Puericultură, pediatrie si nursing specific , C1

Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute
copilul sa se adapteze la schimbarile interne si externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult si exprimate in concordant cu
gradul lui de dezvoltare.

Cresterea si dezvoltarea sunt procese ordonate si previzibile care incep de la conceptie si continua pina la moarte.
Fiecare stadiu de dezvoltare se caracterizeaza printr-un ritm si comportamente propii fiecarui individ.

Cunoasterea si intelegerea procesului de crestere si dezvoltare permit planificarea interventiilor pentru promovarea
sanatatii.

FACTORII CARE INFLUIENTEAZA CRESTEREA SI DEZVOLTAREA

 Conditii prenatale

o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta acesteia, de

consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
 Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva

o Promoveaza invatarea diferitelor roluri si comportamente

o Da informatii despre lume si societate
 Nutritia
o O alimentative adecvata determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara
 Odihna, somnul, activitatiile fizice
 Experienta de viata si procesul de invatare
 Mediu
o Clima
o Conditiile de locuit
o Situatia economica

ETAPELE CRESTERII SI DEZVOLTARII

PERIOADA CARACTERISTICI MAI IMPORTANTE

Intrauterina
 Perioada embrionara 1-3 luni  Corespunde organogenezei

 Se produce dezvoltarea de baza a unor

sisteme si aparate, a capacitatii functionale
 Apar primele miscari active percepute
de mama la 4 ½ luni

 Dezvoltarea sistemului nervos central

si a centrilor respiratorii
 Perioda fetala 3-6 luni  Cresterea in lungime si greutate
 La sfirsitul acestei perioade fatul este
capabil sa treaca la viata extrauterina
 6-9 luni

Nou nascut 0-30 zile  Creste in prima luna cu aproximativ 4

cm
 In a zecea zi atinge greutatea de la
nastere in primele zile avind loc scaderea
fiziologica
 La sfirsitul lunii prezinta o crestere a
greutatii cu aproximativ 750 g
 Sunt prezente reflexele arhaice
 Deglutitie
 Supt
 Orientare
 Moro -  reflexul de tresarire 
 De apucare
 De extensie a capului
 Reactioneaza la stimuli senzoriali

 Plinsul este un mijloc de comunicare

 Discomfort
 Foame
 Sete

Sugar 1-12 luni  Se produce o crestere fizica, cognitive

si psihosociala in ritm rapid
 Se trece de la un comportament reflex
la unul constient

 Progrese in ceea ce priveste

motricitatea si coordonarea miscarilor ajungind la
1 an sa se aplece, sa se ridice
 Progrese auditive si vizuale
 Dezvoltarea limbajului

Copil mic 1-3 ani  Mobilitatea crescuta – urca si coboara

scarile cu usurinta
 Motricitatea fina ii permite sa deseneze

 Gindirea egocentric e inlocuita cu

gindirea intuitiva
 Stie care comportament se pedepseste
si care se recompenseaza
 Vocabulary imbunatatit
 Numste culoril, partile corpului
  Construieste fraze
 Cauta contacte sociale
 Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative
 Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani
 La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg

Solar 6-14 ani  Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva

 Au loc transformari comportamentale

de personalitate

 Sunt solicitate memoria , atentia,

gindirea, auzul

PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI

 Primele ingrijiri ce se acorda nou – nascutului sunt

o Permeabilizarea cailor respiratorii superioare
o Legarea, sectionarea si pansarea cordonului ombilical
o Aprecierea starii fatului la nastere
o Profilaxia oftalmiei gonococice
o Observarea aspectului, comportamentului si eventualelor malformatii
o Stabilirea sexului
o Masurarea si cintarirea
o Stabilirea sexului

 Stabilirea identitatii
 Ingrijirea tegumentelor
 Infasarea

Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri, manevrele efectuindu-se cu
multa blindete

Etape de Timpi de executie

executie

Aspirarea  Se introduce in cavitatea bucofaringeana o sonda Nelaton numarul 12-

secretiilor din 14
nas si din gura

 Se aspira secretiile inainte de instalarea primei respiratii

Pensarea si  Se aplica 2 pense hemostatice, prima la 10-15 cm de la insertia

sctionarea abdominal a ombilicului, iar a doua inspre vulva parturientei
cordonului  Se sectioneaza cordonul ombilical cu forfeca chirurgicala
ombilical
  Se ligatureaza cordonul cu fir rezistent de in , cinepa sau matase, fiert ,
mai intii circular la 2 cm deasupra insertiei abdominal a cordonului , incrucisind
firele de 2 ori, dupa care protejind copilul cu o mina se taie cu foarfecele
chirurgical curb cordonul la 1 cm deasupra ligaturii
 Cu cele doua capete de fir libere se face un al doilea nod de siguranta ,
peste suprafata bontului, dupa care se sectioneaza firele – ligatura in dop de
sampanie
 Se tamponeaza bontul cu betadina

Pansarea  Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din parti pina la
bontului jumatate
ombilical  Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica mumificarea
cordonului ombilical

 Se trage o fasa peste pansamentul ombilical

 Pansamentul ombilical va fi controlat fecvent in primele 24 de ore
dupa nastere pentru a depista o eventual hemoragie

