Clasele III-IV

După faptă și răsplată

adaptare după Fântâna fermecată
de Alexandru Mitru
Ana și Mara erau crescute doar de Dora, mama lor, pentru că tatăl lor murise. Ana, răsfățata
mamei, era neatentă și leneșă; nu făcea nimic toată ziua. Sora ei mai mare, Mara, primea cele mai
grele sarcini din gospodărie, pentru că era atentă, harnică și nu se plângea niciodată de oboseală. Mara

IT
era întristată de faptul că sora sa nu face nimic și nu va fi niciodată în stare să se descurce singură.
Într-o zi, Mara torcea lângă lacul din apropierea casei. Transforma lâna moale din fuior în fir numai
bun pentru tricotat, răsucind-o cu ajutorul fusului. Deodată firul s-a rupt, a scăpat fusul în lac și a văzut
că fusul s-a scufundat în apă. Tare s-a necăjit fata că a rămas fără fus și i-a povestit mamei sale ce a
pățit. Aceasta a dat din umeri cu dispreț și i-a spus să se descurce cum o ști. Sărmana fată s-a aplecat
pe marginea lacului, sperând să găsească fusul, dar a alunecat în apă și a leșinat.

TU
Sora mea nu știe să facă nimic.
Cum se va descurca în viață?
clasele III-IV

A
R

1. Ana și Mara erau:

A) surori. B) mamă și fiică. C) verișoare. D) prietene. E) frați.
G

2. În timp ce Ana era neatentă și leneșă, Mara era:

A) atentă și răutăcioasă. B) atentă și veselă. C) atentă și harnică.
D) serioasă și leneșă. E) veselă și harnică.
3. Mara scapă în lac ...
A) o furculiță. B) o furcă. C) o sapă. D) o lopată. E) un fus.
4. Cum reacționează Dora când Mara și-a pierdut fusul?
A) este nepăsătoare. B) este îngrozită. C) o ajută să recupereze obiectul.
D) devine agitată. E) o încurajează pe fată.

22
 Când deschise ochii, se trezi într-un tărâm minunat, plin de flori frumoase. Părea un loc vrăjit,
desprins din poveștile pe care Mara le iubea și le citea în fiecare seară. Nu departe, lângă drum,
Mara a văzut un cuptor. S-a apropiat de acesta și a auzit, cu uimire, că mai multe pâinici țipau:
— Te rugăm, scoate-ne de aici că ne ardem!
Mara, obișnuită să lucreze la cuptor, a scos pâinicile. Atunci, două pâinici i-au sărit în poală și
au rugat-o să le ia ca să le mănânce când îi va fi foame.
Mara a plecat mai departe. Pe drum a întâlnit un măr plin de fructe, încovoiat de greutate. Crengile
încărcate cu mere parfumate aproape că se rupeau. Văzând fata, pomul a început să strige:
— Ajutor! Crengile mele sunt prea grele și se vor rupe!
Fata n-a stat pe gânduri și i-a sărit mărului în ajutor. A cules merele de pe fiecare ramură. După

IT
ce a mai scăpat de greutatea fructelor, pomul și-a îndreptat crengile către cer și a mulțumit fetei.
— Mulțumesc, fată frumoasă! Te rog să iei câteva mere să-ți țină de foame pe drum.
Mara a plecat bucuroasă că a putut fi de ajutor și că a primit niște mere gustoase.

Te rog să culegi

TU merele mele coapte!

clasele III-IV
A
Cu multă
plăcere!
R

5. Ce pasiune avea Mara?

A) cusutul. B) lectura. C) pictura. D) gătitul. E) jocurile pe calculator.
6. Marei i s-a părut ciudat faptul că ...
G

A) un cuptor era lângă drum. B) pomul era plin cu mere. C) lângă pom era o bufniță.
D) în spatele mărului erau doi iepurași. E) pâinicile din cuptor țipau.
7. Pomul a cerut ajutorul Marei pentru că ...
A) fructele sale îi rupeau crengile. B) era atacat de păsări, omizi și fluturi.
C) iepurașii îi rodeau crengile. D) cârtița îi mânca rădăcinile. E) căluțul îi mânca merele.
8. După ce fata ajută pomul, acesta ...
A) îi mulțumește și o răsplătește. B) îi mulțumește și îi dă o creangă cu mere.
C) îi urează drum bun. D) o laudă și o binecuvântează. E) îi cere să plece.

