Motivatii ale comportamentelor

sociale si satisfactia relationala in

familie

Avadeni Natalia
Bajan Violeta Florica
 REZUMAT
 Cercetarea isi propune sa puna in evidenta unele
dintre sursele marilor si micilor conflicte cotidiene in
relatiile parinte-adolescent.Este vorba despre
pozitionarile diferite pe axa inchidere-deschidere
cognitiva si despre impactul acestora asupra
satisfactiei familiei.Cercetarea surprinde ,astfel,cum
deschideri cognitive a adolescentilor i se opune o
relativa inchidere cognitiva in partea parintilor,si cum
climatul familial poarta amprenta diverselor tipuri de
pozitionare pe aceasta axa.
 Axe de reflectie
 Cercetarea se plaseaza in planul relatiilor de familie,al relatiilor mai mult
sau mai putin conflictuale dintre parinti si copii,in special adolescenti,si isi
propune in evidenta unele dintre cauzele neintelegerilor si tensiunilor
existente. Mai concret,este vorba despre descrierea relatiei parinte-
adolescent din punct de vedere al trebuintelor vs. evitarii cognitive de
inchidere si al satisfactiei relationale.Conceptul central al cercetarii este ce
al motivatiei,ca structura cognitiv-dinamica ce dirijeaza comportamentele
cotidiene,concept analizat in aceasta cercetare la nivelului
comportamentului social.
 Termenul general si abstract de motivatie a fost utilizat pentru a desemna
aspectul dinamic si directional al comportamentelor.Cercetarea de fata
abordeaza problematica motivatiei in aria comportamentului social ,a
relatiei subiectului cu situatiile semnificative ale lumii sociale prin
intermediul unor terbuinte de natura cognitiva,trebuinte ce se afla la
originea activitatii in care mecanismele de tratare a informatiilor ocupa un
loc preponderent.
 OBIECTIVE
 Cercetarea si-a propus sa analizeze relatia parinte-copil, o relatie
asimetrica,o relatie in care partenerii joaca roluri distincte,au puteri
diferite,unul fiind dominant,iar celalalt dependent.Acest tip de relatie
complementara este stabila,dar poate acumula tensiuni.S-a ales o astfel de
relate bazata pe asimetrie de putere,pentru ca ea este dificil de
negociat,poate deveni rigida si repetitiva,conducand spre situatii
conflictuale si alternand astfel satisfactia relationala.Printre aspectele
motivationale ale comportamentului social enumeram si trebuinta cognitiva
de inchidere pusa in evidenta de A.W.Kruglanski.Ea se refera la atitudinea
fata de ordine si structura la prezibilitate,la reactiile in fata
ambiguitatii.Prezenta cercetare si-a propus sa analizeze trebuinta de
inchidere la nivelul a doua grupuri sociale,grupuri caracterizate prin
statusuri diferite (parinte-copil) si prin varste diferite (adult-adolescent).
 IPOTEZE
Pentru a investiga aceasta problematica s-au facut urmatoarele
ipoteze:
 Ipoteza 1. Daca parinti si adolescenti se pozitioneaza diferit pe
axa trebuintei cognitive de inchidere,atunci acest tip de
pozitionare constituie o caracteristica a celor doua categorii
investigate.
 Ipoteza 2. Daca parinti si adolescenti care se pozitioneaza
apropiat pe axa inchidere-deschidere cognitiva resimt o
satisfactie relationala mai mare decat parinti si adolescenti care
se pozitioneaza distantat pe aceeasi axa,atunci aceste diferente
relative de pozitionare influenteaza calitatea climatului
familial.
 Instrumente de cercetare
 Calitatea relatiilor adolescent-parinte a fost masurata cu
ajutorul Indexului de relatii familiale elaborat de Walter W.
Hudson(1988,p.103),chestionar care masoara satisfactia
relatiilor din cadrul familiei.Scorurile joase reflecta un nivel de
satisfactie in familie.Cu cat scorul este mai ridicat cu atat este
mai mare insatisfactia,ceea ce necesita reflecti asupra modului
in care familia munceste si traieste impreuna.
 Motivatia comportamentului social a fost analizata din punct
de vedere al trebuintei cognitive de inchidere nespecifica cu
ajutorul Scalei trebuintei pentru nchidere ,elaborata de D.M.
Webster si A.W. Kruglanschi(1994).
 Subiecti
 Cu ajutorul acestor probe au fost analizati 176 de subiecti,dintre care 103
parinti si 73 de adolescenti.Familiile investigate au avut urmatoarea
structura:
-31 de famili compuse din 2 parinti si un copil adolescent,ceea ce
inseamna 124 de relatii interpersonale;
-40 de famili formate dntr-un parinte s un copil ceea ce inseamna 80 de
relatii nterpersonale;
-o familie formata dintr-un parinte si 2 adolescenti,ceea ce inseamna 4
relatii interpersonale;
Din aceasta detaliere rezulta ca au fost analizate 208 relatii interpersonale.
De-a lungul investigatiilor a mai fost utilizat un lot de 45 de subiecti adulti cu
varste cuprinse intre 36 si 52 de ani ,care nu au copii.Acest lot a fost
compus din 28 de subiecti de sex feminin si 17 subiecti de sex masculin.
 Reprezentarea si interpretarea
datelor
 In urma demersului de verificare a primei ipoteze se poate constata
existenta unei diferente consistente de pozitionare pe axa de inchidere-
deschidere cognitiva intre parinti si copii lor adolescenti.
Climat Ordine Previzib. Decizie Ambigui Spirit Scor
familial
t. totol