Aprecierea  Se vor urmari si evalua cele 5 simptome ale scorului APGAR notindu-se
starii fatului la cu o, 1 sau 2 puncte ritmul cardiac, respiratia, tonicitatea muscular, reflexele de
nastere iritatie, coloratia tegumentelor

Scor 0 1 2

Respiratii/ 30-60 60-80 >80 sau

min perioade
de
apnee

Tiraj Absen Observa Mijlociu

toracic t bil pina la
puternic

Cianoza Absen La La
ta respirare respirar
a de aer ea de
oxigen
40%

Geamat Absen E aude Se aude

axpirator t cu fara
stetosco stetosco
pul p

Murmur Clar Diminua Abia

vezicular t percepti
bil
 Scor > 8 = probabilitate mare de deces
Scor = 7 = pronostic rezervat
Scor < 6 = pronostic bun

 Nou nascutul cu scorul sub 7 necesita masuri de reanimare

Prevenirea  Se indeparteaza secretiile palpebrale si oculare cu ajutorul compreselor

oftalmiei sterile umezite cu solutie de ser fiziologic sau musetel
gonococice

 Se instileaza dupa metoda Crede in fundurile de sac conjunctival picaturi

de solutie proaspata de nitrat de argint 1%
 Dupa instilare pleoapele sunt usor masate, in sens circular, dupa care
se sterg ochii cu ser fiziologic steril

Examinarea  Se stabileste sexul

sumara a n.n  Se cerceteaza integritatea organismului pentru descoperirea
eventualelor malformatii vizibile

Determinarea  Se masoara cu pediometrul

datelor
antropometrice
 Se masoara circumferinta capului, toracelui, abdomenului cu centimetrul
 Se cintareste

Stabilirea  Se fixeaza nou nascutului o bratara sau un colier ca mijloc de

identitatii identificare pe care se inscriu datele masuratorilor

Ingrijirea  Se usuca tegumentele prin tamponare intr-un scutec cald

tegumentelor

 Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos, aceasta avind rolul

unui invelis protector impotriva infectiilor si a pierderilor de caldura

Infasarea  Se infasa in scutece sterile , incalzite

Transportul la  Se transporta cu blindete in conditii de protectie termica

sala de  Se aseaza in pat , in salonul de nou-nascuti
nastere

INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI CU ASFIXIE

 Este o stare patologica de oxigenare insuficienta a tesuturilor care in lipsa unor ingrijiri energice evolueaza
spre moarte
 Cauze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Hemoragii cerebrale
o Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati, meconiu
o Malformatii congenitale pulmonare
o Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate parturientei
o Nasterea prelungita
Acordarea ingrijirilor necesare in
Apnea tranzitorie
 Eliberarea cailor respiratorii de secretii
 Ameliorarea functiei respiratorii
Asfixia albastra
 Eliberarea calior respiratorii
 Ameliorarea functiei respiratorii
Asfixia alba
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI LA SALON
 Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze climatul necesar adaptarii cit
mai rapide la viata extrauterina
 In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate de deficientele
functionale specific acestei , de alimentare
 Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita dezvoltarii ulterioare a
copilului si acordarii ingrijirilor sale
Obiective
Asigurarea conditiilor de mediu in scopul
 Prevenirii infectiilor
 Stimularii cresterii si dezvoltarii
Tehnici de efectuat
 Se dezobstrueaza caile respiratorii
prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor
 Se va evacua continutul gastric prin
gavaj
 Se efectueaza masaj toracic
 Se aseaza in pozitie decliva
 Este asezat in pozitie decliva pe
cimpuri sterile si incalzite
 Se dezobstrueaza caile respiratorii
prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor
 Se face respiratie artificial
 Se administreaza oxygen
 Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri
sterile incalzite incalzite, in pozitie propice
intubatiei endotraheale
 Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
 Se adapteaza un insuflator manual,
efectuind 30-35 insuflatii de aer amestecat cu
oxygen
 Se efectueaza masaj cardiac extern,
efectuind o infundare de 10-20 mm
 Se cateterizeaza artera sau vena
ombilicala sau se abordeaza o vena epicraniana
pentru a se fixa pozitia venei
 Copilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe monitor
Etape de executie
 Se repartizeaza nou nascutul in sectia de
nou nascuti
 Prevenirii complicatiilor determinate
de aspirarea secretiilor nazo-faringiene sau a
varsaturilor
Observarea clinica generala a nou nascutului
pentru
 Depistarea malformatiilor
congenitale
 Depistarea unor deficient
functionale
 La nivelul aparatului respirator
 La nivelul cardiovascular
 La nivelul tubului digestive
 Se respecta normele de profilaxie a
infectiilor intraspitalicasti
 Se asigura conditiile optime de
microclimat : temperature, umiditate, luminozitate,
aerisire
 Se asigura patul cu lenjerie curate si
incalzita
 Va fi culcat in decubit lateral care se
schimba la 2-3 ore
 Se supravegheaza regiunea oro-nazala
pentru a se inlatura eventualele mucozitati care se
pot scurge
 Se dezbraca nou nascutul, se controleaza
pe toate partile corpului, observindu-se eventualele
anomalii
 Se controleaza cavitatea bucala, calea
libera a esofagului
 Se controleaza deglutitia
 Se controleaza regiunea anala
 Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul
respirator, amplitudinea, frecventa
 Se va obsrva respiratia copilului la interval
de maxim 3-4 minute
 Se vor urmari tegumentele pentru