23
 Curând, Mara a ajuns la o căsuță. Stăpâna casei, o bătrână cu dinții foarte mari, stătea în
ușă. Fata s-a speriat și a vrut să fugă, dar bătrânica i s-a adresat cu o voce blândă:
— Fată frumoasă, nu pleca! Eu sunt Promoroaca și nu mai pot să scutur salteaua asta grea
ca să zboare fulgii din ea, precum cei de zăpadă. Scutură-mi salteaua și apoi te voi răsplăti.
Fata a prins încredere în bătrânică și a mai rămas câteva zile. A muncit cu drag, pentru că
bătrânica o lăuda pentru faptele sale. Era pentru prima dată când cineva aprecia munca ei. Și acasă
muncea mult, dar nimeni nu vedea. Aici, Promoroaca o răsfăța și o făcea să se simtă iubită. Ar mai
fi rămas la bătrânică mult și bine, dar grija de acasă devenise tot mai mare. Fata a spus că vrea să
plece acasă și apoi a primit răsplata promisă. Promoroaca a dus-o pe Mara într-o cameră unde s-a
pornit o ploaie de bănuți de aur, care i s-au lipit fetei de haine. Bătrânica i-a înapoiat și fusul pierdut.

IT
— Vai, ce bucurie! Mulțumesc pentru acești bănuți! Familia mea are mare nevoie de ei.
— Îi meriți, fată bună! Este răsplata pentru toate faptele tale bune.
Când a plecat, bătrânica a închis ușa căsuței și, ca prin minune, fata s-a trezit în fața casei sale.

Ce fată
harnică

TU mi-a intrat
în casă!
clasele III-IV

A
R

9 Mara s-a speriat de Promoroaca, pentru că bătrâna ...

A) avea dinții foarte mari. B) o aștepta în pragul casei. C) a țipat la ea.
D) avea un toiag. E) avea o voce groasă.
G

10. Bătrânica a rugat-o frumos pe Mara ...

A) să plece. B) să curețe cuptorul. C) să o ajute în casă.
D) să hrănească animalele. E) să stârnească ninsoarea.
11. Promoroaca consideră că Mara este ...
A) leneșă. B) harnică. C) iubitoare. D) emotivă. E) temătoare.
12. Promoroaca îi dă Marei ...
A) mâncare. B) opinci. C) haine frumoase. D) un cal. E) bănuți și fusul pierdut.

24
 Ce emoții avea Mara! Ce va spune mama când o va vedea? Va trebui să-i povestească
întâmplările prin care a trecut. Primul care a văzut-o a fost cocoșul. A început să cânte de bucurie:
— Cucurigu! Fata de aur s-a întors acasă!
Dora și Ana au auzit cocoșul și au venit într-un suflet. Crezuseră că nu o vor mai vedea și nu
avea cine să le mai facă treaba. S-au bucurat că Mara a venit acasă și, mai mult, adusese o avere.
Cele două erau curioase să afle cum a obținut-o. Mara le-a povestit toate întâmplările prin care a
trecut. La sfârșit, o lacrimă de emoție și-a făcut loc sub genele fetei și a spus:
— Mi-a fost tare dor de voi! Nicăieri nu-i ca acasă.
În mintea mamei a încolțit un plan și se gândea cum să-l îndeplinească.

IT
Ce dor mi-a fost de voi, Bine că ai venit, că sunt
dragile mele! atâtea treburi de făcut!
Ce ne-ai adus?

