 111 1,1L· 1 L'\l.,l.1 111111 t11111:m.:. c:u. eel care o pcr ccp. exist.
iV f cd i;t 11i :1 :1j111 :1 s: ,1 L'/i l r.111spa re n ( a co11cept i iJ or, a s t fel 1 1c1a 1
,. ll'
a c ·l· tc:1.; ; 1 1 1l1 111;i1 .·L,·1 , L· 1s c{i d rc pl 111 jloc d e 'i n ftir ier ct im ag in i

lu mii i s 11 1c l u i . l ' J L'C(lll Cc ptc lc se t ra ns fo rma pur $ i s im p lu

Tn tr- o pr obk 1 n.:i de d i s ·c rn:"1 ma n t. Lorzi i 111a i a u $ i aJct m eca
n si rnc k a p i1' ra rc , ch r <r1 fi prea co mp l ica t ·a l e tra tam 'inaces t
c on te x t.
Ccr c c, t1nu u-) i ga 11clu ril e, cm o[ i iJ e. co ncc pt i ile $ i altep
r o du sc nJcm in tii . 8ucldha a de cope ri! ca nu cs te ne vo i c
san e t r a duirn sane clovedim existcn[c1, ca nu t re bu ic sa clc
ven i ins llb ie c t
de m a n pi u la r e p' nt ru cc i t re i Lorzi a i ma teri a li s m u l u. i Rea li za
r ca lu i B lld cl ha cstc l ips a egocc nt ris m u l u i . Proc esu l de t
rans formarea ma tc r iali s m u l u i ment a l din exp res ie a ambitiei egou
lui i'nc ea ck ga ncli rc sanatoasa $i ilu mi na re prin prac t ic a
mecli
t a tie i. acea s ta s-ar pute a sp un e ca este a cle varata calesp ir i tua Ja.

18
 M ateri.ahsmul spiritual

Ne-am adunat aici ca sa vorbim desp re spirit ualita te. N-am

dubii in Jegatura cu ver id icitat ea acestui studi u insa tre bui e sa-i
cercetam substanta. Problema est ca egoul poate transforma
orice inspre propr iul folos, chiar i spiri tua l itat ea. Acesta reu e
te in mod constan t sa confi te i sa aplice inva tatur ile spiri tu
al e pentru si ne. Invata turile sunt tratate ca un lucru venit din afara
, exteri or ,,mie" , conceptie pe care incercam s-o imit am. De fapt,
chiar nu vr m sa ne id enti fica rn cu inva taturile. Prin urmare, daca
maestrul ne vo rbe tc de renunta rea la ego, noi 111- cercam sa
mim am renu ntarea. Parc urgem m_i caril e, facem ges turi
asemanatoar e, dar in esenta nu vrem sa sacrificam nimi c din
modul nostru de viata. Devenirn actori priceputi care in timp ce
in te rpreteaza orbi i s u rzi ade varatu l sens al i nvatat uri l or,
desco pera un oarecare confort in presupusa urmare a ca.ii.
Ori de cate ori 1ncepem sa s i mt i m vreo discrepanta sau vreo
nepotrivire 111tre aq iun ile noastre i i'nvataturi, i nterpretam s itu
atia astfel incat sa aplana m conf1ictul. Interpr etu l este egoul ca re
i i as uma rolul de indrumator spir i tual. Situatia sea rnana cu cea a
unei tari in care statu l i biserica sunt s eparate. Daca poli tica
statului nu este conforma cu in vatatur ile bisericii atunci re ac\ia
autom ata a regel ui este sa mearga la cap ul bisericii, 111-
drumatoru l sa u spiritu al i sa cc>ara bin ecuvan tarea . Mai-mare le
prela til or inventeaza o justificare i- i da bi necuvan tare a politi cii
sub pretextul ca rege le este aparato rul credi nt ei . La nivel mental,
lucruril e sta u cam tot a a, egou l fiind i rege le i rnai marele bise
ri:;;ii.

21

l.
- - - - -
/\ cca:-; tf1 r;it i crn a li / .arc a ca i i s pir i tua le $i a ;;1q i u il i l 0 r in d i v i
pro
cl u a le t rd > u i c ,,i'nd e pa rla da ca ncm s5 u t i nge rn a c.le v21ral::i
t.i:i" spi
ritua li ta te . O r ic u rn , nu este l1$0 r sa aclionczi as up ra ra}i o na liz a
" rii deoar ece t oa te s un l vaz ute 1x i n pr i s ma logi c i i $i fi l oso
fiei
e gou l u i pa rand foa rte c orec te , prec ise $ i log ic e . Pentru
fiecare int re ba re i'nc e rca m sa g as i m un ras puns j us t i ficato r.
Pen tru a ne intari co nvinge rile , ne stra du irn sa incadram in
scl1erna no astr a
in te l ec tua la o rice aspect coti dia n as upra ca rui a avem cat de c a t
dubii. lar efortul es te atat de serios ;;i de solemn, atat de direct
;;i de s i n ce r i'ncat este greu sa nc i'n doi m de cor ec titud i nea
ace s lui a. Avem intotdeauna incredere in ,,in t g ritatea " i'n dru
matoru lui nos t ru spi ritua l.
N u are imp J r ta nta ce motive folosim pentru a utoj ust i ficare :
in te le pc i une a cartilor sacre, scheme sa u diag ra me, calc ule rna
tematice. formule ezote rice , reli gii fu nd am enta lis te , psihologie
"
abisa la sau orice alte argumen te. De cate ori incepem sa eval u
arn s i tuatia cumpanind daca ar t rcb u i s au n-ar trebui sa facern
ceva ori altce va, atunci deja ne-am 1nc adra t act ivi tat ea sau cu
l10$li nte l e in cli$ee suprapuse. Acesta este mate riali s m ul sp i ri tua
l , fa l s a spir i tualit ate a indrumatorului spirit ua l. Canel facem o afi
rmatie ambigt:1a.- de ge nol ,,Fae as ta · de oare ce v re au sa ob1in
o anumita stare menta l a, o a n u m ita stare a existen te i ," alun ci ne
se par am automat de ceea ce suntem in realitate.
Daca ne intrebam ,,Ce nu-i in regul a cu ev al u area, cu d i se carea
l u cruril o r?" ras pun s ul v i ne dupa ce formulam al do il ea ra t io
na me nt ,, A fi pulut sa fac asta, $i ar fi tr e b ui l sa e v it asta lalta" . As
tfe l , a_j u n gc m l a un n iv e l de co mp li ca ti e care ne :inde pa rl
eaza foa rl c mull de s i mp li ta lea fu nda rne n ta l a a ceea ce sun t
e m. S i111 p lit ;,1t ·: 1 mcd itJ \i c i i nsca m n a doar sa experim enta m
in s t i nc t u l pr i111 o rd i: il ; ii c go u l u i . Daca 111 modul no stru de
g5nd i re
i nl c rvi nc tir i n · : il l · c v.i, :1 t tt nc i se tra ns forma intr- o masc a g ro
asa ,
co pql it o,t rL·, 111l r 11 :1 k v:1 r:1t ft
- ----- -
se am na sf1 tc 11 1, k pi'i rt ez i ck d o ri 11\ c1 l u i co 11s tu 1 1 t.1 de a n ca
pr i a ve rs i unc n,a i 1nah a. mai s p i r i t u a l i:i. rnai lra n. cc 11cl c nl a l a - ;1
c unoa :;;ter ii , a rc l igie i, a vi rt u[ ii. a j ud cca \ i i, a co n for tu l u i sau
c1
o r ice i se p are ca ii est e de fo l os . T rebu i c s i1:' ne c l ib e ram de m a
ter i alism u l s p i ri t u al. Daca nu o fa ce m, clac a, de fapt,
continuam sa-1 apl ic am asupra proprie i p e rsoa n e, ne vom trezi pana
la ur ma posesorii unei coleq i i i mp res i ona nte de cai spi rituale . S-ar
pute a s-o con s i de ra m o co leq ie extrem de pret io asa. Doar am stud
i a t atat de m u l t ' P o a te ca am studiat fi loso fia ap use ana sa u cea o
rie nta l a , am p rac t i c al yo ga sau am invatat cu zeci de ma q tr i .
Am ac um ulat $i ne-am instru i t. S un te m co nvi n$i ca am devenit
depo zitarii tmui intre g tez aur de cuno$tinte . $i tot u$i, parcurgand
atate a etape , mai este inca. ce va la care trebuie sa renun ta m. E un
adeva rat mister! E oare posi bil ? Niciclecum! Dar, din nefe ri ci re,
este. Va s ta noastra coleqie de cunoa tere $i experienta este clo ar o parte
a manife s ta ri i e go ul ui, un fr ag men t din uria$a sa prezenfa. 0 rapo
rtam la l um ea in conjur a to are ;;i, prin aceas ta, ne intarim
convingerea ca existam cu ce rtitu din e
ca p e rsoa ne ,,s pi ri tuale" .
Din pa cate , n-am creat deca t o p r a va lie, o p ra va li e de an t i
c h it a1i. Om fi noi spec i aliza ti in anti ch it ati o rie nt al e, e r li n
medievale sa u o r ice alt s oi, i nd if e re nt de civil iz aii e s a u mo me
nt is toric dar, rara 111doia la, nu ne-a m desc his d ca t un a nt i c
rial. l nainte de a fi umplut prava lia cu atatea lu c ru ri, ca m
·ra ·r:i
frumoasa: peretii varuiti in al b, o pod ea si mp l a i o l a111 pi:\
lu minoasa aga1ata in tavan . ln rnijlocul camerei era un si n° ur o
bi
ect de a rta , $i acela era fr u mos. Toti cei care intrau ii apreciau
fr um us e tea . Inclusiv noi.
Dar nu ne-a fos t de aju ns i nc-am z is: d eo arec e acest si n gur
ob ie c t 'imi face camera at5t de fr u rn o as a, daca am sa adaug
$i a l le antichita(i, came ra va cle ve ni rnult mai fr u rnoasa . A a ca
armura.
 a m inceput sa ad un a rn i rez u l ta lul a fo tun h ao s.
Es t' i11q 1111 d(·, li ul ca sc opu l principal al oricarei prac Am stra ba tut lu rne a in ci'i uta rea ace lo r o b i e c te - Ind ia , Ja
0,11
ti ci s1 i ri t,u 1k 1" , l l' l·l i hv1: 11 c .1 din mrejele egoul u i . Acea s ta ponia, tari fara numar. De fiecare data cC1ncl g5.· c am cate unul,
in-
2.3
7
clcoarece 'in .fie c are momen t elm eram i nteres' q i numai de un ul.
1i apreciam fr um us e iea i c rcd ca m ca locul Jui e la noi in prav a
l ie. Dar cand i i ad ucea m acasa i 11 p un earn a co lo, devenea un
si mp l u adaos la co leq ia noastra de vechituri . Frumuse\ea ob.iec
tului 'inceta sa mai radieze deoarece era inconj ura ta de atatea
a l te frurnuseri. Nu mai in sernna n i mic . In locul un ei camere pli na
cu antichitati am creat o prava lie de vechituri!
Adevarata ti i nta a expunerii nu so lic ita abundenta de in
forma1ie i fr um usete, ci se manifesta punand in va lo are fiecare
obi e c t. Es te un amanun t foarte important. Dac a apreciezi cu
adevarat o opera de arta, atunci te identifici to tal cu aceasta i
uiti de tine. Este ca $i cum ai viziona un film fascinant i uiti ca
faci p a rte din ,pu blic. In acea clip a, l ume a 'inceteaza sa mai exis
te. Traiqti sc'ene le filmului cu toata fiinta ta. Tipul nostru de
identificare 1nseamna i den tifica re a totala cu un sin gur obiect.
De fapt, am gus tat, am rumega t i am asimilat a a cum tr e buie
ace ! obiect de ar ta, acea 'in vatat ura spiri tuala ? S au ab ia i-am
aru nca t o privire considerandu-1 doar o parte a vastei noas tre
coleqii?
Arn ins is tat a ta t de mult asupra aces tu i subiect deoarece
tiu ca nu abord a ti cu totii inva taturile i practica meditatiei
pentru vre un scop rn rcan til , ci pentru ca vreti din tot su fle tul sa
inva ta!i, sa va desavar iti. Dar, d aca privim cu noa te rea cape o
ant ich it a te, ca pe ,,1nte lepci un ea din batrani" numai bun a sa fie
tez aurizata, atu nci ne aflarn pe un d rum gqr it.
Odata ce s-a constituit o lini e spi rituala a mae tri lor, :invara tu
rn nu es te transmisa mai d epa rte ca un simplu o biec t. Mai mult,
maestrul expe ri mente aza adevarul 'inv ataturil or $i J e transmite
invataceilor sub forma in spi ra 1i e i . Aceasta ins pi ra1ie
lumi neaza invatace lul , a a cum i ma estrul a fost lumin at la
ranclul sau. Apoi, fo va tace l ul transmite i el fova tatur ile, proce
sul desfa urandu- se :fara :incetare. lnvataturile sunt intotdeauna
actua li zate. Ele nu sunt ,,i:nte lepci un e din batrani", o legenda de
cand lumea. Invaraturile nu se tree unul altuia ascmeni inforrna-
24
[i lo r, date rnai dcp a rt c a a c u m un bunic s pun c bas me:: op i\l o r.
ne
1 a a funq io nc aza. [ tt: o cxper i e nta tra ita pc v i u.
u in scri eri l e tib etam: ex is ta o zicala: cunoa terea trebuie rte
·
c u t a prin foe, ciocanita i b[tLula asemeni aurului pur. A bi aa po i
poate fi purtata aidoma une i podoabe . A a ca atunci candp r i me
ti indrurnarile spiri tual e din mana cuiva , nu le ie i pur i
s im p lu , ci le treci prin foe, le bati i le c ioca ne t i pana cand
ap ar e nobila stralu cire a au rul ui. Apoi l e t rans formi intr-o po doa
b a ale gand modelul care-ti place, pe care dupa ace ea , poti sa 0p or ( i.
Prin u rmar e, dharma este valabila pentru oricine ,o ri
cand. Este vie. u ajunge sa-ti i mit i maestrul sau guru-ul. 1 u
incerca sa devii o replica a 'invatato rulu i. invataturile sunto ex p e r i
e nt a personala pornita chiar de la continuato rul doctrine i 1n
rnom ent ul respec tiv.
Po ate ca multi din ci tit ori i me i cunosc povqtile despre Nampa
i Tilopa i Marpa i 1Iilarepa i Gampopa ia l ti 'inva
tatori ai lini e i s pir ituale K agy Li. Pentru ca ei au reprezentato ex p er
ie nt a vie $i tot la fel este pentru actualii c?ntinuatori ai li
n ic .i D ifer ite sun t doar arnan un te le biografice. I nvaat t uriel
sLrnt p r e c urn painea calda, abia scoasa din cu pto r. Pa i nea eset
111ca feir b in te i proaspata. Fie ca re brutar l ucrea za asupra
alua t u lu i
ap licand u- i propriile cun o tinte despre coacerea painii. Pentru
a- i verifica fragez imea, trebuie s-o guste el fo s u i, a a ficrbinte
cum este. lnva 1aturile trebu ie sa- i devin a fire ti , iar apoi ter bu
ie s a le aplice. E te tm proces foarte viu. Acumu lare a cuno
tinte
lor nu es te i n sine o arnag i re . Trebuie sa operam cu propriile e xp er
ie n\ e. Ca nd ne simtim dezo rie ntati , nu putem s5. ne fotoar cem
la coleqia de invarat uri 111cerca nd sa gasi m confirmarisa u consolari
de genul: ,,rnaestru l $i 111treaga doct ri an sunt de partea
mea." Cale a spi ritu ala are o alta di req ie. Este o cale a si ng
uar- tatii indivicluale.
I: Crecleti ca mate riali smul s pir itu al este un a din probleme
le ame ricanil or?
 25
_ - --
I Z: ( )ri LIL· c{itc 01 i i'Jw i'i! flt urilc din afor5 a j un g i n t
r- o [ a rJ , p ro h lc ma 111 a ln i a li s 111 u lui sp i r i tual sc i nte ns i
l'ic a. Hira n i c io i'n do i a l fl. 111 a cc sl mo me n t me ri ca es le
un teren fertiL gata sa primc:isca 11w n ia t ur il . i , pc n l ru ca A
mer i c a este atat de 'insc taat c.lc s pi rit u al i ti"ltc. este propice
apar i tiei ar l at ani l o r. Escrocii nu •o r i'n ce rca sa dc vi na e
c roc i pana nu Ji se va iv i o ca zia. A l t fe l , ar pu tca deveni jef uit
or i de banci sa u ta l hari , i'nt rucfll to t ce
i do re sc s u nt bani i i ce le b r i tatea . Deoa re ce A me rica este
atat de clor i toa re de s pi rit ua l i ta te , re lig i a de vine un mij J oe s
im p J u de
a obtine bani i glor ie . A a ca in ta.J n im arl a tani atat 111 roJul
1n vaar ce J u l ui, ch e!a, cat i 'in ee l de g uru . C r e el ca 111 acest
mo ment A me ri c a este o zona foarte int eresa nta .
1: Mai av ti weun maestru sp iritu al, vre un g uru, v re un
mo de l de v ia pP
R: Acum nu mai am pe nim en i . lVIi- arn lasa t m ae tr ii ;;i
i'n vaat to r ii depa11e, 1 n Tibet, dar 'invataturiJe sunt cu
mine, ele conti nu a sa l uc reze .
1: A adar, 1n p rincip i u, d up a ce va g hi da ti ?
R: Vocea i prezenra maestrului sun t s i tuat iiJ e de viata
1n ca re ma afl u.
f: Di.1pa ce Buddha Sha kyam un i a atins il urn in are a, i-a
mai
ar m as vreo u rm a a eg oul u i , a t fe l i nca t s a- i tra nsm i ta mai
d e pa rte :i'nvatat u ri I e?
R: J nvil[ flt uri l e au ven it de la si ne. E l n u dorea nici sa le
tra ns . ni ·i s5 nu l e t ransm ita. A petrecut apte sa pta
rniat man i
s tf\ nd l a umbrn unui copac ;;i pl im b an du- se pe malul unui ra u.
Atunc i c i nc, 'H ,1 i r e · u t pe aco lo $i el a 'inceput sa vorbeasca. Nu ai
de a l es . T · illli 1111 d c te a fl i, desc hi s la o ric e . /\ p oi
momentul Yi nc de l rt s i,,. L :;; i 111ce pi sa tra nsm i fi c un o ti
nt e l e . Aceasta este 8$a 1 H1111it u .. 111c l ucl a a lui B uddha '' .
---- -- - -
- -
R : T re bl!i e sf1, l 1$i c u pr i111ul i1 11 p1 rl s s :1 sc s
l i nµ.n. l'ri1rn1 chc m:1 re 'insprc sp i ri tu a lit a lc :ir putL·.1 s:i tc
pun :\ i 111 r- o si tu a ii c apa r te: daca 1\ i urmcz i i rn pu l s u l ,
citunci accs lc1 slt t bq k tr c pla t
devenind pl i c t i s i tor , monoton. Acesta cstc un 111 es aj i111p o n an
t. lnielegi ca cste i mpo rt a nt s5. te ra po rte zi l a tine , l:1
propria ta expe ri e n \a. l a ti ne
eel ade vi:i rat. Daca nu te rapo r te z i l a t i ne. atun c i calea spi
ritu al a devine pcri c ulo as i.i., d ev i ne mai mull o distraqie ex tr
ema decat o expe ri e nra i n tim a. person al ft.
1: Daca te hota ra ti sa urm ez i un drum care sii te sca
pe de ig no rn nt a, atunci :i' nsea mna ca aproape Lo t ce foc i
pentru a-t i fi b ine, va fi be ne fic ego u l u i ;;i , de fapt. 'i!i
blochezi calea. Tot ce
!i sc pare ca e bin e va fi gqr it , o ri ce nu te va sc hi rn ba rad ic a l. te
va d i s t ruge . Exis ta vreo port i ta?
R: Daca dupa toate apare nte l e pro c e de zi bi ne, nu
insea m na ca a i g qr it , din s imp l ul motiv ca noti unea de
bi11e ;;i de rau nu intr a 111 di s c uti e . N u te afli de ni cio pa
t1 e, nic i de cc a a binc l u i , nie i de cea a ra ul u i . Aq io nez i
a s upr a i ntr eg ul ui ca un to t, d i n co la de ,,ace as ta" ;,i de
,,aceea ". A$ putea spune ca este o aq i u ne co rnpl e ta. Nu ex
i s ta aqiune paqi a!a. dar orice faccrn 111 lcga tur a c u b i ne le
s a u cu ra u l pare sa fie o aq i u ne sc p a ra1 ri.
l: Daca te s irn fi de zo rie ntat $i v re i i din occa : 1:1 .·1· 11 c.
sa qi
ar p t irea ca tc str adui e ;;ti p re a mult. Da r daca nu 1ncc rc i dc
l o c, at un c i sa i nfe lege m ca ne a m ag i rn sin gur i?
R: Cam a;;a, dar nu 1nsea111na ca trebuie sa aborda m li m ik l ·
e xtre me, fie a ne s Lra d u i m d i n gre u, fie sa nu aq io nii rn c.lc l oc .
I: I ! gr-rn s.,i , n Ii i 'in se tat de spi ri tlla l i ta t c . Aceasta dor in ta
dean 17 <1 L'.' ll' 1111 L·c,·,1 care se dezv a.J uie pe pa rc urs ul ca.ii ? '
26
 Trebu ic sa gasq t i un so i de ,,caJe de m ijl o c" , s
tar e a abso l ul a de
,,a fi ceea ce qti·'. /\m pu te a s -o descriern 'i n tr- o
mul \i 1m .: ck vorbe, dar esen \i al ul es te c a tr e
b u ie s -o do ba nclq ti . Dad\ vei 1 11c ep e c u oclev
ara t sa ur m ez i calea de m i_j loc, atunci o vei g
as i . Trebu i e sa a i 1nc rede rc 111 t in e, 111 propri:i
ta inte li ge nt i'i. S unt cm ni te fii nte e xtrao rd i na
re , 'i n in te r i orul n os tru s 5.l a l uiesc l uc ruri n
em aipo men ite . Tre bui e sa ex i s tam pur isi
rnp l u. J\ j u to a re l e din afara nu
11e s un t de n i c i un ro l Daca nu
- ! i dorqti o per-

7
mane nta dezvol tare, atu nci te pra bu;,q ti 'in s tarea auto d
istructi va a confu ziei. Au to-di strugerea este mai pericu loasa
clecat cea prov rn ita din exterior. Este atat de eficienta pentru ca
este aura - distrugere .

Abanclonarea

Intr-un anum it momcnt -vom ajunge la concluzia ca sunt em

copql i ti de tot ace] joc al matcri alism ul ui sp iritu al ;,i ca, prin
urmar e, ar treb ui sa ne oprim din 1ncercarea de a ne apara ;,i de
a ne imbunatati sinele. Probabil ne-am dat seama ca lupt a este
zada rnic a, ca ar tr e bui sa renuntam , sa abandonam co rnp let
efmiul de autoapa rare. Dar cap dintr e noi ar fi 111 s tare de a;,a
ceva? Nu-i nici atat de simpl u, nici a;,a de u or pe cat ne-am
imaginat. La ce nivel am putea ft deschi ;,i, lasand lucruril e sa se
desfa;,oare de la sine? Ince moment ar trebui sane aparam?
In acest capitol vom aborda abandon a rea , mai exact relatia
dintre atitudinea fata de starea mentala obsesiva ;,i cea fata de
un guru personal sau maes tru . Abandona rea in fota unui ,,guru"
1nseamna sa ne deschidem rn i n til e la s i tuat i ile de vi ata a;;a cum
o facem 111 fata rnaes trul u i ales. Oricum , dad\ inspi rati a ;,i stilul
nostru de viata converg inspre o dezval u i re a capacitatilor men tale,
atunci e aproape sigur ca ne-am gasit ;;i un guru. In cele ce vor
urma vom pune accentu l pe rel ati a cu ma es trul ales.
Unele dintre di:ficultatile abandonarii constau in pareri le
preconcepute fata de guru ;,i ccea ce speram sa fie el. Suntern
preocup ati de ceea ce am vrea sa experirnentam cu maestrnl:
,,mi-ar placea sa aflu asta; eel mai bin e m-a instrui daca ; a
vrea sa incerc aceasta situatie particulara deoa rece este 111 de plina
concordanta cu a;,teptar ile ;,i sperantele mele ."
Incercam sa clasificam lucrurile pe categorii, incercam sa
adaptam situa tii le propriilor a teptari ;;i nu putem sa rcnuntam
la nimic din ceea credeam noi ca a a va fi . Daca sunt ern in cau-
28
29
 tarca unui gurn sau a unui rnacstrn, nc a.;;tc p1 a1 n su fie c,·l , 1()
H·i(1s. i'1 np11c i u i LOr , t uc u t, un 0111 sirnplu clar Jll ncc:la i timp in\ekpt.
Canel desco pc r i rn d1 nu prea ne sa t i s facc <1;;Lcp t til'ilc s u n te
rn deza mag it i , 1nccpcm sa nc 111do i111 .
Pcntru a do ba nd i o r e la1ie so l i cla ma e tru - 111 \·ft t ace l trcbuie
5. renuntam In toate prejudeca[ile le ga te de: accn rela\ie, tr c bu ie
si.i ne deschidcm i si'i ne ,, pred am ". A ha nd ona rea inseamnfi
de chi dere ahso l u ta 1ncerdnd sa treccn di11colo de fascinatie si
'
de a tc pt a ri.
De ase menc a. ahan clo nar ea 1nseamn[t (k sco pe r i rca caracte ri
. t i c i lo r pr i nrn re. durc. grc ai<..: i ocantc ale egt ului. prec
um
i ..predare a," accs to ra odata cu noi. In ge ne ra l , e g rc u sa re nu n

.afltam.i'imsa111
aba nd onam accstc fa tcte ale ee:o u lu i . C hia r daca nc
'
situaiia cle a ne ur1 , 111 ace la i timp gas i m in aceasta ura
d sine un fe l de oc upa t i e. Cu toate ca nu nc place dcloc discon fortu
l pro du s de descoperirea a ceea ce suntL:m, nu renuntam la cl 111
totalitate. Daca vom 1ncepe sa renun[arn l a at i tu d i ne a criti ca fata
de propria pe rsoa na , simiim ca nu mai avem o preocupa re, ca i
cum am fi clap afar5. de la se rvic i u. Nu vom mai avea nirnic de
care sa ne aga(am. Autoe val ua re a i a utoc ri tic a Sllnt i'n Capt
tendinte )bsesin car cle r iva din l ip s a de incrcdcre 'in s jnc ,
..'i nc red ere " in sensul d scoperirii a ceea cc sun tem . a con tie n tiza
rii , a in te lege rii ca pac i ta tii noastre de clcschiclerc. re pulem permite
sa ofcrim pc tnva ace as ta trasatura aspra i primitiva a si ne l ui i
sa rc nun ( fl m In o b·cs ii i i dei prcconccpute.
Trebuic s[1 .1, h 111dona 111 Sf>erantele i a., tcptEiri le . cle aseme nca
i te mc rik . s:'i n c nh nr d ii rn direct clc z amag i r i le. sa interacti onam cu
ck .. ·;1 k pei t ru ndc m facancl din aceasta modul
nostru de viata. U11 l11 · ru, t m.: grc 11 cl c realizat. Oezamagirea scrn nali
zcazft fo:irlL' h i11 L· L·, i sk 1 q;1 une i i n tcl i gen tc naluralc. Nu
se comparii ct1 11i1 111 v, tl t c n, 1 cstc atdt de
palrun7atoare, precisa, cviclcnti"I i d11 lT t: 1 I >: 11. :1 jll tl ·L in s a ne
deschidem. vom 1ncepe sa o bsc rv;im i111 v li 1 :1t l .i : 1 •1 l l' pl :11 ilc
su nt ne sc m n i ri t.:a t i ve Ill co mpa
ra[ i c 'll s il11 ;111 tl1· l , l l ll l .1 l1 vhu ic s a le Caccm fora. AstfeJ. apare
 automat scnz ai i a de dcz a rn::i.gi re.
Dc za mag i rca cslc eel mai bun mij lo c de l oco rno tie pc
,
dru mul i ns prc d h ar ma . dar llll cofi rm a t:X i s tc nr a cgo u l u i 5.
i a vi s e l o r sale. Dcci, daca sunte rn clominati de matc r ial is m
u l sp i r i tu a l, daca privim sp i ritu a li tatea ca o pa rte a
1nva(aturilor i virturilor dobandite, daca spi r it ua li ta tc a clevine lll1
simplu mijloc de a ne alcatui ca fiinta, atunci 'intreg proces ul
abandonarii este defo r mat. Daca pri vi m spiritualitatea ca pe un
m jloc de a ne s i m! i mai bine. de cate ori ni sc va 1ntampl a
ceva ncplacut, de ra nja n t. vom i:ncerca ·a-l cx plic a m astfel:
,,Bi ne i'n \e les ca acesta stc LIil act de int c l cp c i un e din partea
macstrului dcoarece ti u, sunl si gur ca el nu face
nirnic care sa ma ra neasca. Guruji este o fiint5 perfecta i tot ce
face cl este corect. Orice face Guruji estc 111 folosul meu
deoarece el este de partea mea. A$a ca i'mi permit sa ma
deschid. Ma pot aba.ndona 111 siguranra. $tiu ca am ales calea
cea buna." Ceva nu sta 111 p ic io are intr-o astfel de at it ud i ne.
In eel mai bun caz este credula $i naiva. Suntem captiva(i de
inrati area te ri bi la , insp ir a ta , demna i luminoasa a lui ,,Guruji '.
Nu mai indraznim sa ne rnai imaginam nicio alta varianta.
Avem convingerea ca orice suferim este o parte a devenirii
noastre spir i tuale . ,, Am facut-o, mi s-a intamplat, sunt un
om
:i mp linit , t i u cam tot ce se poate $t i deoarece am citit carti care
1mi confirma credintele. icleile, corcctitudinea fo gandire. Totul
coincide'·.
Ne mai putern amagi Tntr-un fe l, fara sa ne abandonam cu
aclevarat d oarece credcm ca suntem ni te pcrsoane pretioa e,
sofis ti ca te $i i mpo rtan te. ,.E i, cu siguranta nu vom accepta
aceasta im ag ine de ulita bana la i murdara a rcal i ta ti i" . Avem
senzatia ca fiecare pas ±acut de-a J u ng ul caii va fi o petala de
nu:far i punem la punct o logica i nt c rp reta ncl totul a a cum ne
conv in e. Daca vorn cadea , ne as i o u ra rn o a tc r i z a re u oara
care
ne fere tc de $OCul impactului. Abanc.lonmca nu i m pl i c a pre 6 ati
rea unei atcrizari confortabile. Jn cmrn1a si:i p ic i pur i sim
plt1 111
tarana dura, bana l a, bo lo va no asa i o s ti l J . Odat.i l' L' 11c - n111 de s-
...
 c hi ..:. a tc ri z am pc ce-o fi .
Cop il u l c rcdc ca ma ma poarc sa-1 a pe re . ca es te s i ngm a pe r oa
Conform t rad i[ i e i, a lx mdo na rea csle si m bo liz a la ck
na care p, ate sa -1 sa lveze. Gas i re a re fu g i ul ui i'n p r i nc i pi u l rna
ace le p rn c ti ci cl e pros tc rna rc rc: pre;,,c n lt\n d p r5bu i rca l a p
rne i sa u a l tata l ui e - te un s i m pl u acl de alll oa pa ra re . Cel care
fimnn t 'i ntr- o c1 ituclinc de r' 11 u11ta re . In acc la '?i timp nc de sc h i
cauta sal v are a es te de fapt to tal l ip s i t de putere, de in sp ira pe.
dem ps i h ic u l a ha ndo na nd u- ne complet prin i cl e nt i ficarea cu
Este preoc upa t tot timpul de evaluarea un or forte mai mari sau
ultimuI nimic de p5 rna nt , rec un osca ndu-n c _jo n i c ia $i n i rn i c n i
mai m ic i . Daca suntem m ic i, atunci cin ev a rnai mare ne poa te
c i a. N u avem n i mi c ck p i e r cl ut prin umi l in ta a bso lu ta. Pro cc da
str iv i. Ca uta m refu giu pent ru ca nu ne permitem sa fim mici $i
ncl astfc l , cl c ve nim un
J ips iti de apara re . Avem te ntat ia fi los ofa r ii : ,,Eu sunt atat de ne i'nse
vas gol it , g ata sa p ri mea sca \'nva[a t uril c .
mnat, dar iti rec unosc pu terea . Sunt dispus sa te venerez $i s a-ti
Jn trad i tia bud i s ta , e .·i s ta urmatoarca formu la fu n c.l ame
accept mare tia. a$a ca, daca te rog frumos. nu-i a a c-o sa ma
nt a l a:
aperi ?"
.,Ga sesc sa l va re i'n B uddh a. gfls csc s al vare 111 c.l ha n na, gasesc as l v
Abandonarea nu are nirnic de-a face cu a fi umil $i ne tiutor,
ar c 1n sa n g ba" . Gasesc sa l va re 1n .13 udd ha ca cxe m pl u de
nici cu dorinta de a de veni elevat $i profund. Nu are nimic de-a
a ba ndo nare, exem p l u de rcc u noa$lc r a pi'ir [ il o r negat i ve ca e le
face cu eva l uar i le i;;i c atego risir ile . Dimpotriva ne abando na m
ment al a l ci'i tui ri i noas trc i acceptarca lor. Gas sc sa lv are 111
cleoarece vrern sa cornunicam cu lumea ,,a$a cum este ea" . Nu
dharma - d h a rma ,,lege a ex iste nte i ", v ia ta ca via!a. Vrca u sa
trebuie sa ne clasificam drept Tnvatacei sau ignoranfi. $tirn care
v iid v ia f a a$a c u m estc ca. Vreau sa) i'nt e le a s i tua tii l e de
viata ne este pozitia, prin urm a re vorn accepta abandonarea $i des chidere
a, 111 ceea ce 1nseam na re la tie , legatura i comunica re cu acela caruia
J j

a $a cum s u nt c le in re alit at c. Gasesc sa l va re 111 sa ngha.

..Sa ngh a" 111seamna o co m unit ate de oame ni ca re pa$esc pe ace l: ne ,,preda m". u trebuie sa fim stanjeniti de irnpre
1$i drum, ,,tova ra$ i" . D oresc sa -m i impart 1ntreaga experient sionanta no as tra colectie de insu$iri bune i;;i rele. Le pun em pe
a toate la pic io are l e sa le. Esenta actului de abandonare nu implica
c k v i ata cu to var a.$ii de pel e ri n aj, de ca utare. c u ace ia care pa venerarea unei forte din exterior. D impo tri va, 111se a m na cola bo rare
$C:c 1 11 ncee a$i d i rect i e . Dnr n u v rcau a ma spr ij i n de ei ca sa gascsc pe terenul gandirii astfe l in c at sa de v ii un vas gol 111 care sa poata fi
un s pri_j i n. V re a u cl o a r sa p i'i$CSc a la tu ri de e i. Tcntatia de a nc s tu rnata cunoa $te re a.
priji n i un u l pc ce l a l a lt pe parc urs u l c ala to r i i cste foarte p e r ic u lo Aceasta deschidere $i abandonare sunt pregatiri necesare
asa . Daca te spr ij i n i u n u l de ce l a l a lt $i unul cade, atun ci
d id c m cu to \ ii. A,a c a nu nc vom s pri ji n i de n i me n i . Doar
vom p a i 'imp re u na , um a r l a u mfa , co lnborn ncl c u c e l a l alt
i'nso t in d u-1
pe c eal l a l t. Aceasta a bo rda rc a a ba nclo na rii , ace as t i as a l pentru relationarea cu un priet en spiritua l. Mai bine sa ne cu
d e·e
va ri i este foarte profu nda . noa$tem adeva rata va l oa re clecat sa ne pla ngem de sa rac ia im a
Ca utarea prijinului este o abordare ita - munti care sa ginara a propriei fiinte. $tim ca sunte m capabili sa primim tnva
gqr
fiev enerap , ze i ta ti ale soa re l ui $i a l e l un i i, orice fel de alte ratw-i le , $1irn ca p ut em sa abordam cu succ es boga.tia de posib i
zei
li tati de a 111vata.
al (i cl oa r pentru ca par mai pres us de n o i . Aceasta ati tud in e
de
g a s i er a unui sprij i n este si m il nra cu aceea a copiil or care zic:
.,Daca da i 111 mine te spun ma me i.. con i cle ra nd ca mama est e
o persoana arhe tip ala, marea ra. Daca s u m agre sa1 i se r e fu g
iza a
ins t inc tiv l a ma m a, o pers o m:ili tate atot ti uto are i atotpu te rn ic.a

...,...,
.J .J
 -
- - -

Maestrul (Guru)

Abordand stud i ul sp i ri tua li ta!ii , nc vedcrn co nfr un tat i cu

p rob le ma rc lati i lo r d i ntre noi $i m aes lru , la ma sau gu ru , in d i
rc rent cum i- a m
sp un e pcrsoanei de pre ca re p r cs up u ne m ca ne va acorda 1nte
legc re s pi ritu al a. Acesle cuvi nt e, 111 spec ial ter
menul ,,gu ru·' au do ba nd it 111 O cc id ent 1nte les ur i $i asoc ier i ero
n ate, i'n ge ne ral a diiuga ndu-s c confu ziei 111 jurul sens u l ui a ceea
ce inseamna sa studiezi cu un indrumator spiritua l. Nu vreau sa
afirm ca oriental ii in te l e g cum sa colaboreze cu un guru pe cand
occidenta l ii n- a r fi in sta re. P ro bl e ma este univ e rsa l a. De fieca
re data, oamenii se \' nd re a pta catre tudiul spir itu a l ita tii c u idci
preconcepute desp re ce au de ca$tigat $i c um tre bui e s a se co111-
porte fata de persoa na de la c ar e creel ca vor o bti nc aceas ta .
C h ia r noti unea de a ob{ine ceva de l a un guru - rcri c i rc . pace
sufl eteasca, 1nt elepciu ne sa u or ic e altceva ne dori m - cs tc un, :
din ce le mai a l a rnbi catc prej udeca(i. Prin urmare a m consickr;il
util sa exa minam modul 111 care unii dis c ipoli ce le bri a u a bo rd,11
re l atia cu s p irit ua l it atea $i indrum5.Lorul spirit ua l. Po alc di a ·I.'..
te e xe m pl e vor avea o oareca re re le va nt a 111 ga s ir a un i c5i
d1..:
i'nie lcger c .
Unul dintre cei ma i r e numi[i mae$tri ti be ta ni , t o tod at5 i
unul din gu ru$i i p rinc ip a li a i li niei sp i ri tua le K agy U din care fac
" parte $i eu. a fost Marpa, disc i pol al maes tru lui ind ian Naropa $i
g u ru al lui lVlil ar e pa , ee l mai vesli t dintre fiii sai sp irit uali .
Marpa este exemplul ti pi c a l cc l u i c a re i - a ur mat c ale a pentru a
deveni un om 1111plinit. S -a 11 J sc ul '.i nt r- o fomilic de ag ric ul to r i d ar
inca de ta na r era a m bi [ i c s, a l c 0 :'\ nd u-$ i 1n va [5. tu ra $i preotia
' l -
 clr e pt ca l c de rca li z a re 111 vi i \5. Nt· p t t l l' l ll i nrn gi na ce c fo n s
I I
i cc ho ta ra c:. 1 fo s t ncce sa rpen t ru c a f1 u l unu i
\ iiran sa c\j:mga
_ pr ot. In I 1 bet u l s ecol u lu i a l X-lca. ex i s U1 u d om cftt c Ya pos i
bi li
tat t pentru en un as tfe l de om sa a t i ngfl o pozi\i c 1nal tii.: cane gus
tor, ca ban d i t sau, mai ales. ca preot. Jn ac ca vr cme . i nt rarea 111
cinul preotesc putea fi foa r te bine ech i va l ata cu a d;e eni doc
tor, magi st ra t i profesor lao lalta.
Mar?a incepu t studiincl tibetana, sanscr i ta. hindi i al te
cate a- l1mb1. Dupa aproximativ tr e i ani , el era 1ndeajuns de
pregat1t ?entru a incepe sa dobandeasca ven i turi ca profes or. iar cu
acq t1 bani sa- i fi na nte ze studiile reli gioase pentru a de\'cni
111 final_ preot budis t. La vremea respcctiva, aceasta era o pozi\ ie
1
de vaza , dar Mar?a :' ia mai mult. a a ca, de i era casatorit i
de-acurn avea o Jamtl1e, a continuat sa- i econom is easca ven i
turile pana cand a reu it sa stranga o cantitate impresionanta de
aur.
Ajuns aic i, Marpa i-a anuntat rudele ca inten tio neaza sa
alatoreasca in India pentru a doba nd i i mai multa i telepciune. In
ace] moment, India era centrul mondial al studiilor budist e
s _d i ul_ nive r it arii Nalanda i al celor mai mar i invatari i spe
cial1 t1 111 bud1s111. Marpa voi a sa studieze i sa adune texte ne
cunoscute 'i'n Tibet, sa le aduca acasa i sa le traduca, devenind
astfel un mare intelept - traducator. Pe atunci, ca i pana destu l e
c ura: 1 , c_alatori s re l ndia era lun ga $i plina de primejdii,
iar famtl1a 1 s upen orn sai au 1ncercat sa-1 abata din drum dar
hotarare _ lui er luat a a a ca a pornit la drum fosotit de Lm rie ten
care 11 era $t co]eg de studiu.
. Dupa mai multe !un i de calatorie, au reu it sa ajun Oa a 111
In dia traversan cl mtmPi Himalaya i s-au 1ndreptat catre Benoal de
_u 1de_ fiec r i-a urmat propriul traseu. Ambii era u s pec: i li
zat 1 1 l mgv1s tica i tudii relig i oase a a ca au hotarat sa- i ga
ea ca fiecare propnul maestru potrivit a teptar i l or pe rsona le .
Inamte de a se desparti au decis s5 se rcintalneasca pentru a
Pc d n cl . tr a b1l tca f\ epalul , sc 111ta mp l ase ca fo r ap s aaucla
de rnaes tr u l Naropa. un om cu o fn i rn a qiit a din comun. Na
rop a fu s es e c on lu c[tt or al Un i ve
rs it a1ii N al ancl a, poate eel rna i n,are centru d e tudii budis te ca re a
existat vre oda ta. A-flat 111 culmea carierei, simtind ca a i'nt eles
sens ul dar nu i valoarear ea la a
1n v ra at uri lor i-a abandona t postul plecand :ln cautarea unuig
u ru. Timp de doisprez ece ani a suferit privapuni de ne'tnchipuit
dinp a r t e a maestrnlui sau Tilopa, pentru ca, 111 final , sa ajunga
acolo uncle a dorit. La momentul cane\ Marpa aude de el, acesta erar e
cu n oscu t drept eel rna i ma re pus tn ic budist ll1v ia ta. De la
sine 'i:nteles ca M arp a a 1nccput sa-1 cau te.
Pana la urma I-a gasit. T raia 111 s aracie, intr-o coliba a.flata
'in inima padurii bengaleze. Marpa se a tepta ca Ltn maestru atat de
vestit sa aiba rq ed i nt a i'ntr-un soi de templu sau desa nc tu ,ar
a a caa fost destul de dezamagit. Oricum, era putin dezorientat
de ciudateniile acestei tari 1ndepfatate i acordand circumstante
atenuante, $i-a sp us ca poate aces ta este felul 111 care traiesc
maqtrii indieni. De asemenea, sti ma fata de faima Jui Naropa
1- a facut su depa easca momentul de dezamagire, a a ca i-a dat
acestuia cea mai mare parte din am rugandu-l as -1 111vete. 1-a ma
i explicat ca s-a casatorit , ca e ferrnier dar i preot i invatat tibetan, ca
nu vrea sa renunte la mod ul lui de viata i ca tot ce- i dorea era sa
adune invataturi pentru a le aduce 'inapoi 111 Tibet, sa le
traduca i sa ca tige bani frumo i. Nampa a acceptat des
tul de u or rugamintea Jui Marpa , i-a spus ce are de fac u t
i lu
crurile au 1nc e put sa se de·fa oare pe fodelete.
Dupao vrem e, Marpa a ajuns l a conclu zia ca adunase des- tule
111vafaturi pentru a- i rea li z a scopul $i -a pregatit sa se 111- toarca
acasa. J\.junge la un han dintr-un mare ora unde 1;,i rein
t aln e t e tovara ttl de calatorie i cei doi 1ncep sa compare
ceea ce procurasera. Cand prietenul a van1t cele aduse de
Marpa,a ra ia
spus: ,,Tot ce ai aic i c li psi t de valoare! oi deja avem
aceste 'inva(aturi 111 Tibet. Trebuie sa giise t i alt cel rnai intere
parcurg e 1mpreuna drumul de 1napoiere.
36 sante i rnai rare. u am gasit 'invataturi ex tr::i.o rd i naer pe care

37
 lc-a11 1 pri111i1 d e l.1 L'L •i mai vcs t i\i p ro k su ri ."
I tc 'i nto rc i ,n Tibet !;ii s ft p rc lb i . N u :1 p111g,
Ik . igur ·:1 tvl a rp.i s -a imfit dcs t u l le stanjcnir i de ·uparat
deoarc.:cc ciil:itPria pft na a ic i 1 us e s e dcoscbit de l u ng a, de obosi to;
1rt' ;;i de S 'Lilllp:i. " $ 1 ci\ a hotfirat sa Se 'i n toar c a l a Naropa ca
sa mai 'incc.:rcc u duta. Canel a ajuns la co li ba Jui Naropa i - ia
cerut altc 1 n vJ \J tu1 i, mai rare. mai e xo t ic e $ i mai profondc,
ac cs t a i-a raspuns: lmi pare ra u, dar de la mine nu po\i sa pri
t11e$li aceste 1nva tur i . Trcbuie sa plcci $i sa l e primqti de la
ar
altcineva, un om pe nu me Kukuripa. a l ato ria este gre, a mai
ales pcntru ca acest Kukuripa traie$te pe o ins ul a 111 mijlocul unui
lac otravit. Cu toate acestea , l a el trcbuic sa aiunni daca-ti
'J b '
vre i i'nvafaturile.
Marpa era disperat, a!;,a ca a ho ta rat sa piece la drum. Pe
clcasupra, daca Kukuripa avea 1nvaraturi pe care nu i le putea da n ic i
marele Naropa !;ii, mai m u l t, traia in mijlocul unui lac
otra
vit,t er buie ca era Lill i'nvarat extraordinar !;ii un mare mistic.
i-a!;,aa ajuns Marpa l a des tin atie , a traversat lacul !;ii a de
barcat pe insula i'ncepand sa-1 caute pe 1nreiept. Tot cautand,a
clat peste un indian care traia \'ntr-o m ize rie de ned esc r,is incon
jurat de sute de ca ini . Situa!ia era eel pufin neo bi!;, nuita , ca
sane exprimam elegant dar, cu toate acestea, Marpa a 1nce rca t sa
stea d vorba cu Kukuripa. N-a obrinut clecat ni) te 65.iguieli,
Kukuripa piirand sa vorbeasca absolut :fara noima .
Situatia era aproape ins upo rta bi l a. Nu numai ca 'invatatorul
vorbeac o rnple t neinte lig i bi l , dar Marpa trebuia sa se pa easca
permanent de sut e le de ca i ni. l med iat ce reu!;,ea sa se 1mpriete
:1eascac u unul clintre ei, ceilalri 11 latrau !;ii 1ncercau sa-1 mu$t e.
Tn tr- u n rz i u, ·1pro ape deznadajcluit, Marpa a ren u nt at latoa
at te,
a rcnun\at la i'nccrcarca de a nota ceva, Ia 1ncercarea de a obtine oricc
1cl de 111vi'i!f1 tur ne ma i'i'nt al n i ta. In ace l moment Kuku ipa a 'i'n
cput si.i vo rhc t1s ca a bso l ut coerent !;ii i n te lig i bil , ctiinii au 1 nc c t a1
hJquiala it11 larpa !;, i - a primit 1nvataturile.
l ) u p ftc - Marp:t ;i tcrmimtl de s tu dia t cu K u k urip a, s-a re'in to r s l
t1 primul ,-;: u 1• ur 11. Naropa, care i-a spus: Acum trebuie sa
c ;i ai pr1111it 1n,
,q i\1 ur i k 'in mod teorcric. Trc buie sa. t rcc i pt i11 c , pc r i c n[ e de Y i a
\a adc: varate, reale. Apoi po\i sa vii clin Jlt)U :;; i s5 s t ud i e 1.i rnai cle pa
rtc . Inc a o data, Marpa i- a i'ntal11it to va rc'i.!;, tt l
de ca ut a rc i au pornit 'irnpreuna
pc lungul drum spre Tibet. :ompa nio n ul s au
studiase !;ii el din g re u, ambii cluc ca u teancuri de rna nusc ri se !;i i,
cum mcrgeau ei a:;;a. au pornit sii cliscute de pre ce 1nvatasc rf1.
C urand , Marpa a 1nccput sa se simta stanj en i t de prietenul a u
care 'incerca din ce 111 ce mai in s is te nt sa aflc ce :i'nvata.ruri adu
nasc. Conversa(ia parca sa se 11warta to t rnai rnult 'in jurul aces tui
subiect, pana ce tovara!;,ul sau a ajuns la conc l uz ia ca Marpa
obtinuse luc rar i mai v a lo roase dcd i t ale sa l e !;ii a 111ceput sa-1
ro da invid i a. Pe cand tra vcrsa u cu bact.tl fluviul, tovarii!;,ul lui
Marpa a 111ceput sa se planga ca nu sta bi ne, ca e inghesuiala
din cauza bagajelor. El !;,i-a sc hirn bat pozitia, ca !;ii cum i-ar fi
:facut mai mutt Joe , reu$ind astfel sa arunce 111 apa m a n uscris e le
Jui Marpa. Ma rp a a 'i'ncercat din rasputeri sa. le salveze, dar dis
parusera.. Toate tex te l e pentru ca re batuse atata cale se dusese ra
fotr-o clipa .
Marpa s-a 'intors :in Tibet 'incarcat de reg re te amare. Avea
de spus o mulf im e de povqti despre ca lato r i ile !;ii s tudii le s a l e,
dar nu avea nimic palpabil prin can.: sa-!;,i dovedeasca expc ric n ta
!;ii cuno!;,tintele. Cu toatc aces te a, a petrecut cativa ani l uc ra nc.l i
predand cand, spre surpriza sa, a Inceput sa- i dea scl.l n w ·a
scr ie ri le nu i-ar fi fost de niciun folos, chiar daca ar fi re u i t su
le salveze. In timp ce e af1a 'in India. i!;,i notase doar acclc pani
ale :invataturilor pe care nu le In fc l egea . Nu a$ternuse pe har ti e
ace le '.invap'.ituri care erau parte din propria exp e rien ta. Dupa
J8
numai cativa ani , dcscoperi e ca, de fapl, acestea de ve nise ra o
parte din el.
Odata cu aceasta revcla\ie, l u rp a i-a pierdut toata dorinta de
a pro:fita de pe urm a 'i nva[i:i tur ilo r. Nu mai era preocupat de
partea finan ciar a, nici de c.lob5ndirc:t f ti mc i dar. 'in sc h i m b, se
si m te a 'in stare sa atinga il u rn i n a ,n.: t. J\ a cu s lr fingc praf de aur
 ca ofrnnda pentru Naropa i ia ta-1 p mind 111c a o cl a tu pe dru mul
spre Jndia. De aceasta data e ducca ma, w1 de dorinta de a- i
vcdea maestrul i de setea de cunoa tere.
u toate aces tea , 1ntalnirea a fast de tul de diferita de pre
cede nta. Naropa i s-a pa.rut foarte rece i im pe rso nal. aproape
ostil, primele sale cuvinte fiind: ,,Ma bucur sa te vad. Cat aur mi-
ai adus in schimbul invataturilor?" Marpa adusese o cantita te
impresionanta dar voia sa- i puna ceva de-o parte pentru propriile
cheltuieli i calatoria de i'ntoarcere a a ca i-a des:facut bagajul
dandu-i J ui Naropa o cantitate din ce avea. Naropa a primit
ofranda zicand: ,,Nu ajunge. Invataturile mele costa mai mult. Da-
mi to t aurul. Marpa i-a mai dat ceva, dar cum Naropa voia to t,
luc1 rile s-au repetat pa.nil ce maestrul a ras i i-a zis:
,,Crezi ca poti sa-mi cumperi invataturile cu o am ag ire ? " In
acest moment Marpa s-a dat batut i i-a dat Jui Naropa tot aurul
pe care 'il mai avea. Uluindu-l , Naropa a deschis sacii Yncepand
sa impra tie praful de aur prin aer.
Dintr-o data, Marpa s-a simtit complet dezorientat simtind ca-
i fuge pamantul de sub picioare. Nu putea sa inteleaga ce se
1ntampla. Munci e atat de mult pentru aurul cu care urma sa- i
curnp re 1nvataturile! Naropa ii daduse de 1nte1es ca are nevoie
de aur i ca !I va 111vata in schimbuJ acestuia. Jar el J] raspandea
i'n cele patru vanturi! Apoi, Naropa i-a spus: Ce nevoie aveam
eu de aur? Auru l m e u este intreg Unive rs ul !
Pentru Naropa, acesta a fo t un mare moment de deschidere. S-
a desch is , devenind capabil sa primeasca 111va raturile . Dupa aceasta
a stat 1nca multa vreme in preajma Jui Naropa ins tru ire a sa fiind
destul de austera, insa nu mai audia 1nva1aturile pur i simplu cum
fa.cu e inainte. Trebuia sa se straduiasca sa l e pa trunda i'n te lesu l.
A trebuit sa renunte la tot ce avea nu numai la posesiunile material ,
dar i la tot ce tiu e pana atunci. A fast un proces continuu de
clescbidere i abandonare.
In cazul Jui M i l a rep a, situafia a fost cu totul a lt a. Acesta era
f a.ran, mult mai putin 1nvatat i e le vat decat era Marpa cand TI
40
i'ntalnise pe f aro pa . Com is · s e fa r le le gi fara numar, inclusi v
crime. Era 1ng rozito r de nefe r i cit , tanjea clupa iluminare i era
gata sa pla te asca orica.t i-ar fi ce rn t Marpa. A a ca Marpa 1- a
pus sa pl atea' ca l a propriu un pre t fizic. L-a pus sa-i construias ca
o serie de case, una clupa alta i cand erau gata, 'ii spunea lui Milarepa
sa le clarame i sa a eze pietrele 111 locul de uncle le luase, pentru
a nu strica armonia peisajului. De fiecare data cand Ii ordo na sa
darame o casa, Marpa gasea ni te scuze ab surcle, cum ca a fi st beat
sau ca el nu a comandat niciodata construirea unei cas . In accst tim
p, M il arep a, 111setat de dorinta cunoa ter ii, dara ma casa i o lua
de la capat.
In cele din urma, Marpa a facut planurile unui turn cu noua
etaje. Milarepa a simtit ca- i da sufletul ca.rand pietrele i JI1al tand
edificiul dupa care, ca nd a terrninat, a venit foca o data la Marpa
cerandu-i a-11 nv e re . Dar rnaestrul a zis: ,, i vrei sa pri mqti 111v
atat ur il e uite-a a, pe data doar pentru ca mi-ai con struit acest tu
rn? Pa i, ma Lem ca va trebui a-mi aduci JI1ca un
dar ca taxa de initiere."
In aceasta vreme Milarepa saracise complet deoarece i i
consurnase tot timpul i energia construind turnuri. Sotiei l ui
Marpa, Damema, i . -a facul mila de el i i-a zis: ,,Turnurile pe
care le-ai construit sunt o mare do\'acla de credinta i devota
ment. Cu siguranta ca sotul meu m1 se va supara daca am sa-1i
dau cat i va saci cu orez i un val de panza ca sa-ti platqti taxa
de initiere." Milarepa a clus orzul i panza in ringul de initiere
uncle oficia Marpa clepunandu- i ofrancla printre darurile aduse
de ceilalti studenfi. Cand a recunoscu t daru l, Marpa s-a enervat
i a striga t: ,, Ipo c ri t ule , lucrurile astea sunt de la mine! Ai In
cercat sa ma pacalqti!" ;,i 1-a seas literalmente in branci din
spatiul unde preda.
Vazand cum stau luc ru rile, Milarcpa i-a pierdut orice spe ranta
de a mai invata vreoclata ceva de l a Marpa. Di perat a ho tarat sa se
sinuc ida $i aproape ca reu i e cand Marpa a venit l a el
spunanclu-i ca acum e gala a pr i mca ca 1nva \atur i le .
41
 ---
I l d 1:111 d 11 v.1 111 1, 11 .1111 r ii so li c it ;'i c a ne i n i \i m u l sa cl e a
ceva in sc l1i lll li. I ;Iv 11 vl· ·:,:, r:1 l) a11 um it [1 ahandonare psi
hica , un dar cam ck UL' ·s l /'l'll 1:,11 1 de cc trcbuie sa cl is cu ta m
problcma a h;:i.11 do 11 , 11 ii . tk. L· l m k 1 i1 . rcnt1ll\f1rii l a a te pta r i i na i
llte de a p u ka vo rb i d cs p1 L· 1 L'l:q, i 1 dintrc maest rn i :i'nva f a
ce l. Este mull m ii i m pn r t: 1111 s, 1 le, 1 bnllcl onez i , sate desc h i z i, sa a
par i 111 fata unui g uru a a c u1 nq t i , de ca t sa i'n cc rc i sa te
prezinfi ca un elev merit o ri u . N u c )J1lca za ca t de multq ti di s pus
sa platqti, cat de corect tc com poq i , C:1t de la obie c t s un t r fisp uns
uri le date maes trului. Nu es t e ca i c u m te-ai duce la un in terv iu sau
cum ti-ai cump ara o ma i na noua . Daca 1ti vei o bti ne s au nu s l uj
ba de pincle de refe r inf e, de cat de b in eq ti i'mbracat, de cat de
lustru i! i 'i[i s un t paq.tofi i, de cat de corect vorbe ti i de cat
qti de ma ni e r al. Daca :ifi cumperi o ma ina, problema se red uce
la cati bani ai i cat de cuprinzator ti-e crediwl.
Canel i'nsa e vorba de spiritualitate, se cere ceva mai rnult.
Nu este ca atunci cand te du ci la u11 i11terviu pentru o sl uj ba; te
imbraci frumos ca sa-1 i mpre sio n e z i pe po te nf ial ul angajator.
Trucul nu merge la intalnirea cu un guru deoarec e acesta vede
prin noi. El se amuza vazand ca ne-am imbracat speci al pentru
i nte rvi u_. E o _situatie . Tn care nu- ;;i au locul gestm ile gratuite.
Sunt chiar inutile. Trebuie sa tim cu adevarat deci i pentru o
desc hi dere totala. Trebuie sane dorirn sa re n unt am la toate pre
judeca t i le . Milarepa se a;;tepta ca Marpa sa fie un mare 1nva rat,
o p e rsoa nft pio asa imbracata clupa ritualul yog h i n, purtand ma
tanii, reci ta nd mantre ;,i meditancl. In sc h im b. I-a gas i t pe Marpa
l ucrancl la ferma, coorclonandu-§i anga_jatii i arand pa rna ntu l.
Ma tern ca 111 Occident cuv a nt ul ,,guru·' a incep ut sa fie
prea des folosit. Mai bine am uza de sintagma ,,prieten
spi ritua l" deoa rece invataturile clue l a o cunoa tere reciproca a
doua min[i. Estc mai rnult o problema de comunicare mutuala
clecat o re l af ie s tar an-s up us i'n t re o fi i nta aflata pe culmi i alta
chinuita, dezo rie nl a ta . In re la t ia stapan-supus fiinta superioara
poate sa ni se para n c vc ro s i m il a, pJutincl, le vita nd, privindu-ne
42
- ------ - -,
ck s us . V occa sa cs le pa lrun 1.i.i lo a rc. c up r i nd c 1n t1-cc s p a! i u l.
1
l· i eca re c uva nt. J icca re siJaba. fieca rc mi ca re cs tc o mani festa rc
c.le i n[ e lep c iu ne Dar nu-i d eca t un vis . Un guru trebuie sa fie un
pr ieten ·p ir i tu a l c u care cornu nica m desco pe r indu-i calita\ile,
a§a cu m Marpa a fa.c ut cu Milarepa i Naropa cu Marpa. Marpa s-
a aflat 111 s itu atia de a fi fe rm i e r- yog h i n. Era casatorit, avea
§apte cop ii , t§i in gr ije a ferrna §i cultiva pamantul pentru a-§i in
tre\ i ne fami I ia. Aces te act i v i tat i era u insa doar segment ul de ru ti
na al viefii sale . Avea grija de discipoli a§a cum avea de recol ta i
de familie. Era atat de rnetic ulos, eland impo1ianta fiecarui detaliu al
vietii sale, 111cat putea fi atat un profesor pr ice p ut, cat
§i ta ta i fermier 111 aceea i ma s m a.
In stilul sau de viata nu exis ta nicio umbra de materia li sm
fizic sau spiritual. Nu punea accent pe spi ritua li tate neglijandu i
famili a sau relatia fizica cu lumea teres tra . Daca nu ai nimic de-a
face cu mate rialism ul , fie fizic ori spirit ual , nu exista acti vita ti
duse la extrem.
Nu-ti este de niciun ajutor sa ale gi pe cineva drept guru
doar pentru ca este vestit , este celebru prin publicarea u11ui pe rete
de carti sau convertirea a mii sau milioane de oameni. Re perul
principal consta in capacitatea de a comunica 'i'mp re un a 1,;u ac e a
persoana direct §i complet. Cat de tare tii sa te
autoamagqti? Daca te deschizi cu adevarat in fafa priete11ului
tau spiritual, atunci sunteti meniti sa cola bo rati . E ti 111 stare sa i
vorbqti cu adevarat deschis? $tie ceva despre tine ? Este di s pus
sa comunice? Poate sa patrunda cu adevarat c!incolo de ma t i
le ta le, sa comunice direct, fara ocoli§uri? Cam acestea ar fi ja lo
ane le directoare 111 cautarea unui maestru , nu celebritatea sau
'.infelepciunea.
Exis ta o istorioa ra interesanta despre un grup de oameni
deci§i sa se duca s5. studieze cu un mare maestru tibetan. Ei stu di
asera cate ceva cu alti indrumatori, clar se hotarasera sa 111cer ce sa
111vere de la acea persoana d eo se bit i. Erau ne ra bdator i sa- i devina
di sci poli , a a ca s-au d us :in vi 7.i ta. dar ma rc le ma es t ru
43
nu a acceprnc pe n i me n i . Le-a ;,,is: ,.Ya , o i acccpta cu o singura co ndi Nu ne d i s li ngc bi ne n ic 1 triisf 1l ur i l e . Exist a multe povq 1i din
ri e. Dac['t s untt:t i gala si:i \'Cl de/.iccJi de pro fe s or i i avu\i i'n a int c trec ut de spre re la r i a nw cstru-d i s c ip ol in care Inva ace l ul 'i nt
., " To t i a l 1 fosl de acord sp 1 n and ctll 1i s un l de d evo ta\ i, cat de
re prindea ca l{\to ri i l un gi $i inclura rnulte privafiuni pana ce fasc
ma re este fa i ma sa i cat de mult 11r vrca sii s t11 d ie ze cu el. Cu
i n ati a i p ri me le irnp ul s uri 1nc c pca u sa se cstompeze. Aceasta
toate acestea. el a decis sa n u- i accepte deca t daca Ii vor i'n dep li pare sa fie pro ble rna: imp u l s u l de a cauta ceva este el insu i o
ni cond i\ i a. Pana la urm a to \i cu e xcep \i a llnuia singur au hota rat c1manare. Canel impulsul i'nc epe sa se disi peze, Tncepe sa ias a la
sa- i nege pro fe!:iori i de J a ca re , de fapt , 10va1asera o mu lr ime
i vcala goliciunea noastra naturala. '.incepand sa 1nfi rip e cont actul
de l uc ru ri . 1J aestru l a parut des tul de multu mit ,
dintre cele doua minri.
invitandu-i sa rev ina a doua zi . Cand s-au 1ntors le-a spus: Se zice ca primul stad iu al 111ta lniri i cu un prieten spiritu al
,,Sun te ti n i te ip oc r i t i . Data vi i to a re, cand ve\i gas i un alt se aman a cu o viz it5 l a supermarket. E ti 'incantat $i 1\i i mag i n
maes tru , va veti d ezi ce de mine. A a ca, J ua p-va talpa i\ a!" I- a
.
ez i mul1irnca de lucruri pe care le ve i cumparn - bogatia pri e ten
, pe toti cu exceptia acelui a sing ur ca re pus ese In practica ce
gonit ul u i tau piritual $i caracterul stral uc ito r al pe rso n ali t5 tii s ale. Cea
in vatasc 'in ai nt e . Ce! ale s nu mai era disp us sa faca jocuri min ci de-a doua etapa este ca i cum te-ai pre ze nta 111 fata unui complet de
noase, nu voia sa fie pe placuJ mae s lru l ui 111cercand sa parft
jud eca ta de parca ai fi infractor. Nu poti sate rid ic i Ja ina.Jtimea
al tc e va d eca t ce era. Daca ai de gand sa te i'mprietenqti cu
a$tep ta ri lo r $i 1ncepi sa ai procese de con$liinfa de oarece 'iti dai
maestrul, fa-o direct, de sc his, astfe l incat comunicarea sa aiba
scama ca cl tie desprc tine tot atatea cat tii i t u, ceea ce ste extrem
Joe ca 'intre ega l i. nu sa 'incerci sa-i captezi bunavointa.
de stanjenitor. In eel de-al tr e i lea s t ad iu, 1n cepi sa-ti vezi cu-
Pentru a fi acceptat de guru ca prie ten , trebuie sa te des chizi
adevarat prietenul spir it ual , e ca $i cum ai ve dea o vaca pascand
total. Tar pentru a te desc hid e trebuie sa treci prin ni te 111- ce rcar
fericita pe paji te. Ii admiri l in i$te a, admiri peisajul $i apoi tr eci rnai
i l a care te vor sup u ne atat prielenul tau cat i situatiilc obi nuite
depa rte . In sta diu l fi nal , eel de-al pa
de via ta , Toate aceste te ste voi· fi deza magitoa re . In ace ste
tru le a alaturi de prie te nul spiritual este ca i cum ai tre ce peste
momente te vci i'n lreb a dadi prie ten u l tau spiritual are vreo urma
o piatra aflata pe drum. Nu- i dai nicio atentic. Doar treci i iti
de sentim e nt, de co mpas iu nc fa!a de tine. Asta 111-
vezi de drum.
sea mna sa ai d e-a face cu propria ip oc r i z ie. l pocriz ia , prefacato rie
La inccput ii faci maestrului un soi de c ur te , ca i cum ai fi
$i escrocherie de baza a cgoului este foarte dura, are piele a extrem de
indragostit. Cat de mult vei incerca sa i te bagi pe sub pie le ?
groasa. Obi nu i m sa purtam mai multe a rm ur i , unele peste altele.
E xis ta tendin!a de apropi c re fata de prietenul spiritual deoarcce
lpocrizia este atat de den sa $i de s t rat ifi cata 'incat irnediat ce ch i ar vrei sa :i'nveti. Doar ai atata consideratie fata de el ! Dar 'in
'inclepi'irtam o arm ura, sub ca gasim al ta . Tot speri'i.m ca nu ,·a fi ace]a i timp te sperie. Parca qti :i'nfepenit. Ori situatia nu coin cide
nevoie sa nc clezbrac5.m complct. Speram ca d aca vo m da jos cu ce te a tcp ta i sa fie, ori exista resentimentul ca ,,nu voi fi in
doar cateva str.ituri vorn dcveni mai p reze nta biJ i .
stare sa ma dcschid total , fara nicio re \inere " . Ia na te re un sentiment
A pare m rn clio i 'i:n no ua armura. 'insa prietenul nost ru spiritual
ura-dra go ste , un fel de proces concom it e nt de aban donare i re tra
nu po ar ta nirnic. Estc complet dcz briica t. Tn co mp a ra tie cu goli
ger e. Cu alte cuvinte, 111cepem sa jucam un joc, joc 111 care vrem
ciunea sn, noi sunt e m 1nve$111finlafi 'in c i me n t. Armu ra es te atat
sa ne deschid em, vrem sa ne iubim rnaestrul, iar apoi vrem sa
de groas a 'i nc at el nu poatc sa nc s i rnta tc xtura pielii, a tru pul ui .
fugim de cl. Daca ne apropie rn prea tare de

