Conceperea tunsorii: noţiuni de armonizare a formelor, criterii de alegere a tunsorii,

corelarea formei feţei şi a craniului cu tunsoarea elemente de individualizare a tunsorii:

proporţiile, echilibrul şi distribuţia părului, simetrie şi asimetrie potrivite liniilor feţei
clientului, look echilibrat, linia stilului, alegerea cărărilor, originalitate, evidentierea
trăsăturile frumoase şi atenuarea imperfecţiunilor

TAIEREA PARULUI/DISTRIBUIREA PE PORTIUNI

Împărţirea pe porţiuni este o etapă fundamentală în obţinerea unei

coafuri simetrice. Pentru majoritatea tunsorilor, părul se împarte în
următoarele porţiuni: ceafă, părţile laterale, partea frontală şi creştet.

Este important ca atunci când faceţi cărări sau urmăriţi şuviţa

conductoare pentru a da formă tunsorii, să lucraţi cu porţiuni ordonate şi
precise. Porţiunile definite trebuie să corespundă cu linia tunsorii. De
exemplu, dacă linia tunsorii este orizontală, ar trebui să delimitaţi
porţiuni orizontale sau, dacă linia tunsorii este curbată, ar trebui să
delimitaţi porţiuni oblice.

De asemenea, trebuie să luaţi în considerare caracteristicile capului

clientului dumneavoastră – poziţia ochilor şi a urechilor, forma nasului,
linia de creştere a părului, etc. Asiguraţi-vă că împărţiţi părul în suficiente
porţiuni. Cu cât împărţiţi părul în mai multe porţiuni în zona gâtului, în
părţile laterale şi în partea frontală, cu atât va fi mai uşor să executaţi
tunsoarea. Nu uitaţi, dacă împărţiţi părul în porţiuni ordonate, liniile de
tundere vor fi mai precise.

Folosirea liniilor conducătoare este foarte facilă. Liniile conducătoare

reprezintă secţiuni special pregătite. Fiecare este tăiată în aşa fel încât
atât lungimea, cât şi şuviţele care determină lungimea să fie vizibile.
Aceste linii conducătoare pot fi folosite pe parcursul procesului de
realizare a tunsorii, ajutând la obţinerea unor lungimi egale şi precise.
Dacă nu aveţi linii conducătoare pe care să le urmaţi (sau nu le respectaţi
pe cele pe care le aveţi), este foarte posibil ca la final tunsoarea realizată
să nu fie egală şi armonioasă.
Prima linie conducătoare
După ce aţi ales stilul şi lungimea tunsorii, puteţi tunde prima linie
conducătoare. Aceasta va reprezenta baza tunsorii. Atunci când învăţaţi
tehnicile de bază în domeniul coafurii, este important să înţelegeţi de
asemenea conceptele de bază ale tunsorii.

Spre exemplu, dacă sunteţi începător e recomandat să începeţi prin a

învăţa cum trebuie să tundeţi forma perimetrului. Aceasta vă ajută să
creaţi baza tunsorii sau forma exterioară a tunsorii. Forma exterioară vă
va oferi, la rândul ei, linia conducătoare de care aveţi nevoie pentru
crearea formei interioare a tunsorii (cea care este creată prin folosirea
tehnicii tunsului în straturi).

Şuviţele care determină lungimea tunsorii

Fiecare tunsoare are la bază un anumit tipar de tundere. (Pentru tipare de
tundere, citiţi paginile dedicate diferitelor tipuri de tunsori.) Înpărţiţi
suprafaţa capului în segmente şi respectaţi tiparul de tundere specific
tunsorii alese. Veţi obţine astfel tunsoarea pe care clientul şi-o doreşte.

Indiferent de metoda de tuns aplicată, veţi folosi întotdeauna unghiurile.

Cele mai importante două unghiuri de luat în considerare sunt:   

 unghiul dintre păr şi cap, atunci când ţineţi şuviţa la distanţă faţă de cap; şi
 unghiul din care tundeţi o şuviţă. În funcţie de cum ţineţi degetele şi cum mişcaţi mâna,
puteţi controla modul în care tunsoarea se aşează şi cum se distribuite greutatea părului.

Linii de tunsoare şi contururi

Linia conturului şi linia tunsorii sunt liniile create de vârfurile părului
atunci când ţineţi şuviţele întinse la o anumită distanţă faţă de cap sau
când pieptănaţi o şuviţă drept, urmând linia scalpului.