Parinti 29,9 8,8 7,2 4 6,8 5,9 23,9

N=103

Adulti - 8,6 7,0 4,6 6,3 5,3 19,2

fara copii
N=45

Adolesc 27,38 4,3 3,2 3,8 2,8 2,7 16,8

enti
N=73
 Analiza semnificatiei diferentelor intre mediile
obtinute de parinti si copii la testul de trebuinta
de inchidere este semnificativa dn punct de
vedere statistic,in sensul ca parinti au o
trebuinta de inchidere semnificativ mai
accentuata decat adolescenti.Aceasta afirmatie
este sustinuta si de faptul ca parintii au o
trebuinta de inchidere semnifcativ mai
accentuata si decat adulti care nu au copii.
 In continuare s-a urmarit analiza diferentelor dintre mediile obtinute de parinti si
adolescenti la sub-scalele probei de inchidere.Este vorba de trebuinta de ordine,de
previzibilitate,de decizie prompta,toleranta scazuta la ambiguitate si inchidere a
spiritului.Se pot observa atat diferente cat si asemanari intre adolescenti si parintii
lor referitor la sub-scalele probei de trebunta cognitiva de inchidere.
 Pentru a verifica cea de-a doua ipoteza ce sta la baza cercetarii s-a calclat diferenta
dintre scorurile obtinute de membri diadelor la proba trebuintelor de inchidere si s-a
luat in consideratie calitatea climatului familial perceput de aceste diade. Pentru a
imparti lotul dupa criteriul calitati climatului familial s-a pornit de la media obtinuta
la Indexul de relatii 28,8 la care s-a adaugat si s-a scazut 1 sigma =10,3.Astfel s-au
obtinut urmatoarele categori: -categoria subiectilor care percep un climat
satisfacator in familie care cuprinde 43 de subiecti cu scoruri sub 18,5.
-categoria subiectilor care percep un climat mediuu satisfacator care cuprinde un nr.
de 123 de subiecti cu scoruri cuprinse intre 18,5 si 39,1
-caregoria subiectilor care percep climatul din familie ca fiind nesatisfacator ,unde
sunt inclusi un numar de 42 de subiecti cu scoruri peste 39,1.Calculele statistice
arata ca un procent semnificativ mai mare de subiecti care intretin relati
satisfacatoare,se inscriu in categoria 0 clase,decat cei cu relatii percepute ca fiind
nesatisfacatoare.
 CONCLUZII
 Cercetarea si-a propus sa studieze aspecte ale motivatiei comportamentului social la
nivelul familie,aspecte mai putin investigate experimental in literatura de
specialitate.Datele obtinute au scos in evidenta pozitionari diferite ale parintilor si
adolescentilor in ceea ce priveste intensitatea trebuintei cognitive de inchidere,in
sensul ca parinti par a fi semnificativ mai “inchisi” decat copii lor.In
concluzie,credem ca se poate afirma posibilitatea ca tensionarea climatului familial
sa isi afle una dintre cauze in comportamentele cu motvatii diferite,dictate de
trebuinte de inchidere – deschidere cognitiva a intensitati diferite.Aceste rezultate
conduc catre cateva interogatii:starea de razboi,de la rebeliunea deschisa la
rezistenta subtila s ascunsa dintre adolescenti si parinti poate fi redusa?Pozitionarile
diferite pe axa inchidere – deschidere pot fi negociate de catre parinti si
adolescenti?Care pot fi factori care pot creste satisfactia in familie prin ameliorarea
relatiilor parinte-copl?
 Toate aceste intrebari cer un raspuns deoarece modul de a vedea,simti si de a stabili
raporturi cu ceilalti isi are sursa si in particularitatile convietuiri cu familia,caci
familia constituie spatiul unde se construiesc prototipuri pentru toate celelalte
relatii,de supra- sau subordonare,de complementarlitate sau reciprocitate cu
nenumaratele noante afective care la coloreaza.
 BIBLIOGRAFIE
 REVISTA DE PSIHOLOGIE ,EDITURA
ACADEMIEI ROMANE,2009.