SEZATOAREA Jator!: T, Baniilescu, M, Lupescu, N. Vasiliu. Director: Artur Goravei. ¥. Falticeni, Februavie 7899. No. 3. ENDE POPULARE DIN BUOCOVINA, KX. Legenda Vamesniie wily de demult, se giee ci eran om att de tnran- pia vind sufletul dinvolulaijeare vapor Fadiaut va- Jon Varuesil!, care ndise pe il Seu si pe maiie-sa, mipete de oament, El trata In) curl tiiirete, cari. Meira se lubed la iad) le priefentt set, la davol: lndulut era oholotugh weagrii de apa, care | in- Biren iantrarea Iv tad, 4 nimene din mnyuritort Sf Intro is él. Insa pentrn Jon Varmesul glodul a- it, ciel ‘cum sosid el la dcel lov, apa se si Ton trecen, fa jad ca pe am dm bine . In fail ninbld lon! calacastt fa dhisul, eek oy trap si ou shfet locuitorilor titumerienhy. pill ok odata a mers uncom la drum on chirip, ye litt loo oatecare wn: diavol, dare lua chipyl wen! gis] Inireh’ toectro se duce, Onvul & . ear diayolil I zise: o@ si fae-eu nen @i sint lon Vamiesul, edtaia trebne sit dat wu? A prinse 9 se rnga, en si-l lase sf {ack mumatia- Tiavalul tust-i-zise: dact-mi vei dé zapis pe Te- ‘deperla acasi, spor if) las capul— Omul vaztud jel piedi spuse34 SEZATOAREA nevoia, s’a prins, tf didi zapisul corut si diayolal 19 urmeze ealea, Intoreindu-se omul dup% o yreme din ell itor si-a adus numat deeit aminte de eeea-ce fateh jut, Ina pe feciorel seu gi se dnse ou el Ta cgi Vamesul. Dara ¢l nu afli pa lon Vamesul pe fernein lul, care 4) jutrelid pe om cei-a spnos. se Intimplares avuta fneale cu Jon Varnegul si ¢ adus, amiisurat figaduinyel, pe fiul sen. Teameka fi zise ch despre acest lueru ea rave de stire. Decl ea. i sfatul si asonndé pe biietan unde oumya sé vind Jon minios ae i si strive pie Vonind ta d vretne Ton aensd § vaztod pe oml a fntcebat pe femeia sa ce fel de om este acelan i povesti toata Intimplarea. Auzind len aece si aincremenit si apol juirebat unde-s haietantily sl yada, Aducind omul pe baiotan Ia, tntrebat sii spun cll sa Ytiliit en el, Omul 1 spuse ee lica fost intlinires. Jon, trinise pol pe om ct ait neass, d&ruindu-l vious si zise 68 stie acul trealiel ga, Apo! porundi lon sh 188 Snhame call la hutchg Tad, unde a ‘dilst gia dat de stire mplareay jadulul, care se afla singur ace Sousta 1 faueiel of va cerveta treaba gi va pesepst pr aula, 0 jee chipiil lay Jon. si eh toe dela drunieh 2 ya dinvolil acasa i-a tinul Matuarele lor ete pe eotitre, aratnduci en cirhacind acl do foe. Toll OF yespunseri: eu 1th poate cul sehiop! Sogind 1ntr'an tirain si eel selliop ncasi, fl fa tatrobat cu aspome, fa Watlat si chinuit, die s'a avitat vinowal, Araiel @ porineit ont mal i vol! ca si-l dee pe divcaly cel schiop in palol 1 sill: Auzind cel scbiop di adeasth pormne’, $i Me fried, a bagat mina pina In gt in gurl, cea din funil, o tint jos aga of orfipin st Win émulni: Celanat mare HL lus stl dad tut Tons rupse in buckle pe carl le arunca In foeSEZATOANEA 36 Ton Yamesul chinurile ce te suferise gchiopul sich i ny voise sk spunad de gupis si sii-l dee Inapot, bse pomeni c& si-l puie fn patul lay Jon Vamegul, joo, s'a Ingrijut foarte mult, s’a tfricogat gi a wf yad& patul, care-! astepta acolo dupa moarte, digvolit