: ee i Chrmdeg——Chmaght Combe _ Caras, Krai Spionen "Publicaties ‘Cur fac fay eventmentelor negative? ee reece user eons ar ali js pot mpl nea neplcte, Cd entr ceva npc ep wd Janta mak Si oe se cd helt ot 4 “J. Ma gindese ef ex st de vin EM pines eh treble exept fo ince © t woe Ee d a 1 4 1 “4 atti nl mae Seas 1 $M ind ace arf eo ai bine =f en nie 1 : 1 i 1 | 1 oe do Hea wD 6 neni oki dio = 7. Mp pti nea ms ee “gh pide at te alta ti ec ce tina rs, : ; 9. Mt ginds ct al itd Vik hpi ev aves. 11, Seine prisms cos "2h ne cee mints com ate ls Ta Meg ne ma rouse, ee m mio pdt nl iW Magna cone aia ee r TE Mi ede che i ep aes ms ei mae ma ner” 1 SH. Mi gadese 8 store se ipl ld ma rele SEES 17. Ma gndese it etme exe to 3 i Sadao ean woe z i 19, Mipindes bese na et 1 z 4 1 co Hat ogy Be aff sea i- teats wie ie Fe eines ci pseu ce idm, 7 : 21. MB gindess cf vreau s nciex de com sit as, 22, Mi aindse I cote rumos $s ox 8 intima ae Hee 25. Ma gindese la em po shins burs 1 2H. pines 5 ceen etl are el Dune 1 25, Ma nese 6 mr at der cs alc Terai care ar putes imp. 1 96. jk indese et cea onc 2 2 ® 26. Mu pind hi up ae imi ga cea $30 Me ges gam a mtv Geta ces nim. SI, We pindese ef! famoase care a nip. "5h Ma géntes sce pons fac ela 33, MB inde: ef ne ete chix ath de. SoM gindese 2 ean eros rmisel pe mena oa 36. Wa gindeicla ck de gos os sia, 5. Ma gids ot oli a Hien ss sintimpleaa Sy iplu Wie gee ee oa. filn Gog. ere ae lo fea oOo . ti multumim c& ai compietat chestionarul! Copyright © Garni Kral) & Spinoven, 2001 pane denne mle om potent suomi sb cn a licens mesa ein foppe te Son er ama SC COGNETROM SRL Matra etn cin ink nk Conyeeht ©2010 SC Coatram SRI-* i ‘ i | | eae £% Me IM 0% RE DY To Sunine1 2 3 4 5 6° 7 8 9 Cea de-a cincea stanin’ este mijlocul segmentului distributiei. Atunci cand o persoana se incadreaza in cea de-a cincea stanin’ inseamnd & persoana a obfinut un scor ,mediv”. Scorurile care se incadreaz’ in cea de a patra gi in cea de a gasea stanini pot fi considerate ,sub medie” 5i, respectiv, ,peste medie”, in timp ce scorurile care se incadreaz in a treia si a gaptea stanin& reprezinti scoruri ,joase” si, respectiy, ,ridicate” Scorurile care se incadreaza fie in primele, fie in ultimele dou3 stanine pot fi considerate ,foarte joase” si, respectiv, ,foarte ridicate’’ In cercetarile efectuate cu CERQ se utilizeaz’ staninele de mai sus pentru a evalua daci 0 Persoani obfine un scor mediu, scizut sau ridicat. Tabelul 18 rezums regulile generale care se aplicd in cercetirile cu CERQ, pentru a evalua scorurile din etaloane. ‘Tabelul 18) Interpretarea staninelor in tabelele cu etaloane Stanine Interpretare 38 Scor foarte ridicat z Scor ridicat 6 Scor peste medic 5: Scor mediu 4 Scor sub medic 3 Scar scizut 12 Scar foarte sekzut Instructiuni de utilizare a etaloanelor Atunci cand o persoana are un anuurnit scor, se poate fece apel la etalonul corespunzitor pentru a evalua daci acest scor este ,foarte scizut”, ,sczut", sub medie” ,mediu”, ,peste medie”, ,ridicat”, ,foarte ridicat”, in comparatie cu grupul din care acesta face parte. De exemplu, un biiat in varst® de 16 ani 2 obfinut scorul 9 la scala Autoculpabilizdrit, in acest caz, scorul siu se va compara cu etalonul pentru barbatié cu varsta cuprinsd intre 13-18 ani, Scorul 9 se va ciiuta in coloana de sub Aufoculpabilizare. Partea dreapts a tabelului indicé felul in care trebuie interpretat acest scor. fn acest