APA PE TERA

De Calancea Laurentiu
 Apa ca resursa naturala

La nivel global prezenta apei se datorează proceselor fizice, chimice si chiar biologice care
se manifestă la nivelul planetei noastre, precum si evolutiei in anumite ere si perioade geologice a
Terrei.
In prezentarea tipurilor de resurse se va remarca modul de formare si existența a acestora,
precum si acele categorii de resurse care se regenerează si care isi determină intr-un mod diferit evoluția
Spatială si temporală, si o altă categorie, ce reprezintă asa-zisele ape fosile, prezente in interiorul scoartei
terestre si care nu participă la complexul căilor si formelor de miscare ale apei – cunoscut sub
denumirea de circuitul apei in natură.
In sensul celor prezentate, apa constituie o resursă virtuală/vitală atat de necesară vietii pe
Terra, pentru toate geosferele invelisului geografic, inclusiv pentru activitatea umană – antropică.
Astfel, apa ca resursă naturală poate fi impărtită in două mari categorii distincte, si anume:
- resurse de apă - generate ca existentă si determinate ca evolutie – de circuitul apei in natură,
si cu rol primordial de regenerare si reimprospătare continuă a acestui element natural;
- rezerve de apă – care se constituie in categoria acelor ape care nu participă la circuitul
natural si implicit nu sunt supuse unui proces de reciclare.
 Resurse de apa atmosferica
Din punctul de vedere al hidrologului, ca geograf, una din caracteristicile principale ale apei,
o constituie mobilitatea, adică miscarea, caracteristică generată de influenta energiei solare
primită
de Terra, prin intermediul căreia apa indeplineste functia de principal mijloc de legătură,
schimb de
materie si energie, intre toate geosferele globului terestru.
Pe aceste considerente, atmosfera constituie spatiul gazos, in care apa se găseste in cantităti
apreciabile, sub forma celor trei stări de agregare: vapori, ce asigură umiditatea aerului,
lichidă,
care determină precipitatiile lichide, ceata, burnita etc si solidă, care generează precipitatiile
solide,
chiciura, grindina s.a. deci, prin citcuitul apei, in componenta sa din atmosferă, in segmentul
evaporatie – condensare, apa capătă pentru planeta noastră o importantă deosebită, de
altfel, bine
redată in capitolele din cuprinsul lucrării de fată.
Din punctul de vedere al specialistului cu pregătire tehnică in domeniul gospodăririi apelor,
precipitatiile rezultate prin ciclul natural al apei participă în mod indirect in caracterizarea
resurselor
de apă ale uscatului.
 Resurse de apa ale uscatului
Resursele de apă ale uscatului constituie intreaga complexitate a modului de gospodărire a
apelor si implicit a folosirii acestora in scopul evoluției societății umane. De fapt, aceste resurse
provin tot din segmentul circuitului natural cuprins intre ceea ce presupune ajungerea precipitațiilor
pe suprafața Terrei, acolo unde metaforic vorbind, picătura de ploaie care a ajuns pe suprafața
uscatului, se poate evapora, infiltra sau va susține scurgerea de suprafață prin intermediul cursului
de apă care in final va ajunge „acolo unde isi doreste fiecare rau/fluviu„ – in mări si oceane.
In sensul celor prezentate existența apei pe uscat determină următoarele grupuri de resurse:
resurse de apă curgătoare, incepand de la cele mai mici organisme hidrografice pană la
marile sisteme fluviatile;
resurse de apă stătătoare, care cuprind toate categoriile de lacuri, indiferent de geneza si
mărimea lor, pană la nivelul mărilor si fără legătură cu Oceanul Planetar;
resursele de apă subterane, determinate de existența apelor freatice – ca o verigă directă si
imediată la circuitul apei in natură, apele de medie si mare adancime, precum si alte
categorii de ape cantonate in roci solubile etc;
resursele din apa in stare solidă, care sunt constituite din ghețari, ghețuri, zăpezi vesnice si
anotimpuale.
 INFLUENłA ACTIIVIITĂłIILOR UMANE ASUPRA RESURSELOR DE APĂ
Intr-o evoluție reciprocă, cresterea necesităților pentru apă si de bună calitate, odată cu
cresterea numerică a populației si a diversității preocupărilor societății umane, a crescut in mod
inevitabil si influența activității omenirii asupra resurselor de apă.
Activitatea umană determină modificări considerabile ale resurselor naturale de apă. Aceste
influențe se manifestă in următoarele privințe:
• asupra repartiției resurselor de apă intre diferitele categorii de resurse;
• asupra repartiției in timp sau in spațiu in cadrul aceleiasi categorii .
Influențele de primul tip sunt mult mai profunde si, in acelasi timp, mai greu de stabilit din
punct de vedere cantitativ.
In primul rand, există activități antropice cu influențe care modifică sensibil insusi regimul
precipitațiilor. S-au constatat reduceri considerabile ale precipitațiilor in vecinătatea unor zone
industriale ca urmare a emanațiilor de fum si de abur de pe platformele industriale; implicit, aceste
reduceri ale cantității de precipitații influențează, cel puțin local, resursele de apă. De asemenea,
poluarea atmosferică si formarea smogului duc la reducerea evaporației, atrăgand implicit si o
reducere a umidității atmosferice si o influență corespunzătoare asupra precipitațiilor.
 Rolul apei
Resursă naturală, apa – unul dintre cele mai răspandite elemente pe Glob – participă in toate
procesele fizice, chimice si biologice care au loc pe Pămant. Astfel, apa este prezentă in mod
esențial in evoluția si desfăsurarea vieții pe planeta noastră, precum si in evoluția si
modificarea
continuă a scoarței terestre.
Pentru activitatea umană nu lipsit de importanță este rolul apei aproape in exclusivitate in
toate domeniile vieții economice. Dealtfel, evoluția civilizației umane constituie o certitudine in
definirea rolului si importanța apei.
In baza celor prezentate anterior apa de pe „suprafața” Terrei se găseste pretutindeni: in
compoziția chimică a mineralelor si implicit a rocilor, in litosferă ca apă subterană, pe suprafața
scoarței
terrestre sub forma marilor intinderi marine si oceanice, in lacuri, zone umede, rauri, si ghețari,
in
atmosferă, sub cele trei stări de agregare, si nu in ultimul rand in biosferă – subliniind astfel că
apa
constituie si dovedeste a fi un element fundamental al Terrei.
 Importanta apei