nu voird si i-] arete, ins’ zicindu-le, o& xe teme de oare-ce el este al lor gi are sa pe- Whole cu ef de oare-ce el aluat capul mise! si th- bratara. al patal stu de munct care-| astepts, s'a entre- fact fire, cd sh nu-si arite frica gise: ce-1 ista In mine! 1 din ind, se duse’ aeasé plin de firick de ninneele care-1 agteplau. & fieeput w se cai pentru fMradelegile gi plica- Propuse sit se futonred citi D-zou. Dect se du- Shasien sia feut sheamdt, eA este un om care Sihastvul nn yoi sA-i deschidé usa, zieind e& nn Hard lon Vamesul vise cine este si ef a venit In i wilastru) aceste, Hise o& daci-i aga precum ih inina pe usi si ea sa va deschide singura, mou alt gtad oare-cave, apol nu se va. déeschi- Toh mina pe , Siu deseniat aceasta, gi cele lifdaritra do sink. Apoi i spovedi sihastral pe . si vazind cd wobsta a primit spovada gi ¢a- iit chilie, a lust un tcinne dé mar in miné él si cu lon titr'un deal foarte tnalf. Alel In dialulul a pus sihastrul ticiunele jos si didi #4 sii care alta vreme apa din vale cn gura etinnchy, pind va inverzi ticinnela, va inflori yo, 4i atunel va afid ettarea puntrivfaptele sale, lon s& plincasci cele orinduite de sihastru, ‘A atuicl cind mitrul va face poame, atuned sé Inet gumal o singura dati gi apol ai vind si duse poy la sihistrie, iaré Ton Vamegul se Hesse’ canonul dat ful de silastra.a din wale inrele Gane poame. Sati mm A fnvate trol, chzan tome J_Miniaser’ pe pom. Apol se dist ce gi Ci fiouse si Ch dout Tene prinse mri Ou) fare. dl asiru. $i}. spus PAINS pe pour Aine tl duse sihastrul pe Ion Vamegul in Giserk precestul si-i spuse, ct adele dout more rimase iy tatil si niama lui, gi-l tri i) mal scuture of Pact el aceasta, cdzurd si acele dowd mere giae si lon Vamesul jos mort, iar ciolanele lul s’an dé low, semn primise de la D zettertare pentra eh viet? de oament. si chiat a parinfilor sel, si chet sufletul sen dinvolulut, : Afitnd slhastrut ti aeeeast zi oasele desticute aig let ineropit, T puseo cruce Ing’ mernints) 5M yromeé pentra safietal Jul, care] scapa din ¢limmell lur gi a muneilor color yecinice, Kl Legenda Broastet pe-care-l perduse de vr'o citeva zile. Pe eind ed et, a tnitilnit in cale pe o Tiroasck, care sta | de drum’ gi se vietu, Intrebati-de Majeca Dommnull GA a aval si ea 2 fit, dar venind ong roatt, i-a sfirlmat pe tof copiit pe cart acniia TORS Maica Dompulm yoind si yada copiil broastel, arite: Broasca ti implini dorinta si-t ardta copii, i yedeni¢ Maiea Doninulul sé ingretosn atinde mult i upra broastal zicind: &4 nu te imputestr! si Maice! Deninilat s’a si pring da broase&, ct 10H fins& cu coast sau period de bitrineje sau deSEZATOAREA 87 teste de log, ci carnea gi pelea eT se usuch si apot we In pamint. Jozende mi Ie-n comunicat qete Padure din Straja. Le; wlucrata de V, Alexandri in spodarial septagenat Patras la prima este o varianti fio- yirui Singer), DIMITREE DAN egarch gi paroob fn Siraja eee GLOSAR DIN MUNI SUCEYEL (urtusre) MA Inceputul ett gi in corpul cuvintelor suni ca beh in Ie: dghéne Chine), dghretu Chietul), ete. Bre S68, inaintes Ini ogi 4, 4 stn’ ca-gée; far In regiunea W Suna dg bovut, bgtetu. en v in