44
45
---- - - - - - - - -
---
- - --

r
--- --

mai exi'.'?ti nici tu, nici sa l a de ci nem a, nici sca une l e, n ic i pe ct

p; i ctc mtl : p i11111 , tl i1 K l' J1 ·111 s iJ ;1c s i m r i rn cop le i\i _ ator i i, nici prie te n ii cu c are ai
a!;,a cum
s pu rn:: in, ·chiul p ro,·v1 h tihcl,rn: _, U n g uru estc asc
meni fo c u l u i _ Da cft tc aprnpii 111 · ;i 11 1t tll. l e m .1_ i _ Daca
sta i p rc a depa rte. nu ca pc!i 1 nclc aj 111 d · rnu l tii · ii l cJ
u r:1... C urta rca este s pec i fi ca invatn cel ul ui _ T i11z i
Sil le a r ro pi i p rt:a tare de m aest ru i ca nd o foci , te a
rz i . Dup 5 ace 'a. i\i vi n s-o ie i la fuga.
P ana l a u rm a, s i tu a \ i a i'nce pe sa dcvina foar
tc co ns i s te nt a i fc rm a. Inc cpi s a-!i dai scama ca
dorin[a de a ft a pro ape i cea de a fugi de guru 1n 1 r
pre z i n ta decal propriul tau joc. Nu au ni rni c de-a face
cu : i tu at i a rea la , sunt si mp le ilu zii. Maestrul sau
pric
tc:n ul spiritual este intotdeauna aco l o , arzand, ca un
foe vi u. Poti s a t e jo c i sa u ·a nu te joci cu cl, e
alegerca ta perso nala.
U lter io r , relatia cu pri e te nu l spiritu al incepe sa
devina crea tiva. Accepti si t ua!i a de a fi ata t cop l e it ,
cat i tinut la d is ta n! a de acesta . D aca el hotara te sa
joace rolul unei ape foghe!ate, accepti. Dac a decide sa
fie o valvataie dog orito are , acc ep t i . Nim ic nu
poate sa te cli nteasca i te impaci cu situatia.
Pasul urm a to r este ca, accep ta nd tot ceea ce
face prietenul tau spiritual, incepi sa-ti pierzi din elan
deoar ece te-a i aba ndo nat co rnple t, ai rcn untat l a or
ic e . Te sim ti re dus la dime nsi uni·le unui fir de praf.
Devii in s ign ift ant. ln ccp i sa crez i ca s i ng u ra lume
care exi ta este cea a prietenului ta u, a maes tru l ui.
Este ca i cum ai fi spec tatoru l unui film fasci na nt.
Filmul este extrem de int eresa nt i tu j oci in e l. Nu

depindc de el. D od i c sa -t i dai v i a[a,
o foci pcn t ru c l. Da ca t ra qi t i , tr aiq ti
pentru el i n i cicl e cum pen tru t i n e .
Oric u m, ace as tfl iub ire pentru
prietenul sp i r i t ua l mi po a le sa dureze la
nesfa r it. Mai cle vre me sa u mai ta rz i LL
trebuie s[1 d is para i te vezi in situatia de a
face fa.ta s ingu r s it ua! i ilor de vi a t a i p
roprii l o r problcme. Este ca i cum ai fi c
asa to rit $i s - a ter mi nat lu na de miere.
Persoa na i u bi ta nu se mai afla perma ne
nt
1n centrul aten!i e i , ci incepi sa-i studiezi
comportamentul. Jn
cepi sa observi c e il face sa fie un ma est
ru, cli ncolo de li m itc lc i ndiv id ual ita t i
i i per so nalit a ( i i s ale . Prin urmare, i ntr
a 111 s cc n i'\ i principiul ,,univ ersa l it at i i
venit la fil m. Tot ce ma i e xi s ta este filmul. Acesta se
nu me te
,, pe rioada lunii de m ie re" 'in care totul sc vede ca o
parte a ace l e i figuri cen lr a l e , ma es tru l. Nu e ti
decat un individ ma runt , inu ti l, ca re se b ranq te co
nt inu u din aceasta magnifica fii nra ce ntra la, fasc i
n an ta. Ori de cate ori te simfi sl a bit. obosit sau p lic
tisit te d uci i do ar intri 111 sala de cinematograf.
Imedia t t e s i m f i 'invese lit , rc v i go rat, re1nt i neri t.
fn aces t s tad i u, cultul pcr sonalitatii dc v i nc e v ide
n t. Singura persoana care rnai exista pe
lume este gu ru , ,i 1 to t putern ic . Chiar !;i i se n s ul vietii
viu tale
46
maestrului". Fiecare proble ma c u care te confrunti
in via ta este ca o parte a casnici e i. De c5 tc o r i i
n ta ln e ti piedici, 111 ur ec h i 1f i ra suna cuvintele ma e
t ru l u i . Aces ta este momentul 'in care 1ncepi sa-ti
capeti ind epen de n[ a fata de guru ca obiect al
adoratiei cleoarec e fi e c a re eve ni ment d ev ine o
expresie a 1nva raturi lor s a le . Mai intai te -ai a banclo
n a t total priete nulu i spiritual. Apoi afi co muni ca t i
1-ai implicat
1ntr-un joc, iar acurn ai ajuns la nivelul deschiclerii
tot a le . Drept re z u lt at a l d esc h i der ii , 1ncepi sa
vezi invatatura maestrului 111 or ice situatie, sa vezi ca
toat e situ a[iil e de v i ata rti · ofe ra pos i hi litatea de a
i
fi la fe l de d esc h i s cum e ti fa!a de gur u, cum tot cc
t e 1nconjoara de v in e gu ru.
M i la repa a avut o viziune covar'.'?itoare a
maestrului sn u. M a rpa, in timp ce mcd i ta \'n si ng
urata te a bso l ut a in Red Rock Va lley (Valea S ta
ncil or R u bin i i ) . Slabit de foame $i chinuit de
as prim ea in at i'n timp ce ise din pe tera Tnccr
vremii, a ql qi
cand sa acl un le mne de foe. Canel $i- a recapata t c
uno ti n!a , s-a uitat spre est vazand ni te nori al bi
111 directia uncle l oc uia Ma rpa . Cu mare
greutate a in to nat o oda de im p l ora re spu na
nd u-i lui Marpa cat de mult 'i i dore te sa fie alaturi cle
e l. Apoi i-a aparut viziunea lui Marpa cal ar i nd un l
e u alb ca za pa da , care i-a spus ceva de gen u l : ..Cc-
i c u t i ne? /\i 1n ce put sa- r i pierzi m in tile ? Ai 'in!
eles d ha rm a. n u ca nu - !i 111l rc ru pc m eclitn
[ia ." Milarepa s-a si mfi t rnai bi nc $i s - a 111111 rs
l : 1 pc tcrJ sJ-.:1
47

continue m1,;d itn 1i c1. Ajutorul cerul i dcpc..:1 dc1,1\ 1 fata de
Tvlarpa arata ca 1nca nu- elibcrase de nopunca de gu rn ca
inclrum5tor per so na l .
Canel M il a repa s-a 1ntors J a pq tera, c.1 gasi t-o plin a de dc
moni cu trupuri mici i ochii cat farf u ri i le. A incercai tot fel ul
de manevre prin care sa-i faca sa nu-I rnai umileasca i sa nu-J
ma i tortureze dar ace tia nu au di s paru t decat cand Milarep a
i -a 1ncetat jocu l , cand i-a recunoscut ipocri zi a i a acceptat ca lea
deschiderii totaJc. Din acest momen t, 111 cante cel e Jui Mil
arep n se poate observa o schirnba re rad i cal 5 a s tilu l ui deoa rece
reu is e sf1 se identi fice cu adevarata stare de guru, in J oe sa red
uca rel ati a c u Mmpa numai la una cu o per s oa na obi$nuita.
Prietenul spiritual devine o parte din ti ni.:: ramanand in
ace l a i timp o pc rs oana ex terna, de sine sta tatoa re. Astfel, un gu
ru , prezenta ault i ntcr ioara cat i exterioara joaca u n rol foarte im
po1iant 111 s tr apungerca i revelarea propriei ipocrizii. Maestrul
poate actiona ascmeni un ei oglinzi, reflectandu-te, ori, pe de al ta
parte, inteligenta ta primara poate l ua forma prietenului spiri tual.
Canel ace ! guru interior incepe sa funqioneze, atunci nu
rnai pori sa scap i de nevoia de ate desch ide. lnt eligenta prim ara
te mmeaza pes te tot. Nu poti sa scapi de pro pria ta umbra. ,,Fra tele
eel Mare esle cu ochii pe tine". In fapt, nu ex ista nici o enti tate
externa care sa ne urmareasca i sa ne bantuie. le bantuirn sing
uri. Propria noastra umbra este cu ochii pe noi.
Am putea sa abordarn subiectu l din dou a unghiuri. Am pu tea
sa consiJeram maestru l ca fiind o tafie care ne bantuie i ne u
mi le te pentrn propria ipocr izie. Poate exista o nota demo nica in
reveJ area a ceea ce suntem. Exis ta in sa i o insu ire po zitiva
a prietcn u l ui s piritua l devenit parte din noi. Intel i genta prim ara
este o prezenta continua in situap il e de viata. Este atat de ascutitft
i de pat run zatoare incal chiar daca vrei sa faci ab straq ie de ca,
nu pori. Cateodata are un facies ame nintator, al teori poarta un
zambet plin de ingi.'id uinta: In trad i iia tantTi ca sc spune ca nu
po[i ve clea fata maest rul ui dar sim \i expresia aces-
48
tuia tot timpui. Indiferent daca e zambet, ranje t sau fur ie , este o
parte din li care situatie de viata. l nte ligenta prima ra,
tathagata -garb ha, escnta primordiala a Jui Buddha se manifesta
invariabil 111 toatc 11 cercar ile la care ne supune viata. Nu ai cum
sa scapi de ea. In 10vata turi se mai spune: ,,Mai bine sa nu 111-
cepi. Odata pornit, du-o pana l a capa t." A a ca , rnai bine nu
pa i pe calea sp ir itua la pana nu te vezi nevo it. Odata ce ai fac ut
primul pas, el este bun facut i nu mai poti sa dai inapoi. Ca l e
de sea.pare nu exista.
I: Invaiiindu-ma prin diverse centre spi ri tuale , am
constatat ca o perso nal itate ca a lui Marpa le-ar pa.rea
cititorilor dre pt destul de bulversanta. A vem de-a face cu
cineva care nu pare sa se con formeze deloc a teptarilor. Nu
practic a nici asceza, nici nu renunt a la cele pamante ti. I i
vcde de treburile zilnice. Este un om normal i, Ill acela i timp ,
un profesor remarcabil, o ca pacitate. Este Marpa singurul care
a dovedit calitati ie ite din comun fara sa treaca prin chinurile
cumplite ale ascezei i fara sa se supuna disciplinei purificarii?
R: Desigur ca Marpa este un exemplu pentru posibilitatile
care ni se de chid. In orice caz, cat timp a studiat in _India_, a u.-:
portat rigorile unor disc ipli nari i in s truiri draconice. Studiind
din greu sub obladuirea mae trilor indi eni, el i-a pregatit calea ,
111sa erect ca trebuie sa clarificam adevaratul sens al cuvintelor
,,disciplina" i ,,ascetism". Ideea de baza a ascetismului, sa duci
o viata conform dharmei, 111s e amna sa fii sanatos din toate
punctele de vedere. Daca iti gase ti drumul ducand o viata
obi nuita , nu-i nimic rau 111 as ta , a a tti este dharma . In acela i
timp, poti sa constati ca o viata de asce t yoghin a a cum este
descrisa in carti, iti poate fi nefavorabila. Depinde de la individ
la indi vid. Problema este ce anume ti se potrive te, ce este mai
aproape, mai benefic pentru propri a ta existe nta. Buddha, de
exemplu, nu a fost un fanatic rel igi o ac ionand ca i cum ar fi
urmat vreun scop deosebit de inalt. Rel a i a Jui cu oamenii a fost
49
 s i mpal . dcsc h is a i foarte i'n (e l e apta . I111L·lcpci un ea ve nc a
din
bunul au si m ( transce n den ta l. Inv a\ a t uri k .-ate emu
profoncle i desc hi se .
Problcma ca re se ive tc estc tea rn a oa rn en ilo r de un conflict
intre sacru i profan. Ei creel c;.a e foa ne gre u sa impaci a a nu mite l e
,,ga ndur i p i oase" cu ac tiv i ta tile de zi cu zi. Structurile
metafi z ic -te luric, sacru -profa n nu se rel e va 'i'ns a ca benefice
unei aborda ri fundam ent al sanatoase a ex is te nt e i.
Ma:rpa n-a fost decat un om obi nuit care i-a trait cu inten sitate
fiecare moment al ex is ten te i . Niciod ata nu a 'inc e rcats a para ie it
din com un . Cand 'i'$i p ier clc a c umpatu l , pur i s imp lu
se enerva $i l ua oamenii la bataie. 0 :facea pur $ i s i mp lu. Nu$
tai sa se prefa c . Pe de alta paiie, fanaticii re ligi o$ i
focearca 'i:n permanenta sii traiasca dupa un model pe care
1I considera. de rnn de urmat. Incearca sa ca$tige adepti preze nta ndu-
se drept puternici $i 1nspaimantatori ca $i cum ar fi monumente de buna.
ta te $i purita te . Eu creel ca 1ncercarea de a dovedi cat de bun e$ti
contine 1n sine un soi de frica. Marpa, dup a cum reiese, nu avea
nimic de dovedit. El era doar un cetatean tipic , foarte 111 banca
Ju , i fiind 111 acela$i timp un iluminat. De fapt, este pari nt e le 1n t
regi i linii spirit uale K agyi·r Toate TnvataturiJe pe care le studi em
$i le practicam pornesc de la el.
I: Exista o zica l a Zen: ,,La incep ut, muntii au fost munti $i
raurile rauri. /\poi muniii nu mai sun t munti $i raurile nu mai sunt
rauri.T nsa , pfin a la urma, muntii devin din nou munti $i ra urile
ar u ri" . Prin llrm a rc, nu ne aflam cu totii in sit uat ia 111 care
muntii nu rnai s un t rnunti $i riiurile nu mai sunt rauri? Chi ra ati pu
s acc e n tu l pc s ta rL·a fircasca, obi nuita. E necesar sa trecem
prin ace usat pcr i o.,id 1 ,,nco bi$nuita" inaint e de a fi cu adevarat
,.norma I i' " .
R: , ' 1nd fit1I s; 1 t1 : 1 f i)s l uc i , pe Marpa I-a in ce rc at o triste(e
ie$ila din C<)J111111 l l 11 t1! din di c ip oli i-a zis: ,,Obi$nuiai sa ne spui
cu 1 0 1 1 1! ('S il' 11111 .iL·. ( \ ; ;,.ic i de moa rte a fiului tau?E toto
50
ilu zie?" lar Marpa i-a ,,-J pun s: ,.Dcs igur , dar moa rtc a fiului
meu este o hiper-i l uz ie.'·
La primul contact, ca nd exp lorarn banalitatea cotidiana,
desco perim ceva neobi nuit de bana l, ca $i cum am zic e ca muntii
nu mai sunt mun(i sau ra uril e nu rnai sunt rauri deoarece ni se,
par atat de obi$nuit e , a$a de preci se. a a de ,,a a cum_sw1t ele ".
Aceasta impresie qi i ta din cornun deriva din expenenta des
coperir ii. Pana la urm a aceasta stare de super-normal, aceas ta
amanuntime devine o intamplare cot idi ana, ceva ce traim tot timp
ul, de-a drcptul nesemn ifica tiv a $i ne intoar cem de un cle am
plecat: muntii sunt munti i rauri le s unt rauri. Dupa aceasla, putem sa
ne lini$tim.
1: Cum va debarasati de arm ura? C w11 va deschideti ?
R: Problema nu este cum o faci. Nu exista ritual, cerernonie
sau protocol pentru deschider e. Primul obstacol este ''.cum" in
trebare a in sine. Daca nu-t i pui problema cum o fac1, daca nu
analizezi cum se desfa$oa.ra o aqiune, atunci o faci pur $i sim
plu. Nu analizam felul fo care vomitam. Vomitam pur $i simplu.
Nu avem timp sane gandim. Ne vine $i gata. Daca ne concen
tram intens , durerea resimtit a va fi cople itoare $i nu vom ma1 .• I
fi in stare sa vomitarn ca l umea . Yorn focerca sa ne-o s tap ani
m, sa luptam cu senzatia. Trebuie sa 1nvata m ca, atunci cane! ·u
n tem bolnavi , sa lasam lucrurile sa. se desfa$oare de la srne .
i: Canel situatiile de viata incep sa devina propriul tau gu ru,
mai conteaza 'in ce situatie te afli?
R: Fii sigur ca nu aide ales. Orice s-ar fotampla, este o ma
nifestare a acelui guru. Situatia poate fi dmeroasa. sau foaltatoa
re, dar atat durerea cat $i placerea sunt una 111 deschiderea
spre a recepta situatia fo sine, ca $i cum te-ar indruma un guru.
51
 I

I•

r lniherea
'

Multi dintre cei care au venit sa studieze cu mine au facut-o

\ primeasca un titlu, sa obtina intelepciunea. Eu nu doresc sa ma
I daca ceea ce cumpara are valoare artistica. Ei cumpara renume le
L --------------- -------
pentru ca aflasera cine sunt sau auzisera de reputatia mea ca
maestru de meditatie i lama tibeta n. Dar cati ar fi venit daca ne
ciocneam intamplator pe drum sau ne intalneam in vreun res
tau rant? Prea putini ar fi fost inspirati sa studiez·e budismul i
meditatia in urma unei astfe l de intalniri. Oamenii par sa fie
in fluentati mai mult de faptul ca sunt un invatator venit din
exoti cul Tibet, fiind cea de-a unsprezecea reincarnare a lui
Trungpa Tulku.
Oamenii vin la mine cautand ini\ierea, initierea in invatatu rile
budiste i fo sangha, comunitatea celor care mediteaza pe parcursul
caii. Dar ce foseamna cu adevarat initierea? In linia spirituala a lui
Buddha exista o traditie lunga i renumita a transmiterii
fotelepciunii de la o generatie la alta, iar aceasta transmitere este
fo stransa legatura cu initierea. Dar despre ce este vorba?
In aceasta privinta, am tot dreptul sa fiu cinic . Oamenilor le
face placere sa fie initi ati. Le place sa se alature unui grup, sa
joc cu slabiciunile oamenilor, cu dorinta lor de a dobandi ceva
extraordinar. Unii cumpara un tablou de Picasso numai pentru
numele artistului. Platesc sume impresionante f'ara sa le pese
!
JI
tabloului , un nume, celebritatea acceptata i valva creata drept
garantie a valorii artistice. 0 astfel de aqiune nu denota prea
multa inteligenta.

53
 -
S a u · 1 11c vc1 sc poa1 c al at ura um1i grup pentru a fi
'i'nt r- u n do 111c11i u o a rcc;;.ire deoarcce se si rnt e i'n forneat t i
f5ra va loa r c . G r upu l cs tc g ra s i sanatos ia r el are nevo ie
de cineva c are s a Ji h ra nc asca . Prirnqte h rana , de vine gras
a$ a cum -i a
d or ,it da r du pil accea ? Cine pe cine deza mage te ? Es te
1nvatato rul saug u ur ! eel ca re se arnagqte j 'i i hra nq
te e go ul ? , ,'Tata catamai armata de d isci pol i am initiat!" Ori
1 i amage te fova taceii facandu-i sa creada ca au devenit mai
intelepti maisp ir i tuali numai pentrn ca au aderat l a acea
comuni;ate, i a' u foste t i chetati
drept ca l uga ri, yogh i ni , sau orice titluri or rnai fi primit? i
sunta ta t de multe titul a tu ri de primit. Ne sunt oare de vreun
r ea l folosac es te nume, aceste referi n!e? Chiar ne folosesc Ia
ce va ? 0 j u nia tate de ora de cere mo n i al n u ne ridica peo tre ap t a
superioara a ilum inarii. Hai sa prjvim lucrurile in fara. Eu per
sonal sunt devotat trup i suflet credintei in 1inia spi r iut a l a bu
dista i JU puterea invataturilor sale, dar acceptar ea lor nu are
nimic de-a face cu simpla credu l i ta te.
Sp ir itu a l it a tea trebuie abordata prin prisma un ei j
udecati extrem de sanatoase. Daca ne ho ta ram sa mergem
saascu l tam
ce spune un maestru, nu ar trebui sa ne las am influentati de re
putafiasa u de car is ma sa ci mai degraba sa avem- o x;erienta
clara,p rop rie, a fiecarui cuvant din exp unerea sa i a fieca.r
ii aspect alte hni ci lo r de meditatie care ne-a u fost predate.
Trebu ie sas ta b i l i m o relatie cla.ra i bine gandit a
i'ntre no, i invataturi i eelca r e ne
'invaar . 0 astfel de abordare inteligenta n are
nicioleg a tuar cu se nt i menta li s m u l ori c u id ea liza.reamaes t
rnlu.i Nu are nimic de-a face cu acceptarea naiva a unui renume im
pres ion a nt, n i c i c u Tnscri erea 1ntr-un club 1n care am puteas a ne
1mbogati m.
P rob lcma nu cs tt.: gas irea unui guru 1ntelept de la care
sa cu m p ar a 1s a u sJ f"ur i.1111 1ntelepciunea. Adevarata initiere impli
cao r cal (c1 o ncs lii :;; i clir e ta c u priete nu J s p frit ual i cu noi
fo i
ne. Va tr c b 11i ;s 1 d v p1111 ·m u n oarccare efort pentru a ne arata a a
etaland latura c ru c.!i'i i a s pra a cguu I u i .
Ech i va lent uJ s a nsc rit pcntru ,,i n i!i c r·c ' C'ilc ahish eka
ccea ce 1nsea n1na ,,ud are" , ,,tu rn a re", ,,ungere " . Daca acceptam
sen sul de ,,turn are" , a tunci trebu ie s a existe un vas 111 care sa tu r
nam. Daca ne i mpl ic am cu adevarat 'intr-o cle s c h idere to tala.
complcta fa[a de prietenul nostru spiritua l deven i nd un rec i pie n t
111 c are sa curga ceea ce el poate sa ne com u n ice , at unci i e l se
va desc h ide iar initier ea devine p os j bila. Aces ta es te se ns u l c u
vantului abisheka sau ,,in talnirea celor doua m in!i ", a maes t rn lui
i a in vat acelu lui.
Aceas ta deschidere nu implic a umili nta , 111cercarea de a fa
ce pe plac sa u de a ne impresiona prietenul spiri tua l. Situatia
este similara cu aceea in care un doctor, dandu- i searna ca su fe
ri de ceva, te ia de acasa, cu forta daca este necesa r, i te ope reaza
imediat fara anestezie . Ar putea sa ti se para ca acest tip de
tratam ent este putin cam violent i durero s, dar apoi incepi
sa-ti dai sea ma cat de va l oroasa este - putand chiar sa-ti sal veze
viata - adevarata comunicare.
Donatiile pentru o cauza spirituala, contributiile in m unc a
fizica relatia cu un anumit guru, nic i una din acestea nu in-
' '
seamna in mod necesar ca deja ne-a m a nga jat 111 actu l des h i d - rii .
Accste tipuri de implicari mai degraba insea mna si m pl e
modalitati de a ne do vedi ca ne-a m pla sat de partea ,,bin e l u i" .
Maestru l pare sa fie o persoana inteleapta. El tie ce face i ne ar
placea sa fim de partea lui, fotr-o zona p roteja ta, in zona bi ne
lui, pen tr u a ne asigura bunastarea i succes ul. Dar oda ta c ne-arn
ata at de aceasta parte , de partea sanata ti i, a 1nte lepci uni i i a stabil
it ati i descoperim surprin i ca n_u am reu it delo c sa ne pro te
jam , deoarece ne-am irnplicat numai la exterior , cu fa tada , cu
armura. Nu ne-am implicat in to tali tate noi fnJine.
Mai tarziu , ne vedem sili!i sa ie im la lumina. Cons tatam
inb orozi ti ca nu avem unde sa fu gim. Nu mai avem cl upa ce sa ne
cums un t ·m i : 1 r 1 v .'ic, o 1 tc la i vea la autoamagirile. Trebuie sa
 ascundem, suntem expu i din toatc pa r( il c . Crus ta ;;i a rm ura pe
54
ca.re le-am purtat au fost da te la o pa rtc . N u ma i a i und c sa te

55
.-: -- - - - - - - --- ------

asctmzi. E ;oca nt! Se vad toate - i egoismul , ;,i meschin ar ia. in Intr-un tarz iu, 1ncepem sa ne in t rebam cc cstc cu adcvarat
acest moment inteleg em ca inc ercare a stangace de a purta tot
spiri tu alitat ea. E. te nu mai o cale de a inccrca sa fii credinc ios,
timpul aces ta o masca nu a avut niciun rost.
pios j bun? Sau e incercare a de a cunoa te mai mult clecat
Ne straduim 111ca sa gasim o logica a acestei situati i jenante
ceil al ti, f ncercarea de a afla mai multe des pre s ensul exist ente i ?
t'ncercand sane protejam cumva, sa descoperim, spre satisfactia
Ea, spiritua litatea, ce este de fapt? Teorii l e clasice ale credintei
egoului, o explicatie pl auzibila . lntoarcem problema pe toate
in care ne-am nascut, precum i doclrinele sal e sunt intotdeauna
fetele i mint ea noastra devine extrem de ocupata. Egoul actio neaza
valabile dar, pe undeva, ras punsur il e oferite nu sunt cele
cu multa pricepere, in felul sau fiind cople itor de efici ent. Cand
a teptate. Sunt putin cam ineficie n te, inaplicabile . Drept urmare ,
credem ca am facut cativa pa;;i fnainte pe drumul eli berarii noastre
ajun:gem sane indepartam de dogmel e i rel igi a initiala.
interio are, constatam ca dam inapoi, ca foca fo cercam sa ne punem
S-ar putea sa fi ajuns la concluzia ca spiritua li tatea este ce
la adapost, impovarandu-ne din nou. Con fuzia contirn,ra i se
va foarte incitant $i plin de culoare. Ca ar fi o cale de a ne ex plora
intensifica pana cand, la un moment dat , descoperim da suntem
fo traditia unei secte ori re ligi i exotice, diferite. Adoptam un alt
complet pierduti, ca ne foge pamantul de sub picioa're,- ca nu rnai
fel de spiritual itate, compo1iandu-n e 111tr-un anume fel,
exista niciun punct de inceput, nici mij loc, nici sfar it deoarece
focercand sa ne schimbam tonul vocii, obiceiurile alimentare i,
mecan is mul de autoaparare ne-a co plqit complet mintea . Prin
In general , intreg comportamentu l. Dupa o vreme , observam in
urmare tot ce ne ramane de fa.cut es te sa la sam lucrurile sa se
sa ca aceste 1ncercari con tiente de a atinge spiritua litatea devin
rezolve de la sine. Ideile stralucite i sol utiil e is tete nu ne
prea stangace i fortate. Intentionam sa acceptam aceste tipare
folosesc la nimic deoarece suntem cop!e iti de un noian de ganduri;
de comportament ca fiind firqti, o a doua natura, dar cumva nu
habar n-avem ce idei sa alegem, care dintre ele ne va furniza cea
devin 1n totalitat e parte din fiinta noastra. Oricat ne-am dori ca
mai buna cale de a lucra cu noi in
aceste tipare de comportament ,,il uminat" sa devina p rte a al
;;ine. Mintea ne este supraaglomerata de explicatii care mai de catuirii noa stre, in mintea noastra con tin ua sa persis te obsesiil e.
care mai int eligente , logice, extraordinare ori tiintifice. Cumva Incepem sa ne 111trebam: ,,Daca am acti onat in acord cu scrie ri
sunt 111sa prea multe i nu tim pe care s-o alegem.
le sacre ale acestei trad i tii , c um de este posibil ? BineTnteles ca
Pana la urrna va trebui sa renuntam cu adevarat la toate to tul se datoreaza starii rnele de con fuzie. Dar de acum 111ainte
aceste speculatii, ca sane facem putio.. loc i sane lasam purtati , ce ar trebu.i sa fac?" Confu zia pers ist a, in ciuda credi ntei
pur i simplu. Acesta este momentul cand abhisheka - unoerea 0 fierbinti 1n li tera scrip tu rilor. Obsesiile i nemultumirile continua.
i turnar a - se intampla cu adevarat deoarece ne-am deschis i
Nuse declan eaza nimic; nu ne-am conectat cu aceste 1nvatatmi.
am renu nt a t definitiv la orice incercare de a mai face ceva, re
Ajun i aici , chiar avem nevoie de ,,rnt alnirea celor doua
nuntand la toate preocupa.rile i aglomerarile interioare. Ne-am
minti" . Fara abhisheka, in loc sa fie o renun tare reala, incercar i
vazut obligati sa ne oprim cu-adevarat, ceea ce este intr-adevar
Je noastre spirit ua!e vor dev eni doar o coleqie impresion anta de
o ansa destul de rara pentru noi.
doctrine. Ne trezim depozitarii unei colectii de diverse tipare de
Avem atat de mu!te i diferite mecanisme de aparare pro duse
comportament, de exprimare, de vestimen tatie, de gandire, care
de cuno tintele acumulate anterior, de lecturi , de experien te prin
11).ai de care mai diferite. Iar totul nu-i decat o biata adunatura
care am trecut, de visele care ne-au bantuit somnul.
pe carejncercam sa ne-o impunern.
56
57
 /\ bh i .·ilc k, i1 adcvarata i n i\i e re, se na;;te din rc11u n \arc. Ne
descl1i ck 111 in · 1 ;q:1 s i tu a\i ei a a cum es te ea i dupa ace en putcm n-ar fi decat o noua ispit a a fi i c c lor lui Mara. Pana la urm a, tre
buie sa renu ntam la in cercare a de a deveni ceva qi it din co mun .
avea o co111 u11i cn rc rea la cu maes tru l. In ori ce 'imp re_j u rare ,
guru 58
se v,1 alla J c:_ja acol o, la n ga noi , ga ta prcgatil. Daca ne dc
.-c.:h i
dcm i sunt e m gata sa re nunt am ]a colectia noas tr a initi c rea
! ' , '

poate sa inceapa. u c ste necesa ra vreo cerernonie ,,sacra" . D e

fa p t, cons i de rarca in i1ie rii dr ep t ,,sacra" este probabil ispita
prod usa de ceea cc bud i tii nu mes c ,,fi ice]e Jui Mara". Mara re
prezinta te ndin \a 1nspre obses ie a min! ii , starea de dezec hil ib ru
a fiin[ei. El 1;,i tri mit e fi i ce ]e sa ne sed uca. Canel fiicele lui Mara
iau parte ]a o i ni\ iere 111 care chiar are J oe o i ntalni re fotre ccle
cl ou5. mi n\i , ele vor s pune: ,,Te simti cup rin s de pace? Sigur , te
simri a a de6a rece prime ti in struq i uni s piritu a lc , deoarece ti se
fotampla un fapt spi rit ual, ceva sac ru." Au voci catifela tc i
aduc un mesaj 1nca nt ato r amagindu-ne sa credem ca acea sta
comunicare, acca ta ,,fotalnire a celor doua minti" ar fi un lucru
,,qi it din comun". Este similara ideii cre tine a marului. Este
tenta\ia. Cons idera nd abhishcka drept sacra, precizia i ascu\i
mea 'incep imediat sa se diminueze deoarece 1ncepem sa evalu-
5.m. Auzim vocile .fiic e ]or Jui Ma ra felicitandu-ne ca am reu it
sa facem un J ucr u de o asemenea sfintcnie. Danseaza in jurul
nostru i ca nta pre:racandu-se ca ne sarbatoresc cu aceasta oca zie
deose bi ta.
lntalnirea celor doua min\i se de sfa oa ra absolut firesc.
Atat rnae trul ca t i discipolul se 1ntalnesc i'ntr-o stare de dcs ch
idc rc 111 care a mbi i rea l ize aza ca deschiderea este eel mai sim
plu lu cru din l ume. Es te nesemnificativ, de-a dreptul banal, un n i m
i c a bsol u t. Ca nd re u i m sa ne vedem astfe l atat pe noi
cat i 1nt rc:1g a l um c _ atunci inseamna ca leoa tu ra a prins viata.
b '
Jn tradi[ia ti bL'. l a na, aces t mod de a vedea luc rur ile se nume
te
,,gand i re 111 s i ne " , tlwnwl-gyi-shepa. Deschiderea cornpleta este
sirn pli ta tc,1 , 1 hsol ul ii, lipsa oricarei ,,colec tii" ori eva lu ar i.
Am put ·a si1 ,if i rn-1;,111 di accas ta simp l it ate es te extrem de
repre zen tati va, ·ii n ·L· n sl ;i ha nali late este de-a dreptu]
ext raord i na ra, dar
 J: Se pare ca nu pot sa ma 'i'ndepartez de tentativa de a ma
pune la adapost. Ce-i de :facu t?
R: Vrei atat de rnult sa te simti aparat incat ideea de a nu fi
la adapost a deven it un joc , o g l urna s up radimen si onata, i
ast fel Ltn mod de a te pune la adapost. E ti atiit de preocupat
de a te tine sub observatie, de a te obse rva observiindu-te i de
a te observa cand te observi cum te observi. i a a mai departe.
Este un fenomen obi nui t.
Cu adevarat necesar pentru tine este sa te oprqti complc t,
sa nu-ti mai pese, sa renunti definitiv la aceasta preoc upare . l
n treg lantul de complicatii, const ruire a unui detector de
minciuni
extrem de sensibil i, de asem enea, un detector al detectoru lui ,
toata aceasta structura trebuie con tientizata i inlaturata. in
cerci sa te pui la adapost construindu-ti un adapost, apoi incerci
sa-1 p rotejezi i pe acesta . Acest tip de fortificatii se pot extinde
la nesfar!;,it. Tu pop sa fii detinatorul unui mic castel, dar
scopul proteqiei tal e poate sa se intinda pe intreg pamantul.
Daca vrei sa te afli intr-un adapost absolut , atunci efor turile
tale chiar nu vor cunoa te limi te.
Este deci necesar sa te debarasezi cornplet de ideea de apa
rare i sa inte le gi ridicolul incercarilor de a te pune la adapo t,
ridico]ul structurilor succesive de autoaparare. Trebuie si'.i rc
nunti la supraveghetorul care sup ravegheaza supraveghetorul.
Pentru a re u i, tre bui e sa inlaturi supraveghetorul principal, in
sa i inte ntia in sine de ate proteja.
I: Nu c:tim ca.rei natiuni vi'i adresati dar daca de exemplu
"/ J ' ' ,

am fi indieni , nu ne-ati vorbi astfel, nu-i a a? Vreau sa zic cane

vorbiti a a deoarece suntem americani !;,i s unte m atiit de
legati
de verbul ,,a face". Daca datul nostru ar fi sa nu facem nimic
'
doar sa ne invartim de colo-colo, nu ne-a!i spun e ac ele a i lu-
c ruri.

5
9
 R: E un punct de vederc fom1e inter esant. red ca stilul in
care sunt prezentate 1nvataturile depin de de cat de mult este
tri butara audienta vitezei preocuparilor mate riale. America a
atins un nivel extrem e sofisticat al materialismu lui fizic.
Oricum, capacitatea de a fi implicat intr-o astfel de cursa de
viteza nu se limiteaza la americani, este universala, a cuprins
intreg paman tul. Daca India atinge nivelul de dezvoltare
economica la care a ajuns America, loc uncle oamenii au
dobandit i au fost dezilu zionati de materialismul fizic, atunci
vor incepe sa vina sa audi eze astfel de conferinfe. Deocamdata
insa, nu cred ca exista au ditoriu pentru astfel de conferinte
altundeva decat in Vest deoa rece oamen i din celelalte zone
nu sunt Inca indeajuns de isto vi i de vitel a de manifestare a
materialismului fizic. Ei inca str ang bani sa- i cumpere
biciclete, gandindu-se la automobilul pe care ii vor avea
candva.
60
 Autoamagirea

Pe masura ce ne deplasam de-a lun gul caii spirituale, pro

blema autoamagirii apare permanent. Egoul focearca tot timpul
sa dobandeasca spiritualitatea. Prin comparatie, este ca §i cum
am vrea sa fim maiiori la propriile funeralii. De exe mp lu, la :in
ceput ne apropiem de prietenul spiritual incercand sa obtinem
de la el ceva minunat. Aceasta abordare se mune§te ,,vanarea
maestrului". Conform traditiei, se face similitudine cu vanarea
cerbului moscat. Vanatorul ia cerbul :in catare, il rapune §i re
colteaza moscul. Putem avea aceea§i atitudine fata de guru §i de
spiritualitate, dar nu este decat autoamagire. N-are nimic de-a
face cu adevarata deschidere sau cu abandonarea.
Pe de alta parte, am putea sa privim initierea ca pe un
trai1splant, transplantare a fortei spirituale a invataturilor din
mintea maestrului intr-a noastra. Aceasta mentalitate abordeaza
invataturile drept ceva strain noua. Este asemeni unui transplai1t
adevarat de cord sau, in cazul nostru , de cap. Ni se tra nsp lan
teaza un element strain , din afara corpului. Suntem tentati sa
evaluam eficienta transplantului. Poate ca vechiul nostru cap nu
ni se mai potrive §te, poate ca trebuie aruncat la gunoi. Avem
nevoie de un cap mai bun, de unul nou, unul mult mai inteligent
§i mai plin de creier. Suntem a§a de preocupati de rezultatele
operatiei incat scapam din vedere medicul care urmeaza s-o. ..
execute. Am incercat macar un moment sa aflam ceva despre el?
Este competent? Capul ales ne va fi pe masura? Ar putea docto rul
sa aiba vreo obiectie in legatura cu noul cap? Poate capul nu-I
va tolera . Suntem a a de preocupati de ce urmeaza sa pri-

63
 mim incat ignoram ce se fotampla in realitate , relatia cu medicul,
cu sufe rinta , cu ceea ce este de fapt noul cap.
Aceasta abordare a procesului de initiere este foarte roman
tica ;;i lipsita de temei. Avem a;;adar nevoie de cineva care sane
spuna cine suntem cu adevarat, cineva care sa joace rolul oglin
zii. De cate ori ne vedem confruntati cu autoamagirea, este ne
cesar ca fotregul pioces sa fie dat la iveala. Trebuie con;;tienti
zata pana ;;i cea mai mica urma de egoism.
Adevarata initiere are lac in conditiile ,,'i'ntalnir ii celor
doua ,
rninti". Este o problema de relatie intre ceea ce e;;ti tu cu
adeva- rat ;;i ce este prietenul tau spiritual. Initierea adevarata
. foarte emotionati. Ni se pare ca deja ca am atins nivelul de ilu
poate avea lac numai fo aceasta sit atie deoarece varianta unei
opera tii care sa ne transforme fundamental nu are nimic de-a face
cu realitatea. Nimeni nu-ti poate schimba complet personalitatea.
Nimeni nu te poate schimba atat pe dinauntru cat ;;i pe dinafara.
Trebuie folosit materialul deja existent, ceea ce deja e;;ti. Tre buie
sa te accepti a a cum e;;ti , nu cum ti-ar placea sa fii, ceea ce
insearnna sa renunti la autoamagire ;;i la iluzii de;;arte. Tre buie
sa-ti recuno;;ti i sa-ti accepti intreaga alcatuire $i persona litate iar
abia apoi vei $ti ce-i de fa.cut.
Ajuns aici, daca iti exprimi dorinta de a colabora cu medi
cul, sa-ti dai acceptul pentru intrarea in spital, atunci cu sigu
ranta ca doctorul iti va rezerva un pat ;;i toate celelalte de care
ai nevoie. Prin urmare, situatia de comunicare este o expresie a
ambelor parti reprezentand sensul fundamental al ,,fotalnirii ce
lor doua minti". Este singura cale prin care intra in legatura bi
necuvantarea, adevarata esenta spirituala a maestrului,
adhisthana, cu propria ta existenta spirituala. Profesorul de lan ga
tine, maestrul, I$i deschide mintea $i, pentru ca ;;i tu ti-ai
deschis-o, pentru ca e;;ti ,,treaz", are Joe intalnirea celor doua
elemente care sunt identice. Iata adevarata abhisheka, initierea.
Nu seamana deloc cu aderarea la vreo organizatie, cu transfor
marea fotr-un membru al turmei, fotr-o oaie cu initialele propri
etarului marcate pe spate.
64
Iar acum sa vede m ce urm eaza dupa abhisheka . Expe r i
mentand intalnirea celo r do ua m inii , am stabilit o comunicare
reala cu prietenul nostru spiritua l. Nu numai ca ne-am desc bis ,
dar am simtit ;;i o lumina in te rioara , o i'ntelegere instanta.nee a
unei pa.qi din invataturi. Maestrul a creat starea , noi am trait
iluminarea interioara $i totul pare sa fie 111 regula.
La inceput suntem exalt ati, frum usetea ne co ple ;;e;;te . D
es coperim ca timp de cateva zile ne vom sin1ti fo arte ,,sus" ;;i
minare budista. Nu ne mai supara niciuna din problemele pa mantq
ti, toate merg lin, starea de meditatie este permanenta. Este o
prelungire a momentului de deschidere fata de guru. Ni mic
neobi$nuit. in acest moment, multi simt ca nu mai au nevo ie sa
continue studiul alatur i de prietenul spiritual $i ca pot sa p iece
, sa-1 paraseasca . in Orient s-au intam.plat multe astfel de pove$ti:
invtqaceii i;,i cunosc maestrul, traiesc experienta unei iluminari
instantanee ;;i apoi pleaca. incearca sa prelun geasca efectul
experiente i, dar ea deja nu mai este decat am.in tire , ni$te vorbe ;;i
ni$te ganduri pe care le tot rep eta .
Este foarte posibil ca prirna reactie dupa o asem enea expe
rienta sa fie incercarea de a nota totul, de a explica in cuvinte ce
s-a intarnplat. Prin notite ;;i amintiri, prin povestir,i, prin
discutii cu aceia care au fast maiiori la eveniment poti sa incerci
sa ra mai ancorat de momentul respe ctiv .
O persoana vine in Orient , traie$te mome ntu l, apoi se 111-
toarce in Occident . Prietenii gasesc ca s-a schimbat radical.
Arata mai calm, mai lini$tit, mai intelept. Multi oameni ii soli
cita pentru ajutor $i sfat in problemele !or personale sau pot sa-i
ceara parerea despre experientele lor spirituale. La inceput chiar
ii ajuta pe ceilalti, raportandu-le problemele la experienta sa
orie nta la, povestindu-le oamenilor relatari adevarate despre ce a
trait. Momentul poate fi inaltator.
De la un anumit punct incolo, situafia tind e insa sa scape de
sub control. Amintirea acelei iluminari in s tantanee 1;,i pierde
65

din i n1 <.:11s i1; 11 c . i 1 wc1 c n /-a s-o mai aiba deoarece o trateaza
cape o ex p ri· 111 fi · x t -r i o a ra ic ;;i.
Simte ca momentul 1n care a trait clipa de g este punc tu l, acesta este exact momen tu l 'i n ca re se in s ta le a za
ra fi c p,o 1lc ri 'i n ca d ra t tn categoria minunilor. a 1nalta rilors pi ri
tu a l . i - a lrfl il e xpe rien ra cu intensitate iar ;poia o m
u n ica - t o c e l o r l e ac asa . tuturor prietenilor ;;i c un osc ut iol r,
ru delor !;,i pa ri!1ril o r ca ro ra de-ac um Ii se considera
superior. ,$i uite ca experie n ta Tn ce pe sa se in depa rteze. Nu
mai este decato amintire. Mai mu l t, p o ves tin d u- ;;i-o de atatea ori
nu mai poate sa dea inapoi, sa re tr ac te ze zicand ca tot ce-a spus
111aintee fals.
Nu are cum. Umilinra ar fi prea mare. fn pl us Tnca are increde re
111 acea experienia. chiar s-a intarnplat ceva deosebit. Din ne fer ic ire
, experienta a Tncetat sa existe deoarece a uzat-o ;;ia ca talogat-
o prin evaluare. In li nii rna ri , se 'intampla ca imediat du pa
,,flash"-ul deschiderii. imediat ce ne dam searna ca ne-am deschis.
incepem evaluarea. ,, Hei, e fantastic. trebuie sa tin rninte asta,
trebuie s-o in;;fac ;;i sa nu-i mai dau drumul deoai'.e cee o
experienta atat de rara ;;i de pretioasa !" Incercam deci sa preJungim
momentul experientei tra ite , ;;i toate problemele pleaca de aici, de
la aprecierea unui moment de deschidere tota
la ca fiind ceva cu adevarat pretios. lmediat ce :i:ncercam sa ti-
, '
nem cu dintii de respectiva traire, se declan;;eaza o intreaga se-
rie de reaqii in lant.
Considerand ceva drept valoros ;;i extraordinar. atunci ace]
lucru 1ncepe sa nu mai faca parte din noi. De exemplu, nu ne
consideram och ii. t ru pul. mainile ori capul ca fiind deos e b it
e, deoarece ;;tim ca su nl o p a rte din noi. Desig u r, daca le-am pier
de pe orica r e d i n t rc c l c. reaqia automata ar fi ca am pierdut un
lucruex tr e m de va l o ro . ,, M i-a m pierdut capul , mi-am pierdut
brafuL sunt i m pos i h il de 1nlocuit!" Atunci ne dam seama cat
erau de prc i io as · . /\ h i ad i n e! pierdem ceva avem ;;ansa sa-i inte
legemva l o ar , c 1 ; , d 1 r c it nd face parte din 1ntreaga noastra alcat 1i
re , nu 11 put' m c v: il 11; 1 sc pa ra t. Exista pur ;;i simplu. Proce
s u l evaluarii cl ·v i Jll· cl111 1 ·; 1111a de a fi se pa ra t, fiind chia r cc ea
cenc face s f\ n' sc p.11 ,1111 C >1 ice rc ve la tie este apreciata ca ext
rao r c-li
66
- -- -
nar de importanta dcoarece ne te me rn si'i n- pi e rd c rn. t-\ces ta
autoamagirea. Cu alte cuvinte, am pierdut credinta in experien ta
deschiderii ;;i 111 relatia noastra cu ea.
· Cumva, am pierdut unitatea dintre deschidere ;;1 ceea ce
sun te m. Deschiderea devine un fapt separat !;,i astfel incepem
jocul amagirilor. Evident ca nu putem marturisi ca ne-am pier dut
deschid ere a. ,, Ch iar . arn trait-o, dar nu mai este ", e ceva ce nu
putem sa zicem deoarece ne-ar distruge aura de fiinte desa var;;ite,
a;;a ca una din manifestarile dezamagirii va fi repovesti rea la
nesfar;;it a rnomentului. In loc sa retraim deschiderea, mai bine o
pov es tim , deoarece povestirea este foarte palpitanta ;;i placuta. ,,Pe
cand eram alaturi de guru, s-au 'intamplat astea ;;i astea; el a zis alea
;;i alea ;;i m-am deschis a;;a ;;i a;;a etcetera, etcetera..." Iata cum,
111 acest caz, autoan1agirea 1ncearca sa re creeze iara;;i ;;i iara;;i o
veche experienta in Joe s-o retraiasca exact acum. Pentru a retrai
experienta este nevoie sa renunti la procesul de evaluare a
momentulu i, 1ntrucat chiar aceasta amin tire 11 Tndeparteaza de
tine . Daca experienta ar fi traita contin uu , ar deveni ceva destul de
obi;,nuit ;;i chiar cu aceasta nu suntem de acord. ,, Macar o data sa
mai traiesc acea experienta minuna ta!", a;;a cane facem o
preocupare din a nu o avea, doar din a ne-o aminti. Acesta este
jocul autoamag i ri i.
Autoamagirea se bazeaza pe ideea de evaluare ;;i pe o
memorie de foarte Iunga durata. Gandind re tro activ , rascolind
amintir ile , ne simtim nosta lgic i, dar nu ;;tim cum stam in prc zent.
Retraim '·vremurile bune", " bunele vremuri de altadata' . Ne
reprimam depresiile cat putem ;;i nu lasam Joe nici unei sus piciuni.
Ori de cate ori apare posibilitatea unei depresii sau e gata sa se
instaleze sentimentul de frustra re , natura defensiva a egoului
cheama amintiri ;;i vorbe auzite in trecut pentru a ne li ni;;ti. Prin
urmare, egoul cauta constant imagini care nu au lega tura cu
prezenh1I. Este o permanenta intoarcere in tirnp, fiind una din
cele mai complicate aqiuni ale autoamagirii: nu la sa
67
 de pr i ma rii nici cea mai mica !;,a nsa de ma nif e s tar e. .,Od atii ce
a m primit acea mare binecuvantare !;ii am fost 1ndeajuns de no rocos
sii traiesc acele rninunate experiente spiritu le , cum a pu tea
sa ma gandesc ca sunt deprimat? Imposibil, nu-i lac pen tru niciun
feJ de depresie!· '
Iata ce i s a 1nta;11plat marelui maestru riberan. Marpa:
Cand i-a :i'ntalnit prima data maes tru l, pe Nampa, acesta a c?
nstruit un altar despre care a zis ca este i'ntruparea 1nrelepciu- 111i
unei zeitati oarecare. Atat altarul cat $i Naropa erau poseso rii
unei imense energii $i forte spirituale , iar Naropa 1-a intrebat pe
Marpa 1n fata cui s-ar prosterna pentru a trai experienta unei
iluminari imediate. Marpa, care era un invatat a aprecia·t ca au
ru este o fiinta din came i oase, un biet tr 1p' om e nesc, 111 ti 1 p
ce crearia sa, altarul, este manifestarea pura a i'n telepc iu nii, ne
ava nd nimic de-a face cu imperfeqiunile omen e ti , a!;,a ca s-a
proste rna t in fata acestuia. Na ropa, vaza ndu-1, i-a zis: " Ma tern
ac le -a la.s a t insp ira ria . Ai ales gre$it. Altarul este creatia
mea i fara mine nu 1-ai fi avut 111 fora ochilor. Disputa dintre
trupul uman si trupul intelepciunii este nerelevama. Tmaginea
materia la a acesteia nu-i decat biata mea creat,ie " .
. Ac asta ovestire ilustreaza principiile visul ui , sperantei i
donnte1 ca fond autoamagire. Atata timp cat te consideri pe tine
sau vreo parte din experienra ta drept "vis devenit rea lit a te " . ai de-
a face cu autoamagirea. Aceasta pare sa depinda intotdeaL;na de
lumea viselor deoarece ti-ar placea sa vezi ceea ce i'nca n-ai vazut,
in Joe sa ve zi ce ai in fata ochilor. Nu vei accepta nici ca oricare ar
fi prezentul este exact ceea ce este, nici ca e$ti d; acord sa
continui siluaria prezenta a!;,a cum este ea. Prin urmare.
autoamagirea se manifesta 1nlotdeauna prin focercarea de a ere
saudea re-crea o lume i mag i nara, prin nostalgia fata de visul
unei experienre. Opusul ei este tocmai acceptarea situatiilor de
viata reala. ' ca persoana. Este o abordare complet duala. Dorim sa experi
Daca vei cauta intentional orice stare de iluminare sau de bucurie,
materializarea unei i ma gini s a u a unui vis , atunci. 111
68
a ce ea!;, i masu ra. ve i res im ti i'nfrangerea $i depre si a. In ese
nta. problema e ur ma toarea : teama de separare, spe ra nra de a
obpne unitatea nu sunt de l o c manifestari ale egoului sau
autoamagirii considera.nd egoul drept ceva real care ar da na
tere acestor stari. Aceste aqiuni, aceste stari mentale sunl fnsu.yi
egoul. Egoul este chiar teama de a pierde descbiderea, teama de a
pierde starea de lipsa a egoului. In acest caz, iata sensul auto
amagirii - un ego care striga ca !;,i-a pierdut starea de lipsa a
egoului, visul sau de a se reali za. Tea ma, spe ra nra, pierderea,
dobiindirea - iata aqiunile care intretin visul egoului , acela de a
se autope rpe tua, autointretinerea sa, in fapt, autoamagirea.
A adar , dincolo de lumea viselor, experienta reala reprezin
ta frumuserea, culoarea i emotia trairii prezentului in viata de
zi cu zi. Ciind vedem lucrurile a a cum sunt, renuntam la dorin
ra de ceva rnai bun. Nu var mai exista amagiri deoarece nu vor
mai fi depresii pe care sa vrem sa le ocolim . Deprimarea $i ig
noran ra , e moti ile, orice tra ire, vor fi reale, continand o doza
impresionanta de adevar. Daca vrem cu adevarat sa traim !;ii sa
111vatam experienta adevaru lui , atunci trebuie sa fim ceea ce
sunte m. Toat a problema este sa deveni m aidoma unui graunte
de nisip.
I: N-ari vrea sa ne spuneti ceva mai multe clespre mecanis mul
prin care apare deznadejdea? Pot sa :int e leg de ce se insta leaza d
ispera rea , dar de unde provine legatura cu starea de gra tie?
R: La in ceput , este posibila inducerea oarecurn fortata a
starii de grarie. Este tm soi de autohipnoza 111 care refuzam sa
mai vedem esenta a ceea ce suntem. Ne concentram numai asu
pra experienrei respective. Ignoram chiar i pamantul de sub pi
cioare, ca sa zic a!;,a, traind experienra unei bucurii magnifice.
Necazul este ca acest tip de experienra se raporteaza doar la tine
mentam ceva !;,i prin eforturi deosebite chiar reu!;, im . Oricum.
69
- - -- ---
odata c b rtq i d i11 · 1 Mli \i rn··i . oda ta ce ne dam seama ca s unt
ern 1nca a i c i . ca o ,s t i n· [ 1 i'n tun eca ta 111 m jJocul oceanu l ui involbu
rat, se in s ta l e a /. t d c1 rc s i a . Ne vine sane imbatam. sa ne dam
cu
capul de pe re t i . si:1' i nlr am In pamanr, dar nu se 1ntampla nimic.
Suntem inca ai i , lu -r u care 'intotdeauna ne pune la pam ant.
l\1ai tarziu, ince p toa lc ace l e jocuri ale autoamagirii, tertipuri de
1ntretinere, deo a rece fiec are incearca sa se apere cat mai bine.
Este principiul '·supraveg he toru lui" .
i: Ne vorbiti d sp re oameni care au o anumita traire i apoi
incearca s-o expl ice rational , s-o catalogheze zicand: "A fost
nemaipomenit". Pare sa fie o reacrie aproape automata. Ne-at
i putea exp lica modul 111 care oa menii 1ncearca sa nu mai proce
de ze a a? Eu am impresia ca pe masura ce incerci sa opre ti
evalua re a, cu atat mai mul t eva l uezi.
R: Pai, odata ce ti-ai dat seama ce faci i ca nu ajungi la
nic un rezultat, atunci cred ca 1ncerci sa gasqti o cale de sea.p a re.
lncepi sa intelegi ca intregul proces este pa.rte a Lmui joc uri
.a care nu aduce nimic bun, deoarece tot constr uie ti i co nstru
. ie ti, in J oe sa ajungi sa intelegi cate ceva . Nu-i nicio vraja i
nicio pacaleala. Tot ce ai de :racut este sa suporti durerea Iepa-
darii de ma ti.
Probabil ca pana vei intelege inutilitatea incercarii de a do
bandi spiritua li ta tea , vei construi tare mult. Acest efort 'i'fi va
bloca intreg procesul de gandire. De fapt. nici nu tii daca te
apropii sau te inde partez i de momentul in care vei fi complet
extenuat. Dupa aceea , ai putea sa 'inveti o l eq ie foarte lolositoa
re: sa renunfi Ia tot, sa devii nimic. S-ar putea chiar sa t 'inc e rc e
dorinfa de a fi un nimic. Pari sa ai doua solutii: ori 1\i da i jo s
masca pur i si mpl u, ori construiqti i tot construiqti. tc hinui
i te tot ch i nui . p5 na ajungi la un punct 111 care intrc g cd i ri ·iul
se pra buq tc .
i: e sc i'n ta rnp l a ca nd cineva zice ,,Form ida bil , am t ra it - o,...
Constatarc::i nu t c r" c to ata experienra, nu-i a a?
70
,. ..""'"r""' --
R : Nu neaparat. Dar apoi , ce mn i ur rnca/ i'! In l oc ' ft ic i
s i tuatia prezent a ca ata re, vei incerca ia ra i i i a r.'i i s a- f i
rc p e i
t r.ai rea? In prima strafulgerare a desch i deri i po\i sa tra ie t i o s ta
re de bucurie cople itoare, fiind un mo ment des tu l de placut.
Dar mai impo11ant este ce vine dupa: fie te straduie ti sa captezi
i sa retraie ti experie nta. fie la i lucrw-ile sa se des:ra oare de la
sine, considerand evenimentul ca o traire obi n uita, :rara sa in
cerci sa retraie ti prima strafulgerare.
I: Sa zicem ca e;;ti ten ace , construiqti permanent i , cu cat
e ti mai preocupat , cu atat iese mai rau. Atunci incerci sa aban
donezi totu l, incerci sa nu te mai gandqti, 1ncerci sate imp!ici
111 a ltce va. Cum se explica asta ;;i cum poti sa depa e ti situatia
daca, cu cat te gande;;ti mai mult la iluminare i ince rc i sa Ti-o
explici, lucrurile merg mai rau i se aduna mai multe criterii de
cata loga re ? Cum procede zi ?
R: Raspunsul e evident. Renunti sa cauti orice altceva, re
nunti sa incerci sa descoperi ceva, renunfi sa-ti mai dovede;;ti ce-
a fast.
I: Cateodata poti avea un sentiment apasator de abando nare,
dar nu este acela i lucru cu a nu intreprinde nimic.
R: Odata ce incerci sa renunti, descoperi ca nu numai tu
e,ti oonit din urma, dar ca exista i oameni care se indreap ta ca-
y
tre tine, goni ti din sen s opus, adica din fara ta . In co nsc c i nf a. n-
ai unde sa fugi. E ti prins in capcana. Tot ce-ti ramane este s a te
dai pur i simplu bat ut .
I: Cum a dica ?
R: Ei, trebuie incercat. Inseamna sa nu te mai srraduie ti sa
ajungi nicaie ri, nici 1nainte , nici inapoi, pentru ca amandoua 111-
sea mna, in conditiile date, acela i lu cru .
I: Sunt reamintirile ori a utosu praveghe ri le 1n contradicfie
cu renunrarea sau cu acceptarea prezentului?
R: Luata ca ata re , reamintirea este o tehnica destul de peri -
71
 culoasa. Poate fi ori supravegherea propriei persoane i a pro priilor
fapte a a cum o pisica infometata pande te oarecii. ori o atitudine
inteligenta de acceptare a prezentu l ui. Esenta este ca, daca iti pui
problema unei realizari - Eu experirnentez asta, eu fac acest lucru
- atunci ,,eu" i ,,a c es t l uc ru" devi n, 111 aceea i rnasura , doi poli
la fel de puternici. lntr-un fel, ,,eu" i ,,acea sta" se var afla 111 c o
nfl ic t. Este ca i cum am zice ca ,,aceasta ' este
mama i ,,eu" este tatal. Admitand prez enta celor doi poli opu i,
te vezi nevoit sa dai na tere la ce va. f ntreaga idee este sa nu ac
cepri pre zenra unei ,,aceasta", iar ,,eu" va disparea de la sine.
Cu alte cuvinte , daca ,,eu" nu exista, nu va fi nici ,,aceas ta" .
Chestiunea nu sta in a-ri spune ca a a trebuie sa faci, ci 111 a
sim ti ca a a trebuie. E necesar s-o simti tu , cu adevarat. Trebuie
sa anulez i prezenra oricarui obse rva to r, a suprav eg hetoru l ui ce lo
r doua extreme. Odata indepa1iat supraveghetorul, intreaga struc
tur a dispare. Dihot o mia persista atata timp cat exista un up ra
ve g b tor care sustine unita tea structurii. Trebuie sa eli mini sup
ra veg hetoru l i i ntrea ga birocratie creata de acesta pen tru a fi sigur
ca unitat ea cent ra la nu ,, t anje te" dupa nimic altceva. Odata
elimin at, ne aflam in posesia unui spa tiu vas t i impresionant,
deoarece aces ta i birocraria afe ren ta ocupa ex trem de rnult Joe.
Dac a eliminam separaria dintr e ,,eu" i ,,cea lal ta", spatiul
devine exact, precis i dec izio na l. Spa riul do
b a ndit contine extraordinara pos ib il itate de a rezolva
situati ile 1v1te. Preze nra " supraveg heto ru l ui" sau a torul , nu mai exista evalu ator al trairii ca placuta sau dur ero asa.
" observato rului " este absolut inutila.
i: Se bazeaza oare, existenta observatorului pe dorinta ta de
a fiinta ceea ce consideri ca s·-ar numi tm nivel superior, pe con
siderentul ca daca ai lasa lucrurile sa se desfa oare de la sine,
atunci ai ramane tot ceea ce e ti acum?
R: intocmai. Cand dispare sup ra veghe toru l , notiunile de
superior i inferior i i pierd valabilitatea, prin urmare dispare
tentatia de a te stradui, de a incerca sa ajungi mai sus. Vei fi
72
exact numai ceea ce e ti.
i: Pori sa elimini foqat acest supraveghetor? N-ar fi rel ua rea
ace lu ia i joc a l e va lu arii?
R: Nu tre buie sa prive t i s up raveghe toru l ca pe tm du rnan.
Odata ce ai 111ceput sa i nrel egi ca sc opul meditatiei nu este sa te
ina lti , ci sa exi ti in preze nt , sup raveghe tornl nu va mai fi 111-
deaJuns de efic ient ca sa- i pastreze funqia i va disparea au to
mat . Caracteristica sa principala este strada nia de a fi deose bit de
eficient i activ. Starea de con tiinta absolut treaza exista de ja in
fiecare, a a ca i'ncercarile ,,efective" de a o tre zi s unt auto dist ruct
iv e. Cand supraveghetorul con s tata ca nu- i mai gasq te utilit atea ,
dispare.
i: Este posibil a o co n tiin ta treaza fa.ra prezenra suprave ghetoru
lui ?
R : S igur , pentru ca supraveghetoru l nu-i deca t o obsesie.
Poti avea o deschidere completa, o perce ptie panora mica, fara
sa· tre bui asca sa faci o separatie 111tre cele doua tabere ,,eu" i
,,cealal ta" .
L Starea de trezie completa include i sentirn.e ntul starii de
gratie ?
R: Nu prea, deoarece starea de gra tie este in mare masma o
experienta individuala. Fiecare e o indi vid ualitate i fiecare i i
traie te aceasta stare independent. Cand a disp arut s upraveghe
Cand obtii o deschidere panoramica fara ca aceasta sa mai exis te,
atun. c i starea de gratie devine ne rele vanta , chiar prin faptul
ca nu mai exista ceva sau cineva care s-o evalueze.
73
 Calea cea grea