caz, um scor 9 pentm Autoculpabilizare intrd la categoria ,sub medic". ‘Aceasta inseamni - comparativ cu grupu} sku de varstl gi de sex — cd acest baiat foloseste strategia de coping cognitiv Autoculpabilizare sub medie”. Interpretarea scorurilor la scalele CERO in cazul tuturor strategiilor de caping cogni- tiv, scorurile ridicate indic3 utilizarea frecventa a respectivei strategii, in timp ce scorurile scazute se refera la utilizarea mai redusi a aceleiasi strategii. In etaloane se poate verifica daca un anumit scor este sciizut sau ridicat, in comparatie cu grupul pe care sa construit etalomul. De asemenea, este important si abordam nivelurile scorurilor in functie de gravitatea si de natura evenimentelor trdite. Astfel, etaloanele trebuie Juate in considerare mai ales ca mijloace de a evalua in'ce msurd o persoani se distinge de ceilalti cu privire la strategiile de coping cognitiv pe ¢are le utilizeazé in general. Decizia finala in ceea ce priveste necesitatea ca o persoand si ‘invele anumite strategii de coping cognitiv se va lua intotdeauna in functie de circumstantele individuale, Iuandu-se in considerare contextul si problemele curente. Mai jos se regaseste interpretarea cu privire la continutul celor nous subscale CERQ. Autoculpabilizarea Autoculpabilizarea este o strategie de coping cognitiv, care presupune aparitia unor ganduri potrivit cirora intreaga responsabilitate pentra situatia trait apartine propriei persoane, vina este atribuita siesi si apar preoenpari legate de génduti care se refera la greselile pe care 0 persoani leface. Atuncicndopersoans obtine un scor ridicat la Autoculpabitizare, acest hucru indic3 faptul ci acea persoand este intens preocupata de propriu! sentiment de vinovatie. Un scor scizut a Autoculpabilizare inseamnd ci preocuparea fata de propriul sentiment de vinovatie apare in mai mica masuré, Utilizarea frecventi in mod excesiv, a acestei strategii de coping poate fi asociata cu patologia. Acceptarea Acceptarea se referd la acele ginduri datoritd cirora ne resemnim fat3 de ceea ce s-a intamplat i acceptim situatia, gandindu-ne ci accasta mu: mai poate f schimbata gi cS viaja continu’. BUn scor ridicat se refer la utilizarea freeventa a Acceplirii drept strategie de coping, Un scor scdzut se refer8 la o utilizare mai putin frecvents a acestei strategii. Degi, in sine, Acceptarca este un proces benefic pentru majoritatea evenimentelos, utilizarea in mod excesiv a acestei strategit poate duce la resemnare, in sensul incapacit3tii de a ‘mai putea influenta evenimentele, un sentiment negativ de ,a nu. mai fi in stare si schimbim lucrurile in vreun fel”. Astiel, un nivel ridicat de Acceptare poate indica o forma negativi de resemnare in fata situafiei. fn acest caz, un scor ridicat de Acceptare poate fi asociat cu simptome psihopatologice, mai ales cdnd acestea din urmi se refer Ja evenimente care nu au fost acceptate/ asimilate mental. Interpretares unui scor ridicat la scala de Acceptare trebuie interpretat’ cu atentie, judecind in ce masurd aceasta strategie este functional sau disfunctionala. De exemplu, §n cazul unor situatii in care nu avem prea mult control, acceptarea poate si fie functional, dar sunt situafii in care acceptarea poate sa ne imobilizeze in fata unor situatii in care, de fapt, nu trebuie si renuntim. Ruminarea Ruminarea se refers la situatia in care ne gandim incontinu si/sau suntem mereu preocupati