euvintul cosforzav? (costoroala), ete, Pols sund cnrat. abbas yeei — unu!l din numeroasele numirl ale eartofilor. iin ® — un fel de joe. bLbcbe — Apueaturi, yifliiy mal insamna $i ura&, cludai mare = * pe cineva: am dasai fe cutare, = (bageaitt, bagen); hogeag, cos. — low batitorit de ite, wees 1}, numele_ineracisdreT cailor; 2), jugiineala (cas- trarea) japilor sia berbecilor; ex: jap dari/[castvat]. badita (priti cliziune), — rachiti, bauturi spirtoase. yi beblii — un pestisor. ~-bebinchT — un semn facut in fruntea. copiilor s& nu se dioache, — un biitigor cu laf, care serveste la sucitul nuelelor, — holnay, — hoala,38 SEZATOAREA heteji (a) — a fi mijloe de inbolnavire, a imbolnayi. ~>-bghictulul (a) — a basidul — (veztan, I] No. 5-6 pag. 120), bghiclisct — femeninul substantivulut bicia (bghiet), binguri si bingurli (bingurile) —- jelele si alte duhurt rele ow intra in om de-l zghihge=-———_____—— bigui (a) — a aluri, a vorbi tnér’aturi. hirlog — vizunie. birligat-cirligat: — eu coada Sirhentt. bili — cind omul are atacurt de epilepsie, poporul zivo cA-l apnet ,,d7/flec1i*. se mal zice gi despre new stimparul ce-] ai femeile isterice, blajin — om bun la inima. Blajini — niste oament f. bunt, a caror pasti sint a-doua-al de Duminica Tome! (veal ,Sezitoarea*), “ee — 1). a bate, 2]. a pune tocurti la fereastra. Fereastra ej geri boti — 1). ciomag, Litt, 2). un vas de lemn de adus borcut vis), api, vin. botrzahni — hetegug, trzahnt, hoalé epidemic’ adusi do spirite rele. :SEZATOAREA 39 h — Brasov. f fa} — a alege bracurile (animalele sau Jucrurile cele a réle) de o parte din cele bune — ceya din care s-ail scos braecnrile. if — sunetul ce-l scot cApriorii si poreil eind se spirie; Se zice si cupiilor cari rid pe inidusite ca drehugiec,_ se] — a-si pregiti din buna vreime tot ce-i trebue peutru ceva: ,Da bine thai stiut brudi !“—,,Bra- desti-ti din bunt vremi*. — oparealii cu api; uncrop pentru opiirit ceva. (a) — a opari veya cam de mintutala, — oparit in pri do mintulala, — femeninul cuyintuiul Jccalaz, = bucata (prin eliziune) Din futorul melitat, rigilat si periet se scot mal _ Mhulte caliti{] de cinepa, din care cea mal proasta& - _ Slat buat, /— partea de fier ce cipiuseste pe din liuntru butucul rojel la car. | — hichisurl, maruufnsurt. | WG — umbli budulac — fugar, umbli pe ascuns de frica unel pozne ce-a ficut-o. Sezice mai ales de- | Spre cel zipsiti cu ticdlosil, ce umbla laturile de rugine gi de fried, Guta. . «canted oi ep | fi — un fel de budai de ales unt. Tt e | ii — bueciii la cap 7 — un hudai mare. nu maj stie-@e face de bine ce i-: ,,de butae ci-t, faci atitla blazgonii*. |— a merge foarte hine Vitelor sau plantelor. Vitele cind sint jinute prea bine, sati plautele cind sint _ plise In paniint prea gras, burctsc. }) — btigui; trecut: o bulguit; indie. pres. buiguit, | buigui, buigute: se zive si buiguese, dar mal rar; subst butguialt. 1 — diminutiv ce se d& focului spre a imblinzi, prin dezmlerdare, pe spiritul co chinueste focul facindu-l }2 J40 SEZATOAREA si scoati un sunet deosebit vestitor de zile rele [focusoru hujoure |] buldzi [2] — 1.) a jngrimadi, 27. a sfarma prin pintece. hundve — om scurt si gros, indesat, rotofelt. _ hyrdth si buyjuy — ,burduf. a mi i feltfe ragina de pe mlastint, hurzului /a/ — a nelinisti, a tulbura, “so bursudit oremea® .