Deoarece nim e ni nu vine sa ne salveze i, prin e;,.. .-tra po la

re , nimeni nu vine sa ne ilwnineze racand vreo v raja , calea despre
care urmeaza sa disc u tam este numita ,,cale a cea grea" sau ,,ca lea
ingusta " . Aceasta cale nu coresp w1de a teptarilor noastr e privind
studiul invafaturilor budiste , ca acestea vor fi prietenoa se,
.r ,· .
aducatoare de lini te i pace, lesne abordabile. Calea cea grea
':r ' . este un simplu contact intre doua minti: daca te desc hizi , dac a
. -r vrei ca i'ntalnirea sa aiba loc , atw1ci se va de sc hide i min tea
maestrului. Nu este nimic magic . Conditia deschiderii este un
fenomen rec iproc.
In genera l, cand disc utam despre lib ertate sa u eliberare sau
cuprindere spiritua la , consideram ca pentru atingerea acestor
scopuri nu este nevoie sa facem nim ic , ca altcine va, din afa ra ,
va avea grija de noi. ,,Nu- f i face proble me, nu te 111gr ijora , nu
p la nge , totul o sa fie foarte bine. Eu voi avea grija de tine." Suntem
tentati sa credem ca tot ce avem de facut este sane afi li e m unei
organiz af ii, sa platim taxa de ini f iere , sa se mna m intr-un registru
i apoi sa urmam ins tru c f iunil e primite. ,,Sun t pe dc:plin
convins ca organizafia voastra este competen ta, ca 1mi va
raspunde la toate 111trebarile . Suntefi liberi sa decidefi cum vreti
asupra programului. Daca intenfionafi sa ma punefi 111 situafii difi ci le
, facef i-o . Sunt la dispozitia dumneavoastra. " Aceasta atitudine
asigura confortul de a nu face nimic in afara de a urma ordinele
primite. Totul este la latitudinea celeilalte perso ane , aceasta te va
instrui i :ifi va arata unde gre qti. Spre surprinderea noastra , lucrurile
nu stau :intocmai a a. Ideea de a

75
 nu face nimic prin propriile no ast re foqe nu-i decat o dorintii
vom alatura tibe ta ni lo r. Vom purta haine tibetane i vom adopta
utopica.
obiceiuri tibetane. Aceasta ne va parea calea cea grea deoa rece
Gasirea unui drum 111fnmtand dificultatile caii si abordarea
intotdeau11a vor exista obstacole i tentarii care sane distraga de
corecta i la obiect a situatiilor de viata reala necesita un efort
la scopul propus. Stabilindu-ne 111tr-u11 centru tibe tan , timp de
ie it din comun. Esenta ca.ii 1nguste consta in efortul depus de
$ase sau $apte !uni nu avem acces la ciocolata, _a;;a _c visam l_a
i11vaiacel pentru a se recu11oa te pe sine, pentru a parcurge pro
ciocolata sau la alte bunatati cu care am fost ob1 rn11p. Probab1l
cesul renuntarii la masca. Trebuie sa vrei sa te descurci prin
ca de Craciun sau de Revelion devenim nostalgici, dar inca sun tern
propriile forte, ceea ce nu-i deloc u or.
convin i ca am gasit calea aleasa. Am infruntat dificultatile ca.ii
Sa nu cumva sa credem ca esenta caii grele ar fi un com
deveni11d destul de competent i, mae;;tri intr-un domeniu oa
portame11t plin de eroism. Abordarea ,,eroica"se bazeaza pe
recare. Ne a teptam ca magia i intelepciunea antrenamentului
considerentul ca am fi rai, im p uri, ca nu rnerita m, ca nu suntem
;;i experientei sa ne transpuna in starea mental a corecta. Uneori
gata pentru deschiderea spirituala. Ca trebuie sa ne schimbarn modul
avem senzatia ca ne-am atins telul. Pro babil, pentru ma.car ;;ase
de viata, sa deve11im altceva deca.t ce suntem acum. De exem.plu ,
sau apte luni ne vom simti ,,superiori" sau ma.car pe aproape.
daca am fi americani apartinand clasei de mijloc , sa re11u11tam la
Cu timpul, entuziasmul dispare . $i se duce, se duce ;;i tot a a,
slujbe sau la studii, sa ne parasim casele, sa ne la sam ple te sau sa
pana dispare. Cum facem fata situatiei? Starea de g1 at e sau d:
luam droguri. Daca am fi hipi, sa renuntam la dr gur i, sa ne t unde
,,superioritate " se poate mentine multa vreme , dar pana la urrna
m, sa ne aruncam la gunoi blugii jerpeliti.
trebuie sa ne 111toarcem cu picioarele pe pamant i sa revenim la
· a credem ca daca renuntam la tentatii vorn fi deosebiti, ca vorn
normal.
Ci co nsi de ra ti ni te eroi. Sau sa devenim vegetarieni i sa incer carn
Nu vreau sa afirm ca traditiile sau metodele straine nu sunt
u11a i alta. Caile sunt nenumarate. Credinta ca am pa it pe o cale
aplicabile 111 acest sens. Ba am spus i ca avem m resia a aco lo
spirituala doar pentru cane comportam total invers decat pana acum
trebuie sa existe diverse tratarnente sau pot1u11.1 mag1ce ve nind in
nu-i decat 111.anifestarea unui fals eroism i singurul care iese
ajutorul obtinerii unei stari rnentale corecte . De aici par sa
victorios, eroic, este egoul.
inceapa problemele. Sperarn ca actionand asupra materiei, _a Jumii
Acest soi de fals eroism poate fi dus pana la extrem,
fizice, vom obtine intelepciunea i intelegerea. Poate ch1- ar ne
vazandu-ne pu i in situa1ii aflate la limita austeritatii. Daca in
a;;teptam s-o faca pentru noi unii mai priceputi . Poate sunt 111
vataturile pe care le urmam ne recomanda sa stam in cap doua
stare sa ne duca intr-un spital, sa 11e administreze tratame11tul
zeci i patru de ore pe zi, vom sta. Credem ca ne vom simti de
corect si sa ne ridice intr-o stare superioara a con tiintei. Din
osebit de curafi, schimbati i virtuo i. Probabil ca in acest mo
nefericire este im posi bil , nu putem sa scapam de ceea ce sun tem,
ment nimic nu va parea 111 neregula.
suntem tot timpul ceea ce suntem.
Putem fi tentati sa imitam diferite cai spirituale, spre exem plu
Prin urm are , problema la care ne i'ntoarcem este ca pentru a
cea a indienilor americani, a hi11du ilor sau ze n-bu dism ul ja
ne deschide complet este nevoie de un dat ,,natural" sau de un
ponez. Incercand sa le urmam exemplul, vom renunta la cos tume ,
sacrificiu specific. Acest dat poate l ua orice forma, dar pe11tru a
la gulere i cravate, la curele, pantaloni i panto:fi. Sau vom
ne fi folositor, trebuie sane de te rm i ne sa renuntam la speranta
decide sa ne indreptam spre nordul Indiei in spera11ta ca ne
de a primi ceva 111 schimb. Nu conteaza cate titluri avem, dlte
76
77
 randuri de ha i n ' ·x n t i ce am purta t, cate doctrine c un uc.1 tl:rn
:-- uu la cate intt\lniri ori ce re moni i sacramentale am pa11icipat. T rc
buie sa renun[am l a ambitia de a primi ceva in schimbul darului
nos tr u. Acea s ta cs te ad eva ra ta cale grea.
Poate ca nc-am sim tit foarte bine 111 excursia facuta i'n
Japonia. Poate ne-a u placut cultura japonez ii, frumoasele tem ple
zen, ma gn ifi c e le opere de artii. $i nu numai ca am gasi t
experientele placute , dar i acestea au avut o oarecare in fl ue nta
asupra noastrii. Aceasta cultlu-a este creatia unui stiI de via a
0
complet diferit de eel occidental, iar aces te creatii ne spun cev .
Dar pana la ce nivel putem fi i nfluenta ti, putem fi mi$c a ti de
frumusetea unor opere, de cultur.a $i de im ag ini ? Nu $1:im. Abia
daca vren1 sa S3vuram amintirile. Nu vrem sa ne analiziim
experientele mai 1n profw1zime. Este o zona sensibila.
Sau po3te un guru oarecare ne-a initiat intr-o ceremonie
_ mi$ca toare , plina de sensuri. Ceremonia a fast reala, concreta $i
frumoasa , dar cat din experienta am vrea sa analizam? A fast
prea personala, prea sensibila pentru a o analiza. Preferam sa
pastram savoarea $i frumusetea astfel 1ncat, in mome nte grele, cand
suntem dep rim ati, sa folosim aceasta amintire pentru a ne simti mai
bine, pentru a ne spune ca am :fa.cut ceva meri to ri u. ca da, ne aflam
pe calea cea buna . Dar aceasta nu pare deloc sa fie calea cea grea.
Din contra, in Joe sa dam, se pare ca mai mult 3dunam. Daca ne
analizam acumularile spirituale, putem 03re sa ne amintim de vreo
ocazie :in care am dat cev3 cu adevarat, ne-am desc his $i am oferit
totul? Ne-am aratat vreodata rara masca, dez braca \i de armura, de
haine, de piele , de c ame, des chi$i pana in str af unduri? Am incercat
vreodata procesul des chiderii $i daruirii to tale? Sunt intreb ari
fundamentale. Trebuie sane abandoni:im cu ade vara t, sa oferim
ceva, sii dam ceva care ne va provoca durcrc. Tre buie sa incepem
sa demontam struc tu ra acestui c •n I c · ;ire am reu it sa-1 cream.
Procesul demontarii. al i'nlatu rftr ii . : ii ti' s c h i de rii $i renuntarii
rep re z inta ade vara tu. l proces I · i11, v q:1 rL·. I ,a care buca\ica
din noi suntem disp u$ i sa
78
renuntam? In principiu, n-am vrca sa rcnun \a m la nimic. Nu fa cern
decat sa adunam, sa const ru i rn, sa adiiugam strat dupa stra t, 3$ a ca
perspectiva unei cai grele ni se pare inspaimantatoare.
Suntem tentati sa cautam un raspuns U$Or care sa ne scu
teasc a de dmere, dar o astfel de soll qie nu se aplica unei cai spi rituale
pe care unii dintre noi nici nu au inceput ma.car s-o ur meze. Odata
ce am pii it 1ncepe du rerea , ;,i chiar pentru asta ne aflam acolo. Ne-
am asumat durerea expunerii, a inlaturarii hai nelor, pie li i, nervilor,
i nimii, crei e rul ui, pana ce ne trezim goi in fata un ivers ulu i . Nute
1113i acopera nimic . Va fi groaznic, infio rator, dar aceasta este calea.
intr-un fel oarecare, ne trezim in compania unui doctor ne
cunoscut. Urmeaza sa ne opereze, dar nu va folosi niciun anes
tezic deoarece vrea sa comunice direct cu boala de care suferim.
Nu ne va lasa sii folosim nici fatada spiritualitafii, nici specula
!ii psih o logice , false afectiuni mentale sau orice alta deghizare.
Ne dorim sa nu-1 fi intalnit n.ic iodat a. Am vrea sa tim ClU11 sa
ne anesteziem. Acolo ne aflam cu un scop. Cale de intoarcere
nu existii. $i nu pentru ca el este atat de puternic. Putem sa-i zi cem
la revedere i sii pleca m , d3r i-am spus atat de multe aces tui
medic incat, daca. ar trebui s-o luam de la capat, durerea 3r fi cople
itoare. Nu vrem s-o facem inca o data, a a ca nu ne ra mane decat
sa merge m pa na la capat.
Contactul cu acest doctor este extrem de neplacut deoa r cc
1ncercarn 111 perm3nen a sa-1 inducern in eroare, de;;i tim ca l
ne cunoa te toate tr uc w-ile . Operafia este singura moda l ita tc prin
care poate sa comunice cu noi, 3$3 ca trebuie s-o acceptam. Trebuie
sane deschidem ciitre caJe3 cea grea, catre aceasta ope rat ie . Cu
cat vom intreba mai mult ,, Ce ai de gand sa faci cu mine?", cu atat ne
vom simti mai stanjenifi, deoarece ;;tint ca suntem cine suntem. Este
un drum extrern de ingust , unul dure ros i :rarii scapare . Trebuie sa
ne ab311donarn complet $i sa co municam cu acest specialist. Pe
deasup ra , trc buie sa re nuni am la speranta unei solufii mag ice din
partea mac s tru l u i , l a crcd i nta
79
 ca prin puterile sal e ne va initia in vreu n fel ta in ic ;;i nedur c ros.
Tr e bui e sa renuntam la spe ranta unei operafii ned ure roase, l a
spe ra nta ca va folosi vreun anestezic sau seda tiv astfel incat la
tr ezire totul sa fie perfec t. Trebui e sa ne dorim cu adeva ra t sa
comunicam cornplet ;;i direct cu prietenul n ostru s piri tual i cu
propr i a viapi, fara niciun fel de ocoli ;;uri . Calea cea grea este intr-
adevar dificila i dureroasa.
I: Expune rea chiar are lac de l a s ine , ori exista vreo metoda
de a o face, de a te deschide?
R: Cred ca daca deja ai inceput sa te deschizi, cu cat te vei
s tra dui mai putin s-o foci, cu ata t procesul de deschidere va fi
mai evident. A;; spune ca este mai mult o reaq ie automata deca t
ceva ce e;;ti obligat sa faci. La inceput, cand am di scutat despre
abandonare, am spus ca odata ce te-ai deschis total fafa de prie ten
ul spirit ual, nu mai trebuie sa fa c i nimic. Lucrurile tr eb uie
!uate ca atare i a a tre buie sa procedam in toate situatiile. Sunt
momente cand ne trezim complet nuzi, dori nd sa avem ni te
haine cu care sa ne acoper im. in viata de zi cu zi ne intalnim in
totdeauna cu asemenea situatii stanjenitoare.
I: Este necesar ca prietenul sp iritual sa existe i'nainte de
procesul desc hid erii sau putem s-o facem singuri, in funq ie de
s i tuatiile i'ntalnite?
R: Cred ca este necesar sa exis te cineva care sa observe
cum o facem, deoarece ast fe l exper ie nta va fi resimtita cu mai
m ul ta intensitate. Nu-i greu sa te dez brac i 1ntr- o camera unde
nu e nimen i, dar nu mai este la fel de u or intr-una plina de oa menr.
i: $i e chiar o deschidere a noastr a catre noi 1n;;ine ?
R: Da. Dar noi nu o percepem in acest se ns. Percepem cu
intensit ate prezenta celorlalti deoarece avem atat de multa con
;;tiint a de sine.
I: Chiar nu inteleg de ce respectar ea un or conditii de auste-
80
ritate si disciplina nu reprezinta ,,cu adevara t" calea cea grea.
R: Creza.nd ca te afli pe calea cea grea, ca.nd de fapt nu e ti,
inseamna sa te amage;;ti singur . Este ca ;;i c um ai interpreta un
rol de erou. ,,Calea u;;oara" are multe punct e comune cu faptele
de eroism, pe cand calea cea grea este o experienta mai mult in
tima. Alega.nd varianta eroismului, vei constata cu stupoare ca
Ia capatul acesteia se afla nestrabatuta , tot calea cea grea.
i: Este necesar ca mai intai sa strabatem calea cea eroica i
sa perseveram , pentru ca apoi sa continuam cu-adevarat pe ca
lea cea grea?
R: Nu prea cred. Exact asta incerc sa explic. Daca abordezi
calea eroismului, adaugi propriei personalitati straturi i inveli
;;uri, deoarece ai impresia ca ai dobandit ceva. Spre surprinde rea
ta, ulterior, descoperi ca este exact pe dos. Straturile i inve
li;;urile trebuie indepartate.
i: Ne vorbiti despre necesitatea experimentarii unei dureri
atroce. N-ar putea simpla intelegere a procesului de deschidere
sa faca inutila o asemenea experienta?
R: Este o intrebare capcana. A intelege nu inseamna ca ti se
i intampla. Ai inteles i nimic mai mult. Put m sa intelegem
starile prin care trece cineva care este torturat i cum resimte
durerea, dar s-o traie ti pe pielea ta este ceva cu totul diferit . in
telegerea pe cale mentala a durerii nu este de ajuns. 0 anumita
stare trebuie resimtita ca atare. Singura posibilitate de a patrun de
in miezul problemei este sa traiqti tu insu i acea stare, insa nu
este nevoie sa creezi singur acele stari dureroase. Ele var aparea
cu ajutorul prietenului spiritual, a doctorului cu bisturiul taios.
i: Daca te afli in plin proces de abandonare i, in acest mo
ment, prietenul tau pare sa se apropie cu bisturiul rara sa-ti fi
:racut anestezie, situatia nu-i deloc placuta. Pe chipul sau se ci
tesc supararea i dezgustul , a a ca iti vine s-o iei la fuga. Ne-ati
putea lamuri cum stau lucrurile?
81
 R: L uc ru ri l · s ta u hi a r a a. Sunt asem e ni un ei operatii far a - --

R : Deschiderea nu i'nseamna sa L aut o fla gclezi cu prima

a nestez ie . h ia r Lrc bui e sa - ti dorqti sa o faci. Daca vei vindeca mult mai greu deoa rece nu i : 1i s pus 'intrc
fug, i este ca i cum c ine vn are a re ne v o ie de o g istoricul bolii . Cu cat ii spui mai multe , cu i11fil nrni
apendictomie fuge din sala de operafie. Pro ba bi1 ca ap e rcpcdc le va vindeca.
n di ce le se va spar ge.
I:Da ca a I· v:11 :11 : 1 c il · •rca i'nseamna sa te expui,
f: Darr e al tia c u p rie ten ul sp irit ual se a fla abia la inceput. II atunci sa ma expun i in l,n1 1 1111ui l u c ru pe
cuno ti doar de cin c i minute. Dintr-o data tot edificiul sepr care i'l con s iderp er icu los,
abu e te i ramai sate descw-c i singur. Po ate ca i'ti i despre car· t i11 c:1 111 11 , .1 l: 1 vc rft u ?
s p u ne: ,N, -am
s a te insotesc in aceasta calatorie. Deja au trec ut
cincim inu te. Abandoneaza-te, renun ta la to t, des curc a- te
singur iar dupa ce air eu i t, mai stam de vorba." Mie cam a
a mi s-a intamplat.
R: Vezi tu, nu are nicio importanta da ca qti
avansat sau in cepator. Impo11ant este cat de rnult
colaborezi cu tine i'nsu t. i Dacao faci, atunci
Este ca o boala oarec re.Pr es up u ne rn ca te afli in stra
inatate , te simti rau i te hota ra ti sa mergi la medic . Nu
vorbe ti aproape de loc Jirnba res
p ec t iv a, dar el te examineaza i vede despre ce-i vorba hotarand
, sa te du c a imediat la spita1 i sa te oper eze. Depinde de cat de
· av arsia ta e st e boala. Dimensiw1ile opera tiei depind
de gravita tea afeqiunii. Explozia este iminenta . Daca ai
apendicita i doc torul intarzie prea mult, poate pentru a se
imprieteni cu t in e,
atunci apendicele poate sa se rupa. Nu cred ca ti-ar
convenio astfel de situatie. '

I:De ce vrei sa faci primul pas? Cu ce te atrage

calea? Este un accident, este de s ti nu l e karma, cum se
explica?
R:Dac a te expui om ple t, a tunc i deja ai facut
primulp as. Dacao faci pe juma, t l , a tunc i e ti cu un pas aici
i cu unul dincolo. Ambig u i tn l c a s · va repercu ta as up ra
ta . Daca nu-i dai medicului toat inr nna1iil c , at unc i te
ocazie. Nu fosea mna sa te a ezi 'in fata wrni tre n 111 viteza i
sa te desc hizi fata de el. Aceasta este calea erois mul ui, o falsa
cale grea.
De cate ori ne intalnim cu ceva a a numit ,,rau", acesta re
prezinta o amenintare la adresa egoului. Suntem atat de
ocupati cu protejarea propriei existen te 111 fata acestei
amenintari, in ca t nu mai judecam deloc clar. Deschiderea necesit
a eliminarea do rintei de a ne proteja existen ta . Atunci putem
judeca i face fata situat ii lor a a cum trebuie.
i: Dar avem dreptul la mai mult de o singura incercar e,
nu- i a a? Yreau sa spun ca intr-un anumit context poti sate
desc hiz i , iar in altul sa-ti reiei brusc masca, de i nu vrei s-o
faci cu ade varat. Se pare ca dobandirea unei deschideri
totale nu-i deloc u o ara .
R: Pentru dobandirea desch iderii , confruntarea nu are
nicio inse mna tate. Odata ce ai pa it pe cale, daca renunti la
zbatere, problema se rezolva de la sine. Apoi, in situatiile
care apar nu se va mai pune problema lui a vrea sau a nu vrea.
Instinctul primar al egoului se dis ipea za deoarece el are la
baza mai mult infom1atii deja prelucrate decat provenite din
experienta di rec ta.
E ooo ul este confruntare . Daca renunti la ea, nu mai ra•ma
ne ni- meni care sa iasa i'nvingator. Dispare pur i simplu. Int c le gi.
deci, ca nu se pune problema unei victorii asupra te nd i nte i
de co nfrunta re.
I: Cand simti ca te apuca fu ria, trebuie sa ti-o manife ti .
pentru ca astfel sa obtii desc hider ea?
R: Cand discutam despre deschide re i abandonare in cazul
furiei , de exemp lu , nu inseamna ca trebuie sa ie im pe strada
i sa tra gem un ut primului venit . Ar parea mai mult o cale de
hranire a egoului deca t de manifestare a furiei cautandu-i cau
zele. Principiul este aplicabil i'ntregului proces de expunere.
Acesta sta mai mult in cautarea cauzelor decat in manifestarea

8
3
 senzatiilor. Desigur, daca cineva este complet deschis in fata
situatiilor, fara sa fie tributar vreunei prejudecati, atunci va ;ti
care aqiune este corecta §i care lipsita de sens. Daca O anumita
actiune este daunatoare sau inutila , nu-i vei da curs. o vei lua
pe drumul creativitatii §i al utilitafii. Nu va trebui sa stai in
cumpana, ci vei alege drumul eel bun.
i: Acumularile §i deghizarile defensive reprezinta o etapa
obligatorie?
R: Strangem mereu lucru dupa lucru §i apoi ne este greu sa
scapam de ele. Este ca §i cum am purta afele de la sutura unei
operatii. Ne sperie gandul ca le vom scoate, ne temem ne-am
obi§nuit ca un corp strain sa faca parte din noi. ' o metoda echilibrata. Din nefericire, exista nenumarati psihote
i: Credeti ca este posibil sa incepi sa vezi Jucrurile a§a cum
sunt, sa te vezi pe tine a§a cum e§ti, fara ajutorul unui maestru?
R_: Consider absolut imposibil. Pentru a te abandona §i a te
des ch1de complet trebuie sa ai un prieten spiritual.
i: Este absolut necesar ca prietenul spiritual sa fie o fiinta
umana in viata? · aici §i acum, nu este nevoie sa mai cautam in alta parte pentru a
R:D a. Orice alta ,,fiinta" pe care o consideram 111 stare dea
comunica este pur §i simplu imaginara.
i: Ar putea fi invataturile cre§tine in sine w1 prieten spiritu
al?
R: N-a§ prea zice. Este o situatie imaginara. Sunt aidoma
altor invataturi. Nu e vorba neaparat de cele cre§tine. Problema
este cum le interpretam. Iata esenta: 1nvataturile scrise sunt in
totdeauna deschise interpretarii egoului.
i: Cand vorbiti despre deschidere §i expunere a sinelui , mi
se pare foarte asemanator cu anumite metode de psihoterapie.
R: In cele mai multe forme de psihoterapie, chestiunea este
ca daca prive§ti procesul ca ,,terapeutic", nu vei infeleae decat
ca te supui unui tratament. Cu alte cuvin te, terapia tac,este un
hobby. In plus, vezi tratamentul ca o consecinta a istoricului
84
bolii produ sa de ceva care nu a mers bine in rel atia cu mama,
cu tata §i de aceea tu ai tendinta sa... etc. Odata ce ai 111ceput sa
lucrezi folo s indu-t e de istoricul unui caz, persoana se simte fara
scapare, fara speranta, deoarece trecutul nu poate fi schimbat.
Te simti prizonier al acestuia, fara putinta de scapare. Acest tip
de tratament este extrem de nepotrivit. Este distructiv deoarece
impiedica relationarea cu actiunea constructiva din prezent, cu
ceea ce se intampla acum, aici. Pe de alta parte, daca accentul
se pune pe situatia prezenta, pe dezbaterea problemelor actuale,
nu numai ca mijloc de comunicare, ci §i pe investigarea emotii
lor §i sentimentelor pacientului in momentul de fata, atunci este
rapeuti preocupati mai mult sa se afirme §i sa-§i impuna teoriile
decat sa lucreze cu faptul in sine. intr-un fel, situatia in sine,
momentul prezent, le creeaza o stare de teama.
Decat sa complicam , mai bine am simplifica problema teo
riilor de orice fel. Situatia actuala, momentul prezent contin in
tregul istoric al cazului §i viitoarele manifestari . Totul este chiar
dovedi ce am fost sau ce am putea deveni. Imediat ce 111cepem
sa investigam trecutul, prezentul devine confruntare §i ambitie
§i nu mai suntem in stare sa-1 acceptam a§a cum este. E o forma
de la§itate. in plus, nu-i deloc benefic sa ne privim terapeutul
sau maestrul ca pe un salvator. Trebuie sa lucram noi, cu noi
in§ine. Nu exista alternativa. in anumite circumstante, prietenul
spiritual ne poate accentua starea de durere , aceasta fiind o par te
din relatia medic-pacient. Ideea este sa nu consideram calea
spirituala drept ceva comod §i p lac ut, ci sa o privim ca un mij
loc de a vedea lucrurile §i faptele exact a§a cum sunt.
85
 Calea exterio ara

Pana acum trebuie sa fi inteles deja ca pentru a gasi calea

exterioara trebuie mai intai sa fi trait starea de autoamagire, ex
perimentand-o in intregime. Arn putea chiar sa avem indoieli in
ce prive te utilitatea caii exterioare deoarece ne-ar afecta ambi
tiile personale, dar precautia poate fi un semn ca incepem sa fim·
implicati. De fapt, in acest moment, indoiala poate fi o alta
forma a autoamagirii : sa ignoram inva tatur ile, considerand ca
in urma unei analize rationale putem deveni perfecti i extrem de
dibaci.
Abor area caii exterioare rezida din experimentarea expu
nerii, despre care am discutat in capitolul ,,Initiere" , a
deschide rii catre prezent, din a fi ceea ce e ti, din prezentarea
laturilor tale pozitive i negative in fata prietenului spiritual i
din stra dania de a-ti croi drumul singur. Odata ce te-ai aratat a
a cum e ti, ai trait experienta initierii i instalarea relatiei intre
cele doua min ti, te simti tentat sa-ti evaluezi acumularile.
Doar ai trait o stare atat de minunata! Ai reu it sate deschizi ,
prietenul s-a deschis i el, v-ati intalnit amandoi 'in acela i
moment! A fost atat de frumos, de emotionant.
Problema se na te din ve nica noastra tendinta de a ne
pune la adapost, de a fi siguri inca o data ca nu ni se intampla
nimic rau. Tot timpul cautam ceva solid de care sane agatam.
In plus, momentul ,,miracu los " al intalnirii celor doua minti
este o expe rienta a a de extraordinara, incat pare sane
confirme a teptarile legate de miracole i magie.
Prin urmare, pasul urmator pe calea autoamagirii este do-·

87
 rinra de a vedea miracole . Pana acum am citit atatea caqi de spre
viata marilor yoghini, pustnici, sfinti i re111carnati. $i toate ne
vorbesc despre miracole nemaip om enite . Fie cineva reu e;,te sa
treaca prin zid, fie 1ntoarce lumea cu susul in jos, toate sunt
miracole. Ai vrea sa-ti dovede ti ca miracolele exista cu adeva rat
deoarece iti dore ti sa fii sigur ca te afli de partea maestrului, a
doctrinei , a miracolului, sa fii sigur ca e ti puternic i aparat, o
creatura de exceptie, sigur ca te afli de partea ,,celor bune". Ai
vrea sa fii unul din acei putini oameni care au facut ceva ex
traordinar, fantastic, ie it din comun, unul din cei care au
schimbat fata lumii spunandu-ti ceva de genul: Credeam ca m-
am a ezat pe podea, cand, dintr-o data, m-am trezit stand pe tavan!
Brusca strafulgerare a intalnirii cu prieten ul spiritual, in talnirea
celor doua minti este absolut reala, o experienta verita bila,
oarecum senzationala, in fapt, o minune . Chiar daca nu suntem
absolut convin i, un astfel de miracol inseamna ca ne 1pdreptam
spre ceva, ca, 1n sfar it, ne aflam pe calea cea buna.
Asemenea stradanii repetate de a dovedi ca ne aflam pe ca
lea cea buna indica o stare de introvertire avansata; e ti foarte
ingrijorat de ce se intampla cu tine i cu propria existenta. Sim
tim ca apartinem unei minoritati i ca facem ceva extraordinar.
ca suntem diferiti de ceilalti. incercarea de a ne dovedi unicita
tea este doar o 1ncercare de a ne valida autoamagirea. ,,Desigur
ca am trait ceva extraordinar, desigur ca am vazut miracolul,
desigur ca am avut revelatia. Prin urmare, ma aflu pe cale. " Es
te starea tipica de insingurare, de introvertire. Nu mai avem
timp pentru contacte cu altcineva , cu prietenii, cu rudele, cu
lumea exterioara. Ne aflam in relatie numai cu noi in ine.
Pana la urma, aceasta abordare devine plictisitoare i sterila.
Ne dam seama ca ne amagim i, in consecinta, incepem sa ne
apropiem ceva mai mult de adevarata cale exterioara. incepem
sa ne suspectam toate adevarurile ca fiind simple haluci atii, ca
ne-am alterat experientele prin evaluare. ,,E-adeva rat, am avut o
strafulgerare de ilumi11are ins tanta ne e, dar in acela i timp am
88
n1 cerca t s-o pastrez. s-o in fac i dusa a fa st." incepem sa
des coperim ca autoamagirea nu mai funqioneaza deloc, ca
este o
simpla incercare de a ne pune la adapost, o 1ncercare de a ra
mane nwnai cu sinele, mai mult o incercare de a ne dovedi·ceva
decat o deschidere adevarata. in acest moment poti sa incepi sa
te pedepsqti, zicand: daca ma straduiesc sa renunt la amagire,
atunci acesta este un alt soi de autoamagire i daca incerc sa
evit sa fac asta, atunci i aceasta este tot autoamagire. Cum m-
a putea elibera? $i daca incerc sa ma eliberez, atunci e ia ra i o
alta forma de autoam agire . $i iata cum ne vedem con fruntati
cu reactie dupa reactie in lant , cu reaqia in lant a unei
obsesii cople itoare.
Odata ce recunoa tem autoarnagirea, cadem prada unor ob
sesii i autocritici devastatoare, ceea ce este benefic. incercarea
de a fi lipsit de ambi tii, de a te deschide , de a vedea lucrurile
intr-o lumina pozitiva este utila, deschizand drumul catre o alta
abordare a spiritualitatii . incercam sa deslu im un raspuns pen tru
urmatoarea intrebare: Cand vom reu i, cu-ade varat, sa ne desc
hidem ? Mintea ne este atat de confuza, plina de tot felul de
lucruri care ne dor: Daca o sa fac asta, atunci o sa se intample
ailalta. Daca fac aia, atunci o sa se intample astalalta. Cum sa
scap de autoamagire? 0 rec unosc , 0 vad, dar cum S-0 fac sa
dispara?
Ma tern ca fiecare dintre noi trebuie sa treaca prin aceste
momente. Eu nu ofer un manual-ghid al iluminarii. Nu va ga
rantez nimic. Doar va sugerez ca ceva este in neregula cu
aceasta abordare .
Poate chiar noi simtim ca este ceva in neregula i cautam
sfatul maestru lui :
- De i n-ar trebui sa va spun as ta, sunt complet convins ca
metoda este buna, dar ceva nu m rge cum treb uie. M-am tot
straduit, dar m-am trezit coplqit de rca q i a 111 ]ant a senzatiei
de aparare.
- Foarte bine, i ce dore ti?
89
 - Nu 111 1 i :; 11111 i11 s l;.1 rc de nimic altceva deoarece toate aces-
tea ma bs ·tk :1/:t .
- Foan · hi11 ·, 1 ·l 1 xc aza- te.
- $i cum s - o ,f · '! /\ ve ti vreo
sugestie?
- Ma tcm ·a m1 1 l sa - ti ofer o solutie de moment. Casa ma
dumiresc, trcbui · s· ti u ce este in neregula cu tine. Asta ti-ar raspunde
oriG s pec ia lis t. Daca ai vreo problema cu televizorul, nu te apuci sa
schi mbi prima piesa. Mai intai examinezi intreg circuitul. Care parte
nu fw1ctioneaza? Care piesa este defecta?
- Pai, nu tiu cu exactitate. Dar in secunda in care incerc sa
abordez subiec tul, parca o iau razna, nu mai infeleg nimic. Cand
incerc sa gasesc o solutie, nu-mi iese nimic. Probabil, pe undeva
este vreun scurtcircuit.
- Mare problema.
- Vedeti, de cate ori tncerc sa pun lucrurile la punct, a a cum
dumneavoastra i alti mae tri m-ati invajat, incerc, incerc,
_dar nu reu esc sa-i dau de capat. Lucrurile merg rau tot timp ul.
Daca incerc sa fac o asana, sa inspir prana, sa fiu zazen, cu cat
: ma straduiesc mai mult, cu atat apar alte i alte i alte probleme. Sa
nu credeti ca nu am incredere in doctrine, in invafat uri, in metode. imi
iubesc mae trii, sunt absolut devotat invataturilor. Am o incredere
de nezdruncinat in adevarul !or. $tiu ca o mul time de oameni reu
esc sa strabata calea aceasta cu destula u u rinfa, dar ce se intampla cu
mine? Poate am o karma nefericita, poate sunt oaia neagra a familiei.
Oare asta sa fie? Daca a!;,a stau lucrurile, atunci voi merge pe jos
pana in India, in ge nunchi daca tre buie , voi face orice sacrificiu
mi se cere. Pot chiar sa tin orice fel de post. Sunt dispus sa ma
angajez la orice, numai sa obtin ce vreau, sa obtin cu adevarat. Ce sa
fac? in car tile voastre sacre nu exista vreo indicaJ:ie pentru cineva ca
mine? Nu exista niciun leac, nicio penitenta pe care s-o indeplinesc?
- Nu cred. Mai treci maine pe aici . Poate reu im sa gasim ceva.
Cam a a \i - ar putea raspunde prietenul spiritual: Mai treci
90
i maine, sau pe la sfa r itul saptam a n ii . J\ll:1i vo 1 l>i111 11o i tk s prc
asta, dar sa nu-ti pierzi speranJ:a.
$i tu iara i il vizitezi, consider a nd ca ai pr bl c mc care ar
face sa se clatine lumea iar el are deja pregatit e ras p unsurile ca
re te-ar mulJ:um i . $ i, din nou, iti pune acelea i 'intrebari:
- Ce mai faci? Cum te descurci?
- Cum adica? Eu a teptam raspunsul dumneavoastra. $titi ce
fac! Ma simt mizerabil!
Ei, i-atunci te 'intuneci Hi vine sa dai cu toate de pamant. Ca
de obicei, nimic nu se intam pla, saptamanile tree una dupa alta iar
tu te intorci iara i i iara i i iara i. E ti disperat consi derand ca nu
vei gasi nicio solutie, dar cine tie , poate saptama na viitoare, a
patra, a cincia sau a aptea saptamana. Oric um , apte este un numar
simbolic, un numar mistic. Dar vremea tre ce. E ti complet
deprimat. incepi sa te gande ti la alte variante. Ajungi sa iti spui:
Daca a cauta pe altcineva? Mai bine m-a intoarce acasa, printre ai
mei. Situatia ma depa e te. Se pare ca 'intre el i mine nu exista
comunicare. El zice ca ar fi ceva, dar ma simt dezamagit, nu se
intampla nimic... A a ca stai i a tepfi. De cate ori 'ii vezi tii ce are
sa-ti zica: ,,Intoarce-te i meditea za" sau ,,Ce mai faci? Poftim o
cea ca de ceai." Mereu acela i lucru, iara i i iara i.
Ce nu merge? De fapt nu-i nimic in neregul a, chiar ni m i c .
SituaJ:ia este chiar roz, atata timp cat prietenul spiritual e tc i n teresat
de tine. Gre ita este aceasta perioada de a teptare 'in arc te
straduie!;,ti sa depa e ti un obstacol , ea in sine este eroa rc,a deoarece
in acest tim p , in loc sa te deschizi catre exterio r, 1 i concentrezi toate
energiile intr-o lupta interioara , cu tine in uf i. in mintea ta i-a facut
loc notiunea de ,,marea incerca re" i te interiorizezi obsesiv. Asta nu e
in regula.
Mai bine sa va spun povestea lui Naropa !;,i a maestrului Tilopa,
marele invafat indian. Tilopa a fost un guru care a pe trecut
doisprezece ani impreuna cu 'invafiicelul sau Naropa fa cand un lucru
identic cu cele discutate mai sus. T ilopa ii sp unea:
91
,,Daca te duci ;;i imi aduci o supa de la hanul acela te voi invata
voi 111cerca sa te 111vaf '. Dupa ce manea o bataie sora ' cu moar- ' '
tea din partea bucatar il or, Naropa reu;;ea sa-i aduca supa sustra sa
cu atatea sacrificii. Cand, plin de sange dar fericit reu;;ea sa-i
intinda farfuria, Tilopa zicea: ,,Vreau alta, du-te ;;i fa-mi rost."
A;;a ca Naropa se duce, sustrage supa ;;i se intoarce mai mult
mort decat v"iu. 0 face pentru ca i;;i dore;;te mai mult decat orice
sa dobandeasca invafaturile. Apoi Tilopa ii spune: ,,Multumesc,
acum sa mergem in alta parte". Acest soi de incidente s-au tot
repetat pana ce rabdarea lui Naropa a ajuns la limita. in acest
moment Tilopa ;;i-a scos sandaua ;;i 1-a plesnit peste fata. Se in
tamplase Abhisheka, marea ;;i profurida Abhisheka, cea pentru
care cuvintele sunt prea sarace ca s-o descrie. Pocnetui unei
sandale peste fata ;;i , dintr-o data, Naropa nus-a mai confruntat
cu nicio indoiala. ' succes, intervin automultumirea i'i agresivi tatea. ,,$tiu eu ce fac,
Dar sa nu ne liisam furati de povestire. Problema este calea
exterioara, drumul exterior. Pana acum am intors autoamaoirea
0
A
pe to ate fe tele . Ii suportam povara asemeni testoasei care i;;i
d uce cara pacea. Am tot incercat sa ne adapostim sub ea incer
cnnd, de fapt, repede ;;i a gresiv, sii pii.trundem ,,undeva" . Trebu
ie sa renuntam la pripeala , la agresivitate ;;i la ambitia de a do vedi
ceva. Ar trebui sa aratam compasiune fatii de noi in;;ine ;;i atunci
am putea pii;,i pe calea exterioara .
Ajun;;i aici, ar fi necesar sa discutiim sensurile compasiunii,
care este cheia ca.ii exterio are. Cel mai bun ;;i mai corect
termen prin care am explica aceasta stare este claritatea, claritate
ce in
clude caldura sufleteasca. La acest nivel actul meditatiei este
' '
unul de 111credere in sine . Daca experienta incepe sa se
manifes- te in activitatile zilnice, 111cepi sii ai incredere in tine
i'i sa ai o atitudine plina de compasiune. Acest tip de compasiune
nu in seamna mila pentru cineva. Este ciildura sufleteasca. Va
exista exact atata caldura sufleteasca, pe cata deschidere i'i
claritate vei arata, un sentiment incantator al lucrurilor pozitive
care in cep sa se desfa;,oare permanent in interiorul tau.
Indiferent ce
92
Jaci, medit atia cunoai'terii de sine nu tre bu i e privita in sens
strict tehnic, ca o piedica , ci ea este un act atat spontan cat ;;i
incantator. Este procesul continuu de imprietenire cu tine insuti. in
continua.re , imprietenindu-te cu tine , nu mai poti sii. tii aceasta
prietenie in interior, trebuie cumva s-o manifei'ti , aceas ta
devenind relatia ta cu lu mea. Astfel, compasiunea devine un pod
catre lw11ea exte rioara. Increderea in sine ;,i compasiunea te fac sa
dansezi cu viata, sa intri in legiitura cu energiile lumii. in lipsa
deschiderii ;;i a acestui mod de a vedea lucrurile, calea spi rituala
devine o golgota a dorintei. Ramai prizonierul dorintei de a fi
mai bun, de a atinge scopuri imaginare. Daca ne dam seama ca nu
putem sa ne atingem scopurile, vom resimti dez nadejdea ;,i chinul
unei ambitii neimpli nite. Pe de alta pa; i e, da ca simtim ca avem
lasa-ma in pace!" Nu ne mai incapem 111 piele de atata ;;tiint ii,
asemeni unor anumiti ,,expef!i" care l<; ;;tiu pe toate . Daca cineva
ne pune intrebari, mai ales unele stupide
ori dificil de riispuns, in loc sa dam o solufie, devenim furio;;i.
,,Cum ai putut sa spui w1 asemenea lucru? Cum ti-a trecut prin
cap sii. ma intrebi o asemenea nerozie? Tu nu-ti dai seama la ce
nivel ma aflu eu?" '
Sau am putea ajunge la un soi de meditatie ambigua , incer cand
un fel de ,,transa mistica". in aceste cazuri, vom lasa im presia de
oarecare pace ;;i religiozitate in sensul clasic, dar in permanentii va
trebui sa ne controlam ;;i sii. ne intretinem ,,exta
zul", situa{ie din care se nai'te o stare continua de supraveghere
i pastrare a imaginii create. Este eroarea specifica practicilor
Hinayana, de automeditatie ;;i de a utoilumin are, ceea ce intr-un
anumit sens este o forma de agresivitate. Nu exista nicio urma
de deschidere ;;i de compasiune, deoarece e;,ti concentrat numai
asupra propriei persoane.
Compasiunea nu are nimic de-a face cu vreo reu;;ita de ori ce
fel. Ea este cuprinzatoare i'i foarte generoasii. Cand apare starea
de adevarata compasiune, nu mai ;;ti i daca ei'ti generos cu
93
 tine sau c u il a l [i , leoa rece compasiunea se manife s ta ca o au ra
la rga, ato tc u pri n za toare, fara sa implice un ,,pentru m in e· ' au
,,pentru cei la l1i" . Este plina de bucurie, bucurie consta nta, buc u
rie in s e nsul 1nc rede rii, in sensu l unei extraordinare stari de bi ne
i de bogatie .
Compasiune a ar putea fi exprimata ca starea de bine abso
lu t: o atitudine anti-nefericire , un razboi impotriva lui a vrea.
Conrine toate tip uril e de trasatur i pozitive, vizion aris m , e x
pan siun e, genero zita te, iar aceasta implica o gandire de ansam
blu, un mod mai liber i mai direct de a te raporta la tine i la lumea
exterioara. Iata de ce a doua yana este numita ,,Mahayana" ,
,,Marele vehic ul". Este starea in care iti dai seama ca te-ai nas
cut bogat, nu ca trebuie sa devii bogat. Fara aceasta convingere ,
meditatia nu poate sa- i arate roadele.
Compasiunea te face sa intri imediat in legatura cu ceilalti
- pentru ca nu mai prive;;ti oamenii drept ni;;te entita!i care iti
consuma energia. Ei te incarca energetic , deoarece in procesul
relationarii iti con;;tien tize zi starea de bine ;;i de plenitudine.
Daca ai de facut fata unor probleme majore cum ar fi confrunta rea
cu diverse persoane sau situatii, nu rnai ai senzatia ca-ti epuizezi
energia . Fiecare situatie dificila ti se inrati;;eaza drept o ;;ansa
excelenta de a-ti manifesta sanatatea ;;i bogatia. Privind viata din
aceasta perspectiva , vei simti ca nu-ti lipse;;te nimic.
Compasiunea , considera ta drept cheia caii exterioa re,
Mahay ana, face posibile aqiunile transcendentale ale
bodhisattva. Cal e a Bodhisattva se deschide prin generozitate ;;i
dan ure , oferi rc :;; i d esc hidere , prin procesul de abando nare.
Desch i derea nu 1nsc amna sa oferi ceva cuiva, ci inseamna sa
renunti la a e, r ·c va i la ideea fundamentala de a dori ceva.
Aceasta e s t clw w param ita , paramita generozi tat ii. Este invata
tura care 1\ i , ru i n ci"i nu tre bu ie sa pui paveze intre tine ;;i ceilalti,
te ind a m n[1 .·:1 ncrcde re in boga!iile tale natura le , iti spune
n,i
ca e t i 11 ,1 .·;, 1 · d csc hiz i . Aceasta este calea exterioa ra. Daca renun!i
1
l:1 ., p1 v l v1 q i i " , s fl natatea mentala incepe sa se irnbu na ta-
94
1c a ca , ducand la urmatorul pas bodh i sa tt va, shila paramita, di
sc ip li na, sau paramita moralita!ii.
Deschizandu-te , renuntand rara rezerve la argumentul ,,eu
fac asta, eu fac ailalta", renuntand la tine insuti, situatiile legate
de intretinerea egoului sau de acw1mlari i i pierd relevan ta.
Aceasta este treapta cea mai inalta a moralitatii, intensificand
starea de deschidere i de curaj: nu-ti mai este teama ca tu sau
altcineva va fi ranit , deoarece e;;ti complet deschis. Dispare
teama ca nu vei rezolva o situatie, ceea ce duce la rabdare,
paramita kshanti . Iar rabdarea genereaza forta virya, trasatura
de baza a starii de bine. Forta este imensa bucurie a trairii adu
cand cu sine viziunea panoramica a meditatiei atotcuprinzatoare,
traie;;ti dhyana, deschiderea. Nu mai prive;;ti situatia din exteri or
ca fiind ceva separat deoarece resimti din plin bucuria de a tra
i.
Apo i, devii ;;i mai deschis. Nu mai tratezi lucrurile ca fiind
acceptate sau respinse. lei fiecare situatie a a cum este. Nu-ti
mai pregate;;ti nicio strateg ie, nu mai incerci nici sa infrangi
vreun du;;man, nici sa atingi vreun tel. Nu mai ai nimic de-a fa ce
cu a aduna sau a da. Dispar ;;i teama ;;i speranta. Astfel se
dobande;;te prajna, cunoa;;terea transcendentala, capacitatea de
a vedea lucrurile a;;a cum sunt in realitate.
Prin urmare, tema principala a ca.ii exterioare este abando
narea stradaniei care sta la baza egoului. Sa fim complet des chi
;;i, sa avem acea incredere absoluta in noi in;;ine - iata ade
varatul sens al compasiunii i al dragos tei. Auzim mereu
vorbindu-se despre dragoste, pace ;;i intelegere. Dar cum sa
dam cu adevarat via.ta iubirii? Iisus a zis: ,,Iube;;te-1 pe aproape
le tau". Dar cum sa-1 iubim? Cum sa procedam? Cum sane ara
tam dragostea pentru intreaga umanitate, pentru intreaga plane ta?
Pentru ca trebuie , acesta-i adevarul! Daca nu iube;;ti, e;;ti
condamnat, e$ti pierd ut, n-ai niciun rost pe lume! Daca iube;;ti,
urmezi calea, e;;ti pe drumul eel bun. $i? Multi oameni au o vi
ziru1e foarte romantica despre dragoste, fac caz de ea la fiecare
95
 doua vorbe. Dar vine un mom ent, o perioada cand n-o mai ga sim
Manifestarea Bodhisattva este ca i cum lu na s-ar reflecta intr-
atat de inaltatoare. S-a intamplat ceva stanjenitor, am avut o
o suta de boluri cu apa, astfel incat sa fie o su ta de luni , ca te una
problema personala. $i atunci ne vine sa dam cu ea de pamant. Devine
in fiecare bol. Nu este nicio fotografie a lunii , nici vreun desen
o activitate oarecare , persona la , ru!;, inoasa, inceteaza sa mai
fa.cut de cineva dar, nu se tie din care motiv, se intampla sa avem
fie un sentiment div in . $i ne spunem: hai sa nu ne mai gan dim la
o suta de ]uni reflectate intr-o suta de boluri cu apa.
asta . Hai sa aprindern iar flacara iubirii din nou !;,i din no u , iar
. Desch ide rea inseamna acest tip de credin ta !;,i incredere absolu te
noi vom contiIJ.ua 111cercand sa ignoram aceasta latma a
in sine insu!;,i. Astfel se manifest a starea de compasiu ne, nu prin
fiintei umane, straduindu-ne sa fim virtuo!;,i , iubitori !;,i blanzi.
incercarea deliberata de a crea cele o suta de luni, cate una pentru
Poate ca multi se vor simti leza ti , dar ma tern ca dragostea
fiecare vas.
nu este numai frwnusete !;,i bucurie romantica . Dragostea este
Problema este ca suntem prea implicati in incercarea de a
asociata in aceea!;,i _m as ura cu urate nia, durerea !;,i violenta. Nu
dovedi ceva, incercare legata de obsesie !;,i de sentimentul frus trarii.
este gradina raiului. Dragostea , com pasiu nea, calea exterioara
Cand incerci sa dovede!;,ti sa u sa obtii ceva, nu e!;,ti deloc deschis,
se raporteaza la ,,ceea ce este". Pentru a cultiva dragostea , dra
trebuie sa verifici toate amanuntele, trebuie sa le pui
gostea universa la, dragostea cosmica sau oricwn ai vrea s-o
,,in ordine ". Este un mod de viata teribil de obsesiv care nu do
nume!;,ti, trebui e sa accepti viata a!;,a cum este, cu lumini !;,i cu
vede!;,te nimic . Poti sa faci catalo gari dupa nu.mar !;,i cantitate:
um bre , cu bine !;,i rau. Trebuie sa te deschizi catre viata, sa co
eel mai grozav, eel mai mare, il avem pe eel mai importan t, eel
munici cu ea. Poate ca te lupti sa adu i pacea !;,i dragostea
mai lung, eel mai eel. Dar cine i!;,i va mai aduce arninte de re
straduiridu-te sa le raspande!;,ti: ,,0 vom face, .vom cheltui mii
cordul meu dupa ce mor? Sau peste o suta de ani? Sau peste ze ce?
de dolari ca sa popularizam peste tot doctrina dragostei , vom
Sau peste zece minute? Recordurile care conteaza sunt cele ale
proclama domnia dragostei!" Foarte bine, proclam ati-o, cheltu
momentului dat, ale prezentului, in orice caz comunicarea !;,i
iti-va banii, dar cum ramane cu graba !;,i violenta din spatele
deschiderea au loc cu adevarat, acum. Aceasta este Calea exte rioara
acestei activitati? De ce vreti sa ne impuneti viziunea voastra
- calea bodhisattva. Unui bodhisattva n-o sa-i pese daca prime!;,te
asupra dragostei? De ce atata graba !;,i violenta ? Daca dragostea
vreo medalie de la o mie de Buddha care il proclama eel mai
voastra se deplaseaza cu asemenea viteza manifestandu-se ca !;,i
mare i mai tare din intreg universul. N-o sa-i pese de loc. in
cum i-ar agresa pe ceilalti, atunci ceva e in neregula. Este ca !;,i
scrierile sacre n-o sa cititi nimic despre vreun
cum am avea o lumina intuneca ta. Prea multa ambitie ia forma
bodhisattva care a primit premii. $i lucrurile chiar a!;,a stau . El
prozelitismului. Nu este o situatie externa in care comunici lu
nu are nevoie sa dovedeasca nimic. Manifestarile bodhisattva
crurile .a!;,a cum sunt. Valoarea suprema a sintagmei ,,pace pe
sunt spontane, sunt viata exterioara , comunicare exterioara care
pamant" este inlocuirea notiunilor de pace !;,i razboi cu o des
nu implica nici efort, nici graba.
chidere completa !;,i egala atat in fata aspectelor pozitive, cat i in
fata celor negative ale lumii. Este ca i cum ai privi lumea de i: Presupun ca a fi bodhisattva inseamna sa ajuti oamenii,
undeva de sus: aceasta este lumina i acesta este intunericul. Le iar oamenii cer anumite lucruri._Prin urmare, un bodhisattva
accepti pe aman doua, :fara sa tii partea luminii impotriva intu trebuie sa indeplineasca anumite activitati. Cum se impaca ide ea
nericului . de a fi complet deschis cu nevoia de a rezolva anumite ches-

