Sub.

1
Def. gingivitei. Enumerati semnele clasice de inflamatie
gingivitei.
Gingivite – leziuni inflamatorie la nivelul gingiei
marginale. Gingivita este cea mai comuna forma a bolei
parodontale. Prezinta semnele clasice de inflamatie:
1.Modificarea de culoare de la roz la rosu, violet.
2.Edematierea zonei.
3.Deplasarea gingiei spre zona coronara (hiperplazie).
4.Aparitia aspectului de coarja de portocala cu disparitia
santurilor marginale, apar pungi parodontale false, este
existenta de sangerare provocata spontana.

Sub.2
Gingivita tratament.
Gingivita tratata poate disparea in totalitate daca se iau
masurile terapeutice necesare.
1.Detartraj supra si subgingival.
2. Debridarea cu solutii antiseptice.
Un tratament complex necesar uneori in cazul tesuturilor
hipertrofice este reprezentat de gingivectomie, ce are rol
de a facilita pacientilor igienizarea si realizarea conditiilor
anatomice corespunzatoare.
Chirurgia parodontala are ca tinta a marire a benzei de
protective formata de gingia aderenta facilitand si
rezolvarea problemelor din ordin therapeutic, esteic si
functional.
Printre indicatiile chirurgicale parodontale se enumera:
- frenurile
- bridele din vecinatate protezelor fixe
- retractii gingivale
Toate aceste probleme se pot rezolva chirurgical prin:
- grefe gingivale
- grefe lambouri
- lambouri pozitionate lateral.
De asemenea, trebuie actionat pentru indepartarea
factorilor cauzanti si retractiilor gingivale, periajul printr-
o tehnica incorecta, inconjurarea dento-alveolara, pozitii
vicioase, afectiunea de ordin parodontal – unghiule de
curbura M-V.

Sub.3
Definitia parodontitei.
Imbolnavirea gingiilor, ligamentelor parodontale, a
cementului si osului radicular, prin afectarea inflamatorie
este definite ca – parodontita.
Apare prin retragerea catre apex a insertiei epiteliale,
prin pierderea suportului osteo-ligamentar.
Afectiunea parodontala porneste de la nivelul superficial
(gingia) pana in profunzime.

Sub.4
Enumerati elementele caracteristice ale parodontitei.
- Formarea pungilor parodontale
- Distrugerea ligamentelor parodontale
- Resorbtia osului alveolar
- Mobilizarea dintilor
- Pierderea dintilor.

Sub.5
Cand apare gigivita si in ce conditii.
Studiile clinice au demonstrate o legatura directa intre
depozitele PB si tartru de pe dinti si incidenta gingivitei si
parodontitei.
Gingivita apare in 10-21 zile de la incetarea efectuarii
igienei bucale. Neinstetuirea masurilor necesare pentru
reaparitia depozitelor de PB va conduce la aparitia
recidivelor.

Sub.6
Cum se poate realiza controlul PB in cadrul afectiunelor
parodontale (etape)
Etapa 1 – Se instrueste pacientul cu privire la pastrarea
igienei orale, detartraj, periaj professional si interventii
chirurgicale asupra pungii parodontale, acolo unde este
cazul.
Etapa 2 – In urma interventiilor chirurgicale indicam
pacientului masuri de igiena bucala imbunatatite gradul
de vindecare a pungilor parodontale si scaderea
hipersteziei dentinare d. p. cu eficienta realizarii
controlul PB. Lucrari protetice aplicate toate vor fi
controlate dpdv al PB.
Etapa 3 – Mentinerea rezultatului obtinut prin controlul
PB:
- Autocontrolul PB si tesutului gingival
- Controale periodice
- Detartraj
 - Periaj professional.

Sub.7
PB descriere.
Sub.8
Materia alba.
- Se caracterizeaza prin-un complex de bacterii si
detritus cellular adherent lax
- Se acopera depozitele de placa deja formata
- Este un amestec de microorganism celulare,
epiteliale si component salivare
- Lipsita de un schelet integru, uniform si regulat
- Se poate elimina prin:
1.clatire riguroasa cu apa
2.proectarea sprayului cu apa a unitului dentar
3.proectarea sprayului cu apa a dusului dentar
In cazul pacientilor cu aparate ontodontice, implanturi
dentare, aparate protetice fixe\mobile, este necesar
un plan de igienizare mecanica si individual
conceput.