— de unde pini‘acum era vreme bund, s-a strical — .s-0 hurzuluitu-se*. buntuzuj [a] — a gminti niste lucruri din loe sia leamesteos, va urma, ( ) 1. TEODORESOY om GURA LUMEI (snoavit) ‘rape vremei Tarmaroculul. Un mosneag voind si-si poartt nepotul prin tig la Falticent si yada frumuseturile de ji yromen iarmarociulut de Ja Sf. lie, cindirlea ¢& era cumiul si harnic la toate, porni ea nepo la tirg, luind cu @ si un magar, ca sé le du chila_si si se sue pe rind pe magar, cind i-or durea picioare Gatindu-se mal curat ca de obicel, intirnifind bine maga rul, punind pe ¢l traista cu merinde $i sumanele, cel do) t vatisi o porniré la drum. Merserd ef elt mersera si pe |i durindu-} picioarele, mogneagul tl sui pe magar. Pe drwy se intilnir& eu multime de lume: unia se duceau la tirg, al venean. Cel ce se intorceai de la tirg erau chefosi, puitinil fie-care cite o matic mindréi, cite eu un suvemir cum ait zice nol pantalonaril. Lind vizurd vamenil e& baetul merge calare si mosnci gul pe jos, Incepurd a-l oc&if: Ueigii-l soace, plodul drwiy lui! nu i-f Int rugine s& margi ealare, gsi bietul he s jos? Dac&-t prost mosneagul, ce si-i faci! Cel dot tuyarast, anzind vorbele oanienilor, se schimbarl haetul ducea magarui de fritt si mosneagul se sui calare. Mor sera ef ug cit merseri si numai ce auzira Yard-gi:SEZATOAREA gai '] crucea j jpu dracului! oare nu i-f lut rusine poack bitrint; Ca el s& sadi ca un Voda pe ma- Si se trudeasca pe jos? Si tacepuré a-I tlohil.— I, Ga s& impace lumea, lud gi pe biet calare pe amu amindol tovarisil mergeau ciilari. Uamenit Tneepurd a-i hiteti si may tare: javraé spureata! Da cum de te-o pus dracu si te | $i beleujatu cel de haet pe bietul magar, ec doars gi simte duvere! §i_baetul se detere pe jos, —lasind pe magar uila. Vremea era foarte frumoasi; 0 cilduri de te raspindea iu atmosfera, eu ctf soarele se sula lus. Cel dol calator? nu mat puteait de pieioare; ba- les rimasese in urma, mergind cam gchiop. yazindu-!, ziceau: acu de se indurd mosneagul ista si poarte baetul putea si-1 duca haramu ceala pe-amindo) ci-l de si sparge! — nostri ostenifi, poposira la o fintin’. Dupt ce b&u- agauari jos si se mal odihneasea. Baetul, care it la cele ve li se intimplase pe drum, intreab& pe ime mosule! Oare cum it Jumea asta?! Cind m’am al eli je megar, oamenil m'o hajocotit pe mine zi- cul ma ‘ndur ca si te las pe dumeta pe jos,.? Wal suit dumeta, te-o hitctit, zicthd, c& ,cum te in- ma lesi pe mine sa ma& trudesc“? Otnd ne-am suit © zis ci avem si omorim pe magar, gi etnd ni-o © zis c& suntem prosti? mosului, zise mosneagul, lumea asta nimene n’o , cA ,gura lumel numal pimintul 0 astapa". Da- ce enemies Sa te iei dupa curile came: apol apucl cimpit, ‘Viata lul e om einstit si cauta la dreptu, eine mun- ba gi sé roaga lu D-zen, acela n’are nevoe si se a nimdrul si treburile Jui vor werge strund,— )-1 I. Teodoreseu, din Cotirgas, Jud. Suceava) M. LUPESCU. Ca42 SEZATOAREA DIN BOTANICA PUPULARA Marui ~ Tn Radasiini [jud. Suceava] se cunos¢ urmatoarele soiutl de mere: a). a 2. 