96
97
 ti uni?
R: A fi dcsc h i s nu 'inseamna sa fii inert. sa te transfonni intr-
un zombi . Jn s e a11111a sa fii liber sa fa. ci ceea ce trebuic intr-o
anumita i lu aii e . Deoarece nu ai nimic de ca;,tigat sau dt·
pierdut, poti as gase ti solutia cea mai buna. $i rec ipro c , daca
ceilalti vor ceva de la ti ne, este treaba !or. Chiar nu este nevoie sa-ti
creezi o· im a g ine de "baiat bun". Deschidere inseamna sa fii
ceea ce e$ti . Daca te placi a$a cum e$ti, atw1ci comunicarea i
deschiderea vin de la sine. Este asemeni lunii de care am dis cutat
adineauri: daca vasele se afla acolo, atunci iti vor reflecta
"lunicitatea". Daca nu exista, n-o vor reflecta. Daca exista doar
pe jumatate, vor reflecta doar o jumatate de luna. Depinde nu mai
de ei. Tu qti luna, te afli acolo, e$ti deschis iar vaseJe te
pot reflecta sau nu. Nici nu-ti pasa, nici nu trebuie sa-ti pese. Tu
exi;;ti pur ;;i simplu.
Situatiile apar de la sine. Nu este nevoie nici sa interpretam
anumite roluri, nici sa mergem in locuri special amenajate.
: Cred ca multi au incercat a$a ce va, limitandu-$i drastic zona
de activitate. Ne-am consumat atata energie concentrandu-ne
asu pra unui singur obiectiv cand, spre surprinderea no astra ,
desco perim ca sunt zone intregi pe care le-am sea.pat din
vedere.
I: Putem sa incercam starea de compasiune ;,i, totu$i, sa ga
sim solutiile potrivite?·
R:Cand graba ori violenta au incetat sa mai exis te, constati
ca ai indeajuns de mult spatiu de manevra pentru a gasi solut1i
$i analizezi situatiile cu mai multa claritate. Devii mult mai efi cien
t, iar solutiile sunt cele potrivite.
I: Cred, Rinp oc he, ca faceti o diferenta intre cal e a ex te. ri o
a ra ;,i cea in te rio ara. Ati putea sa specificati ce di£ rente
vede i intre extern ;;i intern?
R: 1n accepfiunea ta, cuvantul ,,interior" implica o l upt a.
intoarcere in sin e pentru a afla daca e;,ti com pat i bil , i'ncle ajuns
de , meritoriu $i de ap t, sau nu. In aceasta abordar cxi' t a pra
98
multa munca asup ra ta ins uti, prea mul ta co nce ntrar e
interioara. Chiar daca metoda caii exterioare este concentrarea
nw11ai asu pra a ce exista cu adevarat, a renuntarii la tea.ma ca
poti gre$i, se intampla sa nu ajungi la niciun rezulta t. Trebuie sa
renunti la obsesia ca nu te vei adapta situatiei sau ca vei fi respins .
Trebu ie sa iei viata exact a$a cwn este.
i: De unde vine caldura emanata catre ceilalti?
R: Ea vine din absenta oricarei violente.
I: Dar nu acesta este scopul?
R: Aidoma caii, este puntea. Nimeni nu traie$te pe o punte.
Rolul pw1tii este sa treci peste ea. Practica meditatiei reprezin
ta, in sine , o activitate lipsita de vio len ta, ceea ce define$te
dharma. Dharma este inteleasa drept ,,lipsa patimilor" , aceasta
impli cand lipsa agresiu nii. Daca e$ti supus patimilo r, dore;;ti
sa obfii un anumit lucru cat mai repede , pentru a-ti satisface
dorintele. Cand nu ai de potolit nicio patim a, nu exista nicio
graba, nicio violenta. Prin urmare , daca o persoana se poate
conforma cu adevarat simplitatii practicii meditatiei, atunci
violenta dispare de la sine. Daca dispare graba de a obtine
ceva, iti permiti sate relaxez.iDaca iti permiti sa te rela xezi ,
atunci ai timp sa stai de vorba cu tine, sa te iube$ti, sa te
imprietene$ti cu propria-ti per soana. $i atunci gandurile,
emotiile sau orice altceva iti va trec e prin minte vor amplifica
permanent actul de imprietenire cu si ne.
Un alt mod de abordare este sa prive$ti compasiunea drept
latw-a terestra a meditatiei, ca sentiment al pamantului $i
traini ciei. Mesajul emanat de caldura compasiunii este sa nu
te pri pqti sa iei fiecare lucru a$a cum este. lndianul american
Sittino
" b
Bull" - Taurul care '-ade - pare a fi un exemplu perfect.
,,Sitting Bull" este foa1ie solid si teluric. Poti sa fii foa1ie pre-
0
zent, chiar daca stai nemi;,cat.
I: Ati afirmat ca starea de compasiune i;;i poate mari inten
sitatea, dar $i ca fenomenul nu trebuie sa ne preocupe in mod
99

special.
R: Ea se dezvolta, cre te, fermenteaza prin ea insa i. N u e
nevoie de niciun efort.
i: Poate la un moment dat sa se stinga?
R: Nu chiar . Shantideva ne invata ca orice aqiune lipsita de
compas iu ne. este ca i cum ai plant a un copac ma rt, dar ca orice
aqi une plina de compasiune este similara plantarii unui porn viu.
El cre te i cre te la nesfar it :f'raa sa moara vreodata. Chiar daca
pare sa se usuce, las a in urma O samanta din care cre te al tul.
Compasiunea este organica. Existe nta ei este neintrerupta, far a
sfar it.
i: Exista un soi de caldura care apare atunci cand intri 111
legatura cu cineva, dar apoi , nu se tie cum, acea forma de
energie te cople e te i te im o bili zea za astfel incat nu mai ai
niciun pie de spatiu de mi care.
R: Daca acea caldura apare fara vreun scop impus, atunci
este utila i absolut benefica . Cand prepari iaur tu l, daca ridici
prea mult temperatura sau amesteci mai mult decat este nece sar
'
nu reu e ti pana la urma sa faci un iaurt bun. Daca doar ii pui la
temperatura corecta i ii la i in pace, vei obtine mereu un iaurt
de calitate.
i: Dar cum tii cand sa la i lucrurile sa curga de la sine?
R: Nu trebuie sa te controlezi tot timpul. Decat sate supra
veghezi, mai bine la i lucrurile in voia lo r, decat sa-ti impui ce va
cu tot dinadinsul, mai bine ai incredere in fortele ta k . Cu cat
incerci mai mult sa-ti impui ceva, cu atat tulburi mersul normal
al lucrurilor. Chiar daca intreprinzi ceva riscant, chiar dadi
exista riscul ca 111treaga afacere sa se duca d rapa , nu trebuie
sa-ti faci griji.
i: Ce se intampla cand cineva este intr-o situatie dificila i
tu iti faci griji pentru el?
R: Ingrijorarea nu te ajuta la nimic . Cel mult ii va inrautati
100
situatia.
i: Se pare ca situatiile despre care dis c ut am solicita lipsa
rotala a starii de frica.
R: Ai perfecta dreptate . Necesita gandire pozitiva, o menta-
litate sanatoasa.
I: Dar daca este nevoie sa comi!i un act violent asupra cui
va, aceasta fiind singura solutie prin care poti sa-1 ajuti?
R:0 faci pur i simplu.
i: Chiar daca nu ai atins deplina stare de compasiune i in
telepciune ?
R: Ince prive te 111telepciunea, sa nu-ti faci problem e. Pro-
cedezi exact a a cum o cere situatia. Situatia cu care te con frunti
este prin ea insa i indeajuns de profunda pentru a fi con siderata o
forma de cunoa tere. Chiar nu ai nevoie de informatii
suplimentare . Pentru a actiona, nu ai nevoie nici de sustinere,
nici de cineva care sa te dirijeze. Sustinerea apare din inse i si
tuatia in care te afli. Cand este nevoie de o solutie dura, o aplici.
E ecesar sa actionezi. Nu tu impui duritatea. Tu e ti doar in
strumentul care aplica solutia.
i: Dar cand nu resimti starea de compasiune, cum creezi
ace! pod?
R: Nu trebuie sa sim/i compasiunea. Intre compasiunea
emot io nala i compasiunea compasiune exista o difere
nta. Compasiunea e ti tu. De obicei, daca qti desch is, compasiunea
apare de la sine pentru ca nu te preo cupa niciun fel de autocon-
solare.
i: Podul compasiunii necesita o intretinere permanenta?
R: Nu cred. Necesita mai mult con tientizare decat intreti
nere. Mentalitatea corecta este sa fii con tient ca poct'ul se afla
acolo.
I: Ce-i de facut cand, datorita vreunui motiv , te temi de ci-
101
 neva? In cc ma r,rive te, aceasta situarie anule aza co m pas i un c a. - ,1,n· t e l1 g·et n ta p rim ord. i ala···. 1 c a ll i l _a 'i .nc_ ptutu-
u •tu _l
.
• d
emn an

R: om pas iun ea nu inseamna sa caufi pe cineva care arc 111s• turilor. Aproape ca ii pop spun e ,.o nc mar g m 1t a m
ror 1ncepu · · · • t Este o
nevoie de ajutor sau de care sa ai grija. Ea este o gand i r pozi • - e" Nu trebuie sa rnai ca ut1 n1c 1 un mcepu -
redere m 1m . . . . l .
tiva , pro fund a, orga nica , o viziw1e de ansamblu. Teama de ci -
neva pare sa arate ca nu e ti sigm pe tine $i de aceea te temi de c_ . · d a " l a deci nu trebuie sa gasq t1 o so l uf1 e
tuatl e pn mor 1 , _ d
o gica
o anumita situarie sau persoana. Frica se na$te din ne s ig u ran ra. •
Daca $tii cu-adevarat cum sa faci fafa unei situafii 1nspai manta ;ent 1a descoperi inceputurile. El este deja. Este tara e mce-
toare, atunci frica este ine xiste nta. Frica este generata de pani ca , put.
de tulburarea data de incertitudine. lncertitudinea te face sa-ri
pierzi increde rea, sa simfi ca nu e$ti '.in stare sa faci fafa acelui
pericol misterios care te ameninfa. Cand ai o relafie de compa
siune cu tine 111sufi nu te mai temi de nimic , deoarece $!ii ce ai
de fa.cut. Daca $tii ce ai de facut, atunci $i aqiunile tale vor fi
calculate $i previzibile. Atunci vei descoperi prajna , $tiinfa de a
te descurca in situafiile date.
i:in acest context, ce infelegefi prin aqiuni?
R: Acfiunea, sau proiec f ia , este reflexia ta in oglin da. Daca
e$ti nesigur , Iumea ifi va trimite 1napoi aceasta reflectare a ne
siguranfei ce va incepe sa te bantuie. Chiar daca e$ti bantuit de
nes igur anfa , nu-i decat simpla ta imagine '.in oglinda.
i: Ce vrefi sa spunefi prin: ,,daca manife ti compasiune fafa
de tine insufi, atunci $!ii ce ai de fa.cut."
R: Aceste doua aspecte ale meditafiei apar 'intotdeauna si multan
. Daca e$ti deschis $i ai o atitudine pozitiva fafa de tine '.ins ufi,
atunci $lii au to ma t ce aide :facut , deoarece tu nu mai re prezinfi un mi
ter. Aceas ta este jnana, ,,infe lepc iu nea", ,,in fe lepc iu nea-c on$ti e
nt i za re care se treze$te spon tan" . A fli dintr-o data ca ex i!;, l i , atli cc
e$ti, prin mrnare pofi sa ai in cred e re 111 li ne chiar din a c l mo me
nt.
i: Da r, v r ·au c.: u ade vara t sa ma im prieten esc cu mine 111-
s umi, a tu n ·i 1111i a disparea tea.ma ca tot timpul fac catc o gr · eala?
R: I. ·si g,u . ( ' u v;1ntu l tibetan pentru infelepciune e t e yesh<',

10 2
103
 Simtul umorului
'

a:-J: -)-_2'-
- ---,----- ._d .Ql!,,
( .......
Ar fi interesant sa privim tema data prin prisma a ceea ce nu
este simtul umorului. Lipsa umorului pare sa provina din
mentalitatea ca totul este ,,greu". Ca lucrurile sunt foarte difici le
. ' i ingrozitor de oneste, ingrozitor de serioase, cum ar fi, prin

---\- analogie, un cadavru viu. Acesta este macinat de suferinta, are

tot timpul pe fata un rictus de durere. El a experimentat ceva
dificil - realitatea - i cum este ingrozitor de serios i a mers

I
--)
"("
,
atat de depart e, a devenit un cadavru viu. Rigiditatea unui ca
davru viu exprima exact opusul umorului. Este ca i cum cineva
ar tine deasupra capului tau o sabie ascuf ita. Daca nu meditezi
cum tre buie, daca nu stai corect i nemi cat, atunci exista cine va
\
"·- --
/., gata sa te love asca . Sau daca nu ai grija de viata ta respec tand
canoan ele, cineva este gata sa te pedepseasca. Acesta este
,.,
autocontrolul care te domina. 0 supraveghere lipsita de sens.
Orice am face este in permanenfa observat i cenzurat. Supra

--,- - -·--€ ' /

veghetorul nu este Big Brothe r, Fratele eel Mare, este Marele
Eu! 0 alta trasatura a mea este sa ma tin sub observatie, sa am
ochi i la ceara, gata sa ma pedepsesc, gata sa-mi infierez gre e lile.
,,,:;.Y· r:..· \.
t D1 v Acest tip de abordare nu confine niciun pie de bucurie, nici
ma.car un fir de umor.
Tipul acesta de rigiditate se aplica foarte bine i materia
lismului spiritual. Deoarece m-am alaturat unei anumite coli
de meditatie , deoarece apartin unei anumite credinte, datorita
convingerilor mele religioase, trebuie sa fiu baiat bun ori fetita
de treaba, onest, credincios, bisericos. Trebuie sa ma conformez
standardelor bisericii, regulilor i canoanelor. Daca nu-mi inde-

105
 J in_es c bl,i q i l e vo i fi conda 1at, voi deveni doar un
lruµ
h p s1t de rn cmnatate. Este o amenmtare a solemnitatii <: • ....
• , 1 111 f•
' ( LI
!i,i m oa r te 111 e ns u l anularii oricaror idei :;;i aqiuni pe r s ona
lc
'::ceast_a a itudine aduce cu sine sentimentu11imitarii, a lr ig i d it a
t11. E ti prms, nu mai ai incotro s-o apuci.
Afi putea sa ma 10trebafi: ,,$i atu nci, cwn ramane u maril
tr_ad'.fii_ r:ligioas , _cu 111varaturile lor? Acestea vorbe c de s pr :
d1sc1phna, reguli 1 regulamente. Cum sa le impacamc u notiu
nea de simf al umorului?" Prin urmare, sa mergem la fondu!
problemei. Sunt regle mentarile, disciplina i preceptele morale
bazate pe principiul luptei binelui impotri a raului? Sustin oare
marile fovafaturi spirituale ca luptam impotriva raului d oarece
trebuie sane aflam de partea luminii, de pa11ea pacii? Ne invata
ele sa luptam i'mpotriva parfii cele ila lte , a raului i a intuneric i
lu i ? Aceasta-i o mare intrebare. Daca invataturile sacre comin
i'nfelepciune, atunci n-ar trebui sa existe nicio infruntare. Atita
, timp cato persoana se treze te implicata 10tr-o lupt,a incercand
fie sa atace, fie sa se apere, atunci aqiunile sale nu mai au ni
mics ac r.u Este o situafie mult prea pamanteasca , ambigua,
si
tuafia unui camp de bataie. Cred ca nimeni nu se a teapta ca
marile invataturi sa fie atat de lesnicioase - ca sa fiu bun trebu ie
sa 1 upt impotriva raului, i gata. Acest tip de abordare este valabil
pentn.1 westernurile hollywoodiene. $tii dinainte de final ca
,,bunii" nu vo r fi uci i, iar ,,raii" i i vor primip e deap s a.
Abordareae d e - a drcptul naiva , dar este exact tip ul de situatie
pe careo cream acce pat n d notiunile de lupta ,,spirituala" :;;i r a
lizare ,,spiri tu ala" .
Nu vreau s5 n fir m ca afara de simful umorului nu trebuie sa
mai existe nimi . Vor bcsc despre gasirea a ceva mai mult decat Iupta,
agitafia i a111 big uitatea. Daca privim calea spirituala ca pe
un cam1 cl· bu t a ic. ne dovedim slabi i vulnerabili. Prin ur mare,
p rog cr s11I v;1 d ·pi nde de cat de mult teritoriu am cucerit.
de cata m profi1.11 din g re:;;e lile ce lorlal f i, de cate dintr as at
uril negativ am r ·u:;; i1 sa sc:lpam . Si, daca am eliminat
intunericul
' 107
106
de cata lum i11:·1 s unte m stare sa producern. Suntem pe _un t
in
en minat. E l, si tua f ie pe care cu greu am put a s-o num1m eh
inare, sau libertate, sau mukti , sau nirvana. Iti obtii libertatea
infrangand pe altcineva. Rezultatul e indoielnic.
Departe de mine sa incerc transformarea ,,umorului" in ce va
solemn. Ma tern ca oamenii a a ar proceda. Dar pentru a in telege
cu-adevarat rigiditatea reprezentata ca un cadavru, multi u pot
evita pericolul transformarii ,,um oru lui " intr-un lucru se rios.
Simful umorului inseamna sa vezi ambele fete ale situatiei a a
cum sunt ele, ca i cum ai privi pe deasupra. Exista :;;i bine i
rau iar tu ai o viziune panoramica asupra ambelor, oarec e
te afli deasupra. Apoi focepi sa-ti dai seama ca omuletu de de desubt
care se ucid unul pe altul, care fac dragoste pur i si mp l u, sau 1 i
due traiul lor marunt sunt insignifianti in sensul ca, dand atata
importanra maruntelor lor activitafi, nu fac decat sa ne provoace un
zarnbet cu agitafia lor. Daca te straduie ti din toate puterile sa
construie ti ceva magnific, ie it din comun , de o ma re
importanta, de genul: ,,eu caut ceva cu-adevarat import ant",
sau - ,,ma straduiesc din greu sa-mi fodrept gre elile", sau -
incerc din toate puterile sa fiu bun," atunci lucrurile i i pierd
ota de seriozitate, devin ni te fanto e. Este de-a dreptul ilar.
Simtul umorului pare sa se nasca dintr-o bucurie atotcu
prinzato e, bucurie care se poate transforma intr-o desch ide re
completa deoarece nu are nimic de-a face cu lupta dintre ,,aces
ta" $i ,,acela". Bucuria se transforma in capacitatea panorarn ic a
de a vedea sau de a simfi intreaga lume, intregul pamant. Ni c io
forma de seriozitate impusa nu poate sa limiteze o asemenea
deshidratare. Iar daca incerci sa tratezi viata ca pe o ,,problem a
se rioasa ", daca incerci sa-i impui un caracter solemn, ca $i cum
orice nimic ar fi mare scofala, devii amuzant. La ce bun atata
bataie de cap?
Cineva poate sa incerce sa mentina 10 timpul meditafiei o
postura suta la suta corecta. Sau poate doua sute la suta. Phii, ce
mai realizare . Amuzan t, nu-i a a? Sau, al tfe l, cineva incearca
 sa- i dezvolte simrul umorului gasind ceva amuzant i acolo
unde nu e. fn sine, activitatea este foarte serioasa, ceea ce o face
la fel de comica. Inchipuie-ti ca te atli intr-o tensiune extrema.
ca strangi din dinti, ca tii pumnii stran i, iar pe la spate vine ci
neva i te gadila considerand ca e ti prea incordat. Ambele ex
treme sunt la fe1 de absurde. 0 situatie dusa la extrem devine
ilara prin ea fosa i.
Iata o poveste tibetana despre un calugar oarecare ce s-a
decis sa renunte la viata lui confuza i chinuita pentru a se sta
bili intr-o pe$tera ca sa poata medita :rara incetare. Inainte de
aceasta, el se aplecase tot timpul asupra durerii i suferintei. Se
numea Ngonagpa din Langru, adica Ce! cu chipul Intunecat din
Langru, deoarece nu zambise niciodata $i vedea viata prin
prisma durerii. Timp de mai multi ani a trait retras, foarte serios
i foarte dedicat pana intr-o zi, cand, privind spre altar, a vazut
ca ii fusese adus drept ofranda un turcoaz de dimensiuni impre
sionante. Tot privindu-$i darul, a observat un $0arece care se
straduia sa traga de piatra. Nereu$ind , !;,Oarecele s-a dus la vizu
ina $i a chemat un al doilea sa-1 ajute. Nestemata era prea mare
i nici a$a n-au reu$it. i-au unit glasurile $i, chitaind , au che
mat alti opt $Oareci in ajutor. Pana la urma, cu eforturi sustinute,
au reu$it sa duca ditamai piatra pana in vizuina. Atunci, pentru
prima data 111 viata lui, Ngonagpa a inceput sa rada $i sa zam
beasca. Acesta a fost primul pas catre deschidere , o strafulgera
re de iluminare.
A$adar, simtul umorului nu este neaparat o permanenta 1n
cercare de a spune glume sau de a juca .rengh iuri, \'ncercarea de
a fi amuzant cu tot dinadinsul. Trebuie sa vezi cornicul nascut
din alaturarea celor doua extreme, astfel incat sa nu te la$i prins
de ele cu-adevarat, sa nu te la$i prins de jocul sperantei sau al
fricii. Iata de ce experienta ca.ii spirituale este atat de importanta
$i de ce practica meditatiei este cea mai nesemnificativa dintre
toate. Este nesernnificativa·deoarece nu contine nicio judecata
de valoare. Odata ce e$ti prins in aceasta situatie neimportanta a:
108
unei desc hid eri care nu implica judecari de valoare, atunci lu
crurile !;,i faptele se scmg pe langa tine. Ci neva incearca sa fie
sever $i absolut serios, straduind-se sa devina o persoana rnai
buna. Daca un asemenea individ va fi ofensa t, va lua lucrurile
111 serios incercand sa sara la bataie. Daca iti dai seama cat de
lipsite de importanta sunt anumite luc ruri, atunci incepi sa vezi
comicul unei atare seriozitati , comicul celor care ptm atat de
mult pret pe nimicuri.
I: Cele mai multe argumente pentru a deveni bun $i corect
suna cam a!?a: ,,Mai intai sa devii meritoriu, sa faci fapte bune,
sa renunti la ce-i rau, iar apoi iti va fi chiar mai U$0r sa renunti
i la micile placeri." Crnn considerati aceasta abordare?
R: Daca privim lucrurile cu o nota de umor, ,,renuntarea"
pare sa fie prea luata ad literam $i prea plina de naivitate. Ceea
ce este ilar cand incerci sa renunti la tot pentru a deveni mai
bun, este ca nu reu$e ti sa renunti la nimic. Devine amuzant.
Cineva crede ca poate sa renunte la povara pe care o duce cu el,
dar lipsa poverii, a renuntarii, este mai grea, de sute de ori mai
grea decat ce ai la.sat in urma. Este U$0r sa renunti la ceva, dar
rezultatul renuntarii este dobandirea unei virtuti greu de supor tat.
De cate ori te vei intalni cu cineva vei spune sau vei fi tentat sa
spui: ,,Uite. Am renuntat la asta i la asta." ,,Renuntarea" va
deveni din ce in ce mai greu de suportat, ca $i cum ai duce in
spate un sac plin cu spori. Pana la urma ajungi sa cari o ciuper ca
uria a care cre$te tot mai repede. Ajunsa aici, o persoana 111-
cepe sa devina absolut de nesuportat , deoarece a renuntat la
prea multe lucruri.
Din acest motiv, daca tratam practica meditatiei drept o
problema mult prea serioasa , o activitate careia trebuie sa-i re
simtim consecintele, atunci va deveni stanjenitoare $i enervanta,
ne va cuple$i. Ne va deranja chiar $i ideea de a ne gandi la ea.
Este ca $i cum ai inghi!i o bucata de metal imposibil de digerat.
Incepi ·s a te simfi rau $Hi spui: ,,Cat imi doresc sa-mi fie foame
109
 din nou! cl I u in 111 - a !;, s im ti mai U!;,urat, dar acum am \'n to mac
bucata aia i m pos i bila !;,i ma simt rau. A!;, vrea sa n-o fi 111- ghitit
nicioda ta." piritualitatea nu trebuie tratata cu atata grav i tate. Va
interv en i s ta rea de autoaparare, opusa adevaratului sens al
,,renuntarii" .
I: Exista vreuo sens al tragicului pe care cin
eva, considerandu-se un iluminat, trebuie sa-1 depa !;,e asc a?
R: Nu este neaparata nevoie sa fii un iluminat pentru a de
pa!;,i momentele grele . Daca te vezi pus in fata unor sit uatii
a lar mante, trebuie sa vezi !;,i nota de comic pe care o contin. De
exemplu, in muzica , dupa o serie de acute care se termioa brusc ,
percepi lini!;,tea ca o parte a melodiei. Nu-i deloc o experienta
ie!;,ita din comun, e foarte normala, foarte pamanteasca. De ace ea
spun ca este experienta cea mai lipsita de importanta pentru ca
nu implica niciun fel de judecati de valoare. De-abia daca es-
. te o experienta. Desigur, ramanand tributari egou lui , putem sa
continuam sa spunem ca din cauza ca experienta de-abia exista,
pentru ca este atat de nesemnificativa, tocmai de aceea este una
dintre cele mai valoroase !;,i extraordinare experiente dintre toa te
. Acesta ar fi doar un mod conceptual de a incerca sa demon strezi
ca situatia in care e!;,ti tu implicat este o chestie grozava. Nu e
deloc o chestie grozava.
i: Are simjul umorului vreo legatura cu iluminarea instan
tanee, cu satori?
R: Sigur ca are. Exista !;,i povestea unei persoane care a mu rit
razand. Este istoria unui simplu taran care 1-a intrebat pe un maestru
ce culoare are Amitabha, care in mod traditional, ico nografic, este
ro!;, U. Cumva, din gre!;,eala, taranul a inteles ca Amitabha are
culoarea cenu!;,ii din foe, iar aceasta i-a influentat intreg procesul
de meditafie; deoarece cand practica vizualiza rea lui Amita bh a.
Amitabha era gri.
Cand i- a vc nit sorocul, omul se gasea pe patul de moarte _.
Cum z ac a a o l , a v ru t sa fie sigur !;,i 1-a intrebat pe un a l t ma-
110
e s t r u despre culoarea lui Amitabh a. Maes tru l i-a spus ca es te
ro.,. .. .taraoul a izbucnit in ras: ,,Toata viata am crez ut ca are. cu-
loarea cenu!;,ii, iar tu imi spui acum ca este ro!;,u!" A contmuat
sa rada !;ii a murit razand. Iata un exemplu de cum poate fi de pa
it un moment de mare seriozitate. _ _ _ ._
Exista multe pove!;,ti despre oamen1 care au reu!;,1t s a obtma
iluminarea izbucnind in ras, vazand contrastul !;,i comicul dintre
cele doua extreme. De exemplu , pe vremuri traia un pustnic al
carui protector !;ii adept locuia intr-un sat, la cateva mile mai in
colo. Acest adept avea grija de pustnic, trimitandu-i lu·ana !;,i ce Ie
necesare traiului. De cele mai multe ori, proviziile erau trimi se
prin sotia, fiica sau fiul acestuia. intr-o zi, pustnicul a auzit ca
1nsu!;,i bine:facatorul sau va veni sa-1 vada . $i-a zis: ,,Treb uie sa-
1 impresionez, trebuie sa curat !;,i sa lustruiesc obiectele de
cult, sa fac lw1a in coliba !;,i in jurul altarului." A!;,a ca a tot cura
tat pana· ce altarul stralucea, iar in jur erau a!;,ezate vase cu apa
i lampi de ulei ce straluceau vesel. Cand a terminat , s-a !;,ezat
jos sa-!;,i admire opera. Toate erau tat de cur: te, pr?ape ir_eale.
A constatat ca nici altarul nu ma1 era cum 11 !;,tla m reahtate.
Dintr-o data, vede cu surprindere ca se transformase intr-un
ipocrit. Atunci s-a dus in bucatarie !;,i a adus toata cenu!;,a di!1
vatra raspandind-o peste altar !;,i prin camera, pana a fa.cut o m1-
zerie de nedescris. Cand bineracatorul a intrat in camera , a fost
surprins de aspectul camerei, de imaginea naturala de mizerie
neridicata de multa vreme. Pustnicul n-a mai putut sa se abtina ,
a izbucnit in ras !;,i a zis: ,,Am incercat sa curat !;,i omul !;ii came
ra, dar dupa aceea mi-am spus ca vei fi mult mai incantat s-o vezi
a!;,a cum este acum. Iar atunci amandoi, pustnic !;,i bine:fa cator,
auras den-au mai putut. Amandoi dintr-o data au trait w1 moment
de mare deschidere.
i: in fiecare din conferinte ati' descris situajii care pareau :fa ra
ie!;,ire, de care toti pareau cople!;,ifi. Ma intreb daca ma.car o data
ati sugerat vreo cale de sea.pare.
111
 Prima este teama de distru gerea fi zi · u l u i . Ul ti ma este seduqia
R: Vezi tu, daca am vorbi tot timpul despre o cale de scapa fiicelor lui Mara. Aceasta seduq ic , sc I uq ia mater ialism ului
re atunci cadem in fantastic, intr-un vis al eliberarii, al salvari i, spiritual este deose bit de puternica pcnt ru ca ne face sa cre em
al 'ilum inari i. Trebuie sa fim cu picioarel e pe pamant. Trebuie
ca ,,eu" a dobandit ceva. Daca avem conv i ngerea ca am reahzat
sa examinam care este aici i acum starea mintii noas tre . Odata
ceva, ca ,,am reu it," atunci cu si g ura nta am cazut in nu·ejele
ce suntem pe deplin familiarizati cu aspectele negative ale starii
fiicelor lui Mara, suntem prizoni e ri ai materialismului spiritual.
noastre, ,,triita m entul " v ine de la sine. Daca am vorbi tot timp ul
de s p re cat de frumos i de inaltator va fi momentul iluminarii ,
atunci ne-am la sa du i de val devenind eel mult romantici.
Acest tip de abordare se transforma intr -o piedica . Trebuie sa
fim practici . Este ca i cum ti-ai vizita medicul pentru ca te
simti rau. Pentru ca medic ul sa te tra teze, mai intai este nevoie
sa tie de ce suferi. Nu-1 intereseaza deloc momentele tale de
bine. Relevanta e zero . Poti sa scapi de suferint a numai
spunandu-i ce anume te supara. Aceasta e cauza pentru care
Buddha a enuntat cele Patru Adevaruri Nobile, prim a sa invata
tura. Trebuie sa incepi cu intelegerea durerii, a sufe rintei,
duhkha. Apoi, intelegand duhkha, trebuie sa te intorci la origi nile
suferintei i sa gase ti calea care te elibereaza de durere. Nici
Buddha n-a inceput sa- i predea invataturile aratand incan tarea
oferita de momentul iluminarii.
I: Urmand tiparele obi nuite de gandire i evaluare, consi der
ca gre elile i piedicile descrise in ultimele capitole sunt cumva
mai avansate decat cele abordate in primele conferinte. A a e?
R: Ai dreptate . Chiar dupa ce ai pa it pe cale, dupa cum e
cazul cu a a numitii bodhisattva, dupa ce ai inceput sa te tre ze
ti, apare t ndinfa de a-ti analiza starea de deschidere. Te vei
cerceta, analiza i evalua, continuand pana ce dai de o straful
gerare numita vajra like samadhi . Aceasta este ultima stare
samadhi a meditatiei. Incercarea de a atinge iluminarea este
numita ,,vajra-like " , deoarece nu poate fi oprita de nimic. Ea
patrunde prin orice. Din povestirile despre viata lui Buddha, am
aflat despre tentatiile lui Mara, care sunt extrem de rafinate.

112
113
'.

Dezvoltarea egoului

Deoarece ne-am propus sa analizam calea budista de la 'in ceput

pana la sfar;;it , de la starea mentala a unui 111cepator pa na la
aceea a unui iluminat, consider ca ar fi din cale-afara de po trivit
sa pornim cu un aspect foa1ie concret ;;i real, starea tcr - nului pe
care mmeaza sa 111samanram. Ar fi lipsit de sens sa abordam terne
mai avansate inainte de a ;;ti cum stam cu punc tul de porn ire ,
cu natura egoului. La noi i'n Tibet exista o zicala:
,,Pana ce capul nu este 111deaj uns de copt, a trage pe cineva de
limba nu-fi e de nici un folos." Orice practica spirituala are ne
voie de o asemcnea infelegere a punctului de pornire , a materia
lului cu care se luc rea za.
Daca nu ;;tim nimic despre ,,materia lul " cu care lucra m,
studiul devine inutil. Speculatiile despre finta pe care vrem s-o
atin gem nu vor :fi decat ni;;te biete fantasmagorii . Acestea pot
lua forma unor idei ;,i descrieri speculative ale experientelor spirituale,
dar nu fac decat sa exploateze sla biciuni le noas trc omene;;ti,
speranfele ;;i dorintele de a vedea ;;i auzi ceva ic !? it din comun,
ceva plin de stralucire . Daca ne-am i'ncepe stu d iu l cu imaginea
ilu minarii ;,i a unor experienfe ex tra ordin a rc , atunci am da
na;;ter e la tot felul de preconcep tii , astfel i'ncat mai tarziu, cand chiar
ne vom apleca asupra ca.ii, mintile noastre, in loc sa fie preocupate
de ceea ce este, vor fi cople;;ite de un fals ce vafi. Nu este nici
corect, nici sanatos sate joci cu slabiciuni le oamenilor, cu
a;;teptarile ;,i visele lor. Cel mai corect este sa le pui in fata im ag
inea adevarata a ceea ce sunt in clipa cand se hotarasc sa inceapa.

115

I I
 Prin tu-m a re, este necesar sa 1ncepem cu cine suntem :;;i de
ce ne dorim calea. In mare, toate traditiile religioase se refera la
acest aspect, prezentand diverse variante ale alaya-vijnana, ale
pacatului originar, ale izgonirii omului din ceruri, sau structuri le
ce stau la baza egoului. Multe religii trateaza ,,materialur· 111tr-
un mod peiorativ dar eu nu cred ca lucrurile sunt atat de
groaznice pe cat par. Nu trebuie sa ne fie ru:;;ine de ceea ce sun
tem. Ca fiinte sensibile, ne aflam in posesia unor fundamente
minunate. Acest fond nu trebuie sa fie neaparat iluminat, plin
de pace sau de inteligenta. In orice conditii, posedam un sol apt
de a fi cultivat. Pe el poate rodi orice . Prin urmare, in prezenta
activitate, nu suntem nici fortati, nici obligati sa renuntam la
psihologia egoului, trebuie doar s-o cunoa:;;tem, sa-i vedern
adevarata fata. De fapt budismul se intemeiaza pe cunoa:;;terea
egoului. Haideti atunci sa vedem cum se dezvolta egoul.
Mai intai exista doar spatiul desc his, teren primordial, adi ca
ceea ce suntem in realitate. Starea fundamentala a mintii. lnainte
de crearea egoului, este cea de deschidere absoluta , de Ii
bcrtale absoluta , exista o dominanta a spatialitatii. Jar aceasta dc
sc hid ere o avem :;;i acum :;;i am avut-o dintotdeauna. Sa luam de
exe mpl u, traiul de zi cu zi :;;i tiparele de gandire. Cand ve dem un
obiect pentru prima data, il percepem brusc, fara sa-1 incadram
undeva, il percepem ca atare drept apartinand spatiu lui deschis .
Imediat intram in panica, grabindu-ne sa-i adaugam ceva, sa-i gasim
un nume sau sa-1 catalogam 111 vreun fel, astfel incat sa-1 definim.
Ajun:;;i aici, lucrurile evolueaza treptat.
Aceasta dezvoltare nu ia forma unei entitati solide. Dimpo
triva. este iluzorie, este gre:;;eala de a cre d.e intr-un sine, sau in
ego. Mintile confuze tind sa perceapa drept ceva solid, care
funqioneaza din plin, dar nu sunt decat o coleqie de influente
:;;i intamplari. In terminologia budista , aceste conditii sunt nu
mite Cele Cinci Skandha sau Cele Cinci Gramezi. Iar acum , sa
cercetam 111treaga dezvoltare a Celor Cinci Skandha.
La inceput nu exista decat spatiul deschis , care nu apartine
116
nimanui. Raportat la spatiu :;;i la de c hid re . c xi s ta intotdeauna
0 inteligenta primordiala. In sanscrita estc numita vidya - acui
tate, precizie , excelenta a spatiului 'in care ai loc sa pui :;;i sa fac'.
schimb de ,,locuri". Este ca o sala ime nsa in care poti sa dansez1
rara teama ca vei da peste ceva sau te vei impiedica de ceva,
deoarece este complet goala. Acest spatiu suntem noi, suntem
una cu el, cu vidya, cu inteligenta :;;i desch iderea .
Dar daca asta sw1tem tot tim pul, de unde se ive:;;te confu zia ,
unde dispare spatiul , ce se intampla? De fapt, nu se intampla
nimic. Numai ca avand atata spatiu la dispozitie, devenim prea
activi. O asemenea intindere ne face sa ne continuam dansul,
dar ritmul devine putin cam prea inst:fletit, 111cepem sa ne in
vartim mai repede decat ar fi necesar. In acest moment se na:;;te
con:;;tiinta de sine, conceptia ca lil acest spatiu dansez ,,eu".. .
Ajun:;;i aici, spatiul nu mai este eel dinainte. Capata sohd1-
tate. In loc sa mai fim una cu spafiul, il resimtim drept ceva so lid
, palpabil, ca o entitate separata. Este prima experienta dua la -
spatiul :;;i eu, eu dansand in acest spatiu , o spatiozitate ca un lucru
solid , separat. Ambiguitatea inseamna ,,spatiu :;;i eu", cu totul
altceva decat a fi una cu spatiul. Astfel se na:;;te ,,fo rm a" ,
,,altceva".
Apare apoi un fel de orbire, in sensul ca nu mai :;;tim ce fa cem.
Ne oprim brusc, ne intoarcem, privim :;;i ,,descoperim_" acel
spatiu solid ca :;;i cum pana atunci nu s-ar fi intam lat_ rn mic, ca
:;;i cum nu noi i-am fi dat na:;;tere. Suntem pnn:;;1 la
stramtoare. Creand deja spatiul solidificat, acesta ne cople:;;e:;;te
:;;i incepem sane ratacim. Are loc o orbire :;;i apoi, brusc, o trezi
re.
Cand ne trezim. refuzam sa vedem spatiul cape o deschide
re refuzam sa-i v derri moliciunea :;;i fluiditatea. Il ignoram
c mplet, ceea ce se nume:;;te avidya. A inseamna ,,negare",
vidya inseamn·a ,,inteligenta", deci avem ,,ncin-inteligenta".
Acest tip de inteligenta marginala este numita ,,ignoranta" de oarece
ea percepe spatiul ca solid, ia r l atu ra sa luminoasa, in
117
 plinii mi care, a deve nit staticii. Ignoram cu burw :;;11 111 ,1 N 11 11
mai ajunge cloar dansul prin spafiu, clorim u, p :111 ·11 t· r :;; i :ii · g •m spafiul
pentru aceastii postur ii. Dacii i!i aleg i s r : q i u l · : 1 p , 111 •11 · r, atunci vej
cJori CU s igura nra Ca acesta Sa cl a ns ' :t. • ' l l 1 ill ·. p • n tru
a.1 dobandi ca partener, trebuie sa-l soliclifi · i , i" no rfi nd u- i l a t u ra
fluidii i deschisa. 0 numim avidya, ig no ra n1 n , ion ranta in teligentei,
este apogeul Primului Skandha, crca rca I" n rantei ca Fon n a.
De fapt, acest prim skandha are trei ta Iii di fer i te, pe care
le putem examina folosind o alta meta fo ra . I re s up un e m ca la
inceput exista un es deschis , rarii vreun m u nte sau vreun copac,
un simplu de e rt, farii vreo triisaturii distinc ti va. Es te aidoma
noua, a ceea ce sw1tem. Foarte simpli i clari. Mai exista i un
soare care striilucqte, o luna care i i raspandq te razele, diverse
Jumini i culori, precum i textura de ertului. Exista de aseme nea,
diverse forme de energie care penduleaza intre cer i pa mant, iar
toate acestea se perpetueaza rarii oprire.
Apoi ca prin farmec, apare cineva care sa le observe. Este
ca i cum un graunte de nisip i-ar iniilfa privirea incepand sii
cerceteze imprejurimile. Grauntele suntem noi dupa ce am tras
concluzia ca suntem ceva diferit . Acesta este stadiul primar al na
terii ignora nfe i, un soi de reaqie chimica. Tocmai s-a nascut
dualitatea, ambiguitatea.
Cea de-a doua etapa a Ignorantei ca Fonna se nume te Ig noranra
Care Vine Dinauntru. Observand ca e ti altceva, ai sen zatia ca a a ai
fost dintotdeauna. Este o prima povara, e drumul catre autocontrol.
De asem enea este i o scuza pentru a ramane separat, un graunte de
nisip cu individualitate. Ne confruntam cu o igno ranra de tip
agresiv, de i nu am putea-o numi agresivi tate in sensul furic i. lnca
nu am ajuns atat de departe. Mai mult in sensul ca te si m! i i mpo
varat, neechilibrat, iar ca urmare in cerci sa-fi stabi I i zcz i I o z i tia, sa
- ti construiqti un adapost. Este atitudinea un e i i nd i v i d ualit a ti
confuze i separate, nimic altceva. Te-ai identificat ca fi ind a l tce va
decat peisajul primordial al
118
spafiului i al deschiderii.
Al treilea tip de ignoranra este ,,Ignora nra Autosupraveghe
rii, " autoobserva rea. Ai senzaria ca te privqti ca pe un obiect
din exterior, ceea ce duce la prima nofiune de ,,celalalt". Incepi
sa ai o relafie cu a a numita lume ,,exterioara". latii de ce aceste
stadii sunt numite Skandha lgnoranfei ca Formii. Incepi sa con
· struie ti o lun1e de forme.
Canel spunem ,,ignoranta", nu ne referim deloc la prostie .
intr-un anumit sens, ignoranfa este foarte inteligentii, dar este o
inteligentii cu doua fefe. Cu alte cuvinte, cine va , in loc sa vada
lucru rile a a cum sunt, reactioneazii la o simplii proieqie. Nu
avem niciun moment o situatie gen ,,lasa lucrurile a a cum
sunt", deoarece observatorul ignora tot timpul ceea ce este 111
realitate . In linii generale, a easta ar putea fi definitia ignorantei.
Urmatoarea etapa de dezvoltare este stabilirea unui meca nism
defensiv care sa ne apere ignora nfa . Acest mecanism este Senzafia,
A Doua Skandha. Odata ce deja an1 ignorat spafiul desc his, ne-
ar placea ca in continuare sa simtim valorile spafiu lui solid, spre a
ne com,pleta pe de-a-ntregul latura apucatoare aflata in plina
expansiw1e. Desig ur, spafiul nu inseamna doar un simplu gol,
deoarece confine lumini i energii. Au loc manifes tari
extraordina re, mag nifice, de culori i energie , incantatoare i
pitore ti. Dar le ignoram 111 totalita te. In locul aces tora , exista
doar o varianta statica a luminilor respective . Luminile devin
lumini captive , iar energia devine energie captivii intrucat am
solidificat intreg spafiul, transformandu-1 in ,,altc eva" . Incep em
sii pipaim exteriorul simfind caracteristicile ,,celuila lt" . Prin
aceasta, ne intarim convingerea ca existam. ,,Daca pot sa, i mt
ce este dincolo , atunci cu siguranta ca eu exist aici".
Cum se intampla cate ceva, cercetam repede exteriorul pen tru
a simti daca situatia este favorabila , amenintatoare sau neu tra .
Imediat dupa separare, apare senzatia ca nu tim in ce rela tie se
,afl a ,,acea sta" cu ,,aceea" i, in consec i ntii, vrem sii sim tim cat
de bine sta . Incepe sii se puna la punct un mec anism a l
119
 senzatiilor extrem de eficient , A Doua Skandha.
Urmatorul mecanism in desavar irea egoului este Al Trei lea 120
Skandha, Perceptie-Im puls. Incepem sa fim fascinati de propria
creatie, de culorile statice i de energiile statice. Yrem sa le
cunoa tem mai bine, a a ca 111cepem treptat sa ne explo
ram creatia.
a
Pentru explora suficient, trebuie sa existe un soi de tablou
de control care sa verifice mecanismul senzatiilor. Senzatiile
transmit informatiile catre tab1ou1 cent ral, acesta fiind actul
perceptiei. Conform informatii1or, dam solut, ii.. reac'tionam.
In- diferent daca vom reacriona agresiv, prietenos sau neutru,
ma-
nifestarea va fi dictata de birocratia senzatiilor i a perceptiei.
Daca stimulul primit pare amenintator, atunci il vom indeparta .
Daca pare favorabil, ne vom 111drepta catre el. Daca ii percepem
ca neutru, atunci ne va fi indiferent. Acestea sunt cele trei tipuri
de impulsuri: ura, dorinta i indi fe renta . Prin urma re,
perceptiile
·se refera la primirea informatiilor din exterior , iar impulsurile
sunt raspunsul la aceste informatii.
Urmatorul pas este Al Patrulea Skandha, Conceptul.
Stadiul Perceptie-Impuls este o reaqie automata a senzafiilor
intuitive. Acest tip de reaqie automata nu este de ajuns pentru
a crea un scut de proteqie impotriva ignorantei i a-i garanta
securitatea. Pentru a te proteja i a te amagi cum scrie la carte,
este nevoie de intelect , de cap acitatea de a nmni i de a
categorisi luc rurile .
A adar, vom eticheta lucrurile <::j evenimentele ca fiind bune"
y " '
,,rele", ,,frumoase ", ,,urate" i a a mai departe , conform tipului
de impuls pe care ii simtim mai potrivit.
Iata cum structura egoului devine din ce in ce mai puternica
i mai consistenta. Pana in acest moment, dezvoltarea egoului
era un simplu proces de aqiune i reaq iune , dar de acum inain te
crqterea este graduala, depa ind instinctele primare i deve nind
tot mai sofisticata. Incepem sa facem speculatii intelectua le , sa
ne analizam sau sa ne dam dreptate punandu-ne in diverse situatii
care cer un raspuns. Structura de baza a intelectului este
 destul de logica. Evide nt ca va ex ista tent a pa obtinerii unor re
zultate pozitiv e: apro barea experiment l o r, transformarea slabi
ciunii 1n fo r ta , constituirea unui plan de aparare, sustinerea ig-
norante i.
intr-un fel, am putea zice ca inteli genta primordiala funqi-
oneaza tot tim p ul , d ar ea se afla 111 s lu jba unei fixatii duale, a ign
ora nt e i. in stadii le incipiente ale dezvoltarii egoului , inteli g
en t a funqioneaza ca acuitate intuiti va a senzatiilor. Ceva mai
t ar ziu , va opera 111 forma de intelect. Pana la unn a,·se pare ca
nimic nu se mai poate compara cu egoul. Nimic nu e mai presus
de ,,eu sunt". S-au acumulat o groaza de lucru ri . A devenit ,,o
superba opera de arta", un produs al intelectului care zice: ,,Sa-i
dam un nu n1e, sa-i spunem cumva, hai s-o nun1im,,eu sunt", ce
ea ce este foarte istet-" ,,Eu" este produsul intelectului , eticheta
care unifica fotr-un 1ntreg dezvo ltarea dezor ganizata i inegala
a egoului.
Cel din urma stadiu de dezvoltare a egoului este Al Cinci-
lea Skandha , Con tien tizarea . La acest nivel, are loc o amalga
mare: inteligenta intuiti va din Al D oil ea Sk andha, energia din
Al Treilea i intele ct ualizarea din Al Patrulea se combina pen
tru a produce ganduri i e m o tii. Iata de ce la al cincilea nivel ne
intalnim atat cu Cele $ase Taramuri, cat i cu tiparele incontro
labile i ilo gice ale gandurilor de zla na te.
A a arata imaginea completa a egoului. In acest stadiu rie
aflam toti atunci cand ne hot aram sa stu diem psihologia i me
ditatia budist a.
Literatura budista contine foca o metafora folosita pentrua
descrie intregul proces, crearea i dezvoltarea egoului. Se po
veste te despre o maimuta incuiata 111tr-o casa goala , o casa cu
cinci ferestre repreze ntand cele cinci sim turi. Maimuta este cu rioasa
, scot an d u- i capul pe fiecare fereastra i sarind in sus
i in jos ne o bosita. Este o maimuta captiv a
intr-o casa goala. Casa
este solida , mai solida decat jung l a 1n care maimuta sarea din
creanga in creanga, mai solida d cat ·o pacii 10 care putea
sa

12
1
 auda ui ra lu l v-i1 1l l1l 11i .; i Co ne tu] frunzelor. Toate acestea
sau sa-1 zgarie pentru a- i croi drum in exte rio r, avem ura,
sa-u so]id ifi cal co 111 pk 1 . I ) · l 1 pt, 1ntreaga jungla s-a transformat in
aceasta nefiind insa numai w1 sentiment distructiv. Este mai
casa aceea o liJ u , i11 i 11 ·h is o a re . ln loc sa se catere intr-un
mult o dorinta de aparare, de proteja re impotriva
copac,
claustrofobiei. Nu este neaparata nevoie ca maimuta sa simta
maimuta cea ur i o a,s a r s t 'i ncarcera ta intr-o lume solida, ca i
apropierea unui du man. Pur i simplu vrea sa scape din
cum un Jucru mo bil , o casca da de o frurnusete grandioasa ar fi inghetat
inchisoare.
insta nta nc u . J\ cca sta casa inghetata formata din culori i energii
Pana la w-m a , maimuta s-ar putea sa ignore faptul ca este
ingh !a t e c s tc c om plet nemi cata. Din acest moment timpul incepe
inchisa sau ca 111 acest mediu ar putea descoperi ceva interesant .
a cu rga ca trec ut, viitor si prezent. Cursul lucru
Se preface ca este muta i surda i ca nu-i mai pasa ce se in tampla
rilor se tra nsfo rm a 111tr-un timp solid i tan gibil , intr-o solida
in jur. Asta e prostie.
idee de timp.
Hai sa ne intoarcem un pie, sa zicem ca maimuta a fost
Maimuta cea curio asa se trezqte din orbire, dar nu se tre
nascuta aici i se treze te din orbire. Habar n-are cum a ajW1s in
ze te complet. Se treze te gasindu-se prizoniera intr-o casa so
inchisoare i presupune ca a fost dintotdeauna acolo, uitand ca
lida, generatoare de claustrofobie, avand numai cinci ferestre.
ea inse i a solidificat spatiul tra nsfo rm an du-1 in ziduri. Apoi,
Este plictisita, ca i cum ar fi tinuta intr-o gradina zoologica, in
Al Doilea Skandha, Senzatia , palpeaza textura peretilor. Ulterior
spatele gratiilor , focercand sa le cerceteze prin salturi in sus i-
, relationeaza cu incinta in termeni de dorinta, ura i indife renta ,
n jos. Actul capturarii nu are prea mare importanta, dar ideea
atingand Al treilea Skandha, Perceptie-Imp uls. Apoi, atingand
de a
aceste trei nivelm i, incepe sa eticheteze i sa categoriseasca:
. fi capturat se amplifica de o mie de ori datorita fascinatiei pe
Aceasta este o fereastra. Acest colt este confortabil. Peretele de
care o exercita. Daca e ti fascinat, senzatia de c]austrofobie de
acolo ma sperie i este rau. Dezvolta un cadru conceptual in ca re
vine din ce in ce mai vie, mai acuta deoarece incepi sa explo rezi
sa eticheteze i sa evalueze casa ei, lumea ei conform cu ceea ce
Iocul de dete ntie. De fa pt , fascinatia este unul din motivele
dore te, ura te sau ii este indiferent. Acesta este eel de al Pa trulea
pentru care ramane prizoniera. Maimuta este prizoniera propriei
Skandha , Conceptul.
fascina tii. Desigur , la inceput a existat acea orbire brusca,
Evolutia maimutei 111 timpul celui de-al Patrulea Skandha
confirmandu-i credinta intr-o Iume solida. Dar acum, fiind sigu-
este destul de logica i previzibila. Dar tiparele dezvolt arii i n cep
ra de soliditate , este prizoniera relatiei cu aceasta.
sa se cl atin e, a a ca pa e te in eel de-al Cincilea Skand ha, Con
Se-:1telege ca mai rnu ta cea curioasa nu va explora la ne sfar
tientizarea. Tiparele mentale se tulbur a, devin i mprc vi z ib i le, a a
it. Incepe sa devina agitata, incepe sa simta ca lucrurile se repeta
ca maimuta incepe sa aiba halucinatii, sa visez e .
devenind nei nte resa nte. In final, capata o psihoza. inseta ta de
Cand vorbim despre ,,halu cina tii" sau despre ,,vise" , in
distrac tii , i'ncc arca sa simta i sa aprecieze structura pereti lor, stra
seanma ca ata am lucrurilor i evenimentelor ni te valori pe ca re
dui nd u-s c sa se asig ure de adevarata soliditate a ceea ce pare solid.
in mod obi nuit nu le au. in general, avem ni te pareri bine definite
Apoi, co nv insa ca spatiul este solid, incearca sa-1
despre cum sunt lucrurile i cum ar trebui sa fie. Aceas ta este
apuce , sa-1 rcs p i n l [ t sa u sa-i fie indiferent. Daca incearca sa
proiecfia: noi proiectam propria versiune asupra lucruri lor peste
apuce spat iu l · a pc n tru a-i deveni experienta persona la , proprie
ceea ce este. : Prin urmare, ne scufundam complet
in te leg ere !;ii propr ic dcscoperire, atunci avem de-a face cu do
rinta. Dacn . p;q i ll,l i pare o inchisoare i incearca sa-1 loveasca intr-o lume creata de noi in 1ntregime, o lume de valori i opinii

122 123
 contra dic torii . Astfel priv ite, haluc ina tii le sunt inte rpretari ero
nate ale lucrurilor i evenim e nte lo r, atribuind lumii rea le sen suri
pe care nu le are.
. Iata de ce, aflata la nivelul Celui de-al Cincilea Skandha.
n:ia1muta ncepe sa experimenteze. incercand sa iasa i nereu
md, se s1m!e deprimata i incepe sa aiba probleme mentale.
Deoarece a obosit sa se tot lupte , se simte foarte tentata sa se
relaxeze, lasandu- i mintea s-o ia razna i sa halucineze. Aceas ta
este crearea celor $ase Loka, sau Cele $ase Taramuri. in tra ditia
budista au fost multe discutii referitor la creaturile Iadului
ale Raiul i, despre lumea oamenilor i a animale lor, precum
$1 d s?re 1verse alte creaturi. Toate sunt produsul proiectiei
lumu 1magmare pe care o cream singuri .
. Luptandu-se i nereu ind sa scape, resimtind claustrofobia
1 durerea , aceasta maimuta 'incepe sa-$i doreasca ceva mai bun
ev a. frumos i atragator. Primul taram pe care 111cepe sa $i-l
1 mag1 eze este eva Lo a, Taramul Zeilor, ,,raiul ", un Joe plin
numa1 cu lucrun splen d1de. Viseaza ca se strecoara afara din
casa , ca se plimba pe campii lux uriante , ca mananca fructe
dulc i, ca se catara 'in copaci , ca traie$te o viata de Iibertate $i
des:ratare.
incepe apoi sa- i imagineze taramul Asura, sau Tara.mu!
Zeilor nvid o$i. Traind deja visul raiului , maimufa vrea sa- i
a ere 1 sa-$1 mentina teribila stare de gratie i de fericire. De vm:
paranoica, temandu-se ca va veni cine a $i-i va Jua comoa ra.
Incepe sa-$i faca loc invid ia . Este mandra de ea, 1i place cwn a
creat Taramul Zeilor, iar a·ceas ta o 111dreapta catre invidia din
Tararnul Asura.
Contin ua nd, maimuta 1 i da seama de !atura terestra a aces
or _e pe:iente. in loc sa altern ze pur $i simplu Yntre mandrie $i
m v1d1e , mcepe sa se simta conforta bil, ca acasa 111 Jumea oa-
·1 ' ' , ,
mm o_r , in , lumea terestra " . Este ? lume in ca re d u ci O
viara
ob1 m11ta, f c1 lucruri obi nuite, totul e foarte pamantesc . Aces
ta este Taramul Oamenilor.
1 24
Ceva mai in co lo. maimuta incepe sa simta ca lucrurile in cep
sa se intun ece, sa nu mai mearga cum trebuie , deoarece pe masura
ce inaint eaza dinsp re Tara.mu) Zeiler i eel al Zeilor In vidio$i
catre Taramul Oamenilor halucinatiile prind din ce 111 ce mai
muAlta consistenta iar intreaga evolutie devine greoaie $i
:fara sens. In acest pw1ct maimuta ia ,,na tere" pe Taramul Ani ma
le lo r. in loc sa se bucure de placerea 111.andriei i a invidiei , 1i
vine sa se tara sca , sa mugea sca sau sa latre. Aceasta este sirn
plitatea animalelor.
Apoi, procesul se intensifica $i maimuta 1ncepe sa experi
menteze o stare disperata de frustrare deoarece nu vrea deloc sa
ajunga pe taramuri inferioare, nu vrea sa mai coboar e. Ar vrea
sa se intoarca la placerile oferite de Taramul Zeilor. incepe a$a
dar sa resimta setea $i fo amea, un sentiment de nostalgie cople
$itoare pentru ce avusese odata. Acesta este Taramul Stafiilor
Infometate sau Taramul Preta.
De aici focolo, are loc o pierdere a credintei $i maimuta in
cepe sa se indoiasca de ea i de lume , 1ncepe sa reac tione ze
vio lent. Traie$te un co mar 1ngrozitor. intelege ca acest co mar
nu poate sa fie adevarat $i incepe sa se urasca pentru ca a dat
na$ tere unor asemenea orori. Acesta este visul despre Tara.mu!
Ia dului , ultimul dintre cele $ase Taramuri.
De-a lungul intregii creari a celor $ase Taramuri, maimuta
a produs ganduri, idei , fantasme $i adevarate structuri menta le ,
toate lipsite de logica. Pana la nivelul cinci, evolutia sa psihica
a fost foarte riguroasa $i previz i bila . Inca de la Primul Skandha ,
fiecare stadiu s-a ii:icadrat 111tr-un ti par sistem atic , a$a cum ai
a$eza figlele unui acoperi$. Acum insa , starea mentala a maimu tei
deyine dereglata i confuza im ed i a t ce apar fantasIT.1e le . Re
actiile mentale sunt haotice i i mprev i z i bil e . Aceasta e te starea
mentala in care ne aflam cand abo rd a m 11w atatu rile $ip ra c tici le
de meditatie. Acesta este punctul din ·a re ne i nc epem ucenicia.
. C r_ed ca este foa1te important sa d i sc ul a m s truc ur il
gene
rale ale caii raportate la· ego , la co n fu z ic. 1 na i nte de a discuta
125
 despre eliberar :;, i l il w, 1.11 • I >.1 ·: 1 am fi d is c uta t numai despre
eliber are, ar fi fi s l f i :i 11 Iv J H' l l l u l o .·. De ac eea am inceput prina
trata dezvo lt ar ea ' 0 0 1il 111 l · s l l ' 11 11 o i d e portret psihologic al
starii noastre rne nt .:il - · M : 1 I · 111 l'H nu a fost o abordare din cale
afara de pla c ut a, dar Lr I 11i · .s:1 vc dem ade va ra ta fata a lucruri
lor. Acesta pare sa fie m < du! 111 · a re tre buie sa lucram cand ne
angajam pe cale.
I: Ne-ati putea expli a mni h i nc c e 'intelegeti prin ,,orbire"?
R: Nu este tm term cn · u a loa re fundamentala. Se refera
doar la faptul ca la primul ni ·I al Primului Skandha ne stradu im
din rasputeri sa solid ifi ca m s pa ti ul. Am aqionat atat de in tens i
cu atata viteza incat m i ntea ince tea za brusc sa mai fw1c tioneze.
Ar putea fi asemuita cu un satori pe dos, cu opusul unei ilwn ina r i ;
este na terea igno ra n ,te i. Datoria intensitat,ii efortului cazi dintr-o
data 111 tra nsa . Ai obtinut ceva, o capodopera , toata acea
soliditate. Odata doband it a, aceasta te cople e te pe loc. Este o
meditatie in felul ei, un soi de samadhi pe dos .
I: Credeti ca pentru a- i continua via ta, oamenii trebuie sa
se teama de moa rte?
R: Nu cred ca moartea ar trebui sa te preocupe in mod spe
c i a l, in sensul de a o analiza , dar trebuie sa tii ceea ce e ti.
Adesea suntem tentati sa privim partea pozitiva , frwnusetea
spiritu alit atii , uitand de ceea ce suntem . Acesta este eel mai a
re pericol. Daca ne lasam prin i de autoanaliza re , practica noas
tra spirituala va incerca sa descopere analizarea sup re ma , auto
amagirea suprema. Egoul beneficiaza de o inteligenta ie ita din
comrm care poate sa dea totul peste cap. Daca cineva este preo
cupa t de ideile spiritualitatii sau de autoanaliza ori de transcen
derea egoului, ace s ta imed ia t pune stapanire pe ele i le trans
forma in autoa magi re.
i: Cand mai m ui a 1nce pe sa halucineze , are vreo baza? De
unde vin hal uci na tii lc ?
R: Este un fc l de i ns ti nct, un instinct secundar, instinctul
126
fundamental pe care ii avem cu to tii . Daca xista dure re, atunci,
prin contrast, iti vei imagina place rea . s te nevoia de a te apara ,
de a-ti stabili un terito riu .
I: Ajun i la nivelul con tie n tiz ari i la care ne aflam ac um, nu
sunt em condamnati sa luptam i sa ne zbate m fara nicio sperai1-
ra, fara sa putem sa ne rnai intoarcem la spatiul pe care ni 1-ati
descris?
R: Desigur ca vom fi implicati intr-o lupta fara sfar it. Am
putea sa vorbim la nesfar it despre chinmile pe care le ind uram.
In afara de ceea ce ai spus i tu, nu exista niciun alt rasp un s ,
trebuie sa regasim spatiul primordial. Altfel, ne vom tr ez i pr i n:;; i
pentru totdeauna in capcana lui ,,acesta " care se opune 1 ui ,,ace la"
transformat in obstacol. Totdeauna ne vom lupta cu ceva din afara,
iar lupta nu va inceta niciun moment. ProbJema este dua litatea ,
beJigeranta dintre eu i eel care mi se opune.
Practica meditatiei inseamna sa abordezi lucrurile dintr-un
cu totul alt punct de vedere. Trebuie sa-ti schimbi atitudinea i
modul de a privi viata. Trebuie sa renunti la toate prejudecatile ,
astfel incat sa poti vorbi liber. Nu va fi deloc u or. Dintr-o data
vei incepe sa te intre bi: Daca nu lup t, cum rezolv problema
inamicilor? Daca nu lup t, este foarte bine, dar cum ramane cu ei?
Ace tia vor continua sa-mi stea in preajma.
Ei, aici e miezul problemei , aici e eel mai interesant.
i: Vezi zidul i-ti dai seama ca te afli acolo fara nicio cal
de ie ire - pare o situatie foarte periculoasa.
R: Sa precizam: nu-i periculos. Cand intelegi ca zidul este
dur i tu te afli prins foaunt ru, poate deveni periculos, dar aces ta
este lucrul eel mai interesant.
i: Dar n-ati spus chiar adineauri ca vrei instinctiv sa te 111-
torci la cealalta stare, la cea de desch idere ?
R: A a am spus , dar maimuta nu va l as a in veci, ca lucruri le
sa curga ,,de la sine". Ori va cont i nu a sa lu pte, o ri se va lasa
prada halucinatiilor. Nici nu se va opri n i c i nu va pc rm i te s i ne-
127
 Jui sa simta lucrurile a a cum sunt. Aici e problema. Iata de ce
i: Dar Ja distanta, nu vede nin1ic la d i s ta n \ i.i'?
simpla oprire, simpla intrerupere reprezinta primul pas in prac R: Ba da, dar este tot o imagin e pa tr a ta. ea rn ca un tablou
tica meditatiei.
atarnat de perete, ma-ntelegi?
I: Spuneti ca exista o bariera , o inhibitie care te macina. I: Ce s-ar intampla daca maimuta ar l ua un drag halucino-
Daca o con tientizezi, inhibitia va disparea?
R: Nu trebuie sa incercam sa descoperim cum sane elibe ram aen?
0
R:Stai lini tit, deja l-a luat.
de dilein a, dar de acum inainte trebuie sane aplecam asu pra
acestor spatii claustrante care ne inconjoara. Acesta este primul
pas pe calea invatarii. De fapt, trebuie sa ne identificam i sa ne
receptam a a cum trebuie. Astfel vom ca.pa.ta inspiratie pentru ce
avem de studiat in continuare. Cel mai bine ar fi sa nu vorbim
inca despre eliberare.
I: Sunteti oare de parere ca aceste spatii claustrante sunt un
produs pur mental?
R: Intensitatea inteligentei primordiale se face simtita tot
timpul. Prin urmare actiunile maimutei nu trebuie privite drept
· ceva de care ar trebui sa scapam, ci un produs al inteligentei
primare. Cu cat vom incerca sa ne eliberam, cu atat vom desco
peri ca peretii sunt mai solizi. Cu cat vom investi mai multa
energie, cu atat peretii var fi mai tari, d eoa rece , pentru a se in
tari, ace tia au nevoie sa li se acorde atentie. Ori de cate ori ne
vom concentra asupra peretilor, vom descoperi ca ansele de
scapare s-au diminuat drastic.
I: Ce anume percepe maimuta cand se uita prin cele cinci
ferestre ale casei?
R: Ce sa vada, estul, vestul, nordul i sudul.
I: Cum i se par?
R: 0 lume patrata.
I: Dar ce vede in exterior?
R: Nu ti-am spus, o lume patrata, deoarece o vede prin fe
reastra.

