5/28/2018 Chiste Si Fistule Ce r vic a le - slide pdf.c om

CHISTE SI FISTULE CERVIC LE


Definitie: Aceste anomalii reprezinta resturi congenitale ale portiunii anterioare a faringelui
embrionar si ale derivatelor sale laterale, fantele branhiale. Aparatul branhial primitiv
constituie un subiect de interes filogenetic deosebit pentru specialistii in anatomie
comparata, la pesti aceste structuri dând nastere la branhii, indispensabile respiratiei
acvatice. Persistenta la om a unui sinus branhial intre faringe si tegumentele cervicale poate
fi considerata pe buna dreptate un exemplu pentru afirmatia ca “ontogenia recapituleaza
filogenia”.

Fig.21 Embriologia extremitatii cefalice (dupa Langman, in V.Anghelescu, 1983)

 Exista doua tipuri de anomalii, in functie de structurile din care deriva, astfel:
Chisturi si fistule mediane: chistul epidermoid submandibular, chistul de canal


tireoglos, fistula superficiala mentoniera, chistul epidermoid al fosetei

suprasternale.
Chisturi si fistule laterocervicale: fistula preauriculara, chisturile branhiale, fistula


 branhiala, vestigiile branhiale (cartilaginoase).

Limfangiomul chistic cervical.


Vom studia cele mai frecvente din aceste anomalii.

CHISTUL EPIDERMOID SUBMANDIBULAR 

 Aspectul clinic initial este cel al unei formatiuni chistice, pe linia mediana, localizata
submandibular, tegumente intacte, de obicei nu e mobil cu deglutitia, putin aderent la
 planurile profunde, cu crestere lenta.

 Dupa infectii locale aspectul chistului se modifica, incepând cu modificarea tegumentelor,

aderenta la tegumentele din jur, si pâna la abcedare frecventa.

51
http://slide pdf.c om/re a de r/full/chiste -si-fistule -c e r vic a le 1/4
 

5/28/2018 Chiste Si Fistule Ce r vic a le - slide pdf.c om

 Tratamentul consta in excizia chirurgicala, simpla si usoara daca nu a fost infectat, dificila
dupa infectii locale, cu frecvente recidive.

CHISTUL DE CANAL

 Etiologia. Formatiunea provine din resturi ale canalului tireoglos, vestigiu embrionar ce tine
de la nivelul planseului bucal fetal, corespunzator lui foramen caecum de la baza limbii si
 pâna la nivelul istmului tiroidian, prelaringian, urmând traiectul de descensus al glandei
tiroide de la locul de origine, la baza limbii si pana in regiunea cervicala anteriaora.

Fig.22 Embriologia canalului tireoglos (dupa Anghelescu, 1983)

 Anatomo-patologic, reprezinta un chist tapetat de un epiteliu pavimentos, de tip mucos sau

respirator, aderent la periostul corpului hioidului, cu continut cu aspect mucos, vâscos.

 Clinic, apare ca o formatiune chistica, pe linia mediana, uneori putin lateral de linia
mediana, rotunda, initial neaderenta la tegumente, mobila cu deglutitia si ascensionarea
hioidului concomitent cu laringele sau la exteriorizarea limbii. Dupa infectare, complicatie
frecventa de altfel, se constituie un abces la nivelul chistului, iar in final are loc fistulizarea
la nivelul tegumentelor, formând o fistula de canal tireoglos, cu secretie cu aspect mucoid.

Os hioid
Fig.23 Chist canal tireoglos

 Diagnosticul diferential, se face cu chistul dermoid sau, mai rar, cu o tiroida accesorie
ectopica.


Tratamentul constaosului
fragment din corpul in excizia
hioidchirurgicala
si, eventual,completa, incluzând
un mic triunghi dinobligatoriu un mic
muschii suprahioidieni. Ne

52
http://slide pdf.c om/re a de r/full/chiste -si-fistule -c e r vic a le 2/4
 

5/28/2018 Chiste Si Fistule Ce r vic a le - slide pdf.c om

includerea rezectiei partiale a corpului hioidului duce la recidive frecvente, necesitând

reinterventii foarte laborioase si, adesea incomplete, cu riscul unor noi recidive.

FISTULE SI CHISTE LATERO-CERVICALE (BRANHIALE)

 Etiologie. Aceste anomalii reprezinta resturi ale primelor 2-3 fante branhiale, la copii fiind
mai frecvente fistulele branhiale.

 Fistulele din I fanta branhiala, au capatul inferior deschis la nivelul unghiului sau
marginii inferioare ale mandibulei, iar capatul superior la nivelul conductului auditiv .

 Fistulele din a II a fanta branhiala, cele mai frecvente la copil, au un capat profund, la
nivelul fosetei amigdaliene, iar celalalt capat la tegumente, pe marginea anterioara a
muschiului sternocleidomastoidian, ca un mic orificiu prin care se exteriorizeaza intermitent

secretie mucoasa sau muco-purulenta. Traiectul fistulei trece printre cele doua artere
carotide, interna si externa, iar nervul glosofaringian trece anterior, pe sub traiectul fistulos,
la locul in care acesta din urma se anguleaza medial spre peretele faringelui.

 Tratamentul fistulelor branhiale consta in excizia completa a traiectului fistulos. Excizia

incompleta determina aparitia recidivelor.