3. aie TOON Or ee to ee aie Ss 13. — Ste 16. 17. 19. 20. 21. 22. Mere varatice: Mere duict, ou fata aba si gustul culee. * » cn fata rosie #1 gustul dulce. a dé Jaligrad, fata alhd. gust dulce aspru. x coadise, fata alba, gust seru aspru Mere tomnatice, earl se pot tine pe iam: Mere domnesit, fata rosictica, gust dulee aspru muntenestt, robunde, fata rosictiva, gust dulog, » coadese, fata yinati rosit, gust acritl, drotuse, faja pogie, gust dulce. ros, fata rogie, gust dulce asprn. domuicece, fala alba, gust dilee. _viesit, fala rosie vinata, gust dulee aspru. crecinestt, fata galbinad, gust dulce aspru. popesti, fata alba, gust dulee, sunatoare, fata gilbio, gust dulee aspru. puresit, fata vosi . gust sileit. vorvodestt, fat rosieticé, gust dulee aspru verzisoare, {aia galbini, gust dutee. pere, fata alld, gust dulee, putin inte. figance, fata rosie neagra, gust dulee aspru. ursesf, fata rosie, gust duleé asprin. unse, fafa galbiina rosie, gust sileiti. retitale, rotiude, fata gallina, gust dulce asprti, chefresele, fata rosie vinatk, gust dulce. renete, fata vinité scortoasd, gust acru aspru, duct domnicele, tata galbana, gust dulce silciil, de semiufz, faja galbie, gust dulee aspru. f 4322333 3 399 3 33s 5 2 32DSEZATOAREA 43 Neere smeure, fata rosie vinta, gust dulce. fare nume, fala alba-galbie, gust dulee. nebunest?, foarte mar’ fata rosie, gust dulce aspru. turtse, fata alba rosie, gust dutee aspru. éescshi, fata vinta, gust salciit. gurguete, fala rosie dungati, gust dulee aspru. de dulce, mic) ca visina, fata rogie. , wrsestr, fata rogie dungata, gust dulce aspru. Padurete ernatice bune de pus la murat.: Padurefe on fata albi si gust aeru. , cu fata rosie si gust aera. i * cu fata alba si gust dulce j ja de mir domnese, useata, e bund de aprins prin casa, un miros frumos © borti intr'un mir domnese, se pune in ea piper Se coace la foe, si-l bun sa-| mintncl, pentra tusi. jele amestecate cu mere si puse la murat, fac un a vinul, insi nu-I hetitt, (Dupa Neculat Moisi Moisii, din Radigini) A. GOROVEL SS Strigtte In joc. cea lunci cu bulbuct en dol yoinieel de mina: a niste junc. unu-i {ine eofita, eit la juncani altul suge gurita; u noi, ciohant; niste buze subtirele neil Ja vitel de tref degete de-a mele, cu nol, fldcal. trage-o-ar hadea din ele ; ea din gardul cu nuele. mo bate si o i a mustreazi 275. Fose verde s'0 lalea bk unde “nsereazd; —hhal, flacat, la mindra mea a finttn’ si-{l_vedea ce zestre-avea:44 SEZATOAREA dona rufe, una rea, — Ca si ei cA am muere, | cea mal rea era pe°ea, da cu tine tot as mere. | eea mnal bund si-o cirpea; _ eind gi-o intorcea pe dos 279. Floare alba de pe Gruih, | eurgeat petecele jos, tu ai fost a ori si cui, | eff% frunza pe richitaé jar acu a nimarui. | cu-atitea petec! cirpita; Ti face metane 'n post Jar in dosul-titelor, gi if cere-a cut al fost. mama peticutelor; (Din satal Crucea, jud. Suceava) despre fara ungnreasca N. vasill numal dracu s’0 cirpeasca. 