METROLOGIE INDUSTRIALA

TEMA DE CASA
METROLOGIA PRESIUNII

PROFESOR: CONF.DR.ING CHIVU OANA

STUDENT: Stefan Alexandru Mihai

GRUPA: 631 CB
1.Definirea temei

Presiunea este definită ca o forță care acționează(uniform si perpendicular)asupra unei

anumite zone.

Este o mărime fizică egală cu raportul dintre valoarea acestei forțe și aria suprafeței
corpului respective.

forta F
Presiunea = =
suprafata unitatii A

Presiunea este un parametru de stare dintre cei mai importanti care caracterizeaza
starea unui fluid. Ea se defineste ca fiind raportul dintre forta cu care un fluid actioneaza
asupra unei suprafete si aria acesteia. intr-un punct al fluidului considerat ca mediu
continuu, presiunea este independenta de orientarea suprafetei pe care se exercita,
avind aceeasi valoare in toate directiile. Suprafetele orizontale sunt plane de presiune
statica egala.in cazul fluidelor inchise intr-un recipient, presiunea este independenta de
forma geometrica a acestuia.

In interiorul fluidelor fiecare strat serveste drept suport pentru toate straturile de
deasupra lui.In cazul lichidelor presiunea determinata de aceste straturi poarta
denumirea de presiune hidrostatica. Gazele fiind compresibile, actiunea dintre straturile
care le compun face ca densitatea sa fie cu atit mai mare cu cit stratul este plasat mai
jos. Prin urmare si presiunea statica a gazului va creste in acelasi sens. in practica,
intrucit densitatea gazelor este foarte mica in comparatie cu cea a lichidelor, se poate
considera ca presiunea gazelor dintr-un recipient este aceeasi in orice punct al acestuia

2.Tipuri de presiuni

1. Presiunea atmosferică

Reprezintă presiunea exercitată de aerul din atmosferă asupra scoarței terestre.

Atmosfera, care înconjoară globul pământesc, exercită o presiune anumită asupra
suprafeței pământului și asupra tuturor oamenilor, animalelor și obiectelor, care se află
pe el. Presiunea se măsoară cu barometrul și valoarea ei poate fi exprimată în mai
multe unități de măsură, cel mai adesea în milimetri coloană de mercur (torr), dar și în
kiloPascali sau atmosfere. Presiunea atmosferică la nivelul mării este de cca. 760 mm
coloană de mercur (101325 Pa).De la valoarea de 760 mmHg provine denumirea de
atmosferă fizică.
 2. Presiunea hidrostatica

Este presiunea statică exercitată la un anumit nivel în interiorul unui lichid, determinată
de greutatea coloanei de lichid aflată deasupra acestui nivel.

3. Presiunea osmotică

Este presiunea care trebuie să fie aplicată unei soluții pentru a împiedica trecerea
solventului în sensul natural de difuzie printr-o membrană semipermeabilă. Presiunii
osmotice a unei soluții a unei substanțe îi corespunde o energie potențială osmotică la
fel cum presiunii hidrostatice a unei coloane de lichid îi corespunde o energie potențială
hidrostatică.

4. Presiunea absoluta( pa.)

Presiunea absoluta reprezinta presiunea unui fluid considerata fata de zero absolut de
presiune. Este presiunea care se utilizeaza in toate relatiile termotehnice;

5. Suprapresiunea (ps)

Cand in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mare decit presiunea
atmosferica, diferenta dintre acestea poarta denumirea de suprapresiune sau presiune
manometrica;

6. Depresiune (pV)

Cand in instalatiile tehnice presiunea absoluta este mai mica decit presiunea
atmosferica, diferenta dintre acestea poarta numele de depresiune, subpresiune,
vacuum sau presiune vacuummetrica.

7. Presiunea statica (pst)

Presiunea statica reprezinta presiunea care se exercita pe suprafata plana de separare

dintre doua mase de fluid aflate in miscare;

8. Presiunea totala (ptot)

Daca intr-un curent de fluid se introduce un obstacol viteza fluidului devine zero iar
intreaga energie cinetica specifica a fluidului se manifesta sub forma de presiune.
Presiunea din acest punct de oprire (de stagnare) poarta denumirea de presiune totala;

9. Presiunea dinamica (pdin)

Presiunea dinamica se defineste ca diferenta dintre presiunea totala si cea statica dintr-
o sectiune transversala printr-un curent de fluid;

pdin = ptot – pst

w2
pdin=
2

3.Cazuri particulare ale presinunii

1. Presiune statică

Presiunea statică, notată de obicei pst este presiunea interioară a unui fluid, măsurată
cu un aparat care se mișcă cu aceeași viteză ca și fluidul. De exemplu, pe pereții unei
conducte se exercită presiunea statică a fluidului care curge prin ea.