excesiv de sentimentele si gandurile pe care le asociem unui eveniment negativ. Un scor ridicat poate indica utilizarea frecventé a Rumindrii ca strategie de coping cognitiv. Un scor scizut indici utilizaréa in mai micd mAsur’i a acestei strategii. In procesarea evenimentelor de viafd negative, un anumit nivel de Ruminare este normal. Un scor ridicat pentru Ruminare este in mod freevent asociat anumitor probleme emotionale sau simptome psihopatologice. Refocalizarea pozitivat Refocalizarea _pozitivi apare atunci cand ne gindim fa alte Iucruri mai plicute, in loc s& ne gadim la evenimentnl negativ trait. Un scor ridicat indicd utilizarea frecvent8 a acestei strategii. Un scor scizut indic8 utilizarea acestei rategii in mai mici masura. Refocalizarea pozitiva este, in general, o strategie asociat’i mai degrabi unei stiri de bine. Un scor scizut pentru Refocalizarea pozitivi poate fi asociat fie cu 0 stare emotional’ negativs, fie poate reprezenta o variabil. De asemenee, un scor ridicat la aceasti scala nu trebuie neglijat. Utilizarea excesiva a acestei strategii de coping poate s8 fack mai mult ru dec&t bine Refocalizarea pe planificare Refocalizarea pe planificare apare atun: cand ne gandim la pasii pe care trebuie si ii urmim, pentru a face fafi unui eveniment negativ sau atunci cind ne gandim la un plan prin care si schimbam 0 situatie. Un scor ridicat indicd utilizarea frecventi a acestei strategii. Un scor seSzut indic& utilizarea in mai mich masurs a acestei strategii. in mod esential, aceasta este © strategic de coping cognitiv functional, cu conditia ca persoana s& se confrunte cu situatia respectivi. Atunci cand 0 persoana obtine un scor Tidicat pentru aceasti strategie, f&r4 insi $8 treacit la actiune, acest scor poate fi asociat anumitor probleme emotionale (ginduri [ars actiune). Pe de alti parte, un scor foarte scdzut pentru Refocalizare pe planificare este aproape Sigur asociat prezenjei unor probleme. Reevaluarea pozitio Reevalnarea poritiv’ apare atunci cand asociem mental o semnificatie pozitiv’ unui negativ in termenit dezvoltiris personale, gandiridu-ne ci evenimentul ne va face mai puternici, cSutind aspectele pozitive ale acestuia. Un scor ridicat indica atilizares frecvent3 a reevaluarii pozitive ca strategie de coping. Un scor scizut indici utilizarea mai putin frecvent’ a acestei strategil. Aceasta este o strategie de coping cognitiv functional’, dar si in acest caz, acest Iucru rimane valabil mumai dacé, in acelagi timp, se face intr-adevar ceva pentnz 2 rezolva problema. Atunci cind o persoan’ obtine un scor ridicat pentru aceasta strategie far3 s8 actioneze, acest scor este asociat anumiter probleme emotionale Un nivel scdizut de Reconluare poritiow poate § asociat anumitor probleme emofionale. eveniment Punerea in perspectivit Punerea in perspectiva se refer la acele ganduri prin care se reduce nivelul de gravitateal evenimentului, prin comparatia cu alte evenimente si se pune accentul pe faptul cd exist si lucruri mai grave in ume. Un scor ridicat indic& utilizarea frecvent& a Punerii in perspectiva dxept strategie de coping. Un scor scizut indies utilizarea in mai mic misura a acestei strategii Catastrofarea Catastrofarea apare atunci cind ne gandim in mod recurent la cat de teribil a fost evenimentul trait si la faptul ci este cel mai crunt/groaznic lucru care se putea intampla, ci este mult mai grav decat cea ce lis-a