280. Am ayut si eu dragu{f, §-0 plesnit mincind graunje; am ayut si eu un socru, 276. Out e gust dé Ingurat $-0 perit mincind ¢a porcu. hu petascd fata ‘n sat; meargi-acasi s’ 0 petasci, De-i vedea prajina plina, ja-o0, mA, cA-i fata bund; de-i vedea prajina goala, las-o Ja mni-sa si moaré, (Din com, Goamele-Caprei, jud, Tagl) GH. 0, SACHELARI 281. Lele-al draculut sa fil de nu-l merge und’ te’nghil; hai lelicd Ja pirdii e-acolo i-i leacul teu. 232. Strigh popa din altar ci-ar s& batt pe olar, ci-a facut oala prea lung’ si n’ajunge’n fund s-o lingd, 277. Haide m& ci mere bine: niel 0 crisma nu raémine nebauti, nemtneata, erismarija nejucata, 283. Bogdaprosti mama soacih ci mi-al dat fati si vaci: 278.— Hat lelit& la vinat. vaca, Ga si mi hrineasca, — Baio, nu, ci am barbat. fata ca si ma-ndulceasca. (Din Widestt, jud. Suceava). ION MURARIV,Cin if di dimult nl ei ti-am urit. iit! din al (t) sat hi ci ti-am lasat, piea ma tredzise catiesa pi tini _inima’n mini; $1 s-aprindi uplios cu pini; ¢l-0 ramas ta tat’o ars. ome mii mingi ii to ramfi. nici, ma dizmnerdz , cu pere yerdz. aici, sinatoas? fos [t] bacuroast sara pin casi imeata la mast. -Puici, sinatoasi hin} ma du [c] la coasi, Tarbi si flort sarbatori. !, eii m-oF duci, [e] di vorbi dulci. nu di tat, n si ti mal vad. duci, n’ot vini i m-a dori: SEZATOAREA tece dzi'verdi grit marunt, gradina cu florili, frati cu surorili. Cin ag sti ci m-at dori, thapol ag mat yini. (Auzit do Ix Vasile Petrigor, de 44 ant, din Tatsrugi, jud. Sucsavay. AL VASILIU. 385. Frunzulita de tret nuct cuce, ence tu te duci; da p& mine cul ma lagi singurel si patimas, si cu gindul plin de dor ce ma sudue de mor? Frunzi verde de seumpie, pasiric’ fumurie, vin’ te-aseaz& colea’n vie s'und'te duct spune si mie, orl di-mi aripioara ta si ma trece Dundrea. Cuce, tu dacd-1 pleca, inima mea s’o ‘nirista si pe tine te-o plingea, tare réu s'0 vieta. pits 386. Frunz& verde avrameasa, cuce, pasire frumoas& cinti de’mbata a leasi, ¢& mat al citeva zile go si tacl, amar de tine, Cinta barim azi, c& pot, cinta ziua, cinta noaptea,46 SEZATOAREA si se mire lumea toata si pitule cu bucate, si corabile da balta. ec nal turme de berbect Svalt& verde pelinita, niel cireal dé Vvite’ntreg!. yin’ la mine’n gradinita —Sraltd ve verde de dudiu, si te-aseaza pe crachita, dar-ar Domnaul Dumnezet si im} cintd numal vie ea’ntr’o luna jumitate siiruta-{i-as gura tie. si-tl moara yitele toate, si-ml eln{l, ence, tot di dor si s& ti le jupoit et, ea miine, pouniine mor, si-m1 dai la vit& cite up lot, si m& duc d& pa pamint, peile si le am et. vin de cint&, ea te-aseult. Bogatul dae’ auzia, (Din com, Adamegtt, jud Teleorman), 1a dol argatl poruncea, MIH, ADAMESTEANU. pe Sérac cémi{ Ina, sapo! bine mi-! lega, 387. Frunzi verde de dudat, sintr’o pimniti-l punea. la cireiuma’n Fagidatt lar el de-acolo se&pa, unde bea si bun gi rati, Tar la bogat se ducea hea saracul eu hogatul sapoi iar ci mi-T zicea: de se minuna& tot satul. —Hojule de grecoteiii, Bogatul bea cu litra, cind te-oit prinde la zivoll, saracul bea cu vadra eu nviciuca sé te moth, —Aal, sirace, vreme rea, si te jupoiti ca pe ol, ce stal tu'mpotriva mea, cu pelea capulul tau ¢i n’al care ferecate sa mbrag | huzdugannol_ meu, ~"(Gpus de