128
129
- - - - -- - - - - -

Cele ase taramuri

Cand am para.sit maimuta, ea se afla pe Taramul Iadului,

incercand cu lovituri, zgarieturi ;;i brancituri sa-;;i croiasca drum
prin peretii casei. Incercarile prin care trece sunt cumplite ;;i in
spaimantatoare. Se vede silita sa strabata campii de fier imo;;it ,
e pusa in lanturi, torturata ;;i taiata in bucati, e aruncata in caza ne
clocotinde ori prajita deasup!J'l unui lac de lava topita. Aces tea
precum ;;i alte halucinatii infemale sunt produsul starii de
claustrofobie ;;i agresiune. Ai senzatia ca e;;ti priionier intr-un
loc atat de stramt incat nu poti nici sa te rni;;ti, nici sa respiri.
Fiind inchisa , maimuta nu numai ca incearca sa distruga ziduri le
inchisorii, ci vrea sa se ;;i sinucida pentru a sea.pa de durerea
care o sfa;;ie in permanenta. In realitate insa, nu poate sa se si
nucida ;;i incercarile nu fac decat sa-i intensifice chinurile. Cu
cat incearca sa distruga ;;i sa controleze peretii, cu atat ace;;tia
devin mai duri ;;i mai amenintatori, pana ce, la un moment dat,
agresivitatea maimutei incepe sa se diminueze ;;i, in loc sa mai
lupte cu peretii, ace;;tia inceteaza s-o mai intereseze , inceteaza
comunicarea cu exteriorul. Pare paralizata, inghetata, raman
invaluita in mantia sa de durere, fara sa mai vrea s-o inlaturc.
Acum suporta chinurile nerni;;carii ;;i ale ratacirii in pustiuri os
tile ;;i neprimitoare .
Cumva, pana la urma, maimuta obose;;te sa se mai tot zbata.
Intensitatea Taramului Iadului incepe sa scada, animalul se re
la xeaz a, intrevazand brusc posibilitatea unei existente ceva mai
supo rtabile. Tanje;;te, este insetata de noua stare, acesta fiind
Taramul Stafiilor Infometate, sau Preta Loka: senzatia de isto-

131
 vire $i setea de iz bavire . In starea dinainte, era prea ocupata de
! pt pe tru a_se _m_ai ga nd i la izbavire . Acum tanje$te dupa 0
viara ma1 buna $I ma1 comoda inchipuind u-$ i diverse
metode prin care ar putea s-o obtina. I$i irnagineaza ca undeva
in zare se vede spatiul deschis , dar cand se apropie nu gase$te
decat un de$ert nes fu·$ t $i inspaim tator. Sauvede de departe
un copac cu fr uc te 1m b1e toare , dar cand sa le culeaga, acestea
sunt seci 0 1 _cmeva nu-i_ a- oie sa se apropie. Sau zboara catre O
parel mca vale a fencm1, doar pentru a o gasi plina de insecte
veni noase $i duhnind a vegetatie in putrefaqie. In fiecare
dintre a este fantasme i'ntrevede posibilitatea fericirii, incearca
sa aJu ga la ea, dar este imediat dezamagita. De cate ori pare sa
obtma ce rea , visul idilic este intrerupt cu brutalitate . Setea
pal
este insa atat de arzatoare , i'ncat nu se lasa doborata $i continua
fara oprire sa viseze la o posibila stare de bine. Durere· a
dez a agirilor ii induce o stare de ura-dragoste fata de propriile
fantasme. Aceasta o fascineaza, dar dezamagirea este atat de
. durero asa , i'ncat o scar be$te, in aceea$i masura.
Chinul din Taramul Stafiilor Infometate nu este atat dure rea
de aAnu junge lace i$i dore$te, ci insa$i foamea nepotolita , foamea
Ill sme. Poate ca daca ar obtine cantitari nemasurate de ma 1care,
nici nu s-ar atinge de ele. Sau ar manca totul $i ar dori 1ai mult,
deoarece maimuta , in mod fundamental, este fascina ta de starea
de a fi infometata, nu de satisfacerea ei. Imposibili tatea de a-$i
satisface foamea o face sa-i fie foame din nou. Prin
urmare, setea, foamea $i durerea din Preta Loka, vioienta din Tara.mu!
Iadului precum $i actiunile specifice altar tar uri ii furnizeaza o
multime de preocupari interesan te, o baza solida la care s se
raporteze , ceva care sa-i dea siguranta ca este O fi,int a
reala. Ii este frica sa renunte la aceasta certitudine pentru a e
aventura in lumea necunoscuta a spatiului ' deschis. Prefera sa
ramana in inchisoarea care i-a devenit familiara , indiferent cat
de dureroasa $i de amenintatoare i se pare. · i$i dore$te. tiind exact ce vrea, va pip ai materialul· $i va zice:
Destul de curand, maimura' se s i mte foar,te frustrata de ten-
13 2
tativele nereu$ite de a-$i satisface famezi ile, ince pand sa s-:
.. simta oarecum nemulturnita $i, in ac e la$i t imp , resemnata. Setea
se diminueaza, iar ea incepe sa aib a ni te preocupari mai pa
mantene. Ignora experientele anterioare, este atrasa de noile ac
tivitati $i astfel lurnea sa capata noi limite : un caine incearca sa
miroasa tot ce intalne$te, o pisica nu este interesata de progra mele
de televiziune. Acesta este Tara.mu! Animalelor, taramul
stupiditatii. Maimuta inchide ochii la tot ce o inconjoara, refuza
sa exploreze noi teritorii , are dorinte banale $i necazuri obi nui te.
Starea cea noua o absoarbe cu totul a$a ca i$i indreapta ateri fia
catre nevoi obi$nuite a caror satisfacere o urmare$te cu inca
patanare $i asiduitate. Iata de ce simbolul Taramului Anim ale
_lo r este porcul. Porcul mananca tot ce-i pica la indemana. Nu
prive$te nici in dreapta, nici in stanga; doar trece mai departe,
doar o face. Nu-i pasa daca trebuie sa traverseze o mla$tina pu
turoasa sau daca i se intampla cine $lie ce altceva. Se lafaie aco
lo, mancand ce gase$te.
Intr-un tarziu , maimuta incepe sa inteleaga ca poate sa-$i
selecteze placerile $i sa evite durerile. Devine cumva mai inte
lige nta, face diferenta fotre placeri $i amenintari. Se straduie$te
sa-$i amplifice placerile $i sa-$i diminueze suferintele. Acesta
este Taramul Oamenilor, taramul patimilor selectate. Aici mai
muta are un moment de respiro pentru a se gandi ce are de fa.cut
in continuare. Devine $i mai selectiva, ia in calcul alternative,
i$i pune mintea la contributie , deci spera mai mult $i se teme de
mai multe. Este pe Taramul Oamenilor, taramul patimilor $i al
intele ctului . I se dezvolta capacitatea de a gandi. Nu mai este un
siinplu apucator. Cerceteaza, studiaza , compara. Daca decide ca
vrea ceva, il urmare$te , il ia $i i$i aroga dreptul de posesiune.
De exemplu, daca maimuta i$i dore$te un frumos material din
matase, va intra din magazin in ma gaz in, $i va cerceta calitatea
materialului pentru a se convinge daca este cu adevarat ceea ce
Cred ca asta este. Nu-i a$a ca e fnimos? Cred ca merita sa-1
133

cumpar. Apo i T l vu ·u mpa ra, i1 va duce acasa ;;i- i va hc
m,1 p rieten ele p ntru ti le ara ta ac hizitia. Pe Tara.mu! Oam nil r
maimuta se gandq tc to t tim p ul cu sa obtina lucruri care sa-i
faca placere: N-a r trc bui sa- mi cumpar i un ursulet din plu cu
care sii merg la cu lca re ? C ev a pufos, moale, ca.Id ;;i plin de bl a na.
Ulterior , maim ut a desc opera ca oricat ar fi de inte lig e n ta i
oricum ar aranja luc ruril e pentru a- i satisfa ce nevoia de placere,
aceasta nu poate fi perm an enta i nici nu obtine absolut tot ce
i;;i dore te. Exista i boli, batran ete , moarte, frustrari i proble me
de toate felur ile. Pl acerea es te fo sotit a 1n perm anenta de su
ferinta.
Urmarea este destul de logica, incepe sa deduca· existenta rai ulu
i, completa eliminare a durerii i do bandirea placerii. v' i ziunea
sa a.supra raiului este echi valenta cu obtinerea unei bo gatii :rara
mar gini , a puterii sau a celebritatii, a tot ce 1 i poate dori pe
aceasta lume, a a ca incepe sa fie preocupata de acumu lare i
competitie. Acesta este Taramul Asura, Taramul Zeilor Invidio i.
Maimuta i i dore te un statut id eal, superior celui din Taramul
Oamenilor i incearca in permanenta sa-1 atinga ,
straduindu-se sa fie mai bw1a decat toti cei din jur. In aceasta
lupta continua de a dobandi perfe ctiun ea de orice fel, devine
obsedata de masura progresul ui, de co mp ararea cu ceilalti.
Dezvoltandu-se i i spore te controlul asupra gand urilo r i em; tiilor,
ii cre te capac it a tea de concen tra re, de venind mai capabi la sa- i
manipule zc Iu mea cu mai mult succes decat pe Taranrnl
Oamenilor. Preocu parea permanenta de a fi mai buna, de a fi
intotdeauna stapa na pc ::; i tu a ie o face agitata i depresiva. Tre buie
sa lup te co n t i nuu pe ntru a- ;;i a.para teritoriul, pentru a de pa i tot
ce 1i a m ·n i n \ 5 rcalizarile. E o lupta ne:i'ncetata pentru stapanirea
l u m ii .
Amb i iia i c t or i ·i :;; i tc ama de a nu pierde vreo batalie ii in due
atat scn, z q i;1 Vil : x i s ta. ca t raie te, cat i cea de
agitatie.
Maimu[a p, i ,. I · d 111, ·d ·re sco pul fi n al, dar co ntin ua sa se am-
134
- - - - - -
bitioneze pentru a deveni cea mai buna. Este o bse data de intre
cere i rea lizar e. Cauta situatii favorabile, atragatoare, aflate
dincolo de bogatia ei, incercand sa le retina pentru sine. Cand i
se pare prea dificil sa atinga vreunul din teluri, inceteaza putin
Jupta pentru a se condamna ca nu a fost indeajuns de disciplina
ta, ca nu a muncit indeajuns de mult, a a ca maimuta noastra se
vede prizoniera a unei lurni de idealuri neimplinite, a
autocondamnarii i a fricii de e;;ec.
Sa zicem ca pana la urma maimuta i i a.tinge scopurile. D -
vine milionara, ef de stat sau vreo artista celebra. Imediat du pa
dobandirea succesului, se simte inca putin nesigura, dar ma i
devreme sau mai tarziu incepe sa simta ca a :rac ut-o, ca e aco lo ,
case afla in rai. Se relaxeaza, constata i se bucura de real izar i ,
<land de-o pa.rte toate necazurile. Se afla intr-un fel de tran sa .
Aceasta stare de gratie i de implinire este Deva Loka sau Ta
na.ml Zeilor. Imagistic , trupurile zeilor sunt alcatuite din lumina.
Nu- i mai bat capul cu probleme existentiale. Daca vor sa fa.ca
dragoste, sunt satis:racuti printr-un simplu zambet i o privire
aruncata celorlalti. Daca vor sa manance, doar se concentreaza
a.supra unor bunatati care sa-i satisfaca. Cam a a i i imagineaza
fiintele omene ti aceasta lume utopica. Totul este u or, natural,
vine de la sine. Tot ce aude maimuta este plin de muzicalitate ,
tot ce vede este colorat, tot ce simte este placut. A dobandit un
soi de autohipnoza, o stare de concentrare fireasca eliminandu-i
din minte tot ce ar putea sa-i produca vreun rau sau sa-i pro voace
vreo tulburare.
Mai tarziu, maimuta descopera ca poate sa ajunga i mai
departe de placerile senzuale i de frumusetile oferite de Tana rul
Zeilor, intrand in dhyana, starile mentale din Taramul Zeilor
Eterici. Este subtilitatea suprema oferita de Cele $ase Tiiramuri.
Ea i i da sea.ma ca poate obtine placerea mentala absoluta , cea
mai rafinata i mai durabila dintre toate, ca poate sa mentina
starea de continuitate palpabila a senzatiilor extinzand teritoriul
zidurilor pana la o departate cosmica, pnn urm a re depa ind
135
 schim.barea $i m oa1t e a. Mai intai se adapteaza ideii de spa\iu
ne lim i tat . Cerceteaza acest spatiu. Mairnuta se gase$te aici, spa
\iul rara limite este acolo $i ea il ce rcete aza. I;,.i impune precon cep
[ ii le asupra lum ii, creeaza un spatiu fara limite $i se hrane$te d i n
aceas ta exper ienra. Urmatorul pas este abordarea ideii de con$t
ientizare nelimitata. Ai un spatiu pe care nu-1 locuie$ti de unul
singur, alaturi de tine este inteli ge nta care poate concepe acest
spatiu . Prin urmare, egoul supravegheaza nemarginirea spatiului $i-l
con$tie nti ze az a prin sediul sau central. lmperiul egoului s-a extins
comple t, astfel incat nici chiar autoritatea cent ral a n u-$i poate
imag i na pana und e se intinde. Egoul a de venit o fiara uria$a , gigant
ic a.
Egoul s-a extins atat de mult 1ncat nu $tie pana unde i se 111-
tind teritor ii le . De cate ori 111cearca sa le t raseze granitele , ii
scapa cate ceva. Pana la urma, ajunge la co ncluzia ca n-are
niciun rost, e o activitate in u til a. Dim ens iun ile imperiului nu
J ot fi nici co ncepute , nici im ag inate. Atata timp cat include to tu
I, nu mai poate fi definit drept aceasta sau aceea. A$a ca egoul se
imp aca cu ideea ca nu poate fi nici conceput , nici imaginat, dar
pana la urma chiar aceasta idee il surclaseaza. I$i da seama ca
ideea de a fi de neco ncep ut $i inimaginabil este ea inse$i un con
ce pt. Atunci egoul accepta ideea ca nu poate sa existe un acesta nu
exista $i aceea nu exista. Astfel, ideea ca este im po sibil sa afirmi
ceva Il hra ne$te, ii da incredere, ii da identitate $i capacitatea de a-$i
pastra exis te nra. Acesta este eel mai 111alt ni vel de refl eq ie la ca
re poate ajunge o minte confuza prin stra danii neintrerupte.
Maimufa a reu$it sa atinga ultimul nivel al rea l iza rii, dar nu
a reu$it sa depa$easca logica duala de care depind e rea lizare a.
Peretii casei sunt 1nca solizi , 111ca pose da, 111tr-un sens subtil ca
litatea de ,,cela lalt" . Maimuta a atins o armonie, o pace $i o sta re
temporara de gratie prin ceea ce i s-a parut o simbioza a tutu ror
proieqiilor. Dar in toate exis ta o rigidi tate su btila, este o lume
inchisa. A devenit la fel de rigida ca $i pere f ii , a atins sta-
136
rea de egolatrie. Inca este preocupata sa c.; pu11 a Ju ada post ;$ sa
se mai sporeasca 111 vreun fel, inca e Lri bul u ra i dcilo r fi xe
$i conceptiilor despre lu me i sine, inca mai ocheteaz a cu fan
tasmele din Al Cin cil ea Sk andha. Ata t timp ca l c on$ti ent izarea
este bazata pe refleqie, pe dorinta de a fi deasup ra celorlal!i ,
trebuie ca in continuare sa- i sup ra ve gheze $i s a-$i mentina rea
lizarile. ,,Ce U$urare sa ma aflu aici, pe Ta ramu l Zei lor. Pana la
urma am reu$it. Acum ma aflu aici. Dai ...ia stai! Chiar ma aflu aic
i? Sigur ca da! Am ajuns. Chiar am ajuns." Maimuta are im presia ca
a atins nirv ana, dar de fapt n-a obtinu t decat o stare te m porara
de Egola tri e .
Dupa un tim p , st a rea de tra nsa incepe sa se disipe ze, iar
maimuta in t ra in pani ca. Se sim te arne nintata , confuza $i vulne
rabila, plonjand inapoi pe Taramul Zei lor In vidio i. D ar anxie tate
a $i in vid ia care stapanesc acest ta.ram sun t atat de int ense , focat
maimuta devine preocupata de ce urmeaza sa se intample. Se
reintoarce pe Taramul Oamenilor , dar $1 acesta aduce la fel de
multa suferinra: efortul continuu de a prevedea ce urmeaza sa se
111ta m ple, $i ce a mers gre$it , nu fac decat sa ii amplifice durerea $i
confu zia . Maim u ra vrea sa scape de nesigura nta $i perspectiva
critica a int electulu i o m enesc , a$a ca plonje aza mai jos , pe
Taram ul Animalelor und e zace pur i simpl u, pre fa ca ndu
-se ca nu-i pasa de cele care i-ar putea ameninta si guranta nimicniciei
la care a coborat. Cum '.insa continua sa raz bata pana la ea tot fe
lul de se rnn ale, se na$te se tea de inca altce va. 1 osta lgia pentru
Taramul Zeil o r cre$te 111 intensitate, la fe l !;ii efortul de a se
intoarce inapoi. Maim uta halucinea za, bucurandu-se de placerile
acelui taram , dar satisfa q ia dobandi ta din iluzia de a-$i potoli
setea este scurta i c urand se in stalea za o dorin ta $i m ai
arzatoare. Foamea nu 111ceteaza s-o mistuie pana cand, cople ita de
nesa tisfa cer ea dorintei, se p rabu e$te mai depa rte , intr-o l upta i
mai intensa pentru a- i potoli dorin
te le. Violenta maimutei devine atat de ev identa 111cat m edi ul ii
' ' '
raspunde la fe l, se reinstaleaza cla ust rofo bi a $i aeru l incepe
sa
137
 .. -- ------- ------

miroasa a i nc i ns . P r ict c na noastra se treze te din nou '.in ia d . A I: Dar daca nu ti-ai dorit nici d at 5 s r1 tc l upt i, daca n-ai sim
reu it sa 1nche i c un i'nlr eg ciclu de la iad inspre rai zidurilo r, ca s-a_incarceral sin )U ra
i 1nap o.i Acest ciclu al l u plc i , a l re alizarii , al
deziluziei i al suferini e i este ciclul samsara , karm a
reaqiilor in lant produse de fixatiil duale.
Cum ar putea maimuta sa iasa din acest ciclu aparent
ne sfar it, intrinsec , al deten tie i? Posibilitatea de a rupe
lantul karmic ori cic lul sam sa rei se ive te numai pe
Taramul Oameni lor. Intelectul acestui taram i posibilitatea
de a disceme faptele lasa J oe pentru analiza 1ntregului
proces de confruntare. Mai muta are posibilitatea sa
analizeze obsesia de a se raport_a la ce va, de a dobandi
ceva, de a verifica soliditatea lumilor prin care trece.
Pentru a face aceasta, are nevoie de o curiozitate mentala
panoramica i de cunoa terea transcendentala. Cuprinderea
pa
:fioramica ii permite sa observe spatiul in care are loc
zbaterea astfel 1ncat sa se dumireasca asupra laturii sale
cornice i ridico le. in loc sa mai lupte pur i simplu, ea
studiaza Iupt a descoperindu-i inutilitatea. Rade de
halucinatii. Descopera ca atunci cand nu se 1mpotrive te
zidurilor, acestea nu sunt aspre i agresive ci, dimpo triva ,
prietenoa se, moi i penetrabile. Des copera ca nu este
nevoie sa sara prin vreuna din cele cinci fe restre, sa
doboare peretii sau sa-i escaladeze . Poate sa treaca prin
ei. Iata de ce compasiunea sau karuna este descrisa drept
,,inim a blanda i nobila ". Este o relatie de cornunicare
blanda, deschisa i calda.
Claritatea i preciz ia cunoa terii transcende ntale permit
rnainrntei sa priveasca peretii fotr-un mod diferit. Incepe sa 1n
teleaga ca lu mea n-a fos t niciodata ceva exterio r, ca la
mijloc n-a existat decat ali lud i nea sa duala, ca problemele au
fosl cre a te de sep a ra rea d i nlr c ,c u" i ,,cel ala lt" .
incepe sa 1nt e l ea g a ca ea fosa i a gene ra l ri g i d i ta tea
til deloc nevoia sa ie i din casa? P al ca- ti es te putin frica de e vei gasi
afara i preferi siguranta zid w-ilo r?
R: Cumva, daca reu e ti sa privqti zidurile '.intr-un fel prie tenos, cu atat
vor fi mai putine. Cu cat 1ti vei dori mai mult ca ele sate protejeze , cu atat
mai putin '.i i vor face simtita prezenta. Paradoxal, c u cat le vei ud mai mult,
cu atat vor deveni mai groase i mai rezistente, cu cat te vei '.imprieteni cu
ele, cu atat vor avea tendinta sa dispara.
i: Ma fotreb daca suferinta i placerea sunt pe acela i plan ca discern e
rea mentala i'ntre bine i rau sau 1ntre folositor i util. Este discernamantul tributar
unei atitudini subiective?
R: Cred ca placerea i suferinta sunt £acute din acela i aluat. In general,
oamenii resimt suferinta drept rea i placerea drept buna, cu atat mai mult cu
cat placerea este privita ca bucurie i ina lta re spirituala fiind asociata cu
raiul, in timp ce suferinta es te asociata iadului. A adar, daca cineva este fo
datorita i . /\ s tf 'cl, v e de ca pentru a se eli bera din 1nc h i
ambi[-i
s oa re, tr bu ic su, 1:1111 11!c l a ambitia de a sea.pa i a zi
acce p, t durile a ;a um .'11111 .
1
3 139
8
stare sa vada ab surditatea i comicul incercarii de a obtine
placere prin folatura rea durerii, traind o suferinta teribila,
iar apoi cautand placerea izbavirii , nu face decat sane
amuze. Se poate resimti o oarecare pierdere a simtului
umorului in atitudinea unora fata de placere i suferinta .
i: Ati afirmat mai devreme ca ne imaginam o lume fa nt
as magorici din care ne straduim sa scapam. Din in va ta turi
lc bu diste am 111te les ca lumea fantasm elor nu este decat o
man i fc - tare a lipse 'i de substanta. Atunci ce piedici exista
acolo pentru a le inlatura?
R: Din punct de vedere al ego ului, lumea fantasmelor
este foarte reala , rigida, cople itoa re. N-a re decat sa fie
halucinanta, dar atata timp cat maimuta este sclava inch
ipuirilor , e o lume
foartc so li da i reala. Privite din punctul sau de vedere confuz,
chi a r i ideile devin solide i palpabile. Nu este
suficient sa a li rmam ca aceste halucinatii nu exista doar
pentru ca forma
 - - --

repre zinta lipsa golului i lipsa golului este form a. l nce arca sa-i
spui asta unei maimute nevro tice . Atata timp cat e implic a ta ,
forma este solida i rig id a. Este atat de reala deoarece. fiind atat
de obsedata de ce face, maimuta nu mai are timp sa vada altce
va. Este prea ocupata sa- i dovedeasca propria experien ta . Nu
are nicio clipa de ragaz, prin urm are , nu-i mai ramane timp de
gand ire , pentru a vedea lucrurile din alt punct de vede re . Din
punctul ei de vede re, iluzia este materiala . in clipa cand ai un
co mar, el este real, cumplit i 1nspaimantator. Pe de alta pa rte,
dupa ce a trec ut, nu ti se mai pare decat un biet vis . Nu poti sa
ai 111 ac e la i timp doua moduri de a vedea lucrurile. Pentru a pu
tea vedea de unde se na te confuzia , pentru a-i putea remarca
absur ditate a, trebuie sa ai asupra ei o imagine de ansamblu.

140
----
-- --
 Cele patru adevaruri nobile

Avand in fata o imagine detaliata a maimutei i a mult ip l

c lor sale trasatUii de caracter - curioasa, patima a , violenta $i
a:;;a mai departe, am put ea sa studiem mai amanunti t modul 'in c
a re 1\;i rezolva problemele.
Folosind meditatia ca mijloc de studiu A Celor Ci nc i
Skandha, se poate ajunge la o intelegere i transcendere a egou
lui. Ultimul nivel de evolu f ie Skan dh a, a l c incil ea, rep re zint
a structurile mentale haotice i obsesive care ne influenteaza con
stant procesul de gandire. Imaginarea celor $ase Taramuri ge
nereaza tot felul de tipuri de ganduri: avalan a de ganduri, fran
turi de ganduri, imagini i posibile scenarii mentale. Cauza este
starea de confuzie de la care pornim. Pentru a inla tu ra confu
zia, ne va fi de mare folos sa cercetam ideile celor Patru
Adevaruri Nobile ce reprezinta prima rotire pe ,,Roata Dharmei"
dupa Buddha.
Cele Patru Adeva ruri Nobile sunt: adev ar ul s ufe rinte i, a dc
varul origin.ii suf eri nte i, adevarul scop ului i a deva ru l c i:i ii
. V om incepe cu adevarul suferinte i, adica vom porni de la
stan.:a de confuzie i aliena.re a maimutei.
Incepem prin a descoperi sensul exact al termenului duhkha ,
un cuvant din limba sanscrita care se traduce prin ,,suferin ta " ,
,, nem ultu m ire " sau ,,durere". Nemultumirea apa re datorita
mo dului de funqionare a mintii, ce pare :fara 'inceput i :fara
de sfa r it. Procesul de gandire continua iara i $i iara i: ne
gandim la trecut, ne gandim la viitor i nu mai putin la prez en t.
Ceva nu ne convine. Gandu.rile ne tree prin mint prov )c a nd ne
m ult um i-

143
 re. c!uhkha, permanenta senzatie ca ne lip se$ le ceva. ca viata
no as tra este incompleta. Cumva, ceva nu este cum tre bu,ie ce a
nu ne ajunge, a$a ca mereu suntem tentati a um pl e rn golur il e.
sa procedam mai bin e, sa o bfi ne m ma.car un pie mai multa fer i cire
$i siguranta. Aceasta preocupare $i lupta continua esre foar
te de1 a anta $i dureroasa. Pana la urm a , 111cepe sa te s tanj e
neasca s1mp lu l fapt ca ,,exi$ti".
Intr-un cuva nt, intelegerea adevarului duhkha se re zum a la
a i'nfelege obsesiile men tale. Suntem tarati de colo colo cu atat de
multa i nte nsi tate 1 Indiferent daca mancarn. bem, dormim.
lucram sau ne jucam indiferent ce am face. viata contine
du h k ba , ne m u J tu mir e, durere. Daca am dobandit pl c ,' ne
er ae
temem sa n-o pierdem. Ne dori m din ce 111 ce mai multa $ i nu
v r em s-o pierdem. Daca suferim de vreo afectiune, nu $tim cum
s5s cap a m de ea. Tot timpul suntem nernultumiti d ceva. Toate
a c 1i u n il e noastre au ceva care ne nemultume$te.
'u mv a , ne traim viata 111tr-un fel care nu nc l asa ragaz
sa-i us ta m s a v oa rea . Tot timpuJ suntem preocupati de
ceva, tot t1mpul facem planuri pentru a merge mai d epa rte, tot
timpul vrem sAa dobandim ceva. Acesta este duhkha, Primul Adevar
bil. InteJegerea $i rnfruntarea sufe rin te i este primul pas.
Devenind ab ol u t co n$t ie nti de ce anume ne ne m ult um
e$t e
1ncercam sa cautarn cauze le , sursele nernu lt umir ii.
Examinandu-ne ga nd uriJ e $i aqiuniJe, constata m ca 11
a:flarn intr- ?atalie neintrerupta pentru a ne pastra ide n t i ta te a$
i a ne
spon. Intelegem ca aceasta l up ta reprezinta radacinile sufre in
te i a $a _ ca vom cauta sa 'intelegem procesul de desfa$urare a Jupt i
' mai exact cum se dezvolta egoul $i cum se manifesta. Acesta esteAl
Doilea Adevar Nobil, adevarul despre orig ini le s ufer in
te i.
A$a cum am discutat i'n ca pi to lc le refe rito a re la m ate riali
s rnulsp i 1i t ua l , multe p rsoane fac gre$e a la sa creada ca,
odata ce egoul este radacina suferintei, tinta s pi ri tu a lita tii ar
trebui sa fie
invin g e re a $i distrugerea egouJ u i . Sc s tra d u iesc a ia sa
de
tutc:iu go u l ui, dar, cum am vaz ut p a na acurn. acc st cfort nu este
decat o alta expres ie a sa. e tot 11w a rt i m in jurul cozii 111cer
cand sa devenim mai buni prin aceasta [orma de lupta, ca pana la urm a
sa ne dam seama ca problema cstc 111Si:1$i a m bi ria de a deveni
mai buni. Acu it a te a apare numai cane! pe pa rc u rs ul efor turilor
apar fisuri, sale zicern fante, numai cand incercam sane oprim din te
nta ti va de a renunta l a ganduri. cane! nu mai sun te m tributari
gandurilor pioase !;,i i nal ta to ar e, g an d uri bune impotr i va celor rele
$i im p u re , doar cand ne vom la sa libertatea de a vedea natura id
eilo r.
Yorn 'incepe sa 'intelegem ca 111 noi exista o l a tu ra sanatoasa
!;,i cuprinzatoare. De fapt, aceasta l a t ura se manifesta numai in
absenta lup te i, deci descoperim Al Treilea Adevar Nobil, ade varul
scopului, mai exact, inexis te n ta luptei. Trebuie doar sa renunram la
efortul de a ne pune la adapost $i de a ne i'ntari cer titud in ile , iar
starea de trezire apare pe data. Dar noi realizam 111 curand ca acest
,,lasa l uc ru ri le 111 voia lor" este posibil doar pen tru scurte
perioade. Pentru a ,,lasa lu c ru ril e in voia !or" este ne voie de o
anumita disciplina. Trebuie sa abordam calea spir itu a la . E go u l
trebuie aru nc at precum o carpa folos it a, trecand de la suferinra la
eliberare .
Sa cercetam deci calea spi r itu ala $i tehnicile de meditatie
din Al Patrulea Adevar Nobil. Practica meditatiei nu este nicio
incercare de a intra 1ntr-un soi de transa rne nta la , nici de a ne
concentra asup ra unui an um it o biec t. Atat 111 India cat $i 111
T i be t s-a dezvoltat un a$a numit sis te rn de med ita tie care a fost
numit ,,conc en tr are" . Se refera Ia o te hn ica bazata pe concentra rea
asupra unui singur obiect, astfel 111cat sa-ti 1mbunatate;,ti
atentia $i sa-ti controlezi procesul de gand ir e . In aces t e xe rc i t i u,
111vatacelul alege un obiect la care sa se u it e $i spre care sa-$i
111drepte a te n tia sau sa- 1 vizualizeze. Procedand astfe l. 'incearca
sa-$i irnpuna foqat un anume tel de calm mental. Eu am numit
acest gen de exercitiu ,.gi mnas tica mentala". deoarece nu 111-
144
u• b cearc
a sa
faca
fata
tutur
or sit
uati il
or
din
viata
de zi
cu zi.
Se
ba-

14.5
 z e a za in 111tr c g i1 11c pe oceasta i o c eeo , su bi ec t ;;i o b i c c t. in l
111i li o n a r. ia r ap oi m u ncq ti d i n g rc u s·1- \ i .1 t i11g i c l ul. T e du i in
oc a c e a d ir e ct ie , fara sa-ti p e se d acaq t i in s ta re s a u n u. Cape p
sa t ra ns c e a nd a, i z i un ca d ua l a a s u pra vi e t ii . un fel de orbir e, dev i i in se ns ibil la ce sc i nt 5m pla i n pre ze n t
Pe de a l ta 1x 1 rt e . te hn ic i l e sa mad hi nu a u n i rni c d e-a f"ac p e ntru
c cu co nce ntra rea. E foa rte i mpo rt an t a in te le ge rn a ce st l uc ru . ca tr a ie !;i ti p rea mult in viit o r. Acea ti:i g r e a l a se poate face _111
Teh n i c i le de co nce n t ra re s unt o im p o rta n ta sursa de i:n ta r i rc a b o rd a re a te hn icil or d e m e d i ta t ie . l n tr ucat a devara te l e
a cgo u lui, de i, tn e se npi, n u-!;i i propun o astfe l de re a l iza re . teh111c1 d e m e d itat ie a u ca s cop i n la tura re a i nfl uen tel o r e gou
C u toa te accs te a, co nce nrra rea se practic a av and 111 m i n te un anu l u i, prirn ul
me o bi e c t sa u o ti nra o areca re , a s tfe l i nca t obiectul pa re sa as nu 'in se a rn na sate conce ntr e z i as upra do band irii un e i vii toa
p rin da via\ a ;.e s ta ri de i l um i nare . I n tr e a ga p rac tic a a rned ita tie i se ba zeaza
i'n in te ri o r ul nos t ru . Reu i m sa ne con c e n tr am as up ra une i fl o ri, p e a nali z ar e a s it uatie i preze n te . a ic i !;i i a c u m , i n se m na nd er z ?I
a un e i p ie t re sa u a un e i fl aca ri , p r i vi rea es te fix a ta a up ra aces varc a pro bl e me l o r i a s ta ri i 111.e nt a le a c tu a t e . On ce te hrnca
to ra , t i ndem sa ne i n te ri o ri z arn ca t rnai mutt pos i bil. Jn c e a va nd in vedere tr ansce n derea egoului es te c o nc e n t ra at as u pra
rc a m
sa int e n s i fic a m aspec tu l so li d al fo rm e i, c a rac te ristic il e de s ta bi mo rne ntu lui p re ze n t. Din aces t m o ti v, es te un mod de v ia tae fi
l i ta te i ne m i!;i ca r e . Pe te r rne n lung , o a se menea p ra c ti ca p o at
e fi -1 l ( i
pe ric ulo asa. In func ti e de puterea de conc en tra re a fi eca ruia ,
putern sa capata m o s tare de intro v e rt ire o a re c u m ri g i da , d is ta n
ta i so le mna. A ce s t tip de rnedita t ie nu es t e util nic i pentru
deschi dere, nici pentru doba ndi re a de energ ii sau p e ntru pastra rea
sirn!u l ui umo ru lu i . Im p li ca p rea mult efo rt pu ta nd foarte u o r
sa devin a dogma tic , 111 se ns ul ca ac e i a care pra c tic a ace s te tehn ic i
le a bo rd eaza in se ns u l une i d isc ip lin e c a r e Ii se im p une. Cons id
eram ca tre bu ie sa deve ni rn fo a rte s e rio i !;i i so le m n i. Ga nd
ir e a noa str a ca pata o a titud i ne co mpe ti tiva . C u c at putem s-o
contro l a m m a i m u t t. c u atat c re de m ca va fi rna i bine . E s te o a ti
tud in e dogrna t ic a :;; i a u to r i t::i r:1. !\ ce st tip de ga nd i re. ax a t nu mai
pe ce va fi i'n v iit c1 r. ·s tc l'a vo ra bil d e z vo lt ari i e g o ulu i : Mi ar
plac ea sa ob\in as tu i ns t a. 1\ 111 o te o r ie pe rfe c ta sa u un vis
p e c a re a vrea -a le v:1 tl pus · in pra ct ica . Suntem te nta t i sa tra im
111 v ii to r, sa n · ·o l o ra111 v i u[ a c u sp e ra n ta 111depli ni rii unui sc op
id e a l. D a l i r it : 1 ;11.·. v•,1111 s pc ra n te , pie rd e m re c ep ta rc a , des
ch i dere a !;i i int I i g c 1 q:1 p r1..· /l..·11 t u l u i . S un tem fa sc in af i , orbiti
i c o p le i ri de ac t:I .- ·o p r d l": rl
L um ea rn n t L· 1 i ;rl:1 111 l .11 v ti.rim nc poate dezva lu i fo a rte
ll!;O, r latura con ur ' n J1 ;1 l.1, . 1·1• rn rl u1 l ) aca 1 ti dore $ti sa d e v ii m
ili o na r. rnai i nt ai tr c bu1 l" . " d n 11 111 p, l 111 ps i h i c . l nc e pi prin a
te im a g i na
c ie n t. D aca e t i fo a rt e a te nl l a pre ze nt i la c e se 'in
tam pal in ju rul ta u, nu po ate sa -ti sc a pe n i rnic .
Pen.tru a obtine o a se m e nea s ta re , pu te m s a fo l os irn
d i ve rse te hn i c i de med ita ti e , dar ac st a nu sun t
decat O c a le d e a scapa de ego . Tehn ic il e s unt ca o
JUCa ri e o f e rit a unui co pil. C a nd cop ilul se face
mare, juca ria este la sata J a O p a rt e . In acela i ti
m p, te hnic il e s un t necesa re p e_ n tru a
n.e d e z vo lta ra bd are a !;i i a n e fe ri de vise le d es pre ,,e x pe ne nat
s pi ritu lu i" . I ntreaga pr ac ti ca tr e bu ie sa se ba ze ze p e re la tia d i n
tr e bi ne $i ac tu a lit a t e .
I n ce priv e te m ed it a ti a , nu tre bu ie sa fo rte z i n o ta. ci sa la i
uJ c rur il e sa se re zo lve de la s in e . D aca te v ei co
nfo rm a. ve i do b an d i im edia t o se n za\ ic de s pa
tiu !;i i d e I ib e rt a te, e x prc : i c a sat
ri i bu diste . sa u int e li ge nta prim o rd i a l a c are 'i:;; i
c ro i c :;; tc drum prin. pacla· co nfu zie i. Apo i i nce p i
sa 'in te l e g i c e rep rc z i n ti'\ . . _a<!.,
va ru l ca ii " A l P a tru lea devar N obil , s im p l i tate a, care cs te 1 1-1
t e le oe re a clrumului. Mai i nta i d e v ii c o n$t ie nt ca sta i
in p ic ioa er . p oi ca 1ti ridici pic io ru l d re p t, ii fl
e xe zi, ii a e zi pe_ pa ma n_ t !;>} ,
in final pa!;,q t i . Apo i ca r idi c i piciorul sta ng , fl
exe z1, a $e z1, a q ti . V e i desco pe ri ne
nu rna ra te deta lii de aq iune care erz 1da din c on !;i
tie nt iz area ca ex i t i c h iar ac u m, aic i, 'in momentul
de
fa ta .
La fel stau Ju cru ril e i c u co n ti e n t iz are a re sp i ra t i e i. Iti dai

7

sea ma ca aerul i nt ra fo plamani, 11 dai a fa ra i a po i se d i s ipe azf1
111 atmosfera. Este lm proces bine gradat ;;i detaliat. i ar sim p lit a te
a sa implica o precizie ie;; it a din comun. Daca un ac t se des fa
:;;o ara si rnplu , atunci ifi dai seama de precizia sa. lncepi sa devii
co n t ie nt ca orice foci in viaf a de zi cu zi este minunat ;,i folosi to
r.
D aca torni o cea ca de ceai, vei fi atent cum iri 'intinzi bra
f ul , cum apuci cea inicu l, cum ii ridici i cum torn i apa. Aceas ta
ajunge in cea ca, o u mp le , tu te opre;,ti din tu rnat i a ezi ceai ni
cu l la loc, cu grija , ca in ce re mo n iil e japone ze. Devii con;;ti e nt
ca fiecare mi care in pa rte are demnitatea sa. E mul ta vreme de
cand am uitat ca fiecare activi tate poat e fi sim pla i precisa . Fiecare
act al vietii noastre confine si mp li ta te ;,i p rec iz ie, prin urmare o
nema ipo meni ta frurnusete ;,i demnit ate .
Oaca il pri vim in ace ti te rme ni , ac tu l co mun ica r ii poate
dcvc n i m.i nun at. Fiecare pau za de vorbire devine un se mn de
I un c t u a1ie . Vo rbe ;;ti, la ;;i s p af iu , vo rbe;;ti , faci p auza.u trebu i
c si1 fi e nca pa ra t o o caz ie s p ec iala sa u oficia la, dar es te minu nat
daca nu te g ra bq ti, dac a nu te la nsez i intr-o pero ra pe ag re s i va
i fara sfar;,it. Nu tr e bui e sa aru nca m un torent de vo rbe
pentru ca ul terior sa ne op ri m bru sc , l asa nd se nza f ia ca a tep tam
nea para t un ras pun s de la int e rlo c utor. Putem sa procedam demn i
la obiect. Nu este nevoie dec at sa facem pauze. Pauza este la fel
de im portanta 111 c o mun ic a r e a cu a lt a persoana ca ;,i ceea ce spu
nem . Nu tr e bu ie sa- t i i'ncarci i nt e rloc ut o r u l dintr-o data cu
vorbe ;;i idei in sof ite de za mbete. Fac i pauza , za mbe ti, s p ui
ceva, inter vine pau za, ia ra;;i vo rb e;;t i, ia ra;;i pauza, res peq i
punctuatia. inch ip uiti- va daca am sc ri e rara se mne de punctua
\ ie . Cornunicarea ar deve n i hao t ica . Nu treb u ie sa devii obse dat de
l asa rea spatii lor, l as a- l e sa apara in mod natural.
Modalitatea de a vedea in fiecare mo ment amanuntele
si tua tie i, a;;a cum am o bse rva t 111 actu l deplas ari i es te med i
ta ri a shamatha (Pali: sha rna tha). Meditatia sharn a tha este
asociata Ca.ii H ina yana sau ,,veh ic ulu l eel mic .. . Ca le a 1ng usta
, sa u cea a
148
--------===----
d i sc i pli nc i . ' h n rna t ba 1nse am na ,,se ni nata te ." Exista o pov es tir e
r efe r i toa rc l a Buddha care ne is to r i sq te cuma i nva tat o
\a ranca sa- i \ez v l tt..: capac it atea mentala sco rand apa din fantana. A
Invatat-o sa fi ate nta la toate mi;;ca r i le ma in i lor ;;i a braielor in
timp, ce t ragca ga l e ata. Acea s ta practica este 1ncercarea de a ve
dea latur a i med i ata a aq iuni lo r. lata de ce este numita
. .shamat ha" . de zvo l rarea se n i na tatii . Cand ve zi fe l ul 'in care
se desra ;;oa ra fiec a re mome nt a l fiecarei aq iun i nu mai rama.
ne loc decat pentru desc h i le re i se nin atate.
T: A rn pl 1 tea afl a mai m ul te des pre cum pot fi l asa te spa!iile
lib e re , fa ntele, sa apara? Inf e le g ce vre ti sa s pu net i, dar nu 'in\e le
g cum apar fan tel e, care este procesul de genera re al unei pa uze.
Cum pot fi lucrur i l e lasa te sa ,,rn.earga de la sine" ?
R: De fapt, aceasta 'intrebare ne duce inspre tema urm atoare,
Ca le a Bodhisa ttva. Ca le a Mahayana a compa siu n i i i a libe rat tii ,
calea cea larga. Oric um, pentru a raspunde 111trebarii din punc tul
de vedere al simpl it a t ii H in aya na, trebuie sa obtii multumi rea din
orice situarie ;;i sa nu cauti satisfa q ie in v re o 111cantare prove ni ta
din surse externe. In gene ral , cand vorbim , nu vren1 nLm1ai sa
spunem ceva ce luil alt, ci vre m sa primim ;,i un ra s pun s pe rna
sura. Vrern sa ne hranim din rasp unsurile cel ui l alt, ceea ce este un
mod de comun ic a re fo arte egoist. Daca renun ta m la dorinta de
a fi ,,lira.nit" , fa nta va aparea de la sine . Pauza
;1u poate fi r;icicum lll1 produs al efort u l u i.
1: Aii spus ca pent ru a abo rd a ca lea. tre bu i e sa fim prega ti\ i .
N u putem sane repezim de-a drept ul. Trebuie sa facem pauze . Ne-aii
putea spune ceva mai multe despre aceasta pregatire
pre ala bi la?
R: La inceput , ave m se nza tia ca s tu di u l s p i ritu ali ta tii este
extr e m de placu t, ca vom gasi ras pu ns la toate 1ntrebarile. Tre buie
sa depa;,im aceas ta pre j udeca ta. Ne a;;tep tam, proba bi l , ca maestrul
sa rezo l ve to a te pro ble mel e , sa ne i'n la ture toate dubii le, dar ca
nd ne gasim fa\a in fa ta cu pro fc s o ru l. e l nu ne ofera
149
 toate ra s pu 11s u1 i lt- l · I 11c l as a [oarte m u l te l u c r ur i p e arc s:1 111o rd iale raz bate prin no r i i c o nf u z i c i . I l a i si:1 ana l i z am
k
ca.c.ul mai rn ute i. Ace as ta vrea sa iasa d i n casa. d,c ·enind as tfe l te r
r ez o l va rn i11!.!111 1. l'CL'U cc pent r u no i un mo ti v de d c1:a mft'._'. ii t
i bil de p r e o c u pa ta de evadare. Ce rce tea za zid uri le i fe
· i a ve m se nz a,i i 1 d · :1 hu nd onare.
res tr ele ca tar a nd u- se i c o borand s ucc esiv. Uria a energ ie care
A te pta r i lc 110<1 · t rc s u n t fo arte m ar i . m ai ales d ac a n c a ll
dirij e a z a cfo rt ur ile maim urei este i nte li ge nra primara. Acest tip
a m 'in c aut a rea u nc i ca i s pi r it ua le i ne i mpli c a m pe no i 111:;; i
de in tel i genra nu este aseme ni un e i se m in te pe ca re o sa dq ti , t
nc , 11 ma te r ia li s m u l s 1 i r i tu a l . S pe ra m ca s p i r it ua li ta te a n e va
re buin d ca u lt e r io r sa ai g rij a d e ea. Este ca raza de so are ce p a
ad u ·c fe r ic ire !;i i con rt.111 \c l · pc i une i s a l va re . Aces t m o d
trund e printr-o spartura dintre nori . Im ediat c e ne permitern o
i nj us t. . i e g oce n tr ic de a o privi trebuie chim bat co m pl e t. Intr-un ta
mic a desc h id e re, vo rn ti pe da ta, 111 mod in tu iti v , ce ave rn de
rz i u. da ca re n un pl.111 l a do r i n fa d e a o bf in e o ri ce oi de il
fa.c u t mai d e p a rt e . A c ea s ta a fo s t ex pe r i e nta Jui B ud dha.
u m i na rc. a b ia a tu nc i c a lc a i'ncep e sa se dcsch id a. Es te ca at unc
Dupa ce, su b 'i nd ru ma rea m a i multor rnaqtri in dieni a s t udi a t
i ca nd a te pfi sa soseasdi cincva. Daca 1ntarzie e t i g ata sa rcnun\i l a n e n uma rate tehnici de yo ga, i -a dat s ea m a ca nu v a put e a o bf i ne il
speraii\a ca ti ve i mai v e dea v re o d a ta, Tncepi sa te g a n dq t i um i nare a
ca
in l n i re a n u-i d e ca t o p l a s rn u i re a prop r ie i i mag in a t ii i ca r es co mpl e ta numai aplica nd u-le , a a ca a deci s sa se op re asca i sa
at
pecti v u l nu va ma i aparea deloc . In cl ip a cand ai ren unta t l a ori ce
spe ra n ta , pe rso ana a pare. Ca m a a f u nq io ne aza i ca l e a s pi 150
r i tua la . E o pro ble m a de re n un ta re in ca re ra bd area joaca un rol
ese nri a l. N u tre buie sa te re pez i de-a dreptul , c i doar sa a tep ti ,
sa la i ,.s pa(i u" , sa nu te g ra bq ti prea ta re sa descop e ri ,,re a lit a
tea" . Es te ne cesa r ca rnai in ta i sa- f i clarifici mo tive le pentr u ca
uta re a ta sp irit ua la . Daca vom porni cu o m i nte desc h i sa , d is
pusa sa gandeasca dincolo de ,,bi ne" i ,, ra u" a m biti a nu mai
are nicio re le va npl.
Cand 1nce pe m sa i'ntelegem origin i le s ufe ri n \e i, ne tr e z im
in vada t i de o n e ma ipo meni ta sc te de cun o a te re . Yo rn re s im t i
u n i mpul s nesta v ili t de a o clcpa i. Daca ne fo qam prea ta re .
a t u nc i ca le a spi ri tuala va deven i o c a l e a d urerii , a co nfu z i e i i a
sa msa re i deoa re cc vom d e veni o bse dati de s al va rc . Suntem pre
a ne ra bda to ri sa i' n va iam, prea ocup a ti sa ne at in ge m am
bit ii l e n o as tre de a pro g n.:s pe cale pent ru a n l as a pe noi 1 n i ne sa
,,f i m " :;;i a e xa rn i n a 'i n tr e g u l p ro ces 1nainte de a 'inc e pe. E n ece s
a r sa nu ne g ru bi m pc ca le a s pir itu a l a ci sa ne pre g a t i m co re c t i
cu 1n 1c lcr1 i u n c. lnvaiati sa a ve \ i ra bda re. A te ptat i i cerce ta
ti 'in tn .:!.! ul pr\) ·c.· a l ,,ca uta rii. s p i rit ua l e" . Lasa \ i - va un s pa[ i u.
C c! rnai i 111 por ta n t este ca l u m ina i nt e li gc n\..:: i no as t rc
pr i -
l uc re ze asupra Jui 'ins u i, eel de la momentu l r es pec tiv. Raspun
zato r de ac easta dec i z ie a fost in st in c tu l primar. Este foarte im
portant sa tinem seama de instinctul primar. Acest in s tin c t ne
a ra ta ca nu s un te m definitiv pie rd u ti sa u fu ndam enta l rai o ri
li psi ti de ansa.
I: Dar c um sa re zo l va m s it ua tii le pra c tice , co tid ie ne ,
111 timp ce 111ce rca m sa ne co m pon am sim p l u i cau ta m
drumul spre s pa tiu l de sc hi s?
R: Vezi tu , pentru a doband i 'intelegerea spat i ul u i de sc h i s .
tr e bu ie sa 'int e le ge m i so lid it ate a pam antu l u i. a lo rmc i . 'ck
doua sunt i nte rd epe nd e nte . Adesca sun te rn te n ta \ i s5 id u l i·/ [111 s
pa tiu l des c his i ca d e m 111 ca p c a na . A ta ta timp cat n u - I i d..::
tl i za m i 'il raportarn la pamant, vom fi feriti de gre eala . S
pa \ i u l
nu po at e fi in te le s fa ra a avea o viz iune clara asup ra pam a nt ul
ui.
Daca ne-am apuca sa pic ta m o im a g i ne a s pafi u lu i d esc h i s, a
r t re bui sa fie ase manato a rc c u li ni a o rizo n tu l u i te res tru , a
a ca vo m fi obi ig a f i sa ne intoarcern la p ro ble mel e de z i cu zi
, la a a n um it a b uc a ta rie a vie t ii . Iata de cc s im p li ta te a i prec
izi a acti vita tilo r z i l ni c e s unt atat de im p o rta nte . Dac a ne-a m
apropiat de spati ul d e s c h i s, atunci ne putem 'in toa rc c l a vcc hca
noa s tr a s itu-

1S
l
 - - - -
a ti e fa m il i a ra ;;i l a us t rofo bic a pentru a o pr i vi rnai 'i nde
a proa pe . pc ntr u a o ex arnrn a, pentru a ne lasa furati de ea pftna
cand ab ur d i tatea i ri gidi ta tea sa vor deveni insuportabile ;;i
vom fi 111
s ta re s a-i vedem l ip s a de spa tiu .
I: Cum putern sa ne 1mpacam cu nera bda rea care ma rc he a za
perioada de a;;te ptare?
R: Daca e;;ti nera bdator inseam na ca nu ai inte les 1ntr ea!rn
com p l e x ita te a p ro ces u l u i. Da ca ve zi desa var;;ir e a fie care i
acfi uni , atunci nu vei mai fi del o c n e rabd a to r.
J: Tn t i mp, m-a u fo ce rc at ata t ga nd ur i l i n i ti toare ca t
;;i g a ncl ur i o b ses iv e . Ar tre bui sa-mi impun aceste g and ur/
lini;;ti to are?
R: In practica med it a tie i toate gancl uril e sunt la fel: fie ele
pio ase, fr u moase, lin i!;i ti toare, e vla vioa se - nu-s alt ce va decat g
nd u ri . _u tr e bu ie sa Tnc e rc i sa le cu l ti vi p e cele li ni!;i ti toar
e !;ii sa k sup rn rn pe cele o bsesi ve. A ici e !;ii c h e ia problemei.
Cand
· pun c m ca am pa;;it pe ca le a dh a rm ei, ca re es te Al Patru le a
, cJ_ var_ No bil , nu i nseam na ca am de ve nit e vla vio!;i i, buni !;ii
li- 111!;itlp. J ncercar ea de a deveni mai buni ;;i mai calmi este tot un
aspect al lupte i, al obsesiei . Ganduril e cu tenta religioasa de ti n
postul de obse rva to r, de jud eca to r, i ar ga nd uri le co nfu ze , Jip s
ite de substanra pot fi cons ide rate ni;;te acto ri, ni!;i te producatori de
,,ce va" . De exe m plu daca medite zi, chiar dac a prin minte iti tree
ganduri obi!;i nu i te , i nte rv i ne un s up ra veghe tor car e zic :
N-ar tr e bui sa faci asta , n-ar tr e bui sa faci ail alt a, fa bine ;;i in
toarce-te la med ita t i a ta. Nici chiar aceste gand ur i 1ncurajatoare n-
ar trebui cultivate.
_l: Ne-aii 11ai putea spune ce va desp re u tili z are a pauzelor !;i i
a cuv111telor 111 procesul de c o m un ic are !;ii cum se rapo rtea za
acesta l a ego?
R : De obic e i , cand comunicarn cu ci neva , parca sunl e m
manati din spate de un soi de viteza obse da nta. Es te nevoie de 0
anumita sponta neitate care sa stapa ne asca aceas ta vite z a. as t.fe l
--
- - - -
in ca t sa nu ne ar unc am pe eel cu c a re om un i c.1111. sa nu ne im
p un em, sEt nu co ple$ im ceala l ta pe rsoa na. l ) nca, orbim des rpe
ceva care ne i n te re seaza, nu ne rezumam l a a munica ceva , ci n e
aru nca m pu r si sim pl u asupra celui la l t. Pa u Le le ex isat
;;ie le
p e undeva , dar sunt ecl i psate de viteza e x pri mari i. De cat e
ori ap are cate o pa uz a pri n noia nul de ga nd ur i apare ;;i o ra
az de lu m ina . l ncearc a sa 'in te le gi cum s
i:t e, plic i ac es t pr im ti p de
d es c hid ere, i ar i nte ligen ta primorcl i a l a va Tnc e pe as -;;i faca si m-
! it a preze n ta.
I: M u Jti oameni sunt con $ti e nfi de a dev a ru l sufe ri n te i dar
n u fac al do il ea p as spre 'intel e ge rea ri ginilor ace stei a. Cume
pos ib il?
R: Cred ca 'in mare e s te aceea i pro bl e ma a para noiei . Su-n t
e m nerabdator i sa sca pam. In loc sa pri vim dur e re a ca pe os ur s a de
insp ira J-ie, 10ce rca m sa fu gim de ea. 0 daat ce an1 s im itt
cat de rea esteS Ltfe rin ta, ce ro st are sane mai batem cap ul cuea ?
C e i c are tra iesc 'in tr- ade var o mare s ufe rin\a de care nu pot sca p a,
1ncep sa o 1nte le aga , 1nsa rnajorita tea sunt prea preoc upati sa
se eli bereze de r espect iva situ atie sa u sa dobandeasca dvi e sre
s t ra i de b in e, ca sa cerce teze mate ri alu l aflat deja la dispozitei.
0 p r i v ire mai amanu ntita pare d t 'ii s tanjene;;te. Aces ta es te ti
pul de atit udine para noic : daca ve i cerce t a amanuntele fe no me
nului vei d es co per i ceva care te va 'inspa i rna nta. Pe nt ru a
deve n i in s a o persoa na comp l e t insp ira ta asemeni lui Ga utama
Buddh a.
t r e bui e sa fi i ex t rem de desch is la mi nte, grozav de inte lige nt ;;i
de cur ios. Tre bui c s a vrei sa ce rce te z i to tul , i nd ife re nt daca eset
ur,at d ure ros s au 'iti re pugna. Aces t s oi de ce rce tarc me nat
al , sa- i z ice rn ;;tiin pfi ca, este deose bit de i mporta nta .
l: Cand a i o mi n te lu min ata. de uncle provin moti v ati i l e?
R: Moti vat ii le i nspirate vi n de und e va de d inco lo de
gan d uri, de di nco l o de ide ea de bine ;;i cl ra u , de ceea ce ne
do rim
!;ii ce nu ne do r im . D in c o lo de gand uri e xi ·ta u n ti p de int el
ige n ran atur a la. funcJ ame nta la. o int e ligen[a pri mo rd i ala, intui
 tvia ,

152 15 3

- --
---

un sen ti ment s l s p:q i 1 il111 <> c ;i lc des chisa , c reat iva care ne ajutfi
sa fa ce m fafa s i lu u \i il rn . ; \ ·es t tip de motivatie nu es te inte l e c
tua la, este in tu i t i vi:i ::,i l: 1 ubic ·t.
I: Po ti sa l uc1T i' i, s up ra min[ii pent ru a- ti c o ntr ola
starea psibica?
R: Indi fe re n t de c1l i lud i nc: 1 fatii de o anum i ta s itu ane,
exis ta intotdeauna o sta re de om u n i car c intre aceasta i m int e. N u
ve i putea sa rezoJvi de unul s i ngur toate arnanuntele situ at ie i, nu vei
cand va renunfa la vanita i devenind o si m pl i:i nrn, i n u f1.
daca 'i'I vorn duc e i ntr - un loc sig ur i lini t i t, rc zull a tc l e vo r fi pe
mas u ra.
I: Cand vad ura te nia dinauntrul meu, nu tiu cum sa ma
'i'mpac cu id ee a. Inc erc sa o evit sau sa o sch im b, mai deg raba
dec at sa o accept.
R: Nu tr e buie nici s-o asc u nzi , nici s-o scbim bi. Cont i nua S-
0 cerce tez i . Dac a vezi uraie n ie , nu-i decat O prejud eca ta. 0

re zo lva toate probJe mel e mintii prin mij loace exterioare privqti drept ur aten ie deoarece e ti inca legat de concepte le de
acesteia. Vedem 111 jur o multime de oarneni ,ncercand sa pro cedeze ,, bi ne" i ,, rau" . Trebuie sa trec i dincolo chiar de ace s te do u'l
exact a a. Oamenii 1mbraca vreo rasa, re nu nta la lume i due o cuvinte. Trebuie sa transcenzi cuvin te le i ideile prec o nc eput c.:
viata aus tera , re nun ta nd la toate obiceiurile avute pana a tu patrunzand din ce in ce mai adanc in adevarul a ceea ceq ti . (
nci, dar pana la urma se vad obli gati sa se confrunte cu pro priile s i mpla priv ir e nu este de ajuns. Trebuie sa i nves ti g hez i ama
min!i con fuze. Confuziile sunt prod usu l p ro prie i noa stre m in ti , nuntele fara nicio prej udecata , :rara sa te ajuti de cuvinte sau de
a a ca p e nt ru a gas i s oJ utiile salvatoare, tre bui e p o rnit chiar din in concepte. A te desc h i de co mple t 'in sea mn a sa te desc h i zi catre
terior , di rec t de la minte , nu de la ce se i:ntampla 10 ex te ri or. lume.
Daca cineva i'ncearca sa elimine confuziile mentale prin aqiuni
legate de Jumea fi zic a, nu cred ca va ajunge la nici un rezultat.
In jocul vie tii , faptele reflecta modul de a gandi i mintea
reaqioneaza Ja ce se i nt ampJ a in exterior. Relatia este
continua. Daca !ii in mana o bucata de piatra, vei sim ti duri ta te a
:;;i solidi ta tea acesteia. Trebuie sa 'in vet i cum sa te comp ort
i fata de cali ta til e intrinseci ale pi e tr c i. Daca. tii in mana o
floare, atunci forrna :;; i culoarea peta l e l o r ne va infl uen ta rno d
ul de a gandi. Nu putem sa ig no ra m 111 to ta li ta te s im bo li s mul
lumii exterioare . O ric um , cand ne aflam la 1nceput, ca nd
incercam sa facem fata propriilor obses ii , tr c bu ie sa o fa ce m de-a
dreptu l, nu sa incer cam sa mod i ri c ii m vrc unu l din sti mulii
externi. De exemplu , daca o persoa nz1 · : 1 · dc zcch i l ibra ta psi
hic , este complet confu za asemeni ma i rnu \ · i d ·s pn.: care am
discutat i o imbracam 111 ra sa de ca luga r s.i u 11 :1 0 .'i m 111 poz
iti a de medita tie , mintea sa va continua si:i 1"1111 · 1in 11 '/c 'in ace
la i fel. Ceva mai tarz i u i ns a.