TU

clasele III-IV
A

13. Expresia a veni într-un suflet, are sensul de:

A) a veni încet. B) a veni foarte repede. C) a veni călare.
R

D) a veni neinvitat. E) a veni bucuros.

14. Cocoșul o numește pe Mara ...
A) fata bună. B) fata harnică. C) fata de aur.
D) fata rătăcitoare. E) fata dispărută.
G

15. Mara s-a întors acasă pentru că ...

A) nicăieri nu-i ca acasă. B) are o mamă foarte grijulie cu ea.
C) nimeni nu i-a simțit lipsa. D) nimic nu s-a schimbat pe acasă.
E) mamei i-a fost dor de fata ei cea mare.
16. De ce Dora și Ana doreau ca Mara să se întoarcă?
A) Ca să le aducă bani. B) Ca să măture prin curte. C) Le era dor de Mara.
D) Ca să facă treburile casei. E) Ca să toarcă.

25
 Dora s-a gândit că și Ana ar putea să aducă acasă o asemenea comoară. A convins-o
pe Ana să urmeze, pas cu pas, ce a făcut sora ei mai mare. Mama, cuprinsă de dorința de a
se îmbogăți, a uitat un lucru important: că fata ei cea răsfățată nu știa să facă nimic.
Ana a început să facă ce a făcut sora ei, ca să ajungă și ea să se întoarcă acasă îmbrăcată
în aur. S-a apucat să toarcă și a aruncat fusul în lac. Ana a intrat în apă ca să găsească fusul.
S-a trezit pe același tărâm minunat și a ajuns la casa unde se coceau pâinici în cuptor.
Degeaba au rugat-o pâinicile să le scoată, că sunt coapte. Deși îi era foame, fata, neînvățată
cu munca, a spus că nu poate să-și ardă mânuțele ei fine, pentru niște pâini. Nici mărul cel
încărcat de fructe nu a fost ajutat de Ana și a privit-o trist cum se îndepărta fără să-i pese de
crengile lui.

IT
Fetițo, nu pleca!
Să știi că fapta bună
va fi răsplătită!
TU Nu am timp
de tine!
clasele III-IV

17. Mama o trimite pe Ana unde a fost și sora ei, fără să se gândeacă la faptul că aceasta ...
A) dorește să doarmă. B) era prea mică. C) era bolnavă.
R

D) nu avea haine pentru drum. E) nu știa să facă nimic.

18. Ana a fost de acord să plece și ea unde a fost Mara, deoarece își dorea să ...
A) muncească la baba Promoroaca. B) fie apreciată. C) se îmbogățească.
D) scoată pâini din cuptor. E) culeagă mere.
G

19. Fata a refuzat să scoată pâinicile din cuptor, pentru că ...

A) avea mâini fine și focul era prea puternic. B) nu-i plăcea pâinea.
C) nu îi era foame. D) erau puține pâinici. E) pâinile erau deja arse.
20. Când mărul îi cere ajutor, fata spune că nu face fapte bune, deoarece ...
A) nu are rost. B) îi este somn. C) nu are timp. D) nu are putere. E) nu e necesar.
21. Ana nu l-a ajutat pe măr, iar acesta ...
A) a plâns. B) a țipat. C) a implorat-o. D) s-a întristat. E) a îmbrățișat-o.

26
 A ajuns Ana la casa Promoroacăi, flămândă și obosită de abia mai putea sta pe picioare. În viața
ei nu mersese atât de mult. Ca și sora sa, Ana s-a învoit să rămână pentru a o ajuta pe bătrânică.
Doar că Ana, spre deosebire de Mara, nu era harnică și, în scurtă vreme, a renunțat să mai
facă patul și să mai scuture salteaua, după cum se înțeleseseră. O vreme, bătrânica s-a făcut că nu
observă și, înțeleaptă cum era, a sperat că fata o să-și dea seama că are niște sarcini de îndeplinit.
Promoroaca, sătulă de lenea fetei, a reușit cu greu s-o dea jos din pat și i-a spus că nu mai are
nevoie de serviciile sale. Dar i-a spus că, după cum s-au înțeles, va primi răsplata cuvenită pentru
munca sa. Bătrânica a condus-o în camera fermecată, unde pe fată a căzut o ploaie de noroi. Ana
a fugit îngrozită din cameră și din casă. Când ușa căsuței Promoroacăi s-a închis în urma ei, Ana,
plină de noroi, s-a trezit acasă.