 Chistele branhiale, rare la copii, au aceiasi localizare latero-cervicala, anterior de SCM, in

1/3 superioara a gatului ajungând pana posterior de unghiul mandibulei, catre baza
craniului, sau in regiunea antero-inferioara a gatului, spre linia mediana, pe teaca carotidei
comune. Continutul are un aspect lactescent sau aramiu, cu cristale de colesterina.
Tratamentul consta, de asemeni, in excizia chirurgicala completa.

 Fistulele preauriculare. Se manifesta ca mici orificii in fata radacinii superioare a helixului

auricular sau anterior de tragus si prezinta ramificatii subcutanate “in coarne de cerb”, cu
frecventa tendinta la infectare. Tratamentul, pentru cele neinfectate, consta in excizie
chirurgicala, cu atentie la ramificatiile nervului facial. Infectiile locale se trateaza cu
antibiotice si incizie cu drenajul puroiului, iar dupa asanarea infectiei excizia chirurgicala.

LIMFANGIOMUL CHISTIC CERVICAL (HIGROMA CHISTICA).

 Etiologia. Aceasta anomalie reprezinta de fapt un hamartom, format prin persistenta sacilor 
limfatici jugulari embrionari. Prezent frecvent de la nastere, 90% din aceste formatiuni apar 
in primul an de viata.

 Anatomo-clinic, limfangiomul chistic se prezinta ca o masa tumorala fluctuenta, rau

delimitata, multichistica, formata din tesut limfatic chistic ce inglobeaza, mai curând decât
invadeaza, structurile vasculo-nervoase, organele si muschii gatului. Unele din aceste
formatiuni contin vase de sânge de tip hemangiomatos cavernos. Limfangiomul este
constituit din chiste multiple, de diverse dimensiuni ce contin lichid clar “ca apa de stanca”,
nu au tendinta la rezorbtie spontana, din contra, isi pot mari brusc dimensiunile, fie datorita

53
http://slide pdf.c om/re a de r/full/chiste -si-fistule -c e r vic a le 3/4
 

5/28/2018 Chiste Si Fistule Ce r vic a le - slide pdf.c om

unei infectii virale sau bacteriene, fie unei hemoragii intratumorale, fie, uneori, fara cauza
aparenta.

 Consecintele clinice asupra pacientului depind de dimensiuni si de localizarea formatiunii,

cele situate la nivelul planseului bucal sau faringe putând pune in pericol caile aeriene sau
 produce disfagie.

 Tratamentul consta in extirparea chirurgicala, inainte de a se dezvolta sau complica.

Uneori este necesara efectuarea unei traheostomii sau a unei gastrostomii pentru a salva
viata pacientilor cu formatiuni foarte mari. Recent s-au comunicat rezultate bune prin
injectarea unor substante cu rol de a activa leucocitele si productia de citokine, având ca
efect cresterea permeabilitatii endoteliale si deci accelerarea drenajului limfatic cu
diminuarea considerabila a cavitatilor chistice (exemplu de astfel de substanta, OK-432, un
amestec liofilizat de Streptococcus pyogenes grupa A de origine umana).

ALTE AFEC IUNI TUMORALE SAU INFLAMATORII ALE GÂTULUI

Adenopatiile cervicale:
 Hiperplazia nespecifica, de obicei de origine virala (infectii din sfera ORL), se prezinta ca
adenopatie ferma, mobila, nedureroasa. Pâna la vârsta de 3 ani palparea unor ganglioni
cervicali de pâna la 3 cm lungime, sunt considerati ca adenopatie reactiva, nespecifica.

 Adenita acuta, frecventa la copii sub 3 ani, dupa amigdalite cu coci Gram+ sau secundare
unor infectii virale. Evolutia este rapida, 1-3 zile, cu semne inflamatorii: tegumente rosii,
calde, in tensiune, cu tumefactie ce mascheaza uneori ganglionul, dureroasa, uneori devine
fluctuenta si, in final, poate abceda. Raspund bine la tratament cu antibiotice, rareori este
necesara incizia si drenajul unei colectii. Alta posibilitate de evolutie, sub tratament cu
antibiotice este transformarea intr-o formatiune chistica, ferma, nedureroasa, adica intr-un
abces “racit”, cu puroi steril. Tratamentul acestuia consta, de obicei, in incizia si drenajul
colectiei inchistate.

 Adenite cronice specifice, cele mai frecvente fiind cele prin infectii cu mycobacteii, repectiv
tuberculoza. Aceste adenite au o evolutie lenta, cu debut ca un ganglion marit, mobil initial,
ce devine repede aderent la tesuturile profunde, cuprinde si alti ganglioni din vecinatate,
ducând la formarea unei mase tumorale neuniforma, fixa, fara semne inflamatorii, putin
sensibila la palpare si care, in final abcedeaza si fistulizeaza., eliminând o secretie tipic
cazeoasa, constituindu-se in final o fistula foarte rebela la tratament. Diagnosticul se face pe
 baza testelor specifice infectiei tbc, iar tratamentul consta in tratamentul medical specific si
excizia completa a masei ganglionare inaintea afectarii tegumentelor.

54
http://slide pdf.c om/re a de r/full/chiste -si-fistule -c e r vic a le 4/4