1 54 155
 Calea Bodhisatlva

Tocmai am discutat despre te bnic a de meditatie Hinaya na, a

simplita!ii i a preciziei. Facand o pauza, lasand un spatiu in care
lucru ril e sa fie ce ea ce sunt , incepem sa apreciem claritatea simplita!
ii i exactitatea propriei vieji. Acesta este inceputul meditatiei.
incepern sa patrundern in Al Cincilea Skandha, sane eliberam de
graba i aglomerarea avalan ei de ganduri, de pacla de ,,bar:ra"
care ne umbre te min tea. Pasul urmator este contro larea emotiilor.
Avalan a de ganduri poate fi comparata cu un sistem san
guin care hranqte mu chii sistemului nostru men tal , emo!iile.
Gandurile unesc i mentin emotiile astfel inc at, studiind ce ni se
intampla in fiecare zi, vom desco peri un uvoi continuu de bar fe
mentale punctate de div e rse e rup jii emotionale care de care mai
colorate i mai intense. Gandurile i emotiile exprima ati tudinea pe
care o avem fata de stimulii externi, fata de lu me, dand na tere
unui mediu de via ta, un ta.ram fantastic in care ne desfa uram
existenja. Aces te ,, med ii" sunt Cele ase Tararnuri. De i un
anumit Hiram poat e exemplifica starea psihica a unei persoane,
aceasta va,trai permanent i senzatiile le gate de cele lalte cinci.
Pentru a in!ele ge aceste taramuri, trebuie sa vedern situa!ii le
intr-un mod mai panoramic numit rneditatia vipashayana (Pali:
Vipassana). Nu ajunge sa mai fi.tn aten!i doar la arnanun tele
faptelor i la detaliile lor pre c ise , ci trebuie sa extindem con
tientizarea asupra intre gi i activit ati . V ipa shayan a irnplica o con
tiinta a intregului spati u, a atmosferei in care apare precizia

1 57

1 · apte l o r. Daca v · il-111 d1·t.il1 il · d i n uc ri vi ta tile de z i c u z i.
acea s ta ac uit ate va c rc 1 ll ll . p,q 111 u:11 cca rc . Con;;tie nti za re a
un ei situ at i i l a sca ra rcd us ,1 v.i d11 v !;1 o co n t i e nti za re de
largi dirnensi uni. Din aceasra -s k / vo lt : 1 t L"l rn i c a co n;;tient i za rii
panorarn ice , malwvipashyona ( P,il i . 1: ilw, i p ssana), care consta
din apari tia w1.e i vizi un i a to tcu pr i1 v ; 1t o.ir c ;;i i nce ta re a
concentrarii asu pra detaliilor. In lo c ·5 11 • nni 15s am furati de
fa ntez ii , le des
coperim cauzele . D es opcrilll ·a nu mai es tc necesar sa ne lup
tam cu pro priil e proicqii d ·oa r c e zid u ril e s u nt chiar produsul
nostru. Praj na estc i ntro s pc ·tin na t urii nonsubstantiale a ego u l ui ,
es te cunoa;;terea tr a nsce ndc n ta l a. I mediat cc intrevedem prajna,
ne re la xam, 'inte le gand ca nu mai tr ebu ie sa 1ntretinern exis te nta
ego u l u i. Ne putem per rn it c sa dcvenim deschi;,i ;;i ge nero ;;i. Ga
sirea unei alte cai de a ne privi proiecti i le aduce cu s i ne o stare
de deose bi ta bucurie. Acesta es te primul ni ve l s p ir itua l pentru a
deve ni bod h is attva, primul bhumi. Deja am intrat pe calea
bodhis att vei, pe Calea Mahaya na , cea a drumului desch is , calea
caldurii suflete;;ti ;;i a deschiderii absolute.
Meditatia mahav i pashaya na produce o vasta extinde re a
spatiului dintre noi ;;i feno me ne le e xte rio are . De venirn con ;;t i
enti de dis tan ta dintre noi ;;i ce e xis ta tn afara precum ;;i de fap tul
ca 1n acest spatiu nu se poa te 1ntampla nimic. l ntr e aici ;;i acolo
nu mai e xis ta nici le ga tu ri, nici os til i ta t i. Cu alte cuvi nte. 1nce
tam sa ne mai i mpun e m prejud ecat i le , 'ince tam sa mai c ate go
ris im ;;i sa numirn tot ce se in tarn pla. l nd i fe re nt de s it ua tie, vom
simti larghc \c a spati ului . Astfel acui ta tea d ev ine fo arte precisa
;;i atotcu1 r i nz.a toa re .
Medita\ia ma ha ,·i pashya na inseamna sa nu int erve ni m fo
desfa ;;ura rca s it u a\ iilo r. fncepem sa 1nte l ege m ca nu tr e bu i e sa
clepunem ni c i un cfort deoa rece lu c ru ri le sunt ceea ce sun t. Nu
trebuie sa k pri int. /.i ca nd : acestea sum a;;a ;;i pe dincolo. Ast fe
l , vom 'inc 1 x · u ,1dc va ra t sa apreciern desc hiderea ;,i s pat i u l 'in
care 11c vnrn pllt · ;i m i, ca nes tin ghe riti , fara sa mai fim ate nt i l a to
t pas u l k u:11 ·cc deja sunt em con;;tien\i de tot ce exi s ta 'in
1 58
jur. Prin urmare, Ca l e a Ma haya na cs t c drurnlll d es hi s . c al ea
cea l arga. Ea i ncl ude dorinta in te n ·i:1 a c u i, ·a de a fi co n;;tie n t,
de a-;;i l asa i ns t i ncte l e sa i asa J a i veala.
tv1ai Tna i nte am discutat desprc c re a rca de spa!ii Tn
procesul de co muni care, dar aceasta este practica deliberata ;;i
autoi mp u s a. Cand folos i rn teh nic i le mahavipashyana, nu ne
rezumam Ja s im pla s up ra veg here JD co nve rsa tie , la pauze ;;i
respirouri i nten tionate. Com unicam ;;i pauza apare de l a sine.
Lucrurile decur Q de la si ne ;,i nu fa ce m nic i un efo1i.
Desfa;;urarea aces to ra nu e: te tratata ca !;i i c um ar depinde de
noi. ca !;i i cum ar fi c rea te de noi. Te dcschizi, le la;;i sa se des fa;;oa
re , te despri nzi . Sta r a d • deplina J ucid it ate se va i ns tal a imed
i a t.
Scrie riJe .tv!ahayana vo rbesc desprc cei care su nt complct
gata sa se desc hid a. despre cei care sunt a proape ga ta ;;i ce i c a re
ar avea capacitatea de a se descbide. Cei care au ea pacita tea sunt
intelectuali i nte resa ti de aceste te me, dar care nu lasa in stinc te Jo
r :ind eaj uns de mult spapu pentru a ie ;;i la iv ea la . Cei aproape gata
sun t ind iv izii des tu l de deschi;;i la mi nte, dar care se controleaza
rnai mult decat este necesa r. Cei ca re sun t com plet gata pentru
desc hide re, au auzit deja cuvi nte l e mag ic e, ;;tiu p aro la pentru a
deveni tath agata : cuiva deja i s-a'intamplat, c i nev a deja a trec ut
hop ul, calea este deschisa, este posibi l a, e tc ca le a tat haga ta. Prin
u rm are, sa nu - t i pese cand, cu m ;;i de c,. Te deschizi pur ;,i s i
mpJ u. E un lucru minunat, c u i va de ja ,i ·-,1 intamplat, de ce nu
$i fi e? De ce sa faci discriminan.:< cl i ntr c
,,eu" ;;i rcs tul persoanelor ta tha ga ta?
,,Ta tha ga ta" T nsea mn a ,,ace ia care deja au tra i t ta th aga ta."
care re pre zi nt a ,.Iucru ril e a;;a cum sunt eJe " . Cu al te c uvi nt e.
i deea de tat haga ta este calea in sp ir at ie i , un punct de pornire. Ne
'i nva ta ca altii au facut-o deja 'ina i ntea noas tra, ca deja au trait-o .
Acest i ns tin c t deja a 'indreptat pa;;ii c u i va, este in s ti nctul
lucidi ta tii , a l desc h ide1:i i !;ii al inteligenfei care funqioneaza la
para metri optimi.
Calea bod hisa tt va este pentru cei cu rajo i , co nvin i de ade-
159
 \·arata fo q a a l at uri i tathagata ce exis ta 111 fi eca re. Cei treziri 1 60
pr i n i dee a de tathagata au pa it pe calea bodhisattva. pe calea
br 1vu l ui luptator care crede in puterea de a- i termina calatori a
;;i Tn na tu ra lui Budd ha. CL1van tul ,,bo d his at tva" a re se ns ul
de
.,ee l care es te 1ndeajw1s de cur3:jo s sa pa eas ca pe d rurn ul
des ch i s de bod h i " . ,,Bod b i " 'i nseam na t rez ire, sta re a de tr e
zi re men ta l a. Nu vreau sa s pun ca un bodhisattva este deja un
ilnminat, ci doar ca acesta I$i dore te sa urmeze ca lea.
Aceasta este alcatuita di n cele ase virt uti transcend enta l e
care apa r sirnu l ta n . El e s u n t ge ne rozit atea , disc ip li na,
rabdarea, ene rg ia, med i ta ia $i c un oa $terea. Aces te virtu ti p
oarta m1111ele de ,,cele ase param i ta" , deoa rece ,,para m" insea
mna cea lalta pa rte , tar mul, sa u ce l a la lt ma! a l r aului , ia r
,,ita" 1nsea mna sa fi aj uns acolo. ,,Pa ra mi ta" se mn ifi ca ,,aju
ngerea pe cel alalt ma!" , nrMt\ nd ca ac tiv i ta til e unui bod hi s
attv a tre bui e sa ai ba viziunea
:;; i T n! el e gerea necesa re tra nsce nder ii n oti unii c e ntra l i zate de ego.
11 bodhisattva nu 1ncea rca sa fie bun sau arn abil , e l ma ni fe s ta
o compasiu ne perrnanenta.

Generozitatea

De obice i, 111 s tu di e rea inte le p c i un i i bud is te, gene ro z it

atea t ransce nd en ral a este grq it i'n te leasa drept un so i de buna ta te
fa ta de c in ev a mai napastuit decat noi . Cinc va are un necaz sau
suf era de ceva iar tu , a.fla t intr -o pozin e avantajata , II sa l ve zi -
earn a a sun t priv it e l uc ru ril e 'in general , d i n tr-u n pun ct de vc
dere aproape i nfa nti l. Jn c azul unui bod h i s a tt va, l uc ru rile nu
s u nt ata t de si mp le . Es te ceva foarte put e rn i c $i ser ios, este pro ces
ul de co muni ca re .
Com un icar ea tr e buie sa se a fle d i nco l o de ne rvo zitate, al
tfe l e ca i c um ai incerca sa do rm i comod 'intr-un tu fi$ de s pin i .
Vom res imri latura pe ne tra nta a cu lo ril o r. c nc rg iilor $i l um inilo
r d i n e xte r i o r ca re se vor napusti a.su; rn noastra. stra pung and u- ne
 incercarilc de a co m unica. ase meni unui sp i n care ne i ntra $i in
piele. Vom fi pt.:rma ne nt preocu pat i de in l atu ra rea stari i de ner
vo zit ate , ia r co m un ica re a se va i'ntrerupe.
Co rnu ni c arca 'insea mna em i s ie, re cepta re i sc h imb
reciproc . Ori de cate o ri s unt e m nen -'O$i, nu mai sun te rn capabil
i sa :inte l e gem fr urn use iea, co mplexitatea,c l a rit atea $i spa ti al
ita tea me s3:je lor care se 1ndreapta ca.tre noi, nu mai 1nre le gem
sensul acestei com unic ari. Ne rvoz ita tea i nvinge imediat lumea
exte rioara , zicandu-ne: Nu, nu, asta ma enerveaza, du-te de aici!
0 astfe l de atitudine este comple t opusa ge nero z itatii tran sce nde
n ta le .
Un bod hisattva trebuie sa experimenteze starea de completa
cornun ic are data de generozitate, sa transceanda enervarea i
dorinta de autoprotejare. Al tfel , de cate ori ghirnp ii ameninta sa ne
'.intepe , vom si mti ca s unt em atacati i vom incerca sa ne apa
ram . Yorn da bir cu fu girii din fata nemaipomenitei $anse de a
cornunica $ i nu vom mai fi in stare de n i rn.ic, nici ma.car sa pri
vi m insp re cela la lt mal. Privim 'inapoi $i focercam s-o rupem l a
fuga de-acolo.
Gene ro zita tea este rnarea dorinta de a ofe ri, de a te de sc h i
de fara vreun motiv fil oz ofic, urnanit ar ori re li g ios , tre bu ie
doar sa faci ce este de facut 111tr-un anumit moment $i intr-o anum it
a situ atie , :fara sa -ti fie frica de ceea ce vei prim i. Desc hiderea
poate avea Joe 'in rnij loc ul unei auto s traz i . Nu ne vo m teme nici
de fu m, nici de praf, nici ca vom fi copql iti de p ati m.il e $i u
ra celorlalti oa me ni . Pur $i s im p l u ne des ch idem , ne predam
com plet, oferim. Nu vom pune nimi c in bala nt a, nu vom ca nta ri
ni mic . Daca vo m '.incerc a sa anali z am sa u sa ne evalu am
ex per i e nta, dad i vom dec id e sp re ce dom
eniu ne vo rn desc hid e i spre care vom ramane inchi i, atunci
deschiderea nu va mai avea niciun rost iar ideea de paramita,
de generozitate tr ansce ndenta la va de veni i nutila . Aq i unil e
noastre nu vor transcende ni mi c, vor inceta sa mai fie o manifes ta
re a unui bodhisattva.
Adevaratul efect al id eii de tra nscend ere este ca vom 'ince pe

16
1
 si:i n::clern c.li n co l u d · l i111i1 a re a data de conc ep[ i i, de n ot i bodhi attva se afla 111 i mpos i bi l it a tea le a focc rau celorlalfi
un i t de sta rea ck l u pt·i " nc rn ta de ,,aceas ta·' se opune lui
pc n t ru ca a de ven i t o 1ntruchipare a gcneralitatii Lran c end enta le .
,,acela". ln ge ne ra l , cand pri v i m un obie ct, nu sunte m 1n stare Fiind com pl e t desch is nu mai face diferenra i:ntrc acesta ;;i ace l a.
sa-1 vedern
Aq i o ne aza numai conform cu ceea ce estc. Din punct ul de ve dcre
cum tre bu i e . In I sa vc dern a a cum este, vom vedea propria al al tcu iv a, considerand ca acesta sta ;,i II o bse rva , un bodhisa tt
noas t ra ve rs i une as u pra lui. Apoi, 111 s inea noas tra , vom fi des tul
va aqioneaza 1ntotdeauna corect, pare sa faca mere u lucrul potrivit la
de mul\umiri pentru ca am creat o i mag ine a aces tu ia. U l te rior o timpul pot ri vit. Daca vom 1ncerca Tnsa sa imi tam aq i u ni le , ne
co me nta m, o ana li za m, o respingern sa u o a ccep tam, dar ac tu l c
va fi imposibil deoarece mintea lui este ata t de
o rnu nic arii nu s c dcsfa oara cu nic iun ch ip .
p rec i a ;;i l ucida focat nu gre e te niciodata. Nu se baga nicio
G e nero z i tatea t ran cc nde ntala Tnseamna sa ofe ri tot ceea ce data 1n p ro bl e me care nu- 1 prive sc , nu creeaza hao s ;,i nei nte l e
ai . Va trebui sa te desc h i z i co mp J e t, sa le dez brac i de o rice pre geri. la J uc rur ilc e xac t a;;a cum sunt. Chi ar daca situatia pare sa
jud eca ta. Vei 'ince ta sa canta rq t i s i tu ati iJ e, aceasta va de ve n i fie hao tica e l o ia a a cum este. participa l a ea i cumva lucru ri l
apa najul rec ip iente lo r dispuse sa se umple cu ceva. Daca rec i e se vor re zo l v a de l a s i ne. Ca sa zice m a;;a, un bodhisattva poate
pientele nu sun t pregatite, nu vo r primi n i m ic . Daca sunt ga ta, sa trave rseze ra ul fa ra sa se lase furat de cure nti .
vo r ap area i se vor u mp l e . Aceas ta es te aq i un ea to tal dez in te
Daca su nte m co mp le t deschi i, 1ncetam sa ne mai sup rave
resata a unui bodhisattva. El nu- i va punc intrebari de genu l :
ghem ;;i, datorita desch i deri i t ota le , relationam cu situ af i iJ e a;;a
,,Cat re cine sa ma desch id ? Nu c um va gre esc? Mi-am l ua t toa te
c um sunt e l e. atu nci aq iu nea va fi pura , a bso lut a ;;i superioara.
mas uri le de p reca utie ?" E l nu va aJ e ge niciodata de pa1iea cui sa
Daca vo m 'incerca sa ne st radui m 111 v re un fel sa obtinem sol utia
se afle. Expr irna nd u- ne metaforic, un bodhisattva este i no fe
co re c ta ac t iuni le noa stre vor avea o nota de sta ngacie. Oricat
nsi v ca un cadavru. Oarnenii Tl pot privi i-J pot e xarn in a. Te a
de pur: ni e vorparea. vor ra ma ne stangace ;;i ri gide. In ca zul
fli c u totul J a dispoziria acestora. e a ti tud in e no bila ;;i to tala, ce
unui bodh is attva , to t ce face este ase me n i u nei p l utir i, nu exis ta
stare care nu co nf i ne ni c i urma de i poc ri z ie, de filozofie ori de
niciun fel de rigi di tate. Totul se potrive te ca ;,i c um cuiva i-a r
rcl igio z it ate ! l a ta de ce este tra nsce nden ta la. Iara de ce es te
fi J uat ani i ani l a rand sa pun a l a pun ct toate aman untc le.
paramita. Este de o fr u muse te cop ql ito are.
Acesta nu va aqiona cu prerneditare. Va com u n ica pur ;;i sim pl
u . Porne;;te de l a gene rozi ta te a desch ide ri i ;;i ia l uc ru ri l e c a
a ta re . Este o meta fora destul de utili za ta ca re sp une ca aq i un e a
Disciplina unui bodhisattva este aidoma mersului unui elefant. Elefa nti i nu
se grabesc. Pa esc rar , 1nce t i s i gtu- pri n ju ngla, punand un pas
Daca mergem mai dc pa rte i e xa mi nam parami ta ,.rno ra li ta ti i" "i na i nt e a ce l u il a l t. 0 fac de parca ar nav ig a peste ape. Nici nu se
sau ,,d isc i pli ,n: --. s h il a pa ra mi ta, desco peri m ca se a1 li c a 11111 ie d ic a , nici n u calca gre;;it. F ieca re pas este fern, i s i g ur.
ace lea i princi1 ii . l) i s · i pl i n a nu inseamna sa fii le gal de u n se t
de re g ul i s au de , · rnt) <111e . Deoarece un bodhisattva nu mai cstt:
tri but ar s i nc l u i lii11d ·om ple t desc his , e l va actiona ·0 11 lc1rm
a ce J e i s ta r i de cl c-;(' il i d ·rLi, nu va fi o bligat sa urm e ze n i c i o re •
u l a i mp u s ft. :1 1,r , 1; 1 l uc rur i le exact a a cum t rc bu ic
. l 1 11 163
162

Rabdarea
0 al t a vi1i ut e a un e i bodb is att va este ra bd area. De fapt.
nu purern sa delimitarn cele ;;ase moduri de a se man ife s tn . Nu
exista ;;ase ca tegor ii distincte. Incercand sa manif e ;;ti una din ele ,
ajungi sa ma niqf t i o a l ta. Prin urmare , in cazu l p mam i
tei r abda rii, actiunea nu 1nseamna sa vre i sa te co ntrolezi , sa
devii un adevarat truditor, sa renunti l a extrern de m u l te fara sa-ti
pe se de oboseala fi.zica i psih ica , sa-i tot dai inai n te pana caz i din
picioare de extenuare. La fel ca ;;i gene rozi ta tea i d isci pli
na, rabdarea i mplica anu mi te capacitati de rna nife s tare .
R abda rea tra nsce ndent al a nu a;;teapta nimic i'n sc him b. Ne-
8!;, tc pta nd ni m ic, n- ave m nev oie sane grabim . In gene ral , a;;t
e p tam foa rt e multe de la viata, ne str ad ui rn sa facern diverse lu
crur i , ace st tip de aq iu ne baza nd u-se foarte rnult pe impulsurile
in te rio arc. Ga s i m ca un anurne ceva este deo se bit de at ragato r ;;i
p la c ut , ne foqam din gre u sa -] obt i nern ;;i, mai devr en1e sau rnai
tar zi u ne tre zi m :im pi n!;,i i na poi. Cu cat ne fortam mai tare cu
atat vorn fi res pin ;;i rnai p ut e rnic, deoare ce im u l s ul es te a;
ti u ne fara inte lep ci une . Irnp uls ul aq io neaza asem eni u nei
pe.rso a ne care ale arga :fara sa vada pe und e me rge, ase rne n i unui
orb care vrea sa aj un ga und eva. Actiu nea unui bodhisattva nu pro
voaca nici odata o reaq ie ex te rna. Acesta se ada ptea za ori care i
s ituat ii deoa rec e nici nu-;;i dorqte n im ic, nici nu es te fascinat de
ceva. Forta rabdari i tra n sce nden ta le consta in a nu da curs
impulsurilor i nte rne sau ori c aru i alt st imu l ase manat or. Es te
le nta, sigura ;;i continua, ase m en i unui pas de elefa nt.
Ra bdarea are ;;i c apaci tatea de a perce pe spat iu l. Ea nu se
teme de situ a riile nou create pentru ca ni mi c, dar nimic, nu poa te
surprinde un bodhi satt va. Orice s-ar 'int a mpla, fie e l dis tru ct iv. h
aotic, crea ti v, de bun augur sau favorabil, acesta nu va fi nici·- odata
tulburat ori $Ocat, deoa r c.e are con;;tiin!,a spa t i ul ui di ntr e
164
el ;;i s i tu a ti a res pec ti va. 0 data ce a i dc vc 11 i t co n;;tie n t de
acc sl spa t i u, atunci totul se 'intampla aco l o . T o 1k c veni mente le se
de sfa $o ara 111 ace l spa ti u. N im i c nu mai are l oc ..a i ci"' sau
,,aco lo" , inceteaza orice re la po nare sat1 co n rrunt ar e . P rin u
rm a re , rabdarea tr anscende nta la inseamna o sta re de plutire
cleasupra lumii i dis par it ia ne voii de a ne lu pta cu ci ne va sa u cu
ce va.
Energia
$i acum sa merg em mai departe , la pararnita energ iei , vir
ya, tipul de energie care ne ajuta sa rezo lvam situatiile astfel
incat sa nu ratam nicio ;;ansa , nicio posib ili tate . Cu alt e cuvinte
este bucurie , o energie a bucuriei , a a cum mentioneaza
Shantideva in a sa Bodhisa ttva - charyava tara . N u este o energie
cu care sa ne straduim din greu simtin d ca a;;a trebuie sa facem,
este o energie a vese li ei, deoa re ce am devenit complet int e resa ti
de capac itatile no astre crea tive . Intreaga viata ti se deschide prin
generozi tate, se acti veaza prin moralitate, se 1ntare ;;te prin rab
dare , aj unga nd astfel la rnomentul act ua l, la buc urie . Nimi
c rnqi va parea nei nte re sant sa u plictisitor pentru ca vi zi unea
existen ti ala a unui badhisattva este extrem de cuprin za to are $i
plina de in teres. Aces ta nu eva lu eaza nim ic, dar nici nu in
seamna ca este compl et i nert . Nu e nici abso rb i t de .,ce le mai
inalte ni ve l uri ale i nte lep ciu nii", de ,,cea mai profunda stare
sa mad hi", a$a incat sa nu mai facem dife renta 'intre zi ;;i noapte
sau 1ntre mic dejun ;;i pra nz. N-a deve nit nici i ncoe re nt, nici
greu de cap . Di mpotr iva, inte leg e conce ptuali zari le $i ve rbal
iza rile a;;a cum sunt in re alita te , putand apoi sa treaca dincolo de
concepte ;ii eva lu ari. Vede sirnilit udin ea mi ci lo r etic het ari
£acu te de ce il al ti . Are un punct de ved ere ato tcu prin zator , iar
prin urm are mani fe sta fora de via pi, a;;a cum es te e a, ll l1 mare
grad de i nte res . Prin urmare, un bod hisa ttv a nu tanje;,te dupa
nimic. El cloar traie;;te ;;i atat.
165
 Cand pa:;;c !;; lc pc 'a l e a Bod hi attva, el face un l c,,/ 1111[1111
c.1 nu va a ri nge il u m i nar c a T nai nt e sa fi ajutat toate fiinfclc sc n.·il,i
l e sa ati nga st a rc a de cle ;,tep tare me nta la , starea lui l3 udd l1 , 1
Pornind prin ace st act ck d[irui re, de cle sc h i de re ;,i de s a ·r il
ici u.
el i;,i urrneaza ca l e a aratand un interes qi it din comun 1: q:1 k
tot ce se 'i:nta mp l a, a ra ta nd u-se neobosit 111 rezol va re a pro b k
111c lor exis te nt iale. Este vi rya, o lucrare intensa asupra buc ur
i ci .
Pentru a 1ntelege pe de pl in ca am renun ta t l a 1nccrca rca Lk a
de veni B udd ha , pen tru a ne da seama ca acum avcrn limp sa ne
traim vi a ta c u-a de va rat. ca am trecut dincol de 0 ra ba no as r ra
obses i va, e s te ne vo ic de o caniitate ne mas ura ta ck cnc rg i ·.
Cu atat mai in teresa nt, de;;i un bodhisattva a facut l c ga man tu
l de a nu ati ngc i lum in area , _fiind atat de preci ;;i pa t runza
tor, el nu irose;;te ni c io sec und a. Jntotdeauna traie te vi ata la i
nten sit ate max i ma ;;i, 1nainte sa-;;i dea sea ma ce i se tntarnpla ,
atin ge il um in a rea. Dar l ip sa dorinfei de a o atinge continua,
destul de ciudat , nu-i a;;a, chiar ;,i dupa ce a 1ncercat starea lui
Buddha. Atun ci compasiunea ;,i 'intelepciunea vor ta;,ni de la sine
reintarindu-i energ iil e ;,i co nv ingeri le . Daca nu ne lasa m cople
;,if i, e ne rgia noas tr a va avea chipul bucuriei. Daca vom fi corn plet
de sc hi;,i ;,i pe d e-a-n tr e gul con;;ti e nti , nu vo m avea rnc1Lm
moment de 'intu necar e. Aceas ta este virya.
Meditatia
Ur matoa rea pn rn m i ta cs te dhyano sau meditatia. Exis ta do u
a tipuri de dhya na . Primul este tipul bodh is attva , 111 care. dato r i
ta energie i s 1k co rnp as io na le , acesta tr a iq te in permanenta sta re
de con ;;t i c nt i:,,;a n.; pan ora m ica . Sensul exac t a l d hya na este
,,tr ezir ea to ta l if '. p;1s lr :1 rc a starii de ,,tre zir e" . Dar aceas ta ·n u
'in sea m na doar pr;1c t i · ; 1 rc a med i ta[ i e i 111 se ns u l o bi;;n u
it. U n bodhisttava nu L' ,1 u1 ; 1 11i c i o clata starea de tran sa. sec und
a de gra
fie sa u dc s pr i 11dc1 L·:1 : pur :;;i s impl u co n;;ti e n t de situatii. a a
1
c um s unt e le . Res i m te med i ta1i a ·a u11 u 11111 11 uu m de ge nero z
i tate, moralitate, rabdare :;;i e nc r l.'. i l'. /\ c c:1s ta es te se n
zatic:1 de ,, tre zi re ' · conti nu a.
Ce lalalt tip de dhyana este te h n ic a de co nce ntra re din ta
rarnul ze il o r. Di fe ren ta principaJa d int re c el e doua tipuri de me
ditatie este ca un bod his attva nu i nt e raq io nea za cu nimic, el
doar se confrunta cu si tu atiil e z il nic e din p unct de vedere fi zic.
In rned it af ia sa nu fiinfeaza nicio aut o ri ta te ce nt rala, el nu se
sup raveg heaza nici aq io nand , nici meditand, as tfe l Tncat aq i u ni
le sale vo r fi rnereu med itaf ie , iar meditafia 'i i va fi 1nto td ·a u na
aq n me.
Cunoa terea
Cea de-a :;;a s e a para mi ta es te prajna sau ,,cunoa terea " . in
mod traditional. prajna este simbo li za ta de o s abi e ascufi ta, cu
doua tai;;ur i. care spu l bera toate confuziile. Chiar daca
bodhisattva :;; i- a pus la punct celelalte cinc i pa ra rnit a, in lip sa
prajnei to ate sunt i nco mp lete. ln s utr e se spun e ca primele cinci
paramita su n t ca ;,i cinci rauri ce se va rs a int r- un ocea n de prajna.
Tot aco lo mai scrie ca cha krm ·artin sa u i'mparatul uni versal porn
e;;te la lupta 111 fruntea a patru armate li fe ri te. Fa r5 sa aib a
imparatul 111 frun te , arma te le n-ar ;;t i 1 nco t ro s-o ia. Cu a lt e c
uv in te, prajna ste inteligenra, struc t u ra fu nd ame nta la S J11'l'
care se 'indreapta toate cele la lte v irtu ti, co ntopi nd u-se 111 c a. I: ,J
e l i berea za aqiunile unui bodhisattva de versiunile conc ep tu a li za
te ale gene roz i tatii , disciplinei :;;i a:;;a mai departe. Un bod
his a tt va poate aqiona metodic ;,i la obiec t, dar fa ra cuno a;; tere ,
fara sabia care i'l eli bereaza de Tndoieli :;; i ezi tar i , acf iun ile sale nu
vor deve ni de l oc transce ndental e . Prin urma re , prajna semn ifi ca
inte li genr a. ochiul ato tvazato r, opus ul eg ou lui care se auto s up
ra vegheaza clipa de clipa.
1 66
Bodhis attva preface obse
rvato ru l s au e goul i n
cun oa ;;te re
s pcc i fiea, pra_1na paramita . .. Pm" insearnna ,,s upra ·· t,H ,,.Jna
.. cu noa ;;tere" . A vem deci, o s u pra -c unoa tere, o c uno a te re
cornplcta i patrunzatoare care 111 \e le ge totul. Con;;tientizarea
axata pe ,,acesta" i ,,acela" a fost data de-o pa rte , aparand du bla
cunoa tere. prajna cunoa terii i prajna 1nrelegerii.
Prajna cunoa terii are de-a face cu emotiile. Este eliberarea
de emoriile coni1ictuale, e atitudinea pe care o ai fo\a de ti ne,
a$adar, revelarea a ceea ce C$ti. Prajna infelegerii este transcen
derea preconcep\iilor inifiale fapi de lume. Este 111\elegerea si
tua\iei a$a cum este. Prin urmare, prajna 1n\elegerii creeaza po
sibilita tea de a trata si tua\ii le 111 eel mai ecbilibrat mod cu putin
ra. Prajna 1ndeparteaza cbiar $i cea rnai mica tenta\ie de a sepa
ra ,,acesta" de ,,ace la ' ' . lata rnotivul pentru care sabia are doua
ta i uri. Ea nu taie numai in directia ,,aceasta·', ci $i 111 ,,cealalta".
13< d h is attva inceteaza sa mai resimta starea de enervare produ
sa di.; s cp a ra rea intre aceasta $i cealalta. Va pluti doar prin ini
ma s i tu at iil or fara sa fie nevoie sa verifice ce-i in urma. Vedeti
' '
a adar ca toa te cele ase paramita sunt interdependente.
1: S-ar putea defini meditaria clrept o simpla concentrare a
aten\iei asupra a ceea ce facem, ca $i cum am fi patrun$i de o
anumita idee?
R: Dhya na, a cincia pa ram it a, inseamna chiar sa-\i dai sea
ma, sa fii patruns de o anumita idee. Dar dhyana sau oricare
clintre celelalte pararnita nu pot exista inde penden t, fara cunoa;;
terea tra ns ce nde ntala , Jara prajna . Prajna prezinta trezirea men
tala fotr-o cu totul alta lumina, transformand-o 111 cu totul altce va
decat simpla concentrare, tehnica mai sus discutata de a ne fine
mintea :fixata asupra unui anurnit l uc ru sau fenomen. Prin pr jna
devii con tient de intregul mediu 111 care se desfa:;,oara o situatie la
un moment dat. Insea rnn a, de ase menea , precizie :;,i deschidere
as tfe l incat :in\elegi fiecare cli pa, fiecare pas :;,i fieca re mi$care
pe care o faci. Aceasta precizie ;;i c la ri tate se ex ti nde 1ntr-o
intelegere atotcuprinzatoare a situatiei. Meditatia nu este
u11 n w I de a actio na asupra unui sin gur luc ru, ci 'inseamna atih
o 'i n \c k gc re d ansam blu, cat :;;i rec eptare a sim pli ta \ i i eveni me
nte l or. N u es te nicio banala tehnica de trezire a con$tiin\ei deoa
rece indrepta ta intr-o si ngura di req ie nu ar mai asigura ca
pacitatea i ntu i tiva de a privi situa\ia 111 ansarnblu. In lac sa in\e
l egi tom! d intr -o data, va trebui sa-ti mu\i aten\ia de la un
subiect la altul.
Dezvoltarea prajnei e te ca $i cum ai invara sa mergi. Mai
intai po\i sa te concentrezi asupra unui singur obiect, apoi, pro
gresiv, asupra a doua, trei, patru, cinci $i a$a mai departe, doar
in final trebu ie sa ajungi sa incluzi intreaga s i tuat ie. Pentru a
ajunge aici, nu trebuie sate lim it ezi asupra unui singur obiect,
trebuie sa fii con$tient de tot ce te inconjoara.
1: Daca te afli 111 conflict cu alti oameni, lucru ce ingreu nea
za stabilirea unei rel a \ii , ce-i de fa.cut?
R: Daca dorin a de comunicare, ceea ce foseamna generozi tate,
este indeajuns de pute rnica , atunci trebuie sa apelezi la prajna, la
cunoa$tere, pentru a descoperi de ce nu e:;,ti 111 stare sa comunici.
Poate ca actul cornunicarii se produce numai unidi rectional sau poate
nu suntem dispu:;,i sa receptam comunicarea venita din sp re ceilal ti .
Po ate ca avand o mare dorinta de a co munica iti consumi i'ntreaga
energie in transmiterea propriului mesaj. Este o modalitate sufocanta
, ajungi sa-1 cople:;,e:;,ti pe eel cu care vrei sa co rnu nic i. Nu-i rnai
ramane niciun pie de spati u pentru a-ti ras punde . De:;,i qti bine inten
\io nat , trebuie sa ai ca pacitatea de a vedea sit ua\ i a in intregul ei, nu
sa te grabqti sa arunci ceva cu tot din adi nsul as upra celuilalt.
Trebuie sa 111va
\am sa privirn l ucrur ile :;,i din punctul de vedere al interlocuto rului.
De aceea es te ese n\ i al s 5 lasam un anume spa tiu $i o anume
deschi dere . Este greu sa rezistam tent a\ie i de a irnpune celuilalt
punctul nostru de vedere. i cat de des ni se intampla! Trebuie sa fim
aten\i ca propria com un i c are sa nu devina prea greu de receptat,
iar sin g u ra moda litate es tc sft inva \arn cum ;,i
169
 unde si'l l asa m s1 , q
u, .·,1 f ';1cc 111 I a u
. za.
f:' e nc fo c s[1 re 11 t111L' .:1111 la dorin te? . .
R: Descoperirea adc, ·.:i ru l u i . a dificullalii ca nu pori sa de\'ii
bodhi attva pana cane.I nu rc nuni i l a orice dorinta. Nu este un
mod de a te amagi. Trc bu i c pur i s im pl u sa te a ba ndo ne z i .
T re buie sa re n un ti i si:i Le dc sc h iz i cu-adevarar. Odata ce ai i'n t
re za rit c 1ri va oferi act ul abandonarii. vei s im t i i rn pu J s u l de a
merge mai departc. Odata ce ai trait cea rnai mica frantura de
t re z i re rnentala, ma.car o fraqiune de secun da. ve i s im t i O dorin ta
n marginita de a me rge ma i cl c pa rte . Dupi aceea 'i!i clai sea
ma ca pe m ru a T na i nta es tc nc vo ie sa renunli 'in 1ntrevime la
. . "'
1deea de a ajunge u nd eva. Calea Bodhisattva este 'impartita 'in
zece etape i cinc i cai. La capatul d rum ul u i, dupa cea dea zecea
eta? a , simti dintr-o data ca e ti gata sa ajungi J a iluminare, ca
qt1 gata s-o dobande t i , cand ceva te t ragc brusc 1napoi. IP v e i
da se a ma ca tot ceea ce te (ine pe l o c cste necesitatea de a re
nunfa l a dorinta de a ajunge. Aceasta este vajra - l i ke s a mad hi ,
moartea dorintei.
I:
In viata de zi cu z i , s ta re a de nepasare este asociata cu
cea de absenta. Prin urmare , daca , asemeni unui bodhisattva.
cineva J asa i m pres ia de de zi n tc res , atunci poate fi co ns id e ra l
le g urn a?
R: Neimplicarea 1ns ea m n[1 sa clevii o piatra sa u o med uza .
colo exi s ta o cant i ta tc de c nc rn.ic . dar din punctul de vedere a l
unei persoane care sc i111 pli c 1 ac t i v. o sc nza t ic de dorinta sau
de furic ne ma nife s tala i rc pri rn a ta 111 sine, o· cant
i ta te d energie
care nu va fi pus i:i 1 · ti u nc , va duce l a o s ta re de nemultumi -e
11,1
de angoasa, l a s ·nz;1\ i;1 de s u lo c a rc . A ::i se i'ntampla d ca tra
te z i energia din pu11 c l de, rc unidimen i o na l.
·c kc.
Energia nu s · m:1 n i·1 · s 1 5 dc lo c s u b fonn5. t i pi ca a pre c iz ic . · l a t it :11 t· 111\L · I · c re a si n ia ti ilo r. Sunt energii ale in-
distrugerii sau a dobanclirii, 1 c ·, ,1.l · --; i s ta i cnergii care
n-au n i mi c de-a
face cu d ra0 os tc.::i ..,.111 t 11 uia. ce te a su n t energii manifestate ca
Lc li g e nt e i care se ma n ifes ta 111 pc rn w nc 11i r1. da r c u c;:in.:! nu t i rn
sa operam corect. I n to tde a un a pr i v i m e n rgia drepl ceva
dis tructiv ori gata sa ne ajute sa dobandim a l tc c:va . "X i ta forme
mult rna i subtile. Daca te vei afla i'n permanenta Jegatura cu
r ea l it atea a a cum es te ea, nu va ex is ta niciun 1110111 0.::: nt de 'intu
necare. Sclipirea acel o r energii care iz vo ra sc ll1 pe rmane nta va
transcende ignoranta i simplitatea unei gandiri un id ire q io na le .
I: Dar cum pori sa tii cum $i '.incotro sa-\i canalizezi ene rg i
ile ?
R : Deoarece acu rn 'inrelegi ituatiile rnult mai clar. cu mull
mai multa claritate decat o faceai 'inainte, pentru ca acum le 1-11
\ e le g i a$a cum sunt. vei ti singur cum $i incotro sa-ti 'indrcp\i
cnerg i ile . Pana acum, 111 lac sa vezi aclevarata stare a l uc ru r i lo r. 'i!i i
m.p unea i propria viziune asupra vie\ii. Odata va l u l 111depar
t at . vezi cum stau l uc r u ri le . i po\i aclopta metoda cea mai bunft.
$i atunci po\i sa comunici core c t i d ep l in . Nu trebuie sa-\i i
m pui nimic. Schim bul din ac tu l co mun ica rii Sc face
permanent. ca Tntr-un clans fara inceput i fara sfar$it. Este
asemcni stra l uci
rii soarelui $i cre$terii plantelor. Soare l e nu-$i do rc le sa dea viara
plantelor. Ace tea reactioneaza pur $i simplu l a prcz np .1
luminii so la re $i lucrurile se desfa$oara 'in mod fir c .
I: De la s in e ?
R: De la s ine . E o aqiune foarte pre c is a, ca i 111 rn t tl c1 L',
te r i i plantelor. Am putea pune de o precizie $lii n \ili ·, 1. 1\, ;
1d:11 , actiunile vor deveni ex.trem de exacte deoarece vi n c.k l a s i11c .
1: Sunt $i situa\ii care solicita o reactie vio le nta ?
R : Nu prea, cleoarece agres i vit a te a este leg ata '.in g en e ra l de
ac\iunea de autoaparare. Oaca si tua tia este precisa i claar , nu
se va 'intampla n.imic. Nu va fi nevo ie nici s-o controlezi nici sa
1 70
le aperi.
I: Ma ga 1desc la h sus izgonindu-i pe negustori din templu.
R: 1 -a$ zice ca a fost o aqiune agresiva. El s-a conformat

1
71
adevarului si tua p e 1 , ceea ce este foarte frurno s . S- -a t rc zit i11
R: Este un soi de pa radox. earn ca i lk c: 1 ·,tltu l u i c a tr e nici unde
L1-11 asemenea po s t ura d eo are ce a 111\eles ce e de fa.cut i nici nu i-
. Cu s ig ura n ra ca sc r ip turi le vo rbc s - dc.- p rc tra ve rsare a pe
a pa.sat de el, nici n-a incercat sa faca ceva eroic. Cam a a ar tre
celalalt ma!, dar acolo nu vei aju ngc c.1 • i t dac'i, pana la urrna.
bui sa ne comportam i noi.
:iti dai seama ca acolo nu exista niciun \< r rn . u a l te cuvinte, fa
I: Cum se face tre ce re a de la o stare rnentala calma, care 111- em o calarorie inspre ,,ta rm ul ra g a du i n \ c ·i· , ca tre malul celalalt.
\elege ansnrnblul situariei. la cea activa, analitic5? dar nu ajungem decat cand ne darn sc a rna ca nc -a m aflat acolo
R: Cred ca ar trebu.i sa ne sc h im ba m complet punctul de dintotdeauna. Intr-adevar. este de-a drc ptul pa rad oxal.
vedere. De fapt nu cred ca viz i u nea noastra asupra vie Ji i de zi
cu zi este atat de exacta i de precisa cum ni se pare. De fapt, nu
este ni mic clar, deoarece nu facem un anumit l ucru \'ntr-un a11 um i t
moment dat. Facem ceva, dar 111 acela i timp mintea ne e tc
ocupata cu o suta de alte probleme, rezulland o 1nvalma ea la
teribila. Existenra ar trebui aborclata din cu totul alt punct de
vedere. Ar trebui sa ne dezvoltam o perspicacitate intuitiva care sa
vada h1crurile a a cum sun t. La i'ncep u t, nivelul sau s-ar putea sa fie
foarte scazut, doar cu o mica parere asupra a ceea ce este, 0
geana subririca de lumina 111 compararie Cll intuneri cu] confuziei
dar pe masura ce acest tip de inteligenfa devine din ce in ce
mai activa i mai patrunzatoare, impreciziile 1ncep sa fie disipate i
111laturate.
I: Intelegerea lucrurilor a a cum sun t ele necesita oare atat
intelegerea sub ie c tu l ui , eel care percepe, cat i a obiectului?
R: E o proble m a foarte interesanta. Pentru a vedea lucruri le a a
cum su n t, trebuie sate si tuez i fotr-un rinut al nimanui. Inte lc
ge re a sit ua tii lo r necesita un salt. Acest a a numit salt poate fi racut
plasandu-te 111 ,, n ic a ier i" . Daca observi de uncleva de dea su
pra, o sa-ti dai seama i de distan ta i de perceptie. A$aclar, atlat
undeva. 111tr-un Tinut al Jui nicaieri. poti sa 1ntelegi cum stau
lucrurile. Este ca )'i cum a i incerca sa-\ i gu$ti propria l im ba . Mai
gande$te-te.
I: Ne spun e ti ca lucrurile put fi 111[ck sc numai privind din
ace l tinut al lui nicaieri, dar scr i pt u ril c budiste ne vo rbe sc
des pre trecerea pe cela l alt ma! a l r51 rl11i . N c- u\ i putea lum ur i ' )

1 7'.2
1 73
 Shunyata

Elibera nd u-ne de ve rsi unile conceptualizate ale lurnii cu ajut

oru l s abiei rep re zent a te de p rajn a, descoperirn shun ya ta -
absenta, gol ul , e x i s te n\ a vid ulu i, lip sa dualitatii i ca ta l o ga
r ii . Cele mai cu no sc ute invata tur i bud is te ca re trateaza
preze n tu l s ubiect s unt con ti nute de Prajnaparamita-hridaya,
nurn it a ;,i S utra lnimii. f nteresa nt es te ca 'in aceasta sutra , Buddh
a nu vor be;,te aproape deloc . La sfa r;,i t, abia ingaim a un ,,Bine sp
us, bi ne ai z is" ;,i za mbq te . Creeaza o sit uatie in care inva piturile
shun ya te i, 'in Jo e sa fie preze nt a te de el 'i:nsu i, s unt explic a te
de al tii . El nu spune ni mic, dar creeaza cadrul in care acestea pot fi J
a n.sa te , in care 'i'nva tace i i sunt inspirati sa descopere ;,i sa
expe rim ent eze shun ya ta . Exista douasp re ze ce modalitati de a
pre ze nta dharm a, iar acesta este unul dintre e le.
Aceasta sutra ne vorbqte desp re Ava J okiteshvara , un
bod hisa tt va care rep rez i nta metodel e comp asi unii i priceperii
i despre Shariputra, marele in elept repreze nt and p rajn a, cu noa
tere a. Intr e origi nal ul sa nscri t i traducerile in t i betana i ja
poneza exista oareca re d if e nr e n te, dar toate vers iu nil e arata ca
Ava l o kit es hvara a fost obliga t sa se desc hid a catre shunyata de
qa co pql i toa re a prajne i. Apoi, acesta sta de vo rba cu
Shari pu t ra. ca re 'ii 'i' ntruch i pea za pe eel cu gand i re tii nti fi c a
sa u c un oa te re a exac ta. Invataturile bud ist e sunt puse sub micro
scopu l Jui Sha rip utra , ca sa z ic e m a;,a, nefiind acceptate ca atare, c i
s tudia te, exe rsa te, test a te i dovedit e .
Ava lok ite shva ra zice: 0, Sh ari putra , fo rm a este golul , lipsa,
i ar go lu l spatial este fo rm a. Fonua nu este al tce va decat gol, i a r