Sub.9
Tartru (descriere)
 - Placa dentara se clasifica prin mineralizare
- Ia nastere in centre care confluiaza intre ei intr-o
zona de inflamatie
- Se prezinta ca structure moi\dure aderente de
structurile dentare
- Depozitele sunt de marime, culoare si forma diverse
- Contine 70-80% saruri anorganice: Ca-40%, P-20%
- Suprafata este neregulata, retine cu usurinta un strat
de placa mineralizata, fiind cea mai daunatoare
pentru tesuturile dentare
- Dpdv chimic PB consta: apa-80%, substanta uscata-
20%
- Depozitele de PB isi maresc volumul datorita:
1.adeziunii bacteriilor la suprafata dentara
2.igiena precara
Sub.10
Saliva.
Saliva contine:
- Anioni
- Cationic
- Aminoacizi
- Proteine
- Glucide
- Lipide
- Saruri
- Imunoglobuline
 Are influenta directa asupra celor 3 aspecte ce duc la
aparitia cariei:
1.Suprafata dentara
2.Microorganismele
3.Substratul nutritive
Saliva influenteaza patogenia cariei dentare in 4 feluri:
1.Autocuratirea este necesara pentru ionii de H
2.Deoarece exista un schimb permanent intre smalt si
saliva solubilitatea este redusa
3.Neutralizarea mediului bucal acid prin capacitatea
carbon
4.Efect antibacterian al lizozimului si antiperioxidazei

Sub.11
Placa dentara. Forme clinice.
1.Placa supragingivala:
- Daca placa supragingivala nu este indepartata zilnic ea
determina inflamatia gingiei si se maturizeste
- Inflamatia favorizeaza insinuarea placii subgingivale,
apare placa subgingivala.
2.Placa subgingivala:
- Incepe in 1\3 cervicala a coroanei dentare, langa
marginea gingivala libera si special langa zonele retentive
aproximale
- Fetele palatinale ale dintilor maxilari sunt mai protejate
si au cantitate mai mica a PB
- Aceasta se datoreaza inclinatiei dintilor maxilari spre V
si mobilitatii limbii.

Sub.12
Factori care formeaza depunerea placii bacteriene.
- Inconcruenta dentoalveolara cu inghesuire
- Retentivitatile artificiale sunt datoare restaurarii
protetice corecte\supraextinse
- Suprafete rugoase\nefinisate

Sub.13
Detartrajul – definitie.
Detartrajul este manopera prin care se urmareste
departarea tartrului si placii bacteriene de la nivelul
suprafetelor dentare, natural sau artificial supra si
subgingival.
Sub.14
Obiectivele detartrajului.
- Supragingival – indepartarea depozitelor de la
nivelul coroanelor
- Subgingival – combinat cu lustruirea suprafetei
dentare se urmareste eliminarea tartrului,
acumularii de PB, a stratului de cement moale urmat
de lustruirea suprafetelor.

Sub.15
Principiile generale ale detartrajului – enumerare si
prize instrumentarului.
- Pozitia pacientului
- Pozitia medicului
- Iluminarea
- Vizibilitatea si localizarea depunelor tartrice si a
zonelor de retentive
- Accesibilitate
- Punctul de sprijin
- Ordinea
- Priza instrumentarului:
1.Priza de tip creon
 2.Priza tip creon modificata
3.Priza palmara si police.
- Imobilizarea dintilor
- Cunoastearea in permanenta a relatiilor dintre
instrumentar si structurile parodontale
- Tehnica detartrajului
- Finisarea si lustruirea
- Campul operator
- Numarul sedintilor
- Instrumente sa fie ascutite.