IT
Ce știi să faci, fetițo,
cu mâinile astea
atât de finuțe?

TU

clasele III-IV
Mă pricep să fac pâine,
să spăl, să cos.
A

22. Ce ar fi trebuit să răspundă Ana babei Promoroaca dacă era sinceră?

A) Mă pricep să fac pâine, să spăl, să cos. B) Sunt învățată cu munca.
R

C) Știu să torc și să fac ordine. D) Sunt capabilă să fac orice treabă.

E) Nu știu să fac nimic.
23. Ana a mințit-o pe bătrână, spunându-i că știe să facă pâine și ...
A) să culeagă fructele, să spele. B) să citească, să coasă.
C) să culeagă fructele, să coasă. D) să spele, să coasă.
G

E) să toarcă, să spele.

24. Văzând cât de leneșă este Ana, Promoroaca vrea ...
A) să aibă grijă de ea. B) să o învețe cum să lucreze. C) să-i promită mulți bani.
D) să-i dea o lecție. E) să lucreze în locul ei.
25. În camera fermecată, pe Ana a căzut ...
A) o ploaie de bani. B) o ploaie rece. C) zăpadă.
D) o ploaie de noroi. E)  o ploaie cu grindină.

27
 Mara și mama au văzut că a apărut în curtea lor o ființă plină de noroi din cap până-n
picioare și s-au speriat. Au înțeles că e Ana abia când aceasta a început să vorbească:
— Mamă, m-am întors acasă!
Fata a povestit ce a pățit, iar mama a acuzat-o pe Promoroaca pentru tot ce a pățit fiica sa iubită:
— Ce bătrână fără suflet! Cum să-i facă așa ceva fetei mele?
— Am primit ce am meritat, mamă! a spus Ana, rușinată. Nu am scos pâinicile din cuptor,
nu am scuturat mărul, iar pe Promoroaca nu am ajutat-o la treabă. Nici măcar pe tine nu te-am
ajutat vreodată. Dar, după această întâmplare, voi încerca să mă schimb.
Și, într-adevăr, de atunci Ana a devenit de nerecunoscut. Era harnică, atentă și ascultătoare,
așa cum îi stă bine oricărei fete. A înțeles că, în viață, fiecare răsplată este după fapta pe

IT
care o faci.

Munca bine făcută

Am îngrijit bine aduce răsplată!
grădina. Ce legume
frumoase avem! TU
clasele III-IV

26. Cum au aflat Mara și mama ei că fata plină de noroi este chiar Ana?
R

A) Au recunoscut-o după părul negru. B) Au recunoscut-o după glas. C) Le-a spus cocoșul.
D) Au recunoscut-o după haine. E) Au văzut că este foarte harnică.
27. Promoroaca a fost acuzată de mama Anei că e ...
A) supărăcioasă. B) fără milă. C) leneșă. D) vrăjitoare. E)  bună la suflet.
28. Dora, Ana și Mara au lucrat cu spor ...
G

A) în pădure. B) în grădină. C) la școală.

D) la calculator. E) în atelierul de tâmplărie.
29. Ca să primească răsplată ca și Mara, Ana a ...
A) scos pâinicile din cuptor. B) cules mărul. C) intrat în lac.
D) scăpat fusul în apă. E) ajutat-o pe baba Promoroaca.
30. Cine poate aduce o răsplată binemeritată?
A) Munca grea. B) Oamenii miloși. C) Dragostea mamei.
D) Munca bine făcută. E) Lectura poveștilor.

28