17 5
 golul spatial nu este decat o forma. In continuare. vo m studia pe
zndelete aceste afirmatii, dar mai 1ntai trebuie sa exam in a.111
en unrul despre forma $i ga l, acesta fiind $i tema principalaa
sut rei. Astfel, vom 1n e l ege foane clar sensul termenului ,,for
n1a" .
Forrna este ceea ce exista 1nainte de a i se da un nume. Este
starea originara a ,,ceea ce avem aici", trasaturile ] uminoase.
stralucitoare, impresionante, spectaculoase $i estetice care sun
continute in fiecare eveni ment, in fiecare lucru. Fonua poate £i
o frunza de aqar ce cade din porn $i plute$te pe undele unui rau
de munte. Poate sa fie luna plina, o rigola de langa bordura sau gramada
de gunoi. Acestea sunt ,,ceea ce este" $i 1ntr-un fel sunt aidoma:
toate sunt forme, toate sunt luc ru ri, toate sunt ceea ce sunt.
Evaluarile privitoare l a ele nu sunt decat creatii ulte r i oare a
le mintii noastre. Daca privirn lucrurile exact a,$a cum
u nt, e le nu s un t altceva decat forrne.
S-a spus ca forma este un gol. Este goala, dar de ce anume
este goala? Fonua este goala de preconcep tii , g o ala de eva lu ari.
Daca nu privim $i nu caracterizam frunza care cade aterizand 111
rau ca fiind ceva opus unei gramez i de g unoi din New Y o rk,
atunci ambele su nt un cle sunt, sunt ceea ce sun/ . S unt rna l e
sunt lib ere de eva lu ar i, nu s un t 1ncadrate in ni c i o catego _ Fiti
·r;i
sig uri ca nu sunt al tce va d cat ceea ce sunt! Gunoiul es te g un o i,
frunza este fru nza, ,,ce este" es te ,,ce este" . Daca O privim elibe rata
de orice fel de preconcep t ie, forma este goala.
Dar $i golul este o forma. Tata o afirmarie care ne pune pe
ganduri. Avem impresia ca am pus la punct toate l ucru rile. ca
am reu$it sa intelegem ca ,,toate sunt l a fel " daca renun tan la
incadrari. Iata o im ag i ne de in vidiat: tot ce este bun $i to.t ce es
te ra u, 111 viziunea noastra devine bun. Foarte bine, extrem de
comod. Dar pasul urrna tor ne arata ca i golul este forrna. P ro blerna
va trebui examinata din nou. Lip sa de evaluare a fr un ze i este i ea
o forma. Nu este un go! abso l ut. ,,G olul" monnanului de gunoi
este tot o forma. lncercarea de a vedea golul din ace _ tc.:
]76
lucruri este i ea o incadrare intr-un con cpl. Forma re vi ne. Ar
fi fost prea u or, renuntand la orice inca cl ra re, sa tragem con cluzia
ca totul nu este decat ceea ce este. N u era decat o cale de salvare, un alt
fel de a ne automu ltu mi . D fapt, trebuie sa sim tim lucrurile a$a
cum su nt, sa simJ:irn ,, m rmanitatea" gunoiului
$i ,,frunzitatea " frunzei de arJ:ar, sa sirn i m ,,i tatea" luc ruri lor ,
,,existe nJ:ia litate a" !or. Trebuie sa le s im ii m a a cum sunt, nu
sa a$ezam un val de ,,golita te" peste ele.0 atare abordare nu ne
va fide niciun folos. Trebuie sa inJ:elegem ,,ita te a" a ceea ce
exista ca atare, calit a ti le $i insu$irile lucru rilor a a cum sunt
ele, 111 esenJ:a !or. Este o modalitate foarte exac ta de a 111J:elege
lumea. Prin urm are, va trebui sa nu rnai existe nicio urma de
precon ceptie, iar ulter ior , se cere $i eliminarea subtilitatilor
reie$ind dintr-un cuvant gen ,,gol" care nu ne va duce nica ieri ,
eel rnult catre sensul sau literal.
Pana la urma, ceea ce am aflat din sutra, ca forma nu este
inteleasa decat drept gol $i ca golul nu este altceva decat forma
ne va indrepta spre concluzia ca forma nu este nimic altce va
decat forma, iar golul ramane mereu go!. Acestea sunt indivizi bile.
Yorn i:nJ:elege ca a cauta frumuseJ:ea sau sensul filozofic al vie tii
nu-i decat o biata cale de a ne justifica spunand ca lucruri
le nu sunt atat de rele pe cat par. Atentie, lucrurile chiar sunt
atat de rele pe cat par! Forma este forma, golul este gol, lucruri le
sunt chiar ceea ce sunt $i nu trebuie sa incercam sale privim intr-
o oarecare lumina a profunditatii. Pana la urrna ne intoar cem pe
pamant $i vo rn vedea lucrurile a$a cum sunt. Aceasta nu
inseamna sa avem o viziune celesta tapetata cu arhangheli, in geri
i muzica divina . Nu, vorn vedea lucrurile a$a cum sunt,
definite prin ceea ce sunt. A$adar, 111 cazul de fata, shunyata se
manifesta ca lipsa completa a filtrelor de orice fel, chiar ca lipsa
a sintagmei conceptualizate ca ,,forma este go! $i golul este
forrna". Este cazul intelegerii directe a lumii, fara sa avem ne
voie de cine $tie ce ,,intelegere profunda" sau vreo semnificatie
a acesteia. Nu inseamna decat sa percepi lucrurile exact a a
177
c u m sun t.
fi na l te 1ntrebi claca cineva poate m[tcm si\ .. vor bcasca" cle s p
Ne vom 'intrcba cum si'i aplicam aceste 'invataturi 'in viata de
re ra i it ate ." deoarece aceasta ar implica cxi ·te nra unui oa reca re
Li cu z i. Exista o is to ri s i re care ne spune despre ce s-a 'inta mplat
bserva t r plasa t 'in ex terior $i separat de ca. as tfcl 1nc a t real ita tea
cancl B uddha a prezen lat prirna dize rta tie despre shunya ta. Im
va deveni un lucru caruia i se poate cla un n ume , ceva cu Ii mite $ i
pactul invataturilor a fast atat de puternic, :incat unul dintre au ditori
cli mens iu ni . In consec inta , $COal a Madhyamika folose$te nurnai
a murit, victimii a unui infarct. Meditand static, ace$ti 111- ielep[i au
te rm enul tathata, ,,ceea ce este". Naga1juna prefera sa aborcleze
expe rime nta l contopirea cu spa ti ul , dar 111 acela, i timp au
problema acle varu l ui discutancl argum entel e celorlaltc
1ncetat sa mentina $i l eg iitu ra cu aces ta. Mentinand le g atura cu
$ Co l i filozofice $i a poi ap lic and rnetoda logica a reducerii la ab surd.
ceva. au riimas 111 acela$i timp :;;i experimentator $i experi ment.
in loc sa clea el personal o definitie a re alita ti i.
Principiul sh uny ate i nu im.p li ca niciun fel de contact cu or icc a
Ex ista cateva teorii fil o zofi ce ma_jore as upra adev iiru l u i i
l tcc va, lipsa totala .:i distinqiei intre accs ta i ace l a, im plica o
re alita ti i care au precedat !;, i i nfl uc ni at dezvoltarea !;,C O l ii
suspe ndare 111 nic i u nde.
Madh; ami ka. Aceste sis teme de ganclire nu I'.;,i gasesc expresia
D acii vedem l uc rur i lc a a cum s u nt. nu va mai ft nevoie
doa r in tipologia primelor ;;c oli de fi l ozo fie budista, ci $i 111
nici sa le interpretam, nici sii le analiziim.. Nu va mai fi nevoie
abo rda ril e te iste ale h induis mulu i , ve dan tis mul ui ,
sii 1ncerciirn sa intelegem lucrurile impunandu-le vreo experie n ta
islamismului
spirituala sau vreo i dee :filozofica. Cam acela i lucru a afir mat
$ i crqtinisrnului, precum '.;, i in altc $COi i $i traclitii :fi l o zo fi e.
:;;i un mare mae s tru zen: Cand rniina nc, mana nc, cand dorm,
Din punctul de veclc re al $Coli i Maclhyamika, toate aceste s1s
dorm. Fa doar ceea ce faci. De-a dreptul i pe de-a-ntregul.
teme pot fi gru pate ,n trei ca te gor i i: e te rna l i$ti, nihili$ti $i
Procedand astfel, te identifici cu un rishi, o fiinta onesta, cinsti ta,
at rni ti. Pe primele doua le consiclera false, iar pe cea de-a treia
care merge direct la tinta $i niciodata nu face dis tinq ia 'intre acesta
doar part ia l adeviirata. ___
$i ace la . El ia lucru ril e ca atare, direc t, a a cum s un t. Mananca
P rim a $ i cea mai c uno sc ut a clintre aceste ,,conce p t11 gre;,1te
atunc i cand i se face foame. Doarme atunci cand i se face somn.
asupra naturii realitatii" este e ter na li s mu l, o aborclarc care acle sea
Cateodata, Buddha este prezentat drept 1\1a ha rishi , Marele Rishi
se p rezin ta drept cea rnai naiva ve rs iu nc .:i tc i s rnu l u i . Do c trinele
care nu 'inccarcii sa se cornporte corect, ci pur $i s im plu cste
eter nal is te considera ca feno me ne l e co ni i n un so i d · e se nta
corect prin sla rc a sa de deschidere.
eternii. Luc ru ri le se na sc :;; i mor , dar c n\in 111 s i n · u esen ii care
Inte rp re ta rea hun ya tc i de c a re am vorb it p an a acum este
nu dispare. Insu$irea de a fi ve$nic trebuic ·ad ·pin da d
facuta conform $Co l ii Madhyamika, sau Calea de mijloc, $COala
,.ceva" $ i, prin urmare, adeptii unor astfel de tco r ii crcd intr-un.
filozofica fondata de Na ga1j un a. Este descrie re a unei
Dum ne zeu, o fiinta etern ii, un spirit sau o preze nt a in - fa
realitati ex peri mental e ar' n i c io da tii nu va putea fi clescrisa cu ac
bila. Credincio$ii afirma ca exis ta ceva durabil, permanent $i etern.
urate te, deoarec cuvinl k sunt prea sarace ca s-o defineasca. C
Aceasta le da creclinta ca au un sp riji n solid, ceva cu care sa intre
u vinte le i c oncc pt c k doar ind icii anumite aspecte ale experien
111 Je giitura , o modalitate bine cle finita de a intelege lu- mea $idea
iei. De fapl, e s t · ·L·I pu!in ciudat ca o persoana oarecare sa vo r
re la ti o na cu aceasta. .
beasc ii mac e.tr c.l ·s prl' ,.cx pc ri me ntarea" realitatii, atata timp cat
Pana l a ur m a, e tern ali;;tii pot fi deziluzionati de crecl111ta
aceasta irnpl i · u o sc p:1 r:1 n.: t n lr e experienta $i ex per i me nt a to
'intr-u n Durnnezeu pe care nu 1-au 'intalnit nicioclata, de un duh sau
r. In
o esenta pe care nu le pot gasi n ic a ie ri . Aceasta ne duce la
178
179
 calalta i 111tru catva mai sofisticata concep[ie eronata a rc:a lit a tii
mult ni$te praf adunat pe la colturi. Nu vom da peste nimic
- nihilismul. Acesta afirma ca totul este creatie a ne fi i n[c i , a totul
altceva. Problema devine chiar rnisterioasa.. Atata timp cat ne
este mister. Spw1e ca foqa divina nu poate fi c uno sc ut a. cste
vom afla in cautarea unui raspuns concept ual, vo m fi inc onj u rati
incognoscibila are atat caracter teist, cat $i ateist. Soarelc
de un noian de mistere, mistere ce reprezinta prin ele i'nsele un alt
stra luce$ te , i$i raspandqte lumina peste pamant , ajuta sa crcas ca
concept.
tot ce-i viu, da lum in a $i ca ld ura, dar nu putem sa desco pe rim
Indiferent daca suntem eternali ti, nihili$ti sau atomi ti,
originea vieti i . Nu exista niciun punct de pornire sta bi l de la
suntem convin$i 111 permanenJ:a ca pe undeva trebuie sa. existe
care sa inceapa uni versu i. Viata $i lumea nu-s dec at s i rnp l ul dans
un ,,mister", ceva ce nu $tim: ce cautam pe aceasta planeta, care
al may ei , iluzia. Lucrurile au fost pur $i sirnplu generate spontan de
sunt originile universu l ui, unde e ascunsa cheia fericirii. Ne
nu se $lie unde, a$a ca, 111 aceasta abo rda re , nefiinta joaca un rol
zbatem sa descoperim aceste mistere , 'incercam sa devenim po sesorii
important: este o realitate incognoscibila aflata cumva dincolo de
$i cunoscatorii acestora, le dam nume - Dumnezeu, ,,sp i rit", ,,fiul" ,
fenornenele pe rceptibile . U nive rsul a luat na$tere 111 mod m iste
,,brahman" , ,,sunyata" $i a$a mai departe. Cu sigu ra nta , acesta
rios , fara nicio expl ica t ie pos ibila . Probabil cfi nihili$tii ar sustine
nu este punctul de vedere al $COlii Madhyamika, de$i la in cep ut,
ca mintea omului este prea marginita pen tru n cuprinde un
$Co]ile budiste Hinayana au cazut oarecum 111 aceea$i capcana $i iata
asemenea mister. Prin unn are, 111 aceasta vizi unc as upra realitfqii,
de ce concep\ii le ! or sunt considerate numai paqial adevarate.
misterul este tratat ca un lucru. Ideea ca nu exista raspuns este Viziunea Hinayana asupra realita\ii accepta transformabili
prezentata $i uti lizata chiar ca raspuns. tatea ca fiind marele mister: ceea ce este nascut trebuie sa se
Aborda re a nihilista ne aminte$te de concep\iile fatal iste. In schimbe $i sa moara. Oricum, nimeni nu poate sa cunoasca
telegi logic de ce foci Lm anumit lucru, iar l ucrurile se intampla transformabilitatea 111 sine, ci doar manifestarile sale. Astfel,
ca o consecinta a faptelor tale. Este perceputa o continuitate a hinayani;;tii desc riu universul 111 termenii ato milor existand 111
cauzei $i a efec tu l ui, un lant de reaqii asupra carora nu ai
spatiu $i a momentelor existand 111 timp. Prin urmare, se mani festa
niciun control. Acest proces de reaqie izvora$te din misterul
ca adepti ai pluralismului atornist. Echi vale ntul hinayanic al
,,ne fi i n te i" . Prin urmare, daca ucizi pe cineva, acensta a fost
shunyatei este in\elegerea naturi i tranzitorii $i insubstantiale a
karma ta, sa ucizi , $i n-aveai ce sa foci, lucrurile erau deja pre
formei, astfel 111cat meditatia hinayana prezinta doua aspecte:
destinate. Din acest moti v $i daca faci o fapta bu na , tot degeaba
contemplarea etapelor s ucce si ve ale impermanentei - na$tere,
o faci, indiferent daca qti sau nu con$tient de ea. Totul este o
cre$tere, batranete $i moarte, precum $i deve n i rea acesto ra, eel
consecinta a misterioasei ,,nefii nte" prin care nihili$tii explica
de-al doilea fiind o practica exclusiv mentala care cerceteaza
realitatea. Viziunea este eel putin naiva: totul e 1nvaluit 111 mis ter. transformabilitatea eveni mentelor cerebrale. Initiatul vizuali zeaza
De cate ori nu suntem siguri de ceea ce exista dincolo de ideile evenimentele rnentale ;;i obiectele ma teri ale incepand sa le
noastre preco ncep ute , intrarn 111 panica. Ne temem de propriile perceapa drept structuri rep reze nta te 111 ntomi $i clipe, seg mente
inc ertit udini $i 1ncercam sa umplem golul cu ceva. Acest ceva minusc ule de s patiu $i tim p . Desco pcra astfel ca nu e xis ta
este de obicei un concept filozofic, i'n cazul nostru, conceptul de structuri perrnanente, nici lucruri so l i dc ca atare. Eroarea ce rezida
mister. Cautarn nefiin!a cu 111frigurare $i nerabdare scotocind din aceasta accep\iune este conceptual iz area unor entit ati
dupa ea prin toate ungherele , dar nu gasim decat eel
181
180
ce se rapo n ca zft un .i l a cea l a lta, d tenninand ex, renra unui
,.ace ta= · 'in rc l , q ic cu un ..ace la'· .
In aproa pc Lo · itc co nce pti ile fil o zofi ce 1 religioa se majo re al
e lumii putem sa 1nta \ ni m aces te el e mente a le ete rna li s nrn l
u i, nihilismului i pl u ra li s m u l u i a torn ist 'in tr -o mai mica sa
u mai mare masura. Din punc t u l de vedere al co l i i lVIadhyamika,
aces te co nce pri i i tc s un t p rac tic impos ib i l de i nlaturat atata
gqr
timp cat cineva se afla in ca utarea unui raspun s l a vre un a din
pro ble mel e mai SUS enu nr a te, sau 111.ce a rca sa de copere i sa
verifice a a-n u rni tu l mis ter al e xis te ntei. Orice tip de c red i nta n
u- i deca l o moda li ta te de a e ti c he ta mis te ru l. U na din co li l e M
a hayan a, Yogachara, a 'incercat sa el imin e m is te ru l printr-o unir e
intre acesta i lum ea fizic a.
Argum entul principal al colii Yogachara este e pis temol o gic
. Pentru aceasta coala, misterul es te inte ligen ta , cea care poa te
sa cunoasca lu c rurile. Ei a u gas it sol utia pos tu land uniu nea totala
dintre in te li ge nta i feno rne ne . A adar, considera ca nu exista
cunoa$tere la nive l in dividual, ci to tu l este ,,cunoa$te
re 'in s i ne" . Ex ista o singura ,,con$t iinta un ive rsa la' p e care au
numit-o ,,lumin a a cunoa$terii in sine" iar toate cele la lt e, gan d
ur i l e, em o tii l e, oamenii i copacii sunt difcrite produ e ale s ale . In
Jiteratura de spec iali ta te, aceas ta $COa l a mai es t e nu mit a citta
-m a tra , sa u coa l a ,,co n t i intei u nive r sa le" .
coa la Yogacha ra es tc pri ma coa la bud is ta ca re a d pa i t
o poziti a d i ntr e s u bi ·c t u l cun os ca tor i obie c tu l c un oa te r i
i. Ade ptii sa i e xpli a s u lc ri n(a i c onfuzia ca provenind din postu la
re a g re ita a c x i s t c n! c i unui ind ivid ,,c un osca to r" . Daca o
per soana es te co n v i ns ii di :;; ti c lo tu l d es pre l um e, pare sa aiba o
in telig e nt a pa Lru 1 v a ,t o 11 c Liar. de fa p t, '.in m i nt ea Jui cs te un
hao s de p ro po r( ii . 0 J l' 1 s o .111 a co n lu z a s imte ca ar idei $i reac ti i
fata
de fi no m n ·k l·, i ua rc. fiind astfe l pri nsa 1n tr -o s tare de ac ti
,tc
u ne ;;i rc<1 ·1i 111l l' I l'll ll:111c n l a. ll urninat ul 1$i da sca ma ca ga
nd u rik ., i ' 1110 \i1k pv dv n p:i rtc !;,i a$a num i ta lu me extcrioara pe
i l um i natu l nu este prin s 111 jo · u l d u, tli :mw l u i s uh icc t-o biec t, in ter
ior-ex te rior, c unosc a tor $ L cun s · u t. c11 :;; i cc l a l a l t. T o tu l
este cunoa tere de sin e .
Oric um , Nagarjuna a contesta t s i nt ag ma de ,,minte unive r
sa la" a yo gacharin ilo r, punand la 111d iala 'insa i e xis ten ta ,. m in ti
i" 'in tota l ita tea sa. E l a studi at cele douas prezece volume ale
scrie rilor PrajnaparamilCL care au aparut 111 timpul cele i de-a
doua 'invartiri a Rotii Doctrine i lui Buddha 'in anii sai de maturi
tate. Concluziile lui Nagarjuna sunt rez u mat e :in principiul
,,nonaq iun ii", prin c ipiu l de baza al co li i M a dhyamika . E l afirma
ca orice viziu ne fiJ ozofi ca po ate fi res pin a, ca n u. ai vo
ie sate baze zi pe niciun raspuns $i pe nicio des criere a realitat i i ,
fie ea radicaJa sa u modera ta , inc lu siv pe notiun ea de ,,m int e
universala " . Chiar $i a afinn a ca nonacti un ea ar fi un raspuns este
doar o iluzie, deoa rec e nu tre bu i e aq io nat nici asupra nonaq iu
nii. Teoria lui Nagarju na este una a non-fi lozofa rii, ce ea ce nu
1nseam na deloc ca avem de-a face cu o alta fi lozo fi e. E l a firm
a: Inteleptul nu trebuie sa zabo easca nici macar pe ca lea de
mijloc.
Filo zofi a Madhyamika neaga teoria yogac har i na ca totul
es te un pro dus a l minfii. Argumentul Mad hya m i ka su na as tf c l: Pe
ntr u a afirma ca mi nte a exista sa u ca tot u l cs tc un f r >d us ..ii
co n t iinte i un iv e rs a le, trebuie sa exis tc ·incvc1 ' <1 rc s;'i s 1 q1 r<1
vv
gheze aceas ta con tiinta - ace! cun osc i'.ito r a l , ·; r · ·0 11
111i11\ii
firma ex is te nta ei. Prin urm are, 1ntre aga Lco r i c yo " " · h:11; 1 M.
li.i zea za pe existenta acestui o bse rva to r al m i n \ii . I );ir ·n1
il u11 11 propriei !or fiJo zofii des pre
lumina cunoa :;; tc r ii de s i ne. id ·ii · subiective desp re un
anu mi t obiect sun t o il uz ie I oarccc m1
e xista nici obiec t nici subiec t, ci doar o co n$ti inta u nive rsa la ca
reia ii apartine 111su i obse rva toru l. Prin urm are, es te imposibil
sa afirmam ca exista acea unica minte un iversa la. Ai do ma
de alt a. s un t 111111 11" /0 11// p1 ud us uJ unui ,joc al mi n p i" . P rin ur mar
e,
 ochiul ui fizic, lu min a cunoa terii de si ne nu se poate vedea pe
1 82 ea 'insa i. In acceppa yogacha rin a nu exista abso J ut ni meni care
poate confirma ca aceasta con tiinia exista.
 i atunci, ce am putea sa spunern despre minte sau realita
te' ) Odata ce nimeni nu poate percepe con;;tiinta ori realitatea. noti
unea de existenra 111 acceptiunea ,,lucrurilo;" ;,i a ,,for me l r" e·s te
il uzorie . Nu exista realitate ;;i nici eel care s-o perceapa, nici idei
provenind din perceperea realitatii. Renuntand la precon cepfia
existentei unei con;,tiinte $i a rea lit af ii, situatia ne apare cu cla
ritate , a;;a cum este. Nu avem pe nirneni care sa observe. nimeni care
sa cunoasca. Realitatea doar este ;,i asta este cee ce111searnna term
en ul shunyata. Datorita acestei concepfii, ob serva to rul care face
separarea dintre noi $i lume dispare.
Dar cum a na;;tere credinta fotr-un ,,eu·' $i 'intregul proces
al ob c ii lo r? In mare, conform ;;colii mad hyam ika, de cate ori
:1 pa rc p rccperea unei forme, se ive$te imed iat $i o reaqie de
fascimqic i ince11itudine din partea celui implicat. Reactia este
.
a proa 1 c i ns ta nt anee . Se na;;te ll1 fractiunea unei fractiuni
'
de se-
cunda. I mcd i at ce am stabilit ce este Jucrul res pecti v, pasul ur-
mator este sa- i dam un nume. Desigur, odata cu numele apare $i
conceptul. Suntem tentati sa.-1 conceptualizam, ceea ce dove dqte
ca dinacest moment nu mai suntem fo stare sa percepem lucrurile ca
atare, a$a cum sunt de fapt. Am creat un soi de aco pera ma n t, un
filtru ori un val pe care 1-am a$ezat intre noi ;,i obiect. Iata ce ne
1mpiedica sa avem permanent o stare de con;;tienta clara atat i'n
timpul medit atiei , cat $i dupa aceea. Va Jul ne 1ndeparteaza atat de
acea viziune panoramica a realitatii. cat $ i de sc opu l propus al
meditatiei, intrucat iar a;,i ;,i iara;;i t; mai suntem Tn stare sa vedem
lucrurile a;,a cum sunt. Ne simtim obligati sa dam un nurne , sa tra
ducem , sa dam explicatii su li mentare. iar toate acestea ne
fodepa11eaza de perceperea clirecta
;;i corecta. Astfel, shu nyata nu e doar starea de con$tienta a ceea
ce suntem ;,i a pozitiei fata de un obiect oarecare ci, mai ales ,
claritatea care transcende invaluirile conceptuale ;;i confuzii l e
inutile. Nu rnai e;;ti nici fascinat de obie c t, nici implicat en su
biec t. E ste e libe ra rea de acesta $i C1ce!C1. Tot ce ne ma i ra ma
ne es te spa ti ul deschis 111 absenia dihotomiei acesta-acela. lali'i
18 4
semnificatia Ca.ii de Mijloc sau mad hya rnika .
hunyata nu poate fi experimentata :fara ca mai 111tai sa ne
straduim pe poteca ingusta a disciplinei ;,i t eh nici i. Pentru 111ce p
ut , tehnica este nece sara, dar la un anumit nivel inceteaza sa
mai aiba re le van ta . In esenta, 1ntregul proces al 111vatarii ;;i an
trenamentului nu este absolut necesar. Lipsa egoului poate fi
perceputa intr-o fraqiune de secun da, dar simplitatea acestui
adevar nu poate fi acceptata. Cu alte cuvinte, trebuie sa invafam
sa nu invatam. Intregul proces este unul de inlaturare a egoului.
Incepem prin a 1nvata sa facem fata gandurilor obsesive $i emo
tiilor. Apoi, prin intelegerea notiunilor de deschidere ;;i spati u
gol, indepartam falsele concepte. Aceasta este experienta oferi ta
de shunyata. Traducerea literala a shuny at ei din sanscr ita este
,,vid" sau ,,go] absolut", cu alte cuvinte ,,spatiu " , absenta tuttu-or
viziunilor conceptualizate. In Comentarii asupra Scolii
Madhyamika Naga1juna spune: A$a cum soarele '.im p ra$t ie fo
tune ricu l, inteleptul desavar$it infrange falsele deprind eri ale
rnintii. El nu percepe ideile sau gandurile ca venind dinspre
aceasta.
Sutra Jnimii se term in a cu ,,marea vraja" sau mantra. In
versiune tib eta na, sun a cam a$a: Se Jtie ca mantra cunoa Jt erii
transcen dentale , cea a fn fe leg er ii p rof unde, mantra cea nefn tre
cu ta , mantra cea neegalata, mantra care vindecci toat e sufe
rinfele este recunoscuta drept adevarul eel adevarat, deoarece
fn ea nu vei g asi nici urma de dezamagire. Forta aceste i mantre
nu izvora;,te din vreo ima gine mistica sau din puterea magica a
cuv intelor , ci din se ns ul acestora. Este in te re sant ca dupa ce a
discutat shunyata, - forrna este un gol, golul absolut este forma,
forma nu poate fi altceva decat golu l, go lul este tot una cu for ma
$i a;,a rnai departe - sutra noastra continua prin a dezbate sensul
mantrei. La 111ceput, se refera la s tarea de meditatie, iar apoi la
mantra sau cuvinte pentru ca, atunci cand po rnim, trebu ie sa ne
dezvoltam 1ncrederea 111 propria pute re d in te lege re, sa ne
cunoa;;tem toate preconceptiile. 1 ihil i s mu l. ete rna lism ul ;,i
185

toate ce le la l te c red i nfe tre bu i lasa te de-o parte , trcbui ·
st1 transcendem din olo de el e . Cand o pe rs oa na este compkl cx
pusa, complet cli be rata de prejudecari, complet desch is a i l i p sita
de masca, ab i a a tu nci incepe sa vada puterea cuv in lc l or. Cand
ultima um bra de ipocrizie a fost da ta de-o parte, 'i nc t:r,i sa vez i bij
ute r ia 111 1ntreaga sa stralu cire: vez i la tura adevaralfi '.;, i pl ina de
energie a desc h ideri i , ca rac teru l de adevar al abando narii i al re
nuntarii .
In aces t caz, renunrarea nu es te do ar indepartarea de ccva, ci
111ceputul pe rcep e rii un e i a de va ra te stari de li ni te renun1and la
rot ce se poa te renunta. Aceasta lini te specifica nu e doar un so i
de c alm caldut i de u oara deschidere, ci este o stare inten sa, de
nezdruncinat i de ne'in vin s, deoarece nu admi te niciun dram de
pre:rac ato rie . Este pacea absolu ta. nu mai ramane niciun colti or
intunecat 111 care sa- i faca lo c 111do ia la s au pre:racatoria.
Deschiderea completa este o v ic to ri e to tala pentru
ca sa nu ne mai temem de nimic, nu mai i n ce rca m deloc sa ne
pun en1 la adapos t. Prin urmare, este o mantra de exceptie . S-ar
putea crede ca in loc sa z ica Om gate gate paragate
parasa mgate bodhi svaha , aceasta mantra ar trebui sa faca vreo
referire la shunyata - Om shunyata mahashunyata, sau ceva de
genul aces ta. De fa pt 111se a mna - Gate gate - ,,du-te , du-te ,
treci dinco lo , treci cu to tul " . Este mult mai patrunzator decat sa sp
ui ,,s hunya ta " , deoa rece aces t cu vant poate i mplic a o ser ie de in
terp re tari. In l oc sa form u l eze ceva in te rpre ta bil , aceasta
mantra ne pre zinl a ccva dincolo de filozofie. Gate va fi ,,du- te,
re nun ta , e li be rea za- te, deschide-te " . Primul gate va avea sens ul de
,,indeparteaza val u l emotiilor conflic tu ale."' Cel de-a l doilea
gate sim bol i ze aza vft lu l c red int e lo r 'inradacinate asupra
realitatii . A adar, pri m ul gote rc prez in ta ideea de ,,fo rm a este goa
la" , ia r a l doil ea ,,go l u l cs t c o forma". Urm a to ru l cuvant al
mantrei es te paragate, ,,trc · i dincolo dezvaluindu-te comp l e t" .
Dc- ac um forma este form;\ - poragate - i nu semnifica doar
forma ca form ii, c i ca o l u l cs lc go!, parasam gate - tre c i cu totul
0
din ·olo.
1 86
bodhi. Aic i. bodhi are sens u l de ,, co mp le t treaz·· . In 1e l es ul ar fi
,,renun!a c mplet la masca, fii comple t eliberat, cornp l e t des chis".
Svaha este finalul traditional al mantre lo r, care 1nsea 111na
,,a;,a sa fie". ,,Du-te. du-te , tr ec i dincolo, cornplet deschis, com-
plet tre az, a;,a sa fie".
I: Cum fu nq ioneaza principiul generator al do rin tei ?
R: De c5.te ori avem o dorin a, de atatea ori apare ceva. Do rint
a este planta ta , 'iti dorqti sa faci ceva, vrei sa dobande ti ce va.
Apo i, de la d orinta de a obti ne ceva, apare altce va. A ic i,a
aen e ra 'inseamna sa dai na te re t1nu i se t de co nfu z i i, de ne pal-
"c"e ri. de dorintc sup l irn e ntare. De exe mp l u, daca 1ti dore ti bani
cu orice pre\ i reu qti sa. ii obtii, at unci 'iti ve i dori sa cump e
r i ceva cu ace tia. Orice luc ru co nduce catre urm atorul, e o reaqie
'in [ant , a a ca dorinta devine un fe l de re tea . Daca vreice va,
atunci o a vrei i a lt ce va, ra ra o prire .
Experienta shunya tei, fo!elegerea clara i precisa a ceea ce
este, te eli berea za cumva din aceas ta re te a, din aceasat pa n za de
paianjen, deoa rece panza se rese pe te rit or i ul dorintei. Cane!
acesta este 'inloc uit cu spatiul shunya te i, ca sa zice m a a, toate
fo rmularil e concep tu al i z ate ale dori.ntei sunt e l i m i nate , e ca i
am ai ajunge pc o alla pl ane ta cu o alta atmosfe ra. un Joe li ps it
cornplet de oxige n. Shu nyata ofera deci o alt a a l rnoscl r5 care nu
accepta dependenta de ceva sau dorinta de ccva. Prin u rnrnr c,
experimemarea shuny ate i nu perm i te plantar c.l sc 1 11 i n \·
Im
k armei, de aceea se i spun e ca shunyata este aceea care du 1.1:;1
t er e tuturor ilumina t i lo r, tuturor celor con tie nf i. ,. : o n tic n·t ' ra e s
ensul de a nu fi im pli.cat 111 l antul reaqiilor ;,i com pli cu!ii
lo r procesu lu i ka rm ic.
i: De ce atilt de multi dintre noi au o incl i nati e a a de p uet r-
nica sa nu vada lucrurile a a cum sunt in realita te ?
R: In princi piu, cred case tern sa le vada.
[: De ce ne ternem sa l e vedem?
R: Ne dorim un soi de cordon ombi l ical ata;;at ego ulu i prin
187
ca re sii ne hranim tot timpul.
J: Intelege rea ,,Golulu i ca forma" poate fi dobandita pnn
tehnic i le de medit ati e, sau apare sponta n?
R: Perceptia shunyatei nu se dobande te prin girnnastica
mentala. De fapt, este o problema de ,,i'ntelegere". Poate avea
Joe 111 pozi,:ie de meditat ie sau ca urmare a cine tie carui eve
niment pe care 1-ai trait. Nu exista o reteta dupa care se poate
obtine. Naropa, marele yoghin indian, in perioada sa de tnceput,
a perceput shunyata cand maestrul sau i-a scos sandaua i 1-a
p le s nit pe s te fa\a. Chiar Jn ac I moment a avut reve l atia. De
pinde de la caz la caz.
I: Deci nimic nu poate sate ajute?
R: Daca e ti cu adevarat hotarat sa o gase ti, total devotat
111\elegerii acesteia, atunci trebuie sa incete zi s-o mai cauti.
i: u prea reu esc sa i:rnpac conceptul de shunyata cu starea
preze ntu l ui, cu ceea ce se 1ntan1pla ,,acum".
R: Cand ai o experienta shunyata, nu inseamna ca ai 111cetat
sa percepi lumea, ca tncetezi sa mai traiqti pe pamant. Iti con
tinui existenta terestra, dar vezi ce este ai ci cu mult mai multa
prec izie. Noi avem impresia ca vedem lu c rurile a a cum sunt,
dar nu vedem decat o vers iun e inco mpleta . Sunt multe de 1nva tat
despre adevaratele subti li ta t i al e vietii. Nu vedem decat o ve rs
i un e foarte cruda a ceea ce este . Exper i en ta sh un yatei nu foseamna
ca 111treaga I ume se d izo l va in spa ti u. dar 1ncepem sa percepem
spatiul ca i cum lumea ar fi mai putin aglo mera ta. De exemplu,
daca urmea za sa avem o disc ut ie cu cineva, ne pregatim sa-i
spunem diver e pentru a-1 face sa se sim ta bine sau pentru a-i
explica ceva, dar cand i'ncepe sa ne aglomereze cu sumede ni i le
lui de proble me , atat de tare ne '.incarca cu pro priile-i compli ca tii
1ncat , inainte de a- ti da sca m a unde te afli,
e ti complet ametit. In Joe sa mai ai c l a ri ta t c a pe care ti-o pre gatise
i la foceput, Ii imparta e ti stan.:a de on fuzie. Te treze ti comple t
absor bi t de aceasta . Shunyata 'i ns c 1 m na sa vez i dincolo
188
I
J.
de con l'u;;i i . i [i ve i mentine claritatea i exactitatea tot timpul.
i: D up ii o ase menea experienta, mai traie ti 'inca in aceasta
lu me?
R: Sigur ca da! Vezi tu , iluminarea nu inse a mna moaiie. Pe
de alta pa1i e . unii cred ca iluminarea ar fi un soi de sin ucide re,
ceea ce este gogo mani e . Incercarea de a fugi de l u me este o
abo rda re nihi li s ta.
I: Iluminatul devine o persoana omniscienta, ato t tiu toar e?
R: Ma tern ca este o concluzie gre ita, trasa din teoria
yogac harin ii a co n$ti i n\e i u niv e rsa le , teo r ie c are mai apare i
in alte traditii filo z ofi ce i religioase. Ideea !or este ca iluminatul
devine una cu con tiinta univ ersala, 'incepand astfe l sa tie tot ce
a fost 111 trecut i tot ce se va 111tampla 111 viitor. De cate ori cineva
este interesat de ,,mistere" sau de ceea ce nu poate fi cu noscut, apar
astfe l de spec ulatii . Ma tern 111sa ca 111 realitate nu exista acea
unica con tiinta universala.
i: Cum poti sa tncepi sa vezi ceea ce este?
R: N e1!1c e p and deloc, renuntand la ideea unui 111ceput. Da ca
111cepi si'.i s us tii existenta unui teritoriu privat - propria mea
experienta -· n-o sa rnai vezi shunyata. Trebuie sa renunti 111 to talitate
la ideea de teritoriu, ceea ce se poate realiza, nu este
imposibil. Nu este doar o spe cu la ri e filozofica. Chiar poti sa re
nunti ia ideea de teritoriu, chiar pofi sa nu tncepi.
I: Poa te fi pus semnul echi vale ntei intre a nu 1ncerca i a
[
1ncerca atat de mult 1ncat sa renunti din cauza epuizarii? Poate
cineva sa renunte foaint e de a 1ncerca? Exista vreo scurtatura?
Este neces ar ca maimuta sa parcurga intregul proces al lovirii
de pereti i a l ha luci natiilo r?
R: Cred ca trebuie. Brusca iluminare nu vine decat odata cu
epuiz are a. Fap tul ca este bru sc a. nu 1nseamna neaparat ca exis ta
o scu1i a tur a. Uneori, oamenii pot trai o stare de brusca ilumina re,
dar daca nu 'i i continua drum ul , s truct uril e lor mentale se
189
vo r reduce i m i n[ il c: 11 s..,: ·or 1mbac s i iara;;i . Drurnul trebuie
pa rc urs pentru a. a n cum ai spus ;;i tu . ade va r u l i'ncepe din
punctul in care re s i n q i ee l ma i de za ma g it.
I: $i atu nci, ne 1ntoar cc rn la calea H i naya na. a clisciplinei.
m d rep ta te?
R : Ai. 1 ledit af ia nu-i o ac t i vi tate u:;;o a ra. e un fe l de m un ca
fiz ic a, daca pot sa-i spun a:;,a.
I: Odata pornif i , se p a re ca ne implicarn 'in a face ceva.
R: Ai ceva de facut. clar to t timpul cat o faci. tr e bu ie sa te
ra po rtc z i numai la prc ze nt, nu la dorinfa de a ob\ i ne cc rn 111 v ii
tor !;,i as tfe l ne intoarcem iara ;;i la tehnicile de med i tat i e . Medi tafia
nu este un m ij loc de a face primul pa pe cale, este po si bi li ta te
a de a- ti da seama ca te afli deja acolo, cu toata fiinta ta, traind i nte
ns 111 p rczent , ac um , acum, ac urn. Nu ai cum sa 1nce pi pentru ca
de fapt nu te-ai aflat nicaieri alt und eva.
I: Ne-ati descr is persoa ne le iluminate ca fiind lib e re de 1an ful
karmic. A vrea sa !;,tiu ce ati vrut sa ne spuneri cu ace as ta, deoarece
mie mi se pare ca ace!;,tia creeaza un nou lant karmic.
R: Cuvantul ,,ka rma· ' 10seamna .,c re atie" ori ,.aq iu ne"- re
aqie in lanJ:. De exe mp l u, privind catre vi it or, plant5m o sa rna n lii
Ill solul prezentului. ln caz ul celor il um i na ti , e i nu- !;, i fac pla nuri
de viitor deoarece nu s i mt nev o ia sa se apere de ni mi c . Ei nu au
nevoie sa ;;t ie cum l e va arata viito ru l. Au trec ut din c olo de
conceptul de ,.. ·ii to r'· . Traiesc din plin in preze nt. Acesta confine
in si ne atat trc utul cat !;,i viitorul. Pe rs oa nel e iluminate stapa nesc
complct activitatea obsesiva i fara odihna a minti i .
· xista complet num n i 111 prez ent, de aceea sunt ferifi de nevoia
de a plan ta se m i n t' l e vi i toa re ale karrnei. Cand ajung i'n viitor,
ei nu-1 vad ca o ·ons ' · i n \a a faptelor bune din trec ut , ci II per cep
111 p e rm ancn \ <1, · 1 prcze nt. Prin ur ma re. nu dau na te re nici unei
reac! ii 1n l.111\ .
T: ,. t,.11 •;1 d · u 111 tic n[[1·· es te cliferita de a tr{1i pur i s i rnpl u
190
in preze nt?
R: Este. Iluminarea 111s e a mn fi sfl fii .. ·on t ic n, t· de prezen t.
De exemplu, anim al e le tr a ies c :in pr ·zc nt i. pe nt ru ace st motiv
, un bebelu tra ie te tot in pre ze nt. Dar cs tc cu totul altceva deca t
a fi ,,con;;tie nt" sau iluminat.
1: Nu 1nteleg foarte bine ce vreti a sp une ti prin animalele i
cop ii i mici traiesc in preze nt. Ca re es te diferenta dintre aceasta
forma de a trai "i:n p reze nt i a fi o pc rso ana ilum in a ta ?
R: Problema sta in diferenta dintre a te baza pe ceva ;;i a
exi.sta cu ade vfa at 111 p reze nt din punct de vederc a l
. ,co n t ie ntei" . ln cazul unui copil sau al unui anim al, ei tra i csc
'in prezent , dar su nt dependenti de acest preze nt. De pi n za nd de
e l , se afla 1ntr-o oarecare relafie de feedback, de i nu i' i dau
seama de aceasta. In cazul unei fiinte i lum i nate, aceasta nu se
bazea za pe ideea de ,,s unt un i lum in at" , deoarece a tra nsce ns
complet ideea de ,,eu sunt". Exista cu-adevarat i atat. Separa rea
su biec t-o biec t a fost depa ita complet.
I: Daca o persoana iluminata a 1ncetat sa mai aiba un ego i
simte durerea ;;i tri ste tea celor din jur dar nu ;;i ce s i mte el,
atunci putem numi dorinta chemarea sa de a-i ajuta pe ceilalfi
sa- i depa easca difi cul tatile ?
R: Nu cred. Dorinta apare cand vrei sa vezi pe cin c va fe ri
c it . Canelo persoana devine feric ita , atu nci te simti .i tu -r ri ·it.
Activitatile in care te-ai i mp lic at pentru a-I aduce 111 ac c as ta
s i tuatie sunt fa.cute rnai mult pentru tine decat pentru ce la l a l t. Tu
1nsuti te simti bine cand il vezi fericit. Un iluminat nu va avea t
0
astf;l de atit ud i ne. Daca cineva ii solic ita ajutorul, i-1 ofera nc cond
i tiona t. Nu este imp lic ata nici automultumirea nici satis factia
proprie.
I: De ce nu me l e centrului dumneavoastra de studii este
Karma Dzong?
R: Karma inseamna ata1 ,,aq iu ne" cat i ,,acti vita ti cu tema
bud is ta", i a r Dzo ng este cuv an tu l ti be ta n pentru ,,fo rtarea f a"
.
191
 Ls LL: m ai mult o forma de prezentare deca t vreo abordare gti nd i ta
in pr ealabil. Totul evolue aza , aici lu cru rile se in ta mp l a de la sine.
De asem enea, centr ul pare 1nvaluit intr -u n nor de en ergie care ar
putea fi atribuit kar me i. E s te o energie adeva rata, n e 'in
$e latoa re, e ene rgia fo rtare te i. Ceea ce treb uie sa se 111tample se
inta rnp J a. Are mai mult fonn a unor relatii karmice direc te , de
Prajna i compasiunea
cat o munca de misionariat pentru a converti di v e rse persoane
la budism.
Din c am d isc utat d esp re shunyata, am descope rit ca 1n lac
I: Cum raportati samadhi $1 rnrvana la concept ul de sa vedem lucrurile a$a cum sunt , le Tnc arca m cu propriile noas tr
s hunyata? e pre co nce p\ii , idci $i ve rs iun i as u pra fe no me ne l o r. Od a ta
R: Este o problema de semantica, de se n s a l cuvinteJor. Nu ce sun tem in sta re sa patrundem cu privirea prin val ul de prejude
es te o dife renta de 1nte les . Sunt doar expr imari d if erite . cati , ne dam sea ma ca es te inutil sa ata$am situatiilor diverse
Samadh i este implicarea tota la, iar nirvana este eli bera rea $ i am calificati ve, fara sa nc ga nd i m dad \ se potrivesc sau nu. Cu alte
ando ua sunt legate direct de shunyata. Cand experimentam shun cuvinte, p reco nc ep tiil e sunt o forma de apara re. C um ve de m
ya la, suntc m com ple t im pl ica ti, fara separatie duala 111tre s uh i
ceva, i med ia t ii dam un nume $i -l plasam 111tr-o ca te go rie. Dar
cct i obiect. De asemenea , suntem eliberati, sun tern in afa n ri c
forma este un gal. Ea nu are nevo ic de e tic heta ri le noastre pen
1
are i confu zii.
tru a-$i exprima pe deplin na tura , pentru a fi ceea ce este. For
ma este prin ea fn sa i li bera de prejud eca ti .
Mai depa rte, golul este o forma. Aceasta inseamna ca la
acest nivel al intele gerii punem prea multa valoare in a vedea
forma golita de orice idei precon cep ut e. Ne-ar placea sa expe

l
rimentam acest tip de pe rce pti e, de$i sa receptezi forrna ca gal
este o stare mental.. a carei obtinere neces ita un oarec are efort.
Atata ne straduim, 1ncat acesta devine la randu-i un lucru, o
forma, 111 Joe sa mai fie un a deva rat spatiu gal. Problema e am
f
bitia prea mare.
Prin urmare, nivelul ur mator este sa renuntam la arn bip a de
a ve dea forma ca pe un gol. Realiz and aceasta , fo rma chiar se
ive te cu adevarat de dupa valul ideilor noastr e preconcepute.
Forma este form a, fo rm a pur $i s imp lu, fa ra nici o a lta implica
Tie filozofica. Iar golul ramane gal, nu este nimic de care sa te
agati. Iata cum am descoperit $i exp eri men tarea nondual itat ii .
Cu toate aces tea, inte le gand ca forma este for rna $i golul
1 92 193
este go!, continuam irica 'i n · : q r ·c1 c m
perceperea nondualitatii. Exista 1nca o preze n f[J a > I s -r va t rului,
a celui care experimenteaza perceptia . - xi ·tn 11:;; l i nia ca un
anume ceva a fost 1ndepartat, ca ceva este a b nt. ' u m ulta
subtilitate, ne bazam 1nca pe nondualita te. Acum in lr a m 'intr-o
faza de tranzitie llltre Calea Mahayana i Tan t ra. 111 c are prajna a
deve nit o prezenta continua , iar com pa s i unc a nu 111.ai este un
act de liberat, dar exista 1nca o umbra de con ti in ia de sine, o
anumita senzatie cane percepem prajna i compasiunea, o
senzatie vaga de control i apreciere a ceea ce facem.
A a cum am discutat in capitolul refer i to r la Bodhisattva,
prajna este o stare existentiala deosebit de clara, precisa i inte
ligenta. Poseda acuitate, capacitatea de a patrunde i de a la muri
situatiile. Compasiunea este atmosfera deschisa Ill care se
manifesta prajna. Este o con tienta deschisa a situatiei care ori
enteaza actiunile transmise de ochiul prajnei. Compasiunea este
foarte putemica, dar ea trebuie dirijata de inteligenta prajnei,
a a cum i inteligenta are nevoie de deschiderea fundamentala a
compasiunii. Cele doua trebuie sa fie simultane.
Compasiunea implica o lipsa fundamentala a fricii, o lipsa
a fricii :f"ara nicio ezitare. Aceasta lipsa a fricii este marcata de o
nemaipomenita generozitate, Ill contrast cu lipsa fricii lll mani
festarea fortei cuiva 1n fata celorlalti. Acest ,,curaj generos" re
prezinta natura fundamentala a compasiunii i transcende in stinctele
animale ale egoulu i. Egoul vrea sa- i domine teritoriul, in timp ce
compasiunea este complet deschisa i binevoito a re. Este o
manifestare de generozitate care nu exclude pe nimeni.
Compasiunea focepe sa- i joace rolul in practica meditatiei
atunci cand tu incerci nu doar calmul i lini tea, ci i cald ura.
Din starea de deschid ere i bw1avoirrta izvora te un profund
sentiment de caldur a s ufl eteasca. Cand apare acest sentiment,
orice depresie sau tea ma pe care agentii externi focearca sa ti-o
induca sub forma de o bstacole Ill actul meditatiei vor disparea
cu desavar ire.
194
Aceasta caldura instinc ti va do ba.nd ita prin ac tul
meditatiei, 1 1 continua existenta i in perioad a po t medi ta tie.
Prin acest tip de con tienta adevarata nu pop insa sa te deta ezi de
activi tatile zilnice. Este imposibil. Daca lllCerci sa te
concentrezi as pra unei actiuni, sa zicem tmnarea unei cqti
deceai sau ori ce alta activitate zilnica i lll acela i timp incerci sa
pastrezi sta rea de con$tienta treaza, traie ti o stare de vis. A a
cum a afir mat un mare invatat tibetan: ,,Incercarea de a
combina con tienta i actiunea 1ntr-un mod nepotrivit este ca i
cum ai focerca sa combini uleiul cu apa." Adevarata con tienta
trebuie sa fie mai mult deschisa decat precauta sau protectoare.
ste deschiderea mentala totala experimentand spatiul deschis
carac teristic acelei situatii. Chiar daca lucrezi , con tienta poate
opera
$i ea in interiorul a ceea ce faci, devenind un exercitiu de com
pasiune i medita tie .
In general, starea de con$tienta lipse$te din viata obi nuita.
Suntem complet absorbiti de ceea ce facem i uitam de tot ce ne
inconjoara, mediul e parca acoperit de o pacla. Dar forta poziti va
a compasiunii i a prajnei este deschisa i inteligenta, exacta i
penetra nta, oferindu-ne o viziune panoramica asupra vie tii ,
revelandu-ne nu nurnai actiunile i evenimentele la care partici
pam, ci i cadrul in care se des:fa o ara . Astfe l, sc ere aza a Intl
propice comunicarii cu ceilalti. In relatiile cu cil a l\i o a mc n i ,
nu trebuie sa fim atenti doar lace spun, ci la to a tc s' 111 na l ·I · 1 •
care le emit. Vorbele i zambetele cuiva rep re z in ta do ar o 111i· ; 1
parte din actul comw1ica rii . La fel de important este .,.i. fclul i1
care se prezinta, in care se manifesta. Acesta ne poate spun ·
mai mult decat ni te simple vorbe.
Cand o persoana este a.tat in teleapta , cat i plina de compa
siune actiunile sale sunt foarte eficiente i degaja o energie
imen a. A.cest tip de actiune este numit upaya, ,,mijlocul de a
demonstra abilitatile". Aici, ,,eficient" nu inseamna pe ocolite
sau diplomatic. Upaya este raspunsul. direct in fata unei situatii .
Daca o persoana este complet deschisa, raspunsurile sale vor fi
195
absolut directe, chiar cumva brutale dintr-un anum i t punct de
vedere, deoarece upaya nu ad mit e niciun nonsens . Arata luc ru
rile $i le tra teaza a$a cu m sum. Este capacitate totala $i energie
exac ta. Daca ma$tile ;;i acoperamintele pe care le purtam vor fi
1ndepartate brusc de aceasta ene rg ie, va fi teribil de dureros. Va
fi $i je nant , pentru cane trezim go i, fara nimic care sane acope re.
Intr-un astfel de moment, prin acest tip de desc hidere $i tra tare
directa, natura cumplit de brutala a prajnei $i compasiunii ni se
pot parea deosebit de reci $i impe rso nale.
Din punct de vedere al abordarii conventionale, compasiu nea
'inseamna doar sa fii ama bi I $i ca ld. lnvapiturile ne descriu acest tip
de compasiu ne drep t ,,d rago ste de bun ica " . Te a$tepp ca pe rso
ana ce manif es ta un ase me nea soi de co m pas i une sa fie blanda $i
amabila , ca n- ar putea sa faca rau nici unei mu;;te. Daca ai
nevoie de o alta masca , de o al ta patura cu care sa te 111- fa$ori,
aceasta ti-o poate pune la dispozitie . Yn sc hi mb , adevara la co mp
asi une este , din punct de ve dere al ego ului, nem ilo asa, deoarece
nu pune niciun pret pe 'incercarile acestuia de a se au tointretine. Este
,,inte le pciunea alienata". Este in 'intregime inte lepciu ne, dar este $i
alienare deoa rece nu se raporteaza la 'incer car ile naive $i puerile
ale egoului de a-$i asig ura propriul con fori.
Indemnul lo g ic al ego ului ne s:fatuqi te sa fim ama bili cu
ceilalti, sa fim baieti de treaba $i sa du ce rn ni$te vieti$ oare prin
ca re sa nu sup ar am pe nim e ni . Sane duc em cu con$tiin
ciozitate la slujba $i sa traim 'intr-o casuta con fo rta bila. Ne-ar
placea s-o ducem a$a la nesfa r;;it, dar dintr-o data se 'intampla
ceva ce ne arunca afara din cuibu $o rul nostru cald. Ori picam
intr-o stare de cum pli ta depresie ori ne love;;te ceva teribil de
dureros. ln cepem sa ne miram de ce ze i i au fost a;;a de nernilo$i.
,,De ce m-a pedepsit Dum neze u? Doar am fost un om bun , n-arn
:facut rau n im anui." In sa viata inseamna mai mult decat atat.
Ce incercam oare sa apara rn? De ce suntem atat de preoc u pati
sa ne punem la adapost? Energia spontana a cornpasitmii
1 96
li p.- i l u <i l ' 1 11i l c1 nc 'inde parteaza cat colo de confort ;;i proteq ie . f
I uca 11l1 \1(1 111 lr fti n ic iodata un asemenea $0C, nu ne vo rn 1natu r i z n
11i c i od:1 l,l. T rc buie sa fim s m ul;;i din traiul nost ru ca ldut , si
,ur i n ·sc lti rnb nt. S co pul meditatiei nu este doar sa devenim
mai buni ' ..t u mai ci nst i!i in sensul obi;;nuit, 1ncercand doar sa
r
ne pu nc m l a a la pos t. T reb uie sa incepem sa manifestarn 111re
lepciun e $i co mp as i une 111 se n s ul fundamental al acestora, sane
deschidem i sa re lati onam cu lum ea a$a cum este ea.
i: Ati put ea 5 ne exp lica ti diferen ta ese ntia la 'intre dragoste
$i com p asiu ne? T n ce relatie se afla una fata de cealalta?
R: D ra goste a i compasi unea sunt ni$te te rm eni am bigui . Ii
putem interp reta in mai multe sensuri . In general, in viata ne
comportam ca $i cum am vrea sa obtinem ceva, 111ce rcand sane
aflam doar in posturile care ne-ar asig ura confortul securitaTii.
Ori ii tratam pe ceilalti cape ni$te cop ii, ori ne agatam noi in$i ne
de poala cuiva. Aceasta ,,poala" poate fi o persoana, o orga nizatie. o
comunita te, un maestru , sau orice tip de structura cu aspe.c-t parenta
l. A$a numitele rela{ii de ,,iubire " intrunesc unul sau doua din
aceste criterii. Ori suntem hraniTi de cineva, ori ii hranim noi pe
ceilal ti. Acestea sunt manifestari false ori distor sionate ale dragoste
i i compasiunii. Dorinta de un ire , dorin ta de a ,,apa rtin e" cuiva ,
sau de a-i tra nsfo rm a pe ceilalti in propri ii no$tri co pii, pare sa fie
foarte putern ica . 0 persoana, o orga nizat ie, o institutie, sau orice
altceva pot deveni copil ul nostru. Simtim nevoia sa 'ii hranim, sa-1 a
laptam, sa-1 ajutam sa se faca mare . Sau, invers, organizatia este
mama universala care ne hrane$te continuu. Fara ,,ma.m ic a" nu
putem nici sa existam , nici sa supravietuim. Aceste doua tipare
se aplica oricaror ener gii vitale care au potenti alul de a ne mentine
existenta. Aceste energii su nt la fe l de s imp le ca o prietenie intamp
latoa re sau ca un moment de amuzament putand fi, in acela$i timp ,
la fel de complicate ca o casatori e sau ale gerea carierei. Indiferent
daca vrern sane controlam o emotie sau sa devenim o parte a sa.
197
 Cu toate ac slc.i, c x i s la i un alt fel de dragoste i compasi une,
un al treilca Li p. Fi i do ar ceea ce e ti. Nu te reduce la nive lul unui
copil, nici nu-\i dori ca altcineva sa atame de tine. Fii numai ce e
ti in ori cc domeniu al existentei. Daca poti sa o faci, situatiile
exterioare t'f i vo r aparea de la sine a a cum sunt. Astfel, vei putea
comunica direct i core c t, :rara sa fii nevoit sa faci uz
de vreo inte rp re ta re e motio na l a , psihologica sau de vreun ne
adevar. Acest al treilea tip este o cale echilibrata de deschider·
i comunicare ce ne ofera automat un spatiu imens, un loc pen tru
dezvoltare creativa, un s pa i u unde sa dansa m i sa realizam
schimbul.
Compasiunea inseamna sa nu intram in jocul ipocriziei i al
autoamagirii. De exemplu, daca dorim ceva de la cineva i 'ii
spunem ,,te iu besc" , eel mai adesea speram ca vom reu;;i sa-1
momim inspre teritoriul nostru, sa-1 facem sa treaca de partea
. noastra. Acest soi de dragoste prozelitista este foarte limitat.
,,Ar trebu. i sa ma iube;;ti chiar daca ma ura ti, deoarece eu
sunt plin de dragoste, te iubesc nespus, dau pe afara de atata
dragos te!" Cum vine asta? Nimic altceva decat ca cealalta persoana
ar trebui sa adere la teritoriu l tau doar pentru ca i-ai spus ca o
iu be ti i ca nu-i vei face niciun rau. E foarte 'indoielnic. Nicio
persoana inte li ge nta n-ar trebui sa poata fi sedusa cu asemenea
tertipur i. ,,Daca ma iub e;;ti a;;a cum sunt, de ce vrei sa tree in
teritoriul tau? De ce aceasta dorinta? Ce vrei de la mine? De uncle
tiu ca daca voi trece acolo unde ma chemi, n-o sa incerci sa ma
domin i, sa-m i creezi o stare de claustrofobie cu teribila ta cerere de
iubi re?" Atata timp cat va fi implicata o persoan a care face caz de
iubi re , ceilalti ar trebui sa fie banuitori fata de atitu dinea sa
,,iubitoare i plina de co mpasiune" . Cum putem fi si guri ca,
odata i n vi ta ti la un festin, mancarea nu este otravita? Aceasta desc h
ide rc vine de la o persoana care se situe aza pe si ne in centrul alt.:n
f i ,c i sau es te co m p le t deschi sa?
Caractc ri s Lic a f'undamentala a adevaratei compa ·i uni este
desch icle rc a p u ri"1 :-.; i l ips ita de teama, fara niciun fel de dclimitari
19 8
teritoriale. Nu e nevoie sa pari bland i iubitor fata de vec i rn ,
nici sa vorbe;;ti prea amabil ;;i sa porti un zambet incantator.
Acest joculet nu-;;i are rostul. De fapt, este jenant. Deschiderea
adevarata se manifesta la o scara mult mai laraa a , la o scara
uni- versala. Compasiunea insearnna sa te comporti asemeni
adultu lui care e;,ti, in timp ce iti mentii inca o la tur a
copilaroasa. In fovataturile budiste, a;;a cum am mentionat
anterior , sim bolul compasiunii este o luna stralucind pe cer Ill
timp ce imaginea sa se reflecta intr-o suta de vase cu apa. Luna
nu-ti cere ,,daca te deschizi fata de min e, o sa-ti fac o favoare
stra luc ind doar pen tru tine" . Luna stra l ucq te pur ;;i irnplu.
Chesti unea consta in a nu vrea sa profiti de cineva, nici sa-ti
dorqti sa-1 faci fericit. Publicul lipse te cu desavaq ire , nu ex ista
,,eu" ;;i ,,ce ilal!i' '. Es te un dar care se pune la dispo zit ie, o
generozitate completa fa ra notiunile relative de a da ;;i a primi.
Aceasta este deschiderea fundamentala a compasiunii: deschid
ere fara pretentii. Fii doar
ceea ce e9ti , fii stapan pe situatie. Daca doar vei ,,fi", viata va
curge in jurul tau ;;i prin tine. Vei putea astfel sa comunici ;;i sa
colaborezi cu cei din jur. Peritru aceasta, de sig ur, este nevoie de
o mare can titat e de caldura ;;i desc hid e re. Daca iti permiti sa fii
ceea ce e ti, atunci nu vei avea nevoie de o ,,polita de asi gu ra re"
in incercarea de a deveni bun, milos i intelegator.
I: Aceasta compasiune neinduratoare pare cam li ps it fi d ·
m ila .
R : Viziunea clasica asupra iubirii este cam ca a unui L: 11 ;
1 extrem de naiv ce vrea sa-;;i ajute copiii ;;i le indeplin e;;te to att.:
dorintele . Le da totul: bani, bautura, arme, mancare, orice i- ar
putea face fericiti. Mai exista i un alt fel de parinte care nu
numai ca vrea sa-;;i vada copiii fericiti, dar este preocupat ;;i de
sanatatea lor.
I: De ce o persoana plina cu adevarat de compasiune ar tre bui
sa-;;i faca probleme pentru ceea ce ofera?
R: Nu e chiar oferta, ci o desc hidere in relatii le cu ceilalfi.
199
E mai mult o problerna de a intelege existenta celorlalti a;;a cum
plct 111 I qa noastr a. Cheia nu este desch iderea fa ta de ceila lti.
este, decat de a privi relatia cu ei in termenii clasici ;;i plini de
u d t n c v om desc hide mai mult :;;i mai complet f ta de noi , u
prejudecati ai ideii de confort ;;i disconfort. a t mai m u l ta desc hidere va radia fata de ceilalti. tim foarte
at
i: Nu exista, legat de ideea de cornpasiune lipsita de mila, bin e cand Tn c e rcam sa ne pacalim, dar facern pe surzii i pe
un rise considerabil de autoamagire'? 0 persoana poate sa crea da pro;;t i i In fa[a proprie i arnagiri.
ca rnanifesta acest tip brutal de compasiune cand, de fapt, nu
face decat sa-;;i dea frau liber starilor de agresivitate ':
R: Cu siguranta ca a;;a este. Tot datorita faptului ca este o
idee periculoasa am a;;teptat pan.a acum sa o prezint, dupa ce
am discutat desp re materialismul spirit ual ;;i despr e calea budis ta
in general, dobandind un fond de intelegere intelectuala. La nivelul
despre care vorbesc, daca un invatacel urmeaza sa prac tice co
mpas iunea lipsit a de mila, el trebuie sa fi trecut deja printr-o
mulfime de etape: meditatie, studiu, eliber are, descope ri rc a
autoamag irii, a sensului umorului i a;;a mai departe. Dupa ce o
persoana a trecut prin toate acestea, dupa ce a incheiat aceasta
lunga calatorie, abia atunci poate sa descopere compa siunea ;;i
prajna. Daca. o persoana nu a studiat i nu a meditat indeajuns, va fi
extrem de periculos pentru aceasta sa practice compasiunea lipsita de
mila.
I: Se poate ca o persoana sa dezvolte un oarecare grad de
deschidere i compasiune fata de ceilalti. Dar apoi, descopera
ca tocmai aceasta compasiune este inca lim itata , ca e doar un
tipar. Pentru a patrunde esenta ne putem baza intotdeauna pe
starea noastra de deschidere? Exista vreo cale prin care sa ne
dam seama ca nu ne pacalim singuri?
R: E foa11e simplu. Daca ne pacalim inca de la inceput, va
aparea un soi de intelegere pe care o vom face automat cu noi
in;;ine. Cu siguranta toata lumea a trec ut prin asta. De exemplu,
daca vorbim cu cineva ;;i ne exageram spusele, inainte de a des
chide gura ne vom spune: ,, tiu ca am exagerat, dar am vrut sa-1
conving." Jucam aces t mic joc 1n perm ane nta . Chiar trebuie sa
renuntam la fandoseala de a parea one;;ti, deschizandu-ne com-

200 201
 Tantra

Dupa ce bodhisattva a eliminat conceptiile fixiste manui nd

sabia cu doua tai;mri a prajnei , ajunge sa inteleaga ca ,,forma este
forma ;;i go lu l este gol" . In acest moment este capabiJ sft faca
fata situatiilor cu mare pricepere ;;i abilitate. Pe masma ce
1nainteaza pe Calea Bodhisattva, prajna ;;i compasiunea devin
mai profunde, iar el e xperi me nteaza o mai mare con;;tienta a in teli
ge ntei , a spatiului ;;i a lini;;tii. In aceasta acceptiune, lin i;;tea este
ind estru ctib ila, de o foqa remarcabila. Nu putem sa fim cu adevarat
lini;;titi pana cand nu obtinem acea lini;;te invincibila fo
interiorul nostru. 0 lini;;te aparenta sau temporara poate fi
oricand ris ip ita. Daca. incercam sa fim buni ;;i im pa ciu itori intr-
un mod simplist, o situatie diferita sau nea;;teptata ne-ar pu tea
tulbura starea, deoarece pacea noastra nu are nici forJ:a, nic i nu es
te bine structurata. Starea de lini;;te trebu ie sa fie s ta bi la, adanc
inradacinata ;;i ferma. Trebuie sa intn me asca toa te c ar·1c teri s
ticile pamantului. Daca am avea pute rea in se n ·u J · •o u l u i
manifest, am- avea tendinta sa ne--o ex erc i ta m ;;i s-o ro l o s i rn
drept unealta pentru dominarea celorla lJ:i . O da ta <..k vc n iti
bodhisa ttva , n-o vom f losi in acest scop. Yorn rfl mane pur :;; i
s implu '.in starea de lini;;te .
In sfar;;it, vom atinge eel de-al zecelea i ultim ul stadiu al
Caii Bodhisattva : moartea shunyatei i na;;terea '.in ,,lwnina".
Shunyata ca experienta dispare la.s and loc manifestarii luminoa
se a formei. Prajna se transforma fo jnana - ,,inte lepc iun e" . Dar
intelepciunea este inca privita ca o descoper ir e venind dinc.exte- ·
rior. Un ;;oc puternic venind din partea vajra-like samadhi este