Sub.16
Cate tipuri de instrumente cunoasteti pentru realizarea
detartrajului.
- Manual
- Sonic
- Ultrasonic
- Actionate mechanic

Sub.17
Foaia de mirt. (gheara)
- Este un instrument nepereche cu partea activa in
forma de gheara cu 3 muchii
- Varful ascutit permite insinuarea sa sub depunerile
tartrice atat supra cat si subgingivale
- Este considerat prin forma sa un instrument
puternic, usor de adaptat zonelor pe care se
intervine.
Indicatii:
1. Detartrajul supra si subgingival al grupului frontal
maxilar si mandibular (1.1-1.2 2.1-2.2 3.1-3.2 4.1-4.2)
2. Detartrajul fetelor vestibulare si orale ale dintilor
laterali maxilari
3. Detartrajul spatiilor proximale
4. Daca fiind geometria partii active poate fi folosita si
pentru excisia unei papile hiperplazice a unor polipi
gingivali.

Sub.18
Instrumente trapezoidale.
 - Sunt instrumente pereche, in partea activa ca un
trapez cu baza mare usor curbata si ascutita, cu un
unghi ascutit si cel alt obtuz
- Pozitionarea instrumentului se face cu unghiul
ascutit spre papilla interdentara, astfel incat
marginea usor curbata sa se muleze pe fV sau fO in
apropierea gingiei, deci un instrument va action ape
jumatatea meziala iar cel alt pe jumatatea distala a
aceluiasi dinte.
Indicatii:
1. Detartrajul numai supragingival la nivelul fV si fO al
grupului frontal mandibular
2. fV ale molarilor maxilari (1.6 1.7 1.8 2.6 2.7 2.8)

Sub.19
Secera simpla.
- Instrument nepereche pe sectiune, prezinta 3
unghiuri, deci 3 margini taietoare
- Partea active este formata din 2 lame care se
termina intr-un punct
- Actioneaza prin fractiune (datorita marginilor
curburii mici) dar si prin presiune (prin marginile
taioase ale curburii mari)
Indicatii:
1. Secera simpla este considerata instrument universal,
putand fi folosita in orice hemiarcada
2. Se utilizeaza supragingival si subgingival numai in cazul
tartrului dentar ce nu patrunde mai adanc de 1-2mm
3. Nu se va folosi in pungi adanci.

Sub.20
Secera cu dubla curbura.
- Prin dubla curbura a partii active fata de maner
instrumentul este pereche
- Actioneaza cu usurinta in zonele posterioare a
arcadei
- Cu cat forma si angulatiile sunt mai complexe cu atat
instrumentul va putea actiona in zonele distale
dificile
- Partile active sunt reprezentate prin muchiile
ascutite laterale si de varful instrumentului

Sub.21
Excavatorul.
 - Este instrument a carui folosire se limiteaza doar la
indepartarea blocurilor mari de tartru dentar, care
formeaza un inel in jurul dintelui, indeosebi pe fetele
L V D a dintilor care nu au vecini posterior se elimina
usor cu excavatorul
- Are o singura lama activain unghi de 100 de grade
fata de gat
- Partea activa prezinta o margine rectilinie, ascutita,
formata din intalnirea suprafetei (forma de intalnire
suprafetei este subiacenta oblica la un unghi de 45
de grade)
- La unirea celor 2 suprafete cu fetele laterale se
formeaza unghiuri bine ascutite, active
- Excavatorul se introduce vertical si cand depaseste
depozitul de tartru este sprijinit ferm de dinte, dupa
care tartrul e mobilizat tot printr-o tractiune
verticala.

Sub.22
Daltile.
- Partea activa se termina cu o margine ascutita
neteda, bizotata in unghi de 45 de grade, se continua
cu gatul si manerul in acelasi ax
Indicatii:
1.Se folosesc destul de rar. Sunt indicate pentru
dezblocarea depozitelor voluminoase de tartru de la
nivelul fetelor linguale si proximale ale frontalilor
mandibulari
2.Instrumentul este manipulat orizontal dinspre distal
spre mezial D-M

Sub.23
Razusele.
- Au o singura margine taietoare, bizotata in unghi de
45 de grade
- Utilizata special pentru detartrajul supragingival
- Constituie un excellent instrument pentru finisarea
suprafetelor radiculare, in timpul interventiilor de
chirurgie parodontala
- Se pot utiliza pentru netezirea jonctiunei smalt-
cement JSC sau aportiunii marginale in exces a unei
obturatii de colet sau aproximale.