2. Presiune dinamică

Presiunea dinamică , notată de obicei pdin este presiunea suplimentară a unui fluid
care s-ar lovi de o suprafață și ar fi obligat să-și consume complet energia cinetică. Ea
se exprimă prin relația:

v2
pdin =
2

Unde:

ρ este densitatea fluidului, în kg/m3,

v este viteza, în m/s.

3. Presiune de stagnare

Presiunea de stagnare este presiunea pe care ar exercita-o un fluid în mișcare dacă ar

fi forțat să se oprească. Dacă un fluid se mișcă mai repede, presiunea sa de stagnare
crește. Presiunea statică și presiunea de stagnare sunt legate de numărul Mach al
fluidului. A se vedea și ecuația lui Bernoulli, care însă este valabilă doar pentru fluide
incompresibile.

Presiunea unui fluid în mișcare poate fi măsurată cu un tub Pitot, conectat la un

manometru.

4. Presiune hidrostatică
Presiunea hidrostatică este presiunea datorită greutății unui fluid.

p=dh

Unde:

ρ (rho) este densitatea fluidului (ex. densitatea apei este practic 1000 kg/m3);

g este accelerația gravitațională (convențional 9,80665 m/s2 la suprafața mării);

h este înălțimea coloanei de fluid, (în metri).

5. Presiune parțială

Este presiunea ipotetică a unui anumit gaz dintr-un amestec. Presiunea parțială
corespunde în acest caz presiunii ipotetice exercitate de acel gaz dacă ar ocupa singur
tot volumul amestecului de gaze, conform Legii lui Dalton. Se bazează pe
transformarea izotermă virtuală.

6. Presiune de explozie sau deflagrație

Presiunile de explozie sau deflagrație sunt create prin aprinderea gazelor explozibile, a
aerosolilor, a suspensiilor în spații închise sau deschise. Aceste presiuni se propagă
sub forma unei unde de șoc.

7. Presiune negativă

Deși presiunile sunt de obicei pozitive, în câteva cazuri se întâlnesc presiuni negative:

Când se discută de presiuni relative. De exemplu, o presiune absolută de 80 kPa poate

fi exprimată ca o presiune relativă de -21 kPa (adică 21 kPa sub presiunea atmosferică
de 101 kPa). În tehnică se spune "o depresiune de 21 kPa".

Când forțele de atracție (ex. forța Van der Waals) între particulele de fluid depășește
forțele de respingere. Acest scenariu este însă instabil, deoarece particulele se vor
apropia până ce forțele de respingere vor echilibra forțele de atracție. Presiuni negative
apar în timpul transpirației plantelor.

Efectul Casimir poate crea mici forțe de atracție prin interacțiunea cu energia vidului.
Uneori aceasta este numită 'presiunea vidului' (a nu se confunda cu depresiunea).

În funcție de sistemul de referință la orientarea suprafețelor, o presiune pozitivă pe o

față a unei suprafețe poate fi considerată negativă pe cealaltă față a suprafeței.

4.Aparate de masurat presiunea

Aparatele de masurat presiunea se impart in urmatoarele categorii:

Dupa principiul de functionare:

Cu lichid:

- cu tub in forma de U

- cu tub si rezervor: · cu tub vertical

- cu tub inclinat

- micromanometre cu compensare (Askania)

- cu doua lichide manometru

- diferentiale

Cu element elastic:

-cu tub Bourdon

- cu membrana

- cu capsula

- cu burduf

Cu piston si greutati:

- simplu

- cu piston diferential

- cu piston echilibrat

Electrice:

- cu traductoare electrice (rezistive, inductive, tensometrice, piezoelectrice, capacitive)

- cu traductoare pneumatice

- cu traductoare de presiune utilizate in sistemele de reglare automate

Combinate:

- cu plutitor

- cu tor oscilant
- indicatoare de vid

- cu clopot

- diferentiale

- cu plutitor

Dupa sub-ordonaremetrologica

Etaloane

De lucru

Dupa domeniul de presiune

De presiune relativa (manometre, vacuummetre,manovacuummetre)

De presiune absoluta joasa (de compresie, termoelectrice, cu ionizare, radioactive)

Dupa locul de masurare

Cu indicare locala

Cu transmitere la distanta a indicatiei

In raport cu presiunea atmosferica

Manometre si micromanometre care masoara suprapresiuni

Vacuummetre si microvacuummetre care masoara depresiuni

Manovacuummetre si micromanovacuummetre care masoara atatsuprapresiuni cat si

depresiuni.

Dupa afisarea rezultatului masurat

Indicatoare cu indicare continua cu indicare discontinua

Inregistratoare

Indicatoare- inregistratoare

Dupa domeniul de presiune

De presiune relativa (manometre, vacuummetre,manovacuummetre)

De presiune absoluta joasa (de compresie, termoelectrice, cu ionizare, radioactive)

5.Descrierea si schitele aparatelor

Aparate cu lichid

Avind o constructie simpla, aparatele cu lichid se utilizeaza pe scara larga pentru

masurarea presiunilor. Principiul de functionare se bazeaza pe legea fundamentala a
hidrostaticii, comparindu-se presiunea de masurat cu presiunea hidrostatica a unei
coloane de lichid (mercur, apa, alcool etilic etc.). Se utilizeaza pentru masurarea
suprapresiunilor (manometre), depresiunilor (vacuummetre), suprapresiunilor si
depresiunilor (manovacuummetre) si diferentelor de presiune (manometre diferentiale).