Urmaţi conturul capului în fiecare etapă a tunsorii. Urmaţi curbele liniilor

de contur în stabilirea formei tunsorii finale. Există mai multe linii de
contur de care trebuie să ţineţi cont:  

 de la o ureche la alta
 de la frunte la bază
 de la ceafă, din părţile laterale şi din faţă. Conturul cefei şi conturul frontal sunt şi linii
conducătoare în procesul de tundere.

Pentru a afla mai multe informaţii despre unghiuri, consultaţi secţiunea

Mişcarea părului.

Mişcarea părului
A tunde părul este o artă. Un bun coafor ştie cum să tundă bine.

Înainte de a începe să tundeţi părul, trebuie să înţelegeţi tehnicile

implicate de această acţiune.

Ca stilişti, trebuie să fiţi capabili să realizaţi tunsori care presupun

folosirea diferitor tehnici de tuns. Trebuie de asemenea să fiţi capabili să
adaptaţi aceste tehnici la cerinţele fiecărui client în parte şi la tipul său de
păr.

Crearea unei tunsori presupune precizie, atenţie precum şi abilităţi

tehnice solide. Pentru a crea mişcare şi echilibru, trebuie să ştiţi totul
despre păr.

Trei moduri de a tunde părul

După ce ajungeţi să stăpâniţi tehnicile de bază, vă veţi putea permite să
fiţi mai creativi.

Indiferent de ţara sau locul din care proveniţi, există doar trei moduri de
a tunde părul:

 Orizontal
 Diagonal
 Vertical

Aceste moduri de a tunde stau la baza tuturor tehnicilor de tuns. Prin

urmare, oricare ar fi tehnica pe care o învăţaţi, ea include unul dintre
aceste trei moduri de a tunde.

Orizontal – linia de tăiere a părului merge de-a curmezişul capului

Se optează pentru liniile orizontale atunci când se doreşte realizarea unei
tunsori cu un perimetru uniform (o tunsoare dreaptă, cu lungime egală
peste tot; spre exemplu tunsoarea de tip bob clasic).

Secţiunile orizontale vă ajută să consolidaţi greutatea şi lungimea în

coafurile realizate.

Diagonal – linia de tăiere sau secţiunile merg de-a curmezişul formei

capului
Secţiunile diagonale sunt folosite de obicei pentru tunsul pierdut. Spre
exemplu, în cazul tunsorii de tip bob pierdut, folosiţi secţiuni diagonale
în zona cefei.

În cazul tunsului pierdut, părţile superioare ale secţiunilor sunt lăsate mai
lungi, iar cele părţile inferioare sunt mai scurte.

Vertical – liniile de tăiere sau secţiunile

Această metodă implică folosirea unor secţiuni verticale de-a lungul
formei capului. Ca urmare sunt create straturi care duc la reducerea
greutăţii şi lungimii.

Există o serie de alte tehnici de tuns în straturi pe care le puteţi folosi.

Mişcarea părului
Mişcarea părului reprezintă direcţia în care „cade” părul de la rădăcini
până la vârfuri.

De ce contează mişcarea părului?

Mişcarea părului influenţează tunsoarea pe care o veţi alege pentru
clientul dumneavoastră.

Tunsoarea este o îngemănare a formei şi a aspectului. Puteţi obţine

această îngemănare aranjând părul clientului într-o manieră potrivită,
echilibrată, care să avantajeze forma capului clientului şi trăsăturile sale
faciale. Tunsoarea trebuie să pună în valoare aspectul fizic şi să
completeze look-ul clientului.
Trebuie să ţineţi cont de toate caracteristicile părului clientului
dumneavoastră, orice aţi face. Aceste caracteristici vor influenţa tunsorile
alese, metodele utilizate pentru realizarea lor, precum şi aspectul final.

Caracteristici care trebuie luate în seamă:

 Direcţia de creştere a părului

 Forma capului
 Protuberanţe care ar putea influenţa modul în care doriţi să cadă părul în final, şi anume
urechi, umeri şi curbura spatelui
 Tipul de păr, şi anume drept sau ondulat
 Lungimea părului. Aceasta este singura caracteristică pe care coaforul o poate controla.

Lungimea părului
Părul se mişcă în direcţia de creştere până în momentul în care lungimea
şi greutatea sunt suficient de mari pentru a-l trage într-o altă direcţie.

Părul lung este greu. Greutatea face ca părul să cadă drept, de la rădăcini
până la vârfuri.