Sub.24
Pilele.
- Portiunea active de forma rotunda sau ovalara si
dimensiuni variate, care permite insinuarea sa in
 spatiile dificile de abordat prin alte mijloace (zona
furcatiei, profunzimea pungilor parodontale)
- Partea activa este formata din mai multe muchii
ascutite dispuse parallel inclinate fata de baza la un
unghi de 90-105 grade.

Sub.25
Chiuretele.
- Reprezinta grupa de instrumente indicate atat
pentru detartrajul subgingival cat si pentru
supragingival
- Sunt instrumente inguste, delicate cu 1 sau 2 muchii
ascutite ale partii active sub forma de lingura
- Muchiile ascutite sunt curbe
- Pe sectiune transversal partea activa are o forma
semicirculara cu baza convexa rotunjita
- Pot fi utilizate in regiunea gingivala in conditii de
siguranta
- Partea pasiva (gatul) prezinta o serie de curburi, care
favorizeaza aplicarea a partii active in functie de
curburile radacinei
- Manerul are forme si dimensiuni variate, suprafata
sa este striata, care mareste prize instrumentului, iar
pentru usurinta in manipulare manerul este gol
- Partea activa este la un singur capat sau la ambele
Exista 2 tipuri principale de chiurete:
1.Universale
2.Speciale
Chiuretele universale se caracterizeaza prin aceea ca
partea activa este perpendicular pe partea pasiva (un
unghi de 90 de grade formeaza) si are 2 muchii
ascutite. Formele variate ale partii passive, cat si
existent celor 2 muchii active permite folosirea lor in
diferite zone ale cavitatii bucale.
Indicatii:
1.Detartrajul supra sau sub gingival la personae
sanatoase.
2.Se pot folosi si in cazul pungilor parodontale
actionand prin cele 2 muchii concomitent asupra
peretelui gingival cat si asupra suprafetei radiculare.
Cele mai utilizate chiurete universale sunt 1\2 si 5\6.
Columbia MCKALL – 13\14, 2R2L, 4R4L ??

Chiuretele special sunt reprezentate in special de

chiuretele Gracy.
Caracteristici:
- Suprafata faciala se situiaza la un unghi de 70 de
grade fata de axul longitudinal al gatului
- Desi poseda 2 margini taioase, numai 1 este activa,
cea indreptata spre radacina si care actioneaza
asupra tartrului subgingival si a cementului necrotic
- Muchia opusa este inactive si nu poate leza peretele
gingival al pungii
- Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare,
fiind codificate in acest scop.

Chiuretele Gracy standart:

- Sunt formate dintr-un set de 7 instrumente
- Au partea active la ambele capete cu forme si
angulatii ce permit abordarea dintilor de la nivelul
intregii arcade
- Numarul este scris direct pe maner sau pe o
banderola colorata la nivelul manerului:
1. 1\2 si 3\4 – pentru incisivi si canini
2. 5\6 – incisivi, canini si premolari
3. 7\8 si 9\10 – pentru fetele V si O ale dintilor laterali
4. 11\12 – fetele meziale ale dintilor laterali
5.13\14 – fetele distale ale dintilor laterali

- Setul minim cuprinde 4 instrumente cu partea activa

la ambele capete, cu maner colorat diferit:
1. 5\6 – galben
2. 7\8 – gri
3. 11\12 – marou
4. 13\14 – albastru

Exista chiurete Gracy care au forma diferita in functie

de anumite arii specific asupra carora se actioneaza:
- chiurete Gracy profilactice in numar de 4, care au
partea active la fel ca si chiuretele standart, dar gatul
este mai scurt si mai rigid. Se folosesc pentru
indepartarea tartrului supragingival
- chiuretele Gracy dupa 5 – au partea pasiva mai lunga
cu 3mm, decat chiurete standart. Partea activa este
mai subtire, facilitand insertia subgingivala in pungi
mai adanci de 5mm
- chiurete Gracy mini 5 – reprezinta o modificare
chiuretelor ‘’dupa 5’’. Partea active este redusa la
jumatatea lungimii, este mai subtire si mai usor de
inserat la nivelul furcatiilor sau in zone incongruente
dento-alveolare cu ingisuirea dintilor.