intmplat altora, Un scor Tidicat indic3 utilizarea freeventi a Catastrofrit ca strategie de coping. Un scor scizut indici utilizarea acestei strategii intro mai micé Bibliografie Albu, M. (2008). Suprafactorii modelului Big Five (CPSF),, CAS“- Cognitrom Assessment System, vol. M1-Personalitate 51 interese, ASCR, Cluj-Nap ‘Connor-Smith, J.K & Flachbart, C. (2007). Relations between Personality and Ccoping: A. Meta- Analysis. Journal of Personality and Social Paychologu, vol. 93, mt 6, pag. 1080-1107. Dunahoo, CL, Hobfoll, S.E, Monnier, J., Hulsizer, MR, Johnson, R, (1998). There is more than rugged individualism in coping. Anxiety, Sires, Coping: An Int J, ¥1Q):337-165. Folkman, 5. é& Moskowitz, T. (2004). Coping: Pitfalls and Promise, Anu, Rev. Paychol., 55, 745-774. Folkman, S, Lazarus, RS, Gruen, RJ & DeLongis, ‘A. (1986). Appraisal, Coping, Health Status and Psychological Symptoms. Journal of Personality ‘nd Social Psychology, Vol. 50, No- 3, 571-579. Garnefski, N, Kraaij, V. & Spinhoven, Ph, (2002) Manual for the use of the Cognitive Emotion Regulation Questionnaire, Leiderdorp, The Netherlands: DATEC. masura, La modul general, se presupune c& un scor ridicat pentra Catastrafare este aproape in mod cert asociat unor probleme emotionale sau unor simptome psihopatologice. Culpabilizarea celorlalti Culpabilizarea celorialti apare atunci cand ii Snvinovatim pe ceilalti pentru ceea ce ni sa intamplat, atunci cand ji facem pe ceilalti responsabili pentru cea ce s-a intamplat si/sau atunci cand ne gandim la greselile pe care le-au facut ceilalti in aceasta privin{3. Un scor ridicat indica utilizarea frecventa a acestei strategii. Un scor sc&izut indie o utilizare mai putin frecvents a acestei strategii Lazarus, RS. & Folkman, S., (1984) Stress Appraisal and Coping, New York: Springer. Lovibond SH, Lovibond PF, (1993) Manual for the Depression Anxiety Stress Scales (DASS). University of New South Wales. Snyder CR, & Dinoff, B.L. (1999). Coping. Where have you been. Coping. The Psychalogy of what works, New York, Oxford University Press. Vollrath, M. & Torgersen, S. (2000). Personality types ‘and coping. Personality and Individual Differences, ‘Vol 29, Aug 2000, Pages 367-378. Watson, D. , David, LP. & Suls, J. (1999). Personality, Alfectivity and Coping. Coping. The Psychology of what works, New York, Oxford University Press Buda, O., Perfe, A., Ciuc, A., Micles, §. & Albu, M. 2010). The Romanian Version of the Strategic Apprpoach to Coping Scale, SACS, The Adaptation and Validation Process. i preparation. Zimmerman, M, (2002). The Psychiatric Diagnostic Screening Questionnaire. Western Psychological Services: Los Angeles.iiett B. Etaloanele pentru grupul Adolescenti, varsta 13-18 ani Aepo]a9) varezyiqedyn5| axujonseye5| gappadsia ‘uyearoung| ‘papizod| ‘arenyeaaay| areaypueydl ad axezyyer0y2y| Yanizod auezfe0030 veut aneida2oy) arexyiqedinoony) ow permeates BULULIS] vlor}os|os|ar}o)|an}an}onlonlonfon}anlon]onfaoeo|colec}ao sits} Fe (25a) SIS) a8 B88 RRS SSSI RES RR ees eereasonerto eres ”Pa OIG ons asiar ih absiavaes ts. pam etme ener ee sieor29 warezytigedin| arejonsep9| ‘papoadsza ‘ur voroung| anrzod arenpeaaox anoynueyd| ad axez1/e2030y1 xanizod| 20} areugumyy areydanoy) asezquaedynooan A. Etaloanele penta grupul Adalescenti, varsta 13-18 ani, fete prepueis araeay S| aupeers| o\oor}alor}a|anjo|ofalaa}a|a\o\lo}se off) ig fle 52a GRAS BRAS ARABS SIs see lea