Avand convingerea că nu se aduce in exclusivitate noutăți, dar anumite precizări se impun a

fi subliniate, cu alte cuvinte:
nici un organism nu poate trăi fără apă;
ecosisteme sunt esențiale pentru civilizație;
în economie îndeplineste funcții multiple (materie primă în diferite
industrii, mijloc si cale de transport, irigarea culturilor agricole, turism si
agrement, etc.);
bunăstarea unui popor se măsoară în cantitatea utilizată pentru nevoi
personale.
Deci, apa este un element indispensabil vieții si progresului omenirii. In acelasi timp, apele pot determina
si efecte distructive deosebite.
Element primordial al mediului inconjurător, apa exercită si o influență considerabilă asupra
intregii ambianțe.
In cadrul funcției ecologice apa exercită numeroase atribuții, de genul: mediul de viață
pentru flora si fauna acvatică, realizează umiditatea solului pentru existența si dezvoltarea
mircoorganismelor, indeplineste funcția de indepărtare a reziduurilor naturale etc. Importanța apei
pentru intreaga activitate a umanității a condus, din timpuri foarte indepărtate, la acțiuni si eforturi
pentru amenajarea si stăpanirea ei.
 RĂSPANDIIREA APEII PE GLOB
Caracterizată prin cele două mărimi esențiale, suprafață – ca distribuție in spațiu a resurselor de
apă,cat si volum – inclusiv ca variație in timp a acestor resurse, apa pe Terra se distribuie după cum
urmează.
In suprafață, intinderile de apă sunt mai mari decat cele ale uscatului. Astfel, din suprafața
Terrei, cu puțin peste 510 mil. km2, conform datelor furnizate de diversi aurori in literatura de
specialitate, 361,30 mil. km2 este ocupată de ape, adică 70,8%, si 149,00 mil. Km2 de uscatul
continental si insular, respectiv 29,2%.
In susținerea ponderii suprafeței ocupate de ape față de uscat, relevant este faptul că numai
Oceanul Pacific, 178,20 mil. km2, depăseste cu aproximativ 20% suprafața intregului uscat.
In suprafață de 149,00 mil. km2, uscatul, predomină ca desfăsurare procentuală in emisfera
nordică unde ocupă 39% - fapt pentru care emisfera respectivă mai poartă si numele de emisfera
continentală, in schimb in emisfera sudică, uscatul ocupă aproximativ 19,1% fiind astfel denumită si
emisfera oceanică.

Volumul de apă pe Glob, rezultat din insumarea tuturor componentelor invelisului

geografic – hidrosfera,respectiv din oceane, mări si lacuri, ape curgătoare, ape subterane,
umezeala
solului, ghețari si zăpadă, zone umede, litosferă si atmosferă, totalizează aproximativ 1400
mil. km3
Resursele generale de apă ale Terrei
Resursele de apă dulce ale Pămantului
 Cele mai scumpe ape
Fillico Beverly Hills – vine din Japonia si costa 100 de
dolari/sticla! De ce? Sticla este decorata cu aur si
cristale Swarovski. Cine o cumpara? Hotelul Ritz
Carlton.

Bling H2O – imbuteliata intr-o sticla de 750 ml cu

textura de “sticla inghetata”, decorata din plin cu
cristale Swarovski, Bling H2O nu este o apa pe care o
gasesti la supermarket, este o apa de lux, un fashion
statement ce costa 35 de dolari.

Sei – apa naturala de izvor ambalata intr-o sticla cu

design special, preferata fotomodelelor – pret: 34 de
dolari.