Poonatu-Oodia, din” com. com, PArgsovon!, jad, Romans}\) St. Ge. TOTES 388. Franza verde firde mure par on avut cind, de ce nu-l erisma ‘n padure si vad Wei cum se vind; | sa beu, sé nu vad’ nime? de-ar fi cucu char un leu | Da-l in vatra satului alm sa Teil unu si ett in calea barbatuluy; si cinte la capu met cite piharute beit cind mi-a fi mie mal rit. | atiiea clomege ieii. 390. Franzulita bobulut 339. Frunzi verde mirgirint la mijlocul eodrului Ma dusel Vinerea-n tirg gisil casa dorulul.SEZATOATEA 47 chiama-tn casi diupi masa, puse pili, bcarne fripta, ne dou cane, in chiparat H indulcit maul cel setrhit. at si m’o-ntrebat de vin le-am dat eit un pacat. un eae io ing “o indemnat dupa dezertat. neo cuniunat la a lut sat; m |-o aflat am dezertat Le Inat i m-o lasat fatr-a lui sat. m o’nyatat | hirtie-n sat E dite si si-l cat, Mi-mi cat barbatu; Jumatate ‘@-ireia parte. Cind a fost pe la cetate im! cerura ravag si carte, Ku atuncea-n cale-any stat si din gura am cuvintat: ravas si carte tio dat parintii cind m-al lust si te-ai dus gi m-al lasat nicl intr-o sama nedat. Mai soaté si mai firtate! se vede e& n’avem parte, partea si cu bineie ni ’at luat edpeinit bata-1 toate ailele. 392. Foae verde tre! zmicele colea-1 jos in prundurele rasar maicd doud stele dou& stele roguoare: unas] micd, una-I mare parea-s dowd sorioare. Cca mal mare tot plingea va Mal mic'aga zicea: Tact sorioaré nu plinge c’auzi maica mea ce zice c& pe noi ne-a marita und-u sus pe Tutova cind_s'or intlini muntit ne-om mat vedea parintii; cind s'a-nttlni_ yal om minca dintr’o (Din joa. Sageren Culese de M. LUPESCU,48 SEZATOAREA DESCINTECE De serpe. TXIh. Pasfre pistrue—pe anin se sue— Aninul s-a aprins— ploaea mi |-a stins.— Tatavel de alun—gerpe mort in drum vii de vita legat—limbi de serpe mort. (Spus de Stan M. Poenariv, din com. Catanele. jud. Doij.) De fape. Pleeal pe cale, pe cirare—cérarea-I pe eimpul al mare. Ma ‘ntilnit ¢'o fats mare—cu fapa ’n spinare.— Ma ‘ntapi— ma ngcia — Ku cu limba le-oii descinta— toate fapile le-vlf aduna—la mare le-oli trimetea — in copitele ciutelor le-vif) baga,—e’acolo sint trel fete de cral— collate, — huzate — cu mescle puses—c¢u faclii aprinse — cu toate fapile strinse.— De virf-le-a apuvat — radacina li-a secat—din min!, dis coate — din vasele toate. (Spas de mama Iui Stoian Gaind, din Catane). De fritmintat de coptt, Pentru copil de framintat —la albie cu daracu am dogs eintat:—fugi junghiule—fogt tapule—dela X...—din sgirciul nasulul— din fata obrazulai—din mini, din coate—din on sele toate. (se spune de trif ori). [Spus de Maria Pl. Viigcianu, din Oatane}. Culese de STEFAN St, TUTESOU, SH BIBLIOGRAFIE lames Deans. Zaées from tie Totems of the Hidery. Chicago, 18¥8.— Un elegant volum In 16 de 96 pagine, ot ilostratiun, tiparit nual in 600 exemplare, Luerarea con pune volumul Tl din ,Analele Asociatiunel internationale dg fulklor* din Chicago, gi e editata de Osear Lovell Trigga, unul din Directoriy Comitetulul Asociaticl— In aceasta uso: ciatie, este reprezentata si Romania prin d. Artur Gorovel, ca vice-Presedinte, 1) Vea vol 1, p. 118, 200; vol. I p, $9, 184) vol. II, p. 118; vat IV, p. 108