1) Aparate cu tub U.

Constructiv, sunt cele mai simple aparate fiind compuse dintr-un suport rigid 1 pe care
sunt fixate cele doua brate ale tubului din sticla 2 si scara gradata 3.

Fig 1. Macrometru cu tub U

In cazul majoritatii aparatelor, intreg ansamblul este protejat de o cutie metalica 4
prevazuta cu sticla de protectie. La partea superioara se pot prevedea doua robinete de
izolare 5 si un robinet pentru egalizarea presiunilor 6. Daca nivelul lichidului in ambele
ramuri ale tubului este acelasi, presiunea din rezervor va fi egala cu presiunea
atmosferica .Considerind echilibrul coloanei de lichid manometric la nivelul A-A’
,presiunile din cele doua ramuri, exprimate in unitati de lungime ale coloanei de lichid,
vor fi egale rezultind:

pa = pb + h

Unde:

h este presiunea hidrostatica data de greutatea coloanei de lichid dintre cele doua
nivele, exprimata in unitati de lungime ale coloanei de lichid..

2) Aparate cu rezervor si tub vertical.

Acestea inlatura inconvenientul care apare la aparatele cu tub U datorita necesitatii a

doua citiri, dificultati care cresc mai ales cind presiunea variaza.

Fig 2.Moduri de utilizare a tubului U.

Principial, aceste aparate sunt construite la fel ca cele de tip U, unul dintre tuburi fiind
insa inlocuit cu un rezervor de sectiune mult mai mare decit sectiunea celuilalt tub.

Fig 3. Macrometru cu rezervor cu tub vertical

3) Aparate cu rezervor si tub inclinat

Aceste aparate, numite si micromanometre, se utilizeaza pentru masurarea presiunilor

sau a depresiunilor reduse de ordinul milimetrilor coloana de apa.

Spre deosebire de aparatele cu rezervor si tub vertical, la aceste aparate tubul este
inclinat fata de orizontala cu un unghi a putindu-se obtine deplasari mari ale lichidului
manometric in tub la presiuni reduse.
Fig 4.Macrometru cu tub inclinat

Fig 5.Micromanovacuum-metru cu rezervor situb inclinat

Aparate cu element elastic

Aparatele cu element elastic de masurare au o raspindire larga in cele mai diverse

ramuri ale tehnicii avind un domeniu foarte intins de masurare, de la presiuni de ordinul
milimetrilor coloana de apa pina la mai mult de 10.000 bar. Sunt in acelasi timp robuste,
constructia elementului de masurare precum si manipularea fiind simpla, iar precizia
satisfacatoare. Elementul elastic poate fi de tip tub Bourdon (simplu, dublu curbat,
elicoidal, spiralat etc.), membrana, capsula sau burduf.
Principiul de functionare al acestor aparate se bazeaza pe deformarea elastica sub
actiunea suprapresiunii asupra suprafetei active a unui element de masurare.
Majoritatea acestor aparate au elementul elastic de tip tub Bourdon.

Suprapresiunea determina deplasarea capatului liber altubului 1 transmitind miscarea

prin intermediul unei tije 2 si a unui system dintat 3 la un ac indicator 4 care se
deplaseaza in fata unei scari gradate 5.

Fig 6.Manometru cu tub simplu curbat

Manometrele cu membrana

Au elementul sensibil constituit dintr-o membrana de otel 1 cu ondulatii circulare

concentrice. Sub actiunea suprapresiunii, membrana se curbeaza in sus iar sub
actiunea depresiunii aceasta se curbeaza in jos.

Printr-o tija 2 legata de centrul membranei 3 si a unui angrenaj 4, miscarea se transmite

unui ac indicator 5.
Fig 7.Manometru cu membrane

Burduful elastic se mai numeste si tub ondulat

Este formatdintr-un tub cilindric cu ondulatii uniforme. Supus la actiunea presiunilor din
interiorul si exteriorul lui, inaltimea acestuia va creste sau va scadea, determinind
deplasarea acului indicator.

Fig 8.Modul de lucru a unui element elastic tip burduf pentru manometre.
Aparate cu piston si greutati

Aparatele cu piston si greutati se utilizeaza in special ca aparate etalon datorita

performantelor deosebite ale acestora. Principiul de functionare se bazeaza pe legea lui
Pascal, presiunea lichidului manometric din interiorul cilindrului 1 fiind echilibrata de
presiunea data de piesele calibrate 2, care se aseaza pe talerul 3 al pistonului 4.

Fig 9.Manometru cu piston