203
 necesar pentru a-I trece pe bodhisattva din starea de eel ca re fn ( el eg e
'.inte le pci unea in cea de ee l care esfe inte lep t. Acesta este
momentu l bodhi sau ,,trezi rea" , in trarea in tantra. In aceasta sta re.
culori l e :;; i luminile energie i dev i n inca :;; i mai s tralu ci toare .
Daca vedem o floa re ro:;;ie, n-o vedem numai l ipsita de do
minaria complexa a egoului, lip sita de '.incadrarile i denumirile prec
once pute , ci i:i vedern :;;i 'in treaga minunarie. Daca dam la o part e
fil trul confuziei aflata intre noi :;;i flo are, aeru l va deveni mai clar
iar imaginea mai precisa :;;i mai vie.
In timp ce Mahayana 'i:;;i e xer seaza inva ta turile pe s tudiu l :;;i
de zvo ltare a pr ajnei. cunoa:;;terea tra nsce nd enta la, 'invataturn de
b' 1za a Tantrei are de-a face cu lucruJ as upr a ene rgiei . In
K r i yayo ga Tantra a Jui Vajramala, energia este descris[ 1 drept
, , c c:a ce exista i'n a dancul tuturor fii nte lor, foqa curata a ex is te
n(e i, aceea care susti ne 1nrelepciunea. Aceasta ese nta in des tr
uctibila este energia marii buc urii. Este atotcuprinzatoare, ca
:;;i spatiul. Este trupul dharrnei care nu interaq ione aza cu nim ic" .
Conform acestei tantra, ,,Aceasta energie sta la ba za int e li gentei
prim ordia le care percepe lumea .fi z ic a. Aceasta energie da avant
atat minPlor iluminate, cat :;;i celor confuze. Este indes tr ucti bil a
'in sensu J ca este pe rm an enta. E s te foqa motrice a emotiilo r :;;i a
gandurilor din starea de confuzie precum :;;i a com pasiu nii :;;i in te
li gente i din cea de ih m1inare ."
Pentru a stap ani aceasta energi.e , yogh i nul trebuie sa 1ncea pa
procesul abandonarii i apo i sa lucr eze asup ra principiului shu
nyatei de a vedea dinco] o de granitele co ncep tualizarii. El trebuie sa
strap un ga prin valu J co nfuziei , sa inteleaga ca ,,fonn a este forma
:;;i go lul es te go!" , pana ce, 111 fin al, se va elibera de ajutorul
shunyatei, incepand sa vada lum inozi tate a forrne i :;;i rnfati$area vie,
exacta :;;i plina de culoare a lu crurilor. Din acest moment, tot ceea ce
percepem din via ta de zi c u zi prin inter mediul simtur ilor este
experienra pura, pentr u ca se face dir ect. Nu exista niciun val 1ntre
tin e :;;i . , acela" . Daca un yoghin fo l o se:;;te e nergia fa ra sa .fi t r e
c ut mai fo tai p ri n e xper i e n ta shunya te i .
204
re;,,u l w11 il j H i, t l l' I i pc r i cul os :;;i d is truc t i v. De exemp lu, prin
f
prac ti c 1 r ·u 111 11 >1 cxc rc i tii fi z ice de yoga stim u latoa re de ene rg ii ,
pof i s n tfi 11·c/.L'!;il i cnc rgii le pa siu ni i , urii, mand rie i ;;i altele,
ne
r
;;tiincl urn a le rn n n i fq ti . Scrierile ne sp un despre un yoghin
complet i nt ox i cr1 t de ac es te e nergii care se co m po rta ca un
el e fant baut ca re a l ea rgt o r be;;te fara sa-i pese incotro se foclreapta.
lnva iat ur il e t a ntr i ce cle pa;;esc ,,pri vi tu l dinco l o ," 1ncli1rntie a
I
ati tud i nii t ransc e nck nt ale di ,,forma este forma". In tra d i!i a
Mahayana, cand 11c re fe rim la t ra ns cende n( a, avem 111 vedere
tra nsce nd erea egou l u i . In tradifia tant r ic a nu se face nicio refe
rire la t rece d i nco lo de ego, ar fi o abo rd a re prea duala. Tant ra
este muJt mai exac ta . N u e s te o probl e ma de ,,a ajunge acolo"
sau ,,a fi acolo·' . Tradipa Tantrica nc vorb c:;;t e clc sp re ,,a fi c,ici" .
Ne vorbe;;te despre tr a nsmuta re iar a nalogia cu proccdeel al
chimice este d es folosita. De exc mpl u, ex i s tc ni a plumbului nu
este resp i nsa , dar accsta este transm u ta t 'in a ur . Nu tre bu ie a- i
schimbi niciuna din :i' ns u:;;irile s ale de me tal, tre bu ie doar sa i
l e t ransfo rm i.
Tantra este sinonim a cu dharma, ca lea. Rolul practicilor
tantri ce este transmutarea egoulu i, permitand i nteli gente i pri rnord
ial e sa st raluceasca . Cuva ntul tc111/ra 1nseam na ,,con tin ui ta te " .
Este asemeni sfo rii care tin e margelele laolalta . nurul este cale a.
M ar gele le sunt procedeele principa!e ale tehnicilor ta ntric e:
Cele Cinc i Skanda sau cei cin ci const i tuent i ai ego uJ ui , precum
:;;i potentialul primordial i nterior al unui Budd ha, in te l i genta
primordiala
Intelepciunea tantrica aduce nirvana in ac tul s amsa rei. Pare
sa sune dest ul de ;;oc ant. Inainte de a atinge nivelul tantr e i , 111- ce
rci sa abandonezi sarnsara ;;i te stra dui e:;;ti sa a tin gi nir va na.
Pana la urm a 1ti dai seama de in utili tatea strad aniei devenind
una cu nirvana. Pentru a dobandi cu adevarat enc rg ia nirv ane i :;; i
a deveni un a cu ea, trebuie sa colaborezi cu l um ea ca atare. Prin
urmare, sintag ma ,,1ntelepciune obi:;;nui ta" este des fo J os i ta
111 traditia ta ntrica . E s te Th arna l-g yi-sbepa, vers i unea complet
205
obi nuita a ,,form i care: este forma ;;i a go l ului ca go i" . Este
ceea ce este. Exis te np fi z ica a lumii nu poate fi respinsa ca u11
rau asociat samsarei. N u poti 'intelege esenta nirvan ei deca.t in
telegan d-o pe cea a sa msar e i . Prin urmare, ca lea implica ceva
mai mult decat sim pla trecere dincolo de dualitate, ceva mai
mult dec at o biata 'intele gere a nondualitatii. Inveti sa vezi
,,no ndua lism u l" , ca sa s p un a;;a, sa vez i ca rt atea de ,,fi int are" a
nondua lita tii. Vei vedea dinco lo de aspectul de negare al
sh w1yate i, negare a du ali ta tii. In consecinta, termenul
,,s huny ata" nu este prea folos it in Tantra. In loc ul shunyatei sau
a spatiului gol se fo lose ;;te Tathat a, ,,ce este''. Cuvin te le ose l
din tib eta na sau prabhasvara din sanscrita , care inseamn a ,,lu
minozitate" sunt ;;i e le des uzitate. A ceas ta referire la traditia
tantrica o veti gasi in Ultima Intoarcere a Rotii Dharmei a lui
Buddha: In J oe sa s p una forma este un gol ;,i go lul es te forma,
el spune ca forma este lu min ozitate. A ceas ta , numita i
pra bhasv ara este legata de maha sukha , ,,marea bucurie " sau
,,starea de gratie", intelegerea deplina ca ,,golul este gol". Nu
este doar un go! si mp l u, pentru ca ;;i forma este forma.
Di narn icitat ea energiei nu este cuprinsa in intregime in doc
trina shu nya tei, deoarece fotreaga descoperire a shunyatei pro vine
din raportarea la gandirea samsarica. Shunyata ne ofera o altemati
va la samsara ;,i, as tfe l, invataturi le sa le vo r :fi direct tributare
mentalitatii samsarice. Chia r daca 1nva tat uri le merg dincolo de a
zice ca ,,form a estc gol ;;i golu l es te forrna " , ara tand ca ,,go lu l
nu este altceva decat forma" ;;i ,,fo rm a nu es te altceva decat un
gol", 'inca nu m er g atat de departe incat sa afinne ca forma
poseda aceasta energie ;;i go lul poseda tot aceasta en ergie. In
invataturiie tantrice, sau Vajrayana, princi piul energiei joaca un
rol foarte impo1iant.
Inva ta turile trebuie conectate cu exi tentele zilnic e ale
p ra ct icantil or. Ne confruntam cu gandurile, emotiile ;,i e n e rg iile
izvorate din rel atia cu ceil alti oa m e ni ;;i cu J um ea 1nconj uratoa,..
re. Cum o sa raportam 111telegerea sh w1ya tei la e veni mente le
206
ziln ice daca n-o sa recun oa;;te m aspectc l e e nc rg ti ce al e vietii?
Daca nu vom jongla cu energii le vie ti i, n-o sa fi m 'in stare sa fo los
im experienta shunyatei pentru a uni samsara cu nirvana. Tantra ne
invata sa nu suprimam sau s a dis tru ge m energii le , ci sa le tra
nsm utam. Cu alte cuvinte, sa mergem cu tiparele ener giei. Cand
ne-am echilibrat relatia cu en e rg iil e, incepem sa fa cem cuno;;t
inta cu ele. Inc epem sa gasim drumul :;, i dir eq ia co recta . A ce asta
nu inseamna ca trebui e sa t e transformi 111tr-un elefant cherchelit , sa
devii un yog i salbatic, 111 se n s p e iora t iv.
Un exe rnp l u perfect de intovara ire cu energia, latu ra po z i ti
va a yoghinul ui s a l batic, este mai demult pome ita tra nsm it e re a
ilum inarii de la Tilopa la Naropa. Tilopa ;;i-a scos sandaua ;,i 1-a
p le snit peste fata. S-a folosit de situ a tia aflata la 111demana, de
energia curiozitatii i cautarii manifestata de Naropa, trans mutand-o
JD sta re de con ;;tie nt a. Naropa poseda o cantitate imensa de
energie ;;i intelige nta, dar nu erau conectate la capa citatea de
intelegere a Jui T ilopa , la deschidere a sa mentala , ce ea ce
reprezenta un alt tip de energie. Pentru a depa i aceasta bariera era
nevoie de un oc brusc, de o zgaltaiala zdra va na ;;i nea;;tepta ta. Este
ca i cand o cladire crapata este gata sa cada,
dar este consolidata dintr- o data , pe nea tep ta te, de un c utre mur .
Pentru a redo bandi starea de desc hider e originara s un l fo l os i tc
momen tele obi n uite , i mpr ejur aril e de z i cu z i. Cand 1n cc pi s rt
funqionezi dupa tipare!e energetice, experienta dev inc d cosc h i t de
creativa. Energiile i'ntelepciunii ;;i com p asi u ni i se vor m a11i
festa perma nent intr-un mod preci s i exact.
Pe mas ur a ce yoghinii devin din ce 111 ce mai r ecep ti vi la ti
parele ;;i cali tati le energiei , vad tot rnai clar sensurile ori sim bo
lismul experien te lor de viara . Prima parte a practicilor tantrice,
Tantra inferioa ra , este numita Mahamudra , in semna nd ,,Marele
sim bo l" . In cazul de fata, sim bol nu semni:fica un ,,semn " re
prezentand cine ;;tie ce prin c ipiu filozofic sau religios . Este o
demonstrar e a laturi i vii a ceea ce este. De exem plu, in percepe rea
direc ta a unei fl ori, perceptia pura, neumbrita i lipsita de
207
vreo rnasca , culoarea florii transmite un mesaj superior, dincolo de
c:\.t c t cum s unt, i nu doc'lr :i'n sens fizic, ci ;;i con:;,tienta sernnifi
sim pla percepere a unei culori. Aceasta culoare conrine un mesaj
·,l\ici I r sp irituale. Tot ce vezi es te e xp re s ia un ei descoperiri s p i r it
major comunicat 'lntr-o forma mareara, aproape cop le;;i toare. In
ua le . Apare o profunda i'n re leg e re a si mbolisrn ul ui ;;i o c1cl
aceasta percepe re , gandirea conceptualizata nu este irnplicata deloc,
t\ n '5 Tntelegere a energ ie i. Oricare ar fi situatia. nu trebuie sa nni lo
a;;a ca putem sa vedern cu mare precizie, ca ;;i cum ni s-ar fi luat
r\c z i rez ultat e le . Via1a curge 111 jurul tau. Acesta este principiul de
un va l de pe ochi.
baza al mandalei. In gene ral, mandala este repre zentata ca un cerc
Sau, daca tinem 111 mana o bucata de piatra avand acea cla rit
invaiiindu-se 111 jurul unui centru, sem ni fi cand ca to t ce te
ate a perceptiei aflata in contact direct cu percepria pura, nu vom
'inconjoara devine parte a propriei con;;tiente, i'ntreaga sfera fiind si m
simti numai taria pietrei, ci vom i'ncepe sa-i 1nrelegem ;;i
bo l u l realitatii vii a existentei. Singura cale prin car e poti vedea
implicatiile spi ritual e. 0 vom percepe drept expresia absoluta a
lucrnrile cu adeva ra t, cum trebuie ;;i 'in fotregime, este practica medi ra
sol id ita tii ;;i maretiei pamantului. Fiind vorba de acela i princi
tie i, creand o lega tura directa cu natura ;;i viafa indiferent de
piu, la fel de bine am ajunge la ace la ;;i rez ulta t daca am ti ne 'in
situatie. Cand spunem ca traim la un 111alt nivel spi rit ual, nu
maini Everes tu l. Acea pictricica prezinta toa te aspectele solidi
1nseamna ca plutim prin aer. Dimpo tri va, cu cat ne ridicarn mai
tatii. Nu ma refer doar la sensul fizic, ci la soliditate \'n sens spi
SUS, cu atat ne aflam mai aproape de pamant.
ritual. soliditatea Jini;;tii ;;i a ene rg ie i , a ene rg ie i ind es tru cti bi
le . imp so li dita te a i calmul pamantulu i, fiindca Este important sa ne aducem aminte ca practica meditajiei
orice ai planta sau ai ingropa 1n e l, pamantul nu reaqioneaza nega 1ncepe cu penetrarea structurilor mentale obsesive, adica frag
tiv. Prin accasta piatra devii con;;tient de Intelepciunea calmului mentarea egoului. Continuand, vom i'njelege nu nurnai comple
ilumi na t, ca ;;i de latura samsarica a egoului - mandrie care vrea xitatea proceselor de gandire, ci ;;i povara ,,adanci lor sensuri"
sari dice o piramida sau un monument pana la cer in cinstea ale conceptelor exprimate 111 nume ;;i teorii. Apoi, in sfar;;it,
propriei existenre. Fiecare situatie cu care ne intalnim se afla 'in cream un soi de spajiu i'ntre ,,aces /a" ;;i ,,ace/a", oferi ndu-ne un
aceasta conexiune vie cu starea noastra existentiala. Este interesant remarcabil grad de liber tate. Spariul odata creat, trecem la prac
de remarcat ca 111 iconografia tantrica, un anumit numar de figuri ticile Yajrayana de creare a legaturii directe cu experientele de
simbolic e sunt reprezentate tinand un munte 111 mana, ceea ce viata. In esenta , s unt trei pa;;i, Cel e Trei Yana: Hinayana, vehi
culul metodei; Mahayana, vebiculul sbunya te i, sau al spajiului;
rep re zi nta exact ce am spus: o lini;;te solida, compasiune solida
;;i Y ajra ya na, sau Tan tra, vehiculul energiei directe.
;;i o intelepciune aidorna, care nu poate fi infl uen tata de frivoli
Conform traditiei tantr ice , energia are cinci forme de repre
tatile egoului.
zentare , sau Familiile lui Bud dha:Vajra , Ratna, Padrna, Karma
Fiecare structura pe care o percepem are autom at ;;i impli catii
;;i Buddha. Fiec are Familie are asociata cate o emot ie , transmu tata
spiritua le. Incepern sane damseama de uria;;a cant ita te de energie
'intr-o ,,'inte lep c i une" specifica sau in cate un aspect al starii de
continuta de aceasta descoperire ;;i 111relegere. Cel care mediteaza
con;;tienra trea za . Ele sunt asociatc i c u e!e me nte fizice , cu lori,
i;;i dezvolta capacitatea de a explo ra noi adancimi ale perceptiei
peis aje. d i req ii , anotimpuri sau cu ori ca re din celelalte as pecte
prin comunicare directa cu realitatea lurnii fizice. Reu;;e;;ti sa vezi
ale lumii fizice.
nu numai lipsa complexitatii ;;i absenta dualita tii , dar i
Vajra este asociata cu furia pc care o transmuta in Inte l e p-
pietricitatea pietrei ;;i aer itatea aeru lu i. Vezi lucrurile
209
208
 c i un e a-c u- O g li1 1, d 1. Dincolo de lmur a i'ntu neca ra. poses i va i
ag res iv5 a fu r i c i s i rn[ i m ca mai e xis ta ceva, i a r ace as ta pe rce
p\ i c i n tui t iva ne aj u Ui sa tr an s m utam a utomat e se n f a ace te i
a 111 pre ci z i e ;;i de sc li idc rc. i'n loc sa o schi m ba m i'n mo d i n
tc nt io nat.
Vajr a cste a.-oci ata i cu elementu l a pa. A pele tu l buri ;;i 'i n
vol bu rnte s i mbo l izeaz a na t ura defe ns i v-agres iva a fu rie i , 111
timp ce o apa cu rata si m bo li zeaza ca paci ta tca exa c ta. pre cis a s i
cl ara de reflectare a l nte le pc i unii-ca-O gl in da. · boga tie 111 se n s uJ unei ge nerozita ti co n ti n ue. Cand fr uc te le se
C ul o are a vajr e i es te aJ bu l. F uri a es te actu l dir e c t ;;i
bruta l a l autoa parari i . Este ca o foai e al ba de hart i e , fo arte pla ta
;;i o pac5. d a r 1nt rune;;te ;,i ca l i tati l e l um i no z it a ri i , al e re f1e x i e
i s tr alu c it oa r e rep reze ntata prin In te le p c iu nea -ca- Og lind a.
Vajr a este pusa in l ega tur a cu es tu l , c u zo ri l e i cu i a rna. Este
o di min e ata de iarna, !im pede precum cri s t al ul. cu ttirturi
asc ut it i ;,i s cl ipi ri . Peis ajul nu este pus ti u sa u dezo;l nt , i s te
plin de to t so i ul de asc uti mi ca re nc pun pe ga nd uri. Ex i s ta mul te
lucruri care in tr ig a un obse rvato r. De exempl u, pam antu l , copacii,
pJ a11teJe , fiecare are modu l s au dife rit de a 'ing hera. Fie care co
pac reac poneaza 111 fe lu l sa u J a dep un e rea zapezii i la
s caderiJ e de te rnp e rat ura.
Vajra rela tion ea za cu o biecte le :i'n t e rm enii s tr uc tu ri i ! o r ex te
rio are i a l fe lul u i i n ca re i nt e rac tio ne aza unul cu cela lalt. To
tul es te a nali zat confo rm propri ulu i mod de a fi abord at. f nte li ge
n ra V a j re i nu J asa n ee x plo ra t ni c i eel mai mi c col ti o r. Es te as
rn eni ape i c are se pre li nge pe o u pra fa ta pl a na. aco peri nd
-o co m p let da r m e n tin and u- i tra nsp ar c nf a .
R a tna es te asoc i a ta cu mand ri a $i pamant ul , es te so li dit a te ,
m u nri , d ea l uri , pi rarn ide. cl adi ri. , , S un t a bsoJ ut 111 s !i rn ra
nt a. Sun t ceea ce sunt" . Es te un mod de a te pri v i plin de n and
ri e .
l nsea m..na c& te te m i sa nu fi se i a ce va . r id i c i metercze 111 pe r
mane nta , construqi ri fo r ta rc te . In ace J a i tim p, Rat na es te n tc r prop rii J e s c o pur i . In caz ul Co n;;ti e n ei Di sc rim i nato r ii , c a re
l e pci unea Ca l mu l ui , a to tc u pri nde rea. J nd i fe re. n t clad t vc i
um le pa ma n tul de bloc ur i a u T l ve i l asa a a c um cs te, e ncc l
a i l u c ru. Pa ma ntu l ramane ceea ce este. N u te s i m \i cle
loc n i c i 1n f"r51 1 t.
m ci a me nin tat. Dac a s L1fcri de ma ndr ie e xage rata, te ve i s i
m r i ame nin fa t i' n pe rm anen ra de pos ibi J itatea rnrni e$ec sau a
un ei r nfr angeri. In c az ul unui ilu rn i na t, grija de a- f i ap a ra s i ne
le se tr ansm u ta 111 ca lm . Exista i'nca o u:;;o ara sta re de percepe re a
pamantuJ ui ca so lid i s ta bil, da r nu ai nici un fe l de tea ma ca ti-
a.r pu te a fo gi de s ub pic i oare. T o tul es te desc his, si gur $i dem
n. N u exi s ta nirni c de care sa te terni .
R atn a este leg ata de sud $i de toam na, de fe rti litate ;;i de
coc. cad auto rnat p e pamant, dor in d u- ;;i sa devi na h rana. Ratn a
are a ce as ta t rasa tura a da rni cie i . Es te l um i noasa $i desc hi s a
pre cum mij locu l dim in e tii . Es te ga lb e na, fiind asoc iata razelo r
so l are . C and c ri stal ul es te aso ci a t Vajre i , R a tna dev ine au r,
chi hlim bar, o fr an. Are mai m.ul t un se ns al p rofu nzim ii, al ada n
cim i lo r, d ec at al te x t ur i i de s u pra fa ta, 111 timp ce Vajra este
aco
pera man t pur , rnai mult fragilit ate ex terioa ra decat pro funzime
a adancm ilor. Ratna este deosebi t de coapta i de pamante asca, este
ca un copac gigantic ce cade la pama nt , 1ncepe sa p utr e zeasca
;;i e s te acoperit pes te tot de coloni i de ci up erci, l asa ndu
-se cup rin s de bur ui e ni le care prind viata in jurul sau. Es te c a un
tru nchi i n ca re a ni ma le le sc p o t adap os ti . f nc epe sa ai ba tente
ga l bui $i c o aja i se desfa ce de pe trunchi dand la iv e a l a un in te
ri o r fo arte c upri nza tor i fo arte so l id. Daca vei 1nce rc a sa tra ns
por ti aces t copac pen tru a- I fo l osi dr ept p art e intr-un ara njamen
t flo ral, se va rupe 111 bucatelc fa ram i ta nd u- se. Es te prea greu pent
ru a fi ca ra t o riu nde al tu ndeva .
Padm a es te asoc iata cu p asiu nea , cu Ja tu ra p oscs iva, cu do r
i n!a de a o b\ in e ce va. La baza pasiu nii s ta i nst i nc tul de u nir e, do
ri nf a de a fi una cu ce va , dar are :;; i o la tura istc ric a. o la tur a ne
rv o asa , ca re igno ra adeva rata stare de uni un e. dorind u-;;i in sc hi
rnb sa devina unit a prin posedare. P as iun ea i' i apara auto mat
cs tc as pec tul 'infel e p t a l pas iun i i, pot i s a vez i p o z i f ia Jui ,,a
ces ta"
:;; i ,,ace la" c u d eose bi ta acuit a te. Cu a lt e c uvi nte , a re la c o c
o-
210 21 J

municare. Daca urmeaza sa comunici cu cine va. trebuie sa res
pecti atat prezen\a ce l u il al t, cat $i proces u l de comunicare. lnfe
lep ciu nea Discrirninatorie recunoa te fapnil uniunii, ceea ce es
te altceva decat separarea duala intre ,.aces ta·' $i .,acela" pentru
mentinerea sta ri i de existenta a sinelui. Latura distrugatoare a
focului care arde, dorinta, este transmutata in intelepciunea uni
rii prin actul comunicarii. Poti sa fii plin pana la refuz de dorin
ia de a poseda In sens material $i sp iritu al. Po[i sa-ti dore ti
mult mai mult decat ai. Poti sa fii fascinat de cali ta ti l e unor lu
cruri pe care nu le ai devenind astfel orb lace exista 1n jurul tau .
Poti sa fii rob al dorintelor, stare ce produce pe data un soi de
stupiditate !;ii ignoranta. Aceasta ignoranta a dorintei se trans
cende prin Jntelepciunea Con tien\ei Discrirninatorii.
Padma este leg ata de vest i de culoarea rD!;iie. Ro$ul se de
ta$ea za fata de toate ce l el a lt e culori, este foarte provocator, te
atrage spre sine. Se aila de asemenea in conexiune cu elementul
foe. in stare confuza, focul nu face diferenta intre lucruri, el in
gbite. arde i distruge. In stare de con tienta, ar ira pasiunii este
transmutata in caldura compasiunii.
Padma este inceputul de prim avara . Asprimea iernii este
gata sa se inmoaie, vestind apropierea veri i. Ghea ta incepe sa se
to peasca iar fulgii de zapada se transforma in lap ovi ta . Padma
are foarte multe din caracteristicile unei fatade. Nu creeaza sen zatia
soliditatii sau a une i tesaturi. Nu are de-a face decat cu cu lo rile,
cu insu irea de a stra lu ci , cu apusul. Latura vizuala a su prafetei
este mai i mportan ta decat constructia in sine. Prin ur mare, padma
este legata mai mult de arta decal de tiinta sau de act iv i ta tile
practice.
Padma se prezinta ca o l ocatie re zona bil a, un lac unde cresc
flori salbatice iar ani ma l e le se cheama 111 vo i e. ceva 111 genul
unui platou montan. Este un Joe al paj i ti!or pres arate cu stanci
domoale. printre care anim a l e le 'i i gasesc l a c de joadt.
Karma se asociaza cu sentimentuJ de ge lo zie , de in v id ie , iar
ca element, cu vantul. Oricum_. tcrmenii ge lo zie ;;i inviclie nu
21 2
sunt inde aj u n s de c u pri n za tori pentru a desemna ca l it atea
de Karma ... Para11 i a cJ bso lut ii' ' a r fi probabil o sintagma mult mai
explicit : Ai se n za i i a ca n-o sa-ti at in gi scopul niciodata. Te scot
din minti re al i z iir il e c el orla lti. Te simri lasa t in urrna !;,i nu
poti sa supoqi cand altii !i -o iau 1nainte. Aceasta teama. aceasta lipsa
de incredere in fonele proprii este legata de elc men tu l vant.
Vantul nu bate lin toate direqiile ci numai dintr-una anume.
Aceasta este viziunea Lmidireqionala a paranoiei sau a invidiei.
Karma reprezinta i Intelepciunea Aqiunii Omnipotente.
Latura paranoica este 1nlo cuit f1 de cal ita tile energiei, de foqa
aq iun ii $i de pastrarea starii de deschidere. Altfel spus, aspectul
motional al vantului se me nt i ne, atingand totul in calea sa. Ac tiui
ile tale se var manifesta asemanator, deoarece nu implica deloc
panica sau obsesia . Vezi pc data cum stau lucrurile i iei masurile de ri
goare. Iti atingi scopurile.
Karma suge re aza i scurta vara din nordul 'indepartat. Acest
anotimp este le gat de eficienp:i Karrnei, fiind o vara in care totul
este activ $i cre$te indeplinindu- i rolul. Au Joe milioane de ac tiuni
interconectate: fiintele vii se dezvol ta, renasc plantele, in ectele,
animalele. Sunt furtuni cu tune te , fulgere i gri nd ina . Parca nu ai
deloc timp sa te bucuri de vara deoarece tot timpul ceva se mi ca
pentru a supravietui. Seamana putin cu sfa r$itul de prim avara,
dar este mai fe rtil a. dovedind ca totul este dus la bun sfftrsit 111
timp util. Cul oa re a Karmei este ve rde le i e rb ii $i al legumel r. al
energiei care se amplifica. In timp ce Karma verii es e 111c a
nestabilizata contin uancl sa vrea sa dea na tere , Ratna toamnei
ofera o incredere deplina. Tatu! a fast pus la punct. Vremea
Karmei este dupa apusul soa relui , crep uscu l ul , sfar$it u lui zil e i
i inceputul noptii.
tare a Buddha este asociata cu intunecimca i are o latura
a to lc upr i nz at oare cleo arece le $i co nti ne , dar i se potrive te cu
to atc c ck lal tc e mo tii . Factorul activ al 'i:ntunecimii este
ignoran
\ : 1. Ac ca s ta nu vrea sa vada. Doar ignora $i se hrane te pe si ne.
213
 E;;ti co m pl eL re l a x at, c omp le t li ps it de gr i_ji. Pref e ri sa-f i
me n t i i nq tiin ta, in l oc sf1 jncerci sa ai un sco p, sa incerci
ceva, i a r toa te ce l e lalte emo[i i prezinta o nota de stup idi tate :;; i
de le ntoa re.
in te lepc iun ea re prezen tata de Buddha este cea a Spatiului
Atotcu prin z ator. Trasatura atotpa tru nzato are a intunecimii sta la
baza, dar licarnl :i:ndo ie lii i al i neq ie i 111tu ne ricu l ui este
trans format i'n i n[ele pciu ne. Aceas ta conJine o ene rg i e :;,i o in
telige n ta i mense care str abat to ate celelalte elemente, cu lori i em o
[i i , care activeaza toate ce]e Ci nc i Intelepciuni.
Buddha este tem eli a, sa u ,,strnctura fund amenta la" . Este
mcdiuJ sa u oxigen ul care da posib il it atea ce l or l alte el em en te sa
funqioneze. Are o latura soli da, grava. $i Ratna este soli da i
te l ur ica , dar nu la fel de pam antea sca , deoarece Buddha este
moho rat-pa man tes c, nein te resan t-pam ante sc. Buddha este
cumva dezolant, prea spaJios. Este ca o tabara uncle n-au mai
ramas decat pietrele vetrelor de foe. Spatiul la sa s e nza tia ca a
fost locuit pentru multa vreme, dar acum nu mai e nirneni aici.
Locuitorii nu au fost uci i sau obligaJi sa se mute cu forJa. Au
plecat pur i simp l u. Situatia este asemanatoare cu a pqteriJor
in care traiau indienii americani. Pas trea za un sentiment al tre
cu tului , dar nu mai desc ope ri nimic qi it din cornun. Tonul era
moho ra t, :;;ters , cat se poa te plat. Penttu Budd ha , culoarea
este a l bastru , culoa rea re ce :;; i ne ma rgin it a a cer u l ui.
I: Cum se pol r i ves c rc pre zent arile Jui Budd ha , yidam, ze,
a m e n in tato ri i a l lc s i m bo l ur i cu c a le a sp iri t uala tibe tana?
R: In ce pr i vc l c 111[c l c ge rea ico nografiei t i betane , nivelul
de eroare estc co ns i dc ra bi l. Sa incercam o rapida trecere 111
re vista a stru c tur ii i co11o<> r8 t"i cc i s im bolis tice din Tantra.
Exista a:;;a -nu m ita .. i c o n o 1 n l1c de g uru·', repre zen tand str
ucturi le caii
., pe care , 1n;_1i1 1 lc dl' cl i11 cc pc sa pri me:;;ti orice 1nvaratura, tr e
buie sa te aban l o nc1 i I JL·11 c vo l . sa te deschizi. Pentru ate
abanclo na , tre bu i sa le i d l'11 11 I ll'i · um va complet cu pli
na ta tea i boga t ia v ie ti i. fn a · ·s t 11 ll111 w111 . :1 ha nclona rea nu i'
nse am n a go li re i'n se n-
214
s ul golului din shunyata, ca re es te o ex peri e n ra mult mat
avan sata. La ni ve lu J de :i:nce p ato r, aceasta insea m na sa devii un
v<1:s go l. lnseamna i identi ficar ea cu pli natatea :;, i bogatia
invataturi Jor. Prin urmare, in mod sim bo l ic, maq trii lin ie
i s piritu a l e poarta robe bogat ornamentate, pala rii , sceptre, iar in
maini tin alte elem ente ornam ental e.
Mai exista iconografia reprezentarilor Yi cla m, privind prac tic
i] e tant rice . Yidam sunt diferite aspecte ale celor cinci prin cipii
budiste ale energiei. Sunt repreze nta ri masculine, hern lw . i
feminine. dakini, putand aparea fie amen in ta tori , fie pa nici.
Aspectul arne nin rator este asociat t rans mutatiei prin forta , s a l
t u lui spre :i:ntelepci un e i tra nsmuta rii fara dreptul de a alege.
Es te actul eliberarii asociat cu intelepciunea nebuna . Yidam cei pa
nici sunt asociafi transmutarii ,,treptate". Confuzia este potolita
i eliminata treptat.
Yidam poarta costume de rakshasa , care in mitologia indi ana
sunt vampiri supu i lui Rudra, regele spi rite lor intunericului Mara,
supranumiti cei rai. Valoare a sim bo lica este urm atoare a: cand
ignoranta, repre zen tat a prin Ruclra, i-a creat im per i ul, a aparut
inJe le pciunea , a distrus im periul , a luat costu me le 1mpa
ratului precum i intreaga sa suita . Costumele y id a m si m bo l i
zeaza tra nsm utarea ego ului in in te Je pc iu ne. Po art5 co roa nc o r
namentate cu cate cinci cranii repre ze nta nd ce J c i n c i c rno ! ii
transmutate i ele in cele Cinc i In te J e pciun i. E moti i l e IHI au l"os t
£ac ute sa d i s pa ra , ci sunt purtate ca ornarnente. l'via i cle pa rtc . tri
dentele sau trishula pe care J e tin l!1 rnaini sunt orna me nt al · c u
trei capete: unul no rmal, unul mumificat i un craniu dezgo li l.
Primul re prezin ta pa siunea arzatoare. Ce! uscat este furia rece i
d uritate a, asemeni unei piei tabacit e. C ra niu l rep rez i nt a stupidi
tatea. Trishula ca ornament reprezinta transcenderea acestor trei
impulsuri. In p lus , tridentul are trei varfuri repre ze ntand cele
trei principii fundamentale ale exis ten e i: shunyata, ener gia i
capacitatea de manife s tare . Acestea sun t cele trei ,,trupuri" a l e lui
B udd ha, cele trei Kaya: Dharniak aya, Sambbogakay:1 ;; i
2 15

N i- rmana kaya. Toate ornamentele purtate de yidami, case, ;;erp i
;;i alte reprezentari, sunt asociate cu diferite aspecte ale ca.ii. De
exe mpl u, poarta o ghirlanda formata din cincizeci ;;i unu de ca pete
simbolizand. transcenderea celor cincizeci ;;i una de struc turi
mentale dezbatute 111 doctrina Hinayana din Abhidharmo.
In practica tan tr ica, :fiecare se poate identifica cu un yidam
apaqinand unei anumite Familii budiste , 111 funqie de caracterul
sau. A;,adar, daca un yidam este asociat cu familia Ratna, atunci
el va fi galben avand caracteristicile simbolismului specific
grupei. Tipul de mandala in care te 1ncadreaza rn.aes trul
depinde de categoria careia ii apaqii, daca apartii farniliei
pasionale sau familiei rnandre vei avea calitatile speci fi ce . Poti
sa vezi daca cineva are calitatile pamantului ;,i ale soliditatii sau
altcineva pe cea a aerului, penduland incoace ;,i-n colo, iar altii
au calitatea caldurii ;;i o prezenta conectata cu focul. Mandala ifi
sunt date astfel incat sa te identifici cu anumite emotii care au
potentialul de a fi transmutate in intelepc iune . Cateodata se
practica vizua li zarea acestor yidam, dar cum te afli la inceputul
lucrului cu ei, nu-i poti inca vedea. Se incepe cu o deschidere
catre shunya ta , dezvoltandu-se apoi sentimentul prezentei acelei
irnagini sau forme. In continuare, se recita o mantra care are
legatura cu acest sentiment. Pentru a slabi foqa egoului, trebuie
stabilita cumva o legatura intre prezenta imaginara ;;i eel care te
supra vegheaza, adica egoul. Legatura se face prin mantra. Dupa
re petarea rnantrei, imaginea sau forma este disipata intr-o
culoare specifics. yidam-ului corespunzator. In sfar:;;i t, iti inchei
vizuali zarea cu o noua deschidere catre shunyata. Ideea e ca
acqti yidam nu trebuie priviti drept ni;;te zeitati din afara care te
var salva, ci ca o expresie a adevaratei tale naturi. Te identifici cu
atributele ;,i culorile specifice, simti sunetele provenind din
mantra ;;i astfel incepi sa-ti dai seama ca adevarata ta fire est
e in vi ncibila . Devii complet una cu yidarn-ul.
in 11/fo h a Ati, cea mai importanta dintre tantre, senslil i cle nl i
ficarii dispa re , clevenind una cu adevarata ta natura. Raman
216
r
doar energiile ;;i l umin il e. Mai ina in te vedea i·prin forme, ima L
gini i sunete, percepand starea !or de go l. Ac urn vezi formele,
irnaginile ;,i su nete le in adevarata !or lumina. Este ideea intoar "
cerii la samsara exprirnata in traditia Zen prin irnaginile pastori rii l
boilor: nu ai nici oarneni, nici boi ;;i apoi, intr-un final, te in to rc
i inspre lume.
In al treilea rand, exista iconografia ,,divinitatilor protectoa
re". In practica identificarii tale cu un anumit yid am, trebuie sa-
ti de zvo lti o con;;tienta care sa te scoata din starea de confu zie
trim it and u-te catre starea ta ade va rata. Ai nevoie de ;;ocuri
bru;;te , per man ente ad uc er i aminte ;,i o stare de con;;tienta.
f
Aceasta con;;tienta este repre zentata prin divinitatile protectoare
inrati;;ate cu forme amenin ta toare . E o zgud ui tur a brusca ce te i
face sa-ti reaminte;;ti. Este o con;;tienta amenintatoare deoarece
implica salt ul. Acest salt are nevoie de un anumit tip de energie
pentru a se elibera de confu zie. Singur trebuie sa iei initiativa
salt ului din spre granitele confuziei inspre deschidere. Trebuie
sa ren unt i chiar ;,i la cea mai mica umbra de ezitare , sa distrugi
toate obstacolele intalnite de-a lungul caii. Aceasta divinitate
este numita protecto are. ,,Pro teq ie " nu inseamna ca iti asig ura
propria sec uri ta te , ci semnifica un punct de refe rinta, un jalon
care iti reaminte;;te, te mentine un cle e;;ti, in spa tiul descbis. De
exemplu, exista o divi nitat e protectoare numita lvfahakala,
Mahakala eel cu ;;ase brate, care are culoarea neagra ;,i sta a;;e
z at pe Gonesho, zeul cu cap de elefant care aici sim bolizeaza
ganduril e provenind din subc on;;tient . Aceasta cleveteala a sub
con;;tientului este un aspect al incetinelii ;,i distra gerii automate
de la stare a de con;;tienta, tragandu-te i'napoi spre fascinatia
gand urilo r ;;i emotiilor tale . Aqioneaza cu precadere asupra do
rintei gandurilor de a supravietui: i ntelectua le, obi;;nuite, erno
tionale, de orice natura ar fi acestea. Mahakala te aduce inapoi
la deschidere. Sensul sim bolic es te ca Mahakala stapane;;te cle
veteala subcon;;tientului a;;ezandu-se deasupra acestuia. El re
pre zint a saltu l inspre con;;tien ta pene tra nta.
217
 u pane Jin energie 1n s ta re a de ·rn 1:;, t ic 11\ :1
111 l!v1 1 v1 .1 I , 1111 1111 •1 .111, 1 1.1111 , i e ft budista cste inclusa 111 ace
- re tr c i · ; 11 ')' U I 11 " ' " 11 1 1·p1 1' / l' 11·t; 1 r i lc yidam ;;i divinitatile I: C are es te diferenta d i nt rc pia j11 ; 1 -;; i j11 ,111 .1·1
pro tect a rc . I · 01 ll >, 1 , il 1 o1 11 1.1 n t1 u l11i · x rx i ma bo ga t ia Jiniei
1
R: Tnielepciunea nu poate fi pri-., itu ·;1 <> L·:-. p ·1 i · 111:i

I spiri t ua l e . Yidan 1\i c1 'l'd/ , t 1 >11 •,il >1l1t ;1 t ·· 1 de ate identifica

cu propria
cxlcrnft. ceasta este diferenta :i'ntre 'i ntc lc pe i u11c -;, i c u11< 1,1:;; tc rc .
jnana i prajna. Prajna este
natura. D i vi n i ta! il · p1 n lL' ( tn.11c ;1 ·tioncaza pentru o cunoa;;terea in l u n1i11 .1 r · l a t i, · i la! ii . iar _jnana
permanenta ream i n t i rc . lJlti111 ·Iv 1< >11: 1 -.; t11 1 t 1 c i,rc ze nta te de o c tc Tn re le pci u n c:a dincolo de ori c k l cl ' c a r<1c lc r rc h t i v. Cu
b.ice i in diferite in[elepciunea te identifici com.pie!. - u co ns ic.l c r i drcpt o conse
cinta a educa tie i sa u a ex peri e n rc i .

I stadii
ai ne vod eic apcrcs,
0
n t ru1 ait : !11L'.
1 vc111d ·u
11111
.id· cl tL'va der, gtta ra nd aut lurde con;;tienta de

care
..... Rc pn.:z.c n t, a il ' :i 1 v:-- i v · y i, d 1111 · un t 111to tde a una asociate
1

f: Cum se transmuta emor i i le ? Lllll SC proce dea za ?

I cu c ca cc 111 l' r1 nc 11 i L:11111 i · i · · te · u11o s c u t drcpt.fi,ria w1 jr a , f
u ria core are nivclul t a tlw t:1. J\ltkl spun ii nd . cstc furia fara
ura, 0 en erg ie d in am ic a. Ac ca s ta cncr...'. ic s pec i fica. oricare
I ar fi cate goria de 1nie le pci u nc carcia 1i apariinc. este
invincibila. Este complet ind es tru c t i biJa , de
..... deoarcce nu este creata, ci es te desco pe ri ta drepl o 1ns w,; ire
primordiala. Prin urm a re , nici nu se na te nici nu d i s p are. Tn t-o
tde a una are chipul unui razboi nic furios ;;i a g res i v.
I: Cum are loc tr ansm u ta f ia?
R: Transmutatia are l o c prin 1ntelegerea shun y ate i !? i apoi
R: Chestiunea este rnai mull c.lc ordin pe rso na l decat inte l
e c t ua l. De fa pt , noi n-arn trait experien a emori il or, dqi a vem
ncc li ntit ,
i rn pre sia ca am facut-o. Le-am :i'ncercal doar in li rn i te le lui e u
;;i furia mea, eu !,ii dorinta mea. Acest ,,eu·' este un soi de s tr uct
ura ce n tra l a care ne cond uc e . Emof i il e joaca rolul me sa ge ri l or,
funqionarilor i sol dati lo r. ln lo c sa traie!?ti emofiile ca fiind
ceva separat de tine, rnai bine la sa so l da[ i i l a vat ra, ca sa zic a!?a,
;;i s im te - le s tru c tu ra !?i vivacitatea. t\.1anifestarea urii sau a do
rin te i la nivel fizic este un alt fel de a 'incerca sa sca pi de ele, ca
!? i atunci cand te stradu ie!? ti sa l e re pri mi . Daca vei s im fi viafa

... prin descoperirea bru ca a energiei. lti dai seama ca nu tre buie
sa rnai renunti la nimic. Tncepi sa vezi trasa t uri J e caracteristice
ale 111felepciunii 111 viata de zi c u zi, ceea ce insearnna un fel de
sa l t. Daca re s im \i profund o emo!ie, furia , de e xe m plu, ;;i apoi,
avtlnd o slr::i fu lg c ra rc de dc sc h i c.le re.
aceasla fiind shu nya ta , in c e pi sa 1 nic lc g i 61
nu tr e buic sa-ri repri rn i e ne rg i il e. N u L re b
uie sa devii cal m i s fl s u pr i m i energia furiei, dar iti poti transforma
agres i v i ta lca 'in ' n c r •ic dinamica. Problema dep i n de de cat de
desc h is qti. cat de rnull 'i'[i dore;;ti sa o faci. Cu cat e!? ti mai pu
... tin at ra s :;; i s u t i s f:i · u t de c xp lo zia ;;i e l ibe ra re a propriei ene
rg i i. cu atat, ·a ·rc :;; lc pos i h ilita lc a de a o transmuta. Daca
vom fi
atrn i de 1,11 111i1· ·s, 1 11ik
care palpita 111 e mof i i i structura acestora, a;;a cum s u n t e l e 1n
s ta re p ur a, atunc i acea experientf1 va conti ne adeviirul absolu t.
Vei 1ncepe sa vezi pe data aspectul l or ironic i profund rnani festat
sim u l ta n. sa l e :i'ntelegi a a cum sunt. Atu nc i p ro ces u l lra nsm
ul a f i e i, adica tra ns m u ta1ia mo t i il o r 1n i'n fe l ep c i u ne va
avea loc fara nicio 'intarziere. Dar. dupa cum am spus, este o
problema pers o na l s.. Chiar tre bu i e s-o facem. Pana n-o facem, n-
o putern descrie 1n cuvinte. Trebuie sii avem destul de mult curaj
pentru a le privi 111 fata, sa colaboram cu ele 111 modcu adevarat
eficie n t, ·a le pipaim textura i sa le s im fim adancirniJe.
Vom descoperi ca emotiil e nu sunt ceea ce par i ca eJe contin
, s 1 lc cx te r i oa re, nu vom putea s-o tr a ns
mu l ta :i'nfelepciune ;;i s pa ri u deschis. Problema este ca ni c ioda ta
m ut a.111 . N u ·.·tL· o i L· tc sc hi m bi complet, dar 'i!' i po!i nu le sim im a;;a curn trebuie. Credem ca bataia !? i crirna ex pri ma
11, · ,si folosi furia, dar acestea sunt o alta cale de sea.pare. o ca l e de n nc

218
21 9
u ura. 111 Joe sa e:-;perimentam ernotiil a;;a c um sunt ele. In c,i
nu am simfit cum trebuie natura fundamentala a acestora.
1: Cand emofiile sunt tra nsm ut ate. nu Tnseamna ca d is pa r. nu-
i a;;a?
R: T u neaparat, dar devin alte forme de energie. Daca 111-
cercam sa fim buni sau Tmpaciuitori, stradu i nd u-ne sa ne su primam
sau sa ne do min a rn emotiile, aceasta este o adevarata manifestare a
egoului. Suntem agresivi fata de p ropri ile emorii, i'ncercand sa
dobandim cu foqa sta rc a de lini te sau bunatatea. Odata ce am
1ncetat sa mai fim agresivi fora de emofiile 11oastre. 1nceteaza i
1ncerca rea de a le scli i mba. u no s ca nd u-le a a cum
tre buie , atunci transrnutarea poate avea loc. Latura lor enervan ta
e transmuta imediat ce le percepi a;;a cum sunt. Transrnuta
rca nu estc eliminarea laturii energetice a emoriilor. De fapt. le
t r:-i ns forma m 111 1n(elepciunea de care avem atat de multa ne voie .
I: 'e nc puteTi spune despre tantra sexuala? Este aceasta un
proc.:es de tran muta re a energiei sex uale 'in altceva?
R: E acela i l uc ru. Cand latura lacorna a pasiunii sau a do
rintei este transformata 111 comunicare deschisa, atunci, 'in Joe sa
stagneze sau sa clevina insuportabila, relatia dintre doi oameni
'.tncepe sa se dez volt e creativ.
I: Principiul tran rn u t ari ei se aplica :;;i energiilor sattvic,
rcu·asic i tamasic, a a cum este descris 111 traditia hindusa? Nu
dore;;ti sa iei ene rg i a tamasica ;;i s-o trallsformi i'll ra jas ic a. dar
o iei i te folose;;ti de ea.
R: Se aplica. De fapt. este foarte uri I. In general. avem te11-
d inra sa pregetam prea mult. Obi;;nuim sa spunem: ,,Candva,
cand voi avea o multime cle bani ma voi duce undeva sa studi
ez sa meditez $i sa devin preot" sau, ma rog, orice altceva a
vrea sa devin. Dar n-o punem 111 practica niciodata. 1ntotdeauna
facem referiri de genul: ,,Candva voi face ceva, apoi ..." De fie
care data planuim prea 1:nult. Mai degraba vrem sane schimbam
vie ile decat sane folosim de ele, de clipa de fara, iar aceste ezi-
220
l<11, i111l11c P , n u l! i me de pieclici 111 practica noastra sp i ri lu a l a.
lulp d111t1L· noi sum stapan i ti de g and u ri romantice: ..acum
s 11111, au. dnr i nlr - zi. cand ma voi sc hi mba, voi fi bun ..:·
i: Pr i nci pi u l t ra nsmu ta ri i este exprimat i 111 ana.0
R: IJc s i gm. l) u i,a cum ti m. 111 diferite locuri $i 111 diferite
mom ntc i ·to r ic '. 1 crsoane diferite au creat combinatii de cn lori
i s tru · t ur i asc ma ni.ilo a re . Arta expresiva ;;i spont na are 111 sine o
tras at ura de univcrsalitate. De asta nu trebuie sa treci
dincolo de ceva. Daca prive;;ti direct ;;i cup ri nza tor, atunci ace ea
1ri va vorbi. uceea te va face a Tntelegi. Alegerea verdelui pentru
acccsul i'n 1rafic i a ro ului pentru oprire sugereaza Lill soi de
universalitate a efectului coloristic.
I: Dar dansul i teatrul?
R: Este acela, i lucru. Necazul este ca daca devii prea ratio
nal In crearea unei opere de arta , atunci ea inceteaza sa mai fie
opera de arta . Cand maqtrii sunt complet absorbiti de ceea ce
fac, atunci produc capodopere, dar nu pentru ca ar fi perfect
con$tienfi de ce anume au inventat, ci pentru ca sunt absorbiti
cu totul de fenomenul crea ri e i. Ei nu-;;i pun i'ntrebari, doar cr;
eaza. Produc ceea ce tre bui e aproape accidental.
i: Cum se rapo1ieaza teama sau paranoia la sp011taneitatea
tra nsm uta ta i'n aqiune?
R: Nu exista niciun fel de trucuri legate de depa$irea uneia
sau alteia dintre dificultati pentru a dobandi o anumita stare
existentiala. E o problema de salt. Cand o persoana l$i da seama
ca se afla intr-o stare para no ic a, aceasta implica o anume 111te
legere profunda a subcon tientului o oarecare senzatie fata de
celalalt aspect al minfi i sale. Apo/ trebuie cu adeva1:at sa· faca
saltul. Tehnica de exec uta re a salt ulu i cste greu de explicat 111
cuvinte. Trebuie doar sa-1 faci. E te mai mult ca atunci cand
e ti aruncat Tntr-o apa i descoperi brusc ca tii sa i'no i. Te
menfii pur i si mp lu la suprafara. Probabil. daca te vei 1ntoarce
la rau $i vei i'nc e rc a iara;;i. s-ar putea sa nu mai fii 111 stare sa
221
 1no ri deloc. E o probkma de spontane ita te , de fo los ir e a i nt e l i
Qentei obi nuite. Salt u l nu poate fi explicat 10 n 1 vi me: este din de
;0 acestea. Dar poat e fi fikut daca !i-1 do re ti cu a cle va ra t,
daca te pui in situatia de a sari i , curnva, tc i a ba ndo ne zi .
I: D aca e ti speria t i ai o puternica reacti e de tearna, o 1nte
Je g i i nu v re i sa te l a ;;i cople;;iL poti sa rarnai con;;tient. Cum
faci?
R: Este o problerna de a recunoa te intai ca o aserne n ea
e n er gie es te aco lo i, de asemenea. de a rea liz a ca acea sta este
cbiar energia saltu l u i . C u alt e c u vi nte, in loc sa fu g i din fata fri
cii, trebuie sa te implici comple t in cep a n d sa s i1111i lat uril e aspre
i dure ale starii re spe ctiv e .
I: Sa d e v ii un l upt a to r?
R: D a . La inceput, poti sa fii satis fa cut doar prin inte leg e r e a
absurditatii ern o tiilo r, ceea ce le face sa i dispara. Nu este insa
indeaju ns pentru a ajunge la aplicarea principiului de tra ns rnu tare
al V a j ra ya ne i. T re b uie sa vezi caracteristica de ,,forrna este fonn
a" a emotiilo r. Odata ce ai inceput sa le vezi cum trebuie din
punctul de vedere al ,,fo rm ei ca form.a i ai e m o t iei ca emo tie"
far21 n i c i u n fel de id ei preconcepute, odata ce ai va z ut emo ti a in
stare pura, a a cu m este,q ti pregat it pentru salt. N u este nevoie de
vre u n efo rt d eose b it. D e ja ai in ce put sa l t u l, ca sa z i c e m a a .
Atentie, nu inseamna deloc ca atunci cand e t i furios, ie i in s tr ad
a i uci z i pe ci ne v a .
i: A lt fe l s p us, 111 lo c sate re pezi sa reaqionezi haoti c 'i n fata
unei situa ti i , mai b i ne s ta i i o ve zr a$a cum este.
R: Core c t. V c z.i tu. noi de fapt nu 1ntelegern emot i i l e cum
tre b uie , de;;i s un te rn co m ple t im pli ca ti. Daca le cl a m fr ft u l i he r
i ne eli beram de acc s te a , nu i nsea m n a ca le-a m expe r i me n tal
cum tr e b u i c . l nc c rc am sa l e reprimarn sau sa scap arn. de clc c.k
oarece nu su po r t ' 'i111 s a ne aflam in starea res pecti v5. i)ar
Vajray ,rna n s i, un c sf t l e a bor cla m dir ect ;;i s a le s i rn \ in 1 111 s t
a rea !or pu r 1. N u t rc bu i c sa l e tr ansm uti. De fa.pr, deja ai
i'n\' k s
222
po s i bil i ta te a de transnrntare existe nt a 111 e m o t ii : ,,fo r rn a este
forma". Abordarea dir e c ta este dest ul de pe ric u lo as a i' de co m
plicata.
f: Cum se i'ncadreaza via ta lui Milarepa in tip a re le Tantrei?
El p a re sa nu fi p ra c tic at transrnutarea ci, dim po tr i va, renunta rea.
R: D es ig ur, prin stilul s au de viata, l\!Iil arepa este un exem plu
clasic a l tra d iti e i yoghine de renun ta r e . De obicei, cane! ne ga nd
im la c in e va c a re renunta , vedem un perso naj care incearca sa
scape de ,,rau" sau de v ia ta ,, p am a ntea sc a" . N u e deloc cazul Jui
M i la re pa . E l nu in ce a rca sa scape de nicio i'n cl ina tie catre
,,ra u" prin medita tiile in mij locul salbatic ie i. E l nu s-a as c uns
nicaieri. Nu a incercat nici sa se pedepse as ca . Ascetismul era o
simpla expresie a propriului caracter, a a cum rnodurile noastre
de viata sunt o expresie a ceea ce suntem , de fi nit e de structur ile
noa stre psihologice i de trecu tul fi e ca ru ia . Milarepa a vrut sa
traiasca simplu i a ales un mod sim p l u de viata.
Cu sigura n ta ca cei care urmeaza o cale reli g io asa au ten
din ta de a deveni pentru o vrerne nonpamanteni i nici l'v1ilarepa
nu a fost o exceptie . Oarnenii o pot face insa i 111 m ijlo cu l unui
ora . Cei bogati cheltuie o gramada de bani pentru o astfel de
,,ca lator i e" rel ig io asa . Mai d e vrem e sa u mai tar ziu insa, daca
i e i cu aclevarat contact cu invataturile, tr ebuie sa te in to
rci pe pa mant. Pe cand Milarepa med ita in pustiu ducand o viata
ex tr e m de austera, ni te vanatori au aparut din intamplare
i i-au dat ni;;te came proaspata de caprioara. A mancat-o ;;i i med
iat ca li tatea med itati ei s a le s-a 1m b u nat at it . $ i, rnai ta rz i u,
cand 111ca ezita sa se intoarca la civi li zat i e, cativa rarani au ven it
in p e te ra uncle lo cu ia , cerandu-i sa-i invete. De fiecare data
era sco s din i zo l a re de dife rit e
1ntamplari ce pareau acc id e nta]e , cle s pre ca re se sp une ca
sunt jocul maestru lu i, universalitatea maestru l ui, ee l ca r e
intotdeauna se arata celorl a J ti a a c um es te . Putem sa med ita m
in propriul apartament simtin du-ne foarte ,,inaJ ta ti' '
22.3
;;i e u for i c i. foai1e ,,s piritliali za i " . Dar apo1 c oborarn , rne rg e m
I s c..: r i n ma" , re u;;e;; te s a infr anga toate spi ri tele mal e fice . In aces r
pe st rad a. cinev a ne calca pe pici or ;;i treb L1ie sa ne desc urcam
ca p i to l. mii de spi rite malefice se stra ng la un loc pent ru a-1 ata ,.
cu asta. Aceas ta ne adu ce 1napo i pe pamant. fo art e cu pic i oare l e
· ,1 i 'i n g rozi p e Milarepa 111 timp ce medita, dar aces,a 'ii bine
pe pamant.
· u va n te aza, este desch is ;;i gata sa- i a cce p te, dornic sa se ofere
M il are pa a fost ext re m de imp!i c at 1n pro ces ul t ra nsnrntari i
!o r d i n adanc ul fiintei sale , iar ace;;tia sunt sub jugari. La un mo
e ner g i il o r ;;i e m o tiilor. De fa pt, ca nd ci tim Cel e o su/{t de mii de
me n t dat, ci nci s pir i te mal e fice , rncepand sa- i de a searna ca nu po t s
ctinte c e ale lui 1\ 1 ila repa , pri ma pane este cle di c ata 111 'im reg im e
a-1 i ns pa im ante , i'i c:anta:
expe ri e n re i sale 'in ac e st p roces . In ,,Poves tir e din valea ru bi ne l
Daca ni c iu n chip de demon
o r'·, 1VJi l arep a tocmai 'ii parasise pe Marp a pentru a se ret rage
Nu-(i apare- n minte,
sa rnc:d i tc ze 111 s inguratate . Aces ta poate fi nurnit ,,stadill l sau de a !
Nu ai a te te rne c-au sa l a;; prin p re ajma .
ol es e n t"' , deoarece era 'inc a de pe nd e nt de spr ijinu l u nu i
Stai ;;i vez i mai bine , ga nd ul sa-1 tii-n frau...
guru . Ma r pa e ra in ca. ,,tatic ul" s au. De schizandu-se ;;i a bandon
and u SL; 111 raia Jui Marp a, ii rnai ram5.se se 'i nca de inva \ at cum
Groaznica e calea fricii ;;i- a sperantei vag i,
sa-;;i tr ans mute emotii le. Ramas ese 'inca tributar notiunilor de
Cami asupra-ti raul se repede-n l1oarde...
bine ;;i de rau, iar astfe l J umea Ii parea 1mpar tita i'n 'in geri ;;i s pirite
ma lefice .
Mai tarziu. insu i Milarepa a afirm at: ,,In masura in care
in povestir ea resp ecti va, cand se 'intoarce la pe;;te ra dupa o
Cea mai inalta sau adevarata natura a fiin te i e s te i mpl ica ta , nu
viz it a la Marpa , se treze;;te fata in fata cu o hoarda de spirite
exista nici zeita f i, nici spirite malefice. Cel care se va elibera atat
male fi ce . Casa scape de ei a incercat tot ce i-a trecut prin cap, a
de teama cat ;;i de s pera nta , atat de rau cat ;;i de virtute, i;;i va da
incercat orice ;;iretlic cu putin ta. I-a amenintat, i-a imp lora t, a a
seama de natura nonsubstantiala ;;i lipsita de temei a con fuziei. Iar
runcat c hiar ;;i ana te rne asupra !or, dar acq tia n-au vrut sa
apo i, sa rns ara iti va aparea sub chipul Jui Mahamudra insu;;i ... "
ple ce pana cand n-a rn ce tat s a-i c ons id ere rai, desc hizandu -se
in ce le l al te O sut{t de mii de c6 ntece , sunt tra ta te prog res e
catre ace ;;t ia, vazandu-i a;;a cum erau. Aces ta a fo st \'nc epu tu l
le lui M ila repa ca maestru ;;i re la tii le s a le cu dis c ipo lii . Pana la
pe rio a dei 111 c are M ilarep a a invata t cum sa subj uge spiri tel e
sfa r;;it ul vie ti i a re u;;i t sa perfecteze proces ul de tra nsmut are
male fice, ceea ce este acela;;i l ucru cu a-f i tra ns muta emori ile.
pa na la punctul pe care 1-a numit Vidyadhara, sau ,,S tapa nul inte
Demon ii ;;i i nge rii s un t p rodusul propri il or noas tr e emof ii. C
lepciunii nebune " . Nu s-a rnai aflat niciodata 111 bataia vanturi l
e e a ce nu vrem sa ne u rnbr easca exis tent a es te repreze ntat prin
o r iscate din frica ;;i s pera nta. Zeitatile ;;i s pi rit e le ma le fice , pa si
spiri tele male fi
unile ;;i proieqiile !or exterioare au fost complet subjugate ;;i
ce . Lucrurile ca re ne atra g au chip de zei ;;i de ze it e . In rest, to
transformate. Acum , viafa sa devenise un dans continuu alaturi de
tul este decor.
dakini .
Accepta nd spi rit ele malefice i i nge ri i a;;a cum erau,
1vli larepa i- a transm uta t. Ace ;;tia au de venit dakin i, e nergi i a le
v iei ii. T oa ta partea in ta i a .,Ca n tcce t rateaza s tapa n i rea te b intr-un ta rz iu , Milarepa a atin s starea ,,ca in e l ui batra n" , ul
lo r·'
n ic i i t ra nsrnu taf i ei , cre;;te rea ca paci ta tii de d esc hidere catre ln timul nivel la care putea aj unge . Oamenii puteau sa calce peste
me a;;a c um e s te e a , pana ce . 'i'n c api lo l ul ,. A tacu l z e i el, s a-1 foloseasc.a drept drum sau poteca. El avea sa fie 'intot-
te i
225