Părul scurt are o greutate mică şi se mişcă în direcţia de creştere.

Părul creşte cu aproximativ 1,27 cm pe lună (în cazul persoanelor

sănătoase). Majoritatea foliculilor vor produce fire de păr cu o lungime de
71 până la 91 cm, dacă acestea nu sunt tăiate.

Ţinând sub control lungimea şi greutatea părului, veţi putea controla

mişcarea părului – direcţia de creştere- în întreaga tunsoare.

Principalele două tehnici de tuns pe care le puteţi folosi pentru a ţine sub
control lungimea şi greutatea părului sunt:

 tunsul pierdut
 tunsul în straturi

Cele două tehnici pe care le puteţi folosi pentru a influenţa forma, dar şi
lungimea şi greutatea părului sunt:

 tunsul pierdut inversat

 tunsul în straturi
Tunsul pierdut
Aceasta reprezintă tehnica ce implică tunderea părului ţinut într-un unghi mai mic
de 90 de grade faţă de cap.
Tunsul pierdut presupune crearea unor lungimi diferite în straturile superioare şi
în cele inferioare ale unei porţiuni de păr.
Această tehnică este caracterizată prin unghiul pe care creează între vârfurile
firelor de păr mai lungi şi cele ale firelor mai scurte. Tunzând părul în felul acesta
puteţi ţine sub control greutatea şi lungimea conturului tunsorii realizate. Tehnica
vă permite să direcţionaţi părul în faţă sau în spate de-a lungul perimetrului
tunsorii.
Tehnica este de mai multe tipuri, în funcţie de forma vizată:
 pătrată
 curbată
 diagonală
 scurtă

Există câteva reguli de bază care se aplică tunsului pierdut prin care sunt ţinute
sub control greutatea şi lungimea părului. După ce veţi înţelege cum şi în ce
condiţii se recurge la ridicarea părului la un unghi mai mic de 90 de grade şi
direcţionarea cu ajutorul pieptenelui, veţi putea putea folosi într-o manieră
creativă tehnica tunsului pierdut.
 Ridicarea părului la un unghi mai mic de 90 de grade: raportându-vă la linia conducătoare pentru
conturul tunsorii, distanţaţi părul de cap, ridicându-l astfel încât să formeze cu acesta un unghi nu mai
mare de 90 de grade. Aplicarea acestei metode duce la reducerea greutăţii părului şi la crearea unor
linii mai domoale.
 direcţionarea cu ajutorul pieptenelui: pieptănând părul spre un punct lung, daţi greutate conturului
şi creaţi o formă mai grea; pieptănând părul spre cel mai scurt punct, creaţi mai puţină greutate, dar
mai multă mişcare.

Tunsul pierdut inversat

Această tehnică este folosită în special în cazul părului care are o lungime
uniformă. Un exemplu evident pentru utilizarea acestei tehnici este tunsoarea de
tip bob clasic drept. Părul este pieptănat spre cel mai lung punct. Astfel, diferitele
perimetre se suprapun şi părul se poate răsuci.
Tunsul în straturi
Această tehnică ţine sub control lungimea şi greutatea părului în cadrul
perimetrului tunsorii.
Tunsul în straturi este tehnica ce implică tunderea părului prin poziţionarea lui
într-un unghi egal sau mai mare de 90 de grade de cap. Principiul care stă la
baza acestei tehnici este utilizarea liniilor drepte şi a unghiurilor pentru a crea
greutate şi volum. Puteţi tăia părul astfel încât să obţineţi lungimi similare, creând
o formă uniformă, sau puteţi să tundeţi părul astfel încât să obţineţi lungimi
diferite. Veţi alege între aceste variante în funcţie de tunsoarea pe care doriţi s-o
creaţi.
Tunsul în straturi poate fi folosit pentru crearea unor forme şi unghiuri diferite.
Puteţi folosi una singură sau mai multe metode de creare a straturilor în cadrul
unei tunsori.
Decizia cu privire la metoda folosită trebuie să se bazeze pe:
 analiza făcută cu privire la părul clientului
 analiza făcută cu privire la client
 lungimea solicitată
 rezultatul final scontat
 marginea tunsorii, adică dreaptă sau estompată

Consultaţi paşii următori pentru a obţine mai multe detalii cu privire la tehnicile de
tuns în straturi.
Forma capului este importantă. Ea reprezintă punctul de pornire în
stabilirea coafurii. Toate elementele tunsorii sau coafurii - proporţii,
echilibru şi distribuire a părului - trebuie să fie decise în funcţie de forma
capului.

Tineţi cont şi de celelalte trăsături ale clientului (ochi, nas şi bărbie)

pentru a crea tunsoarea care i se potriveşte acestuia. (Vezi Regiunile
capului )

Elementele care pot influenţa căderea naturală a părului sunt, spre

exemplu, urechile, umerii, linia spatelui.
Înainte de a alege o coafură, observaţi forma şi dimensiunile corpului
clientului şi postura acestuia. Toate aceste caracteristici vor influenţa
decizia dumneavoastră. Spre exemplu:

 în cazul persoanelor corpolente, coafurile zbârlite nu sunt neaparat flatante, iar

tunsorile scurte pot afecta simetria optică a aspectului clientului
 în cazul persoanelor înalte, o tunsoare înaltă le poate face să pară mai înalte
 în cazul persoanelor scunde, o tunsoare plată le poate face să pară mai scunde.

Observaţi forma umerilor clienţilor dumneavoastră şi linia spatelui său.

Ambele caracteristici influenţează într-o mare măsură aspectul final al
coafurii. Evitaţi coafurile rotunjite, dacă clientul are umeri rotunzi sau un
spate cu aceeaşi formă. În aceste cazuri e de preferat o tunsoare lungă,
care să contribuie la obţinerea unui aspect mai armonios.

Alte elemente care influenţează alegerea coafurii:

 ochelarii – părul trebuie să fie tuns/ coafat astfel încât să nu ajungă pe faţă
 urechile mari sau aparatul pentru auz – părul trebuie să fie tuns/ coafat astfel încât
şuviţele să acopere urechile
 Printr-o coafura simetrica intelegem ca stilul si tunsoarea sunt intr-un echilibru perfect pe
ambele parti ale fetei. Majoritatea coafurilor respecta aceste proportii, cu
exceptia coafurilor cu parul prins ce prezinta breton lateral, impletituri sau alte tipuri
de accesorizari in plus.
 Coafurile simetrice pot fi reprezentate usor prin cocuri deosebite ce pot fi purtate diferit in
functie de ocazie, coafuri cu volum ce se preteaza atat parului drept, cat si celui cret,
precum si traditional coafura half-up, ce poate fi purtata la ocazii casual sau la evenimente
formale.
Coafurile simetrice sunt traditionale, insa stilurile angulare, realizate pe niveluri,
constituie noul clasic, specific celor care nu se tem sa experimenteze si sa isi poarte o
coafura intr-un stil flamboiant, propriu personalitatii sale. Coafuri in linii drepte -
accentul in breton
Bretonul este, de departe, cel mai expresiv element dintr-o coafura, intrucat in forma sa sta reusita
tunsorii in relatie cu forma fetei. Insa cu toate regulile si calculele matematice care au stabilit
lungimea si forma potrivita pentru tipul de fata, tendintele ne propun cu fiecare sezon, modele care
vin in contradictie cu toate normele luate in calcul anterior.

Motivul? Caracteristica de baza a bretonului - versatilitatea. Dat fiind faptul ca felul in care ne
purtam bretonul ne poate schimba total fizionomia, stilistii experimenteaza numeroase tunsori
si coafuri cu breton, care pun in valoare acest element aflat in permanenta schimbare.
Nu intamplator am folosit termenul fizionomie, intrucat si relatia dintre expresiile proprii fiecarui
individ si trasaturile sale determinate genetic este, cel mai adesea, o constanta datorata felului in
care acest breton ne incadreaza chipul.

In prezent, incadrarea de care am vorbit mai sus nu mai este simetrica, eleganta echilibrului clasic
fiind inlocuita de forme de breton spectaculoase, curajoase sau funky

Bretonul asimetric, popularizat prin tunsori par scurt purtate de Rihanna acum ceva ani, aduce
un plus de versatilitate oricarei coafuri in linii drepte.
Tuns gradual, de la scurt, la lung, pana sub pomete sau barbie, bretonul este adeseori manipulat cu
ajutorul unor lame taioase, ce ii confera acea linie dreapta, geometrica.

Coafuri in linii drepte - tunsoarea bob pentru par drept

In ciuda faptului ca versatilitatea tunsorii bob se preteaza si pentru parul cret sau ondulat, la origini
(respectiv, inainte ca stilistii sa descopere metodele potrivite pentru a tunde parul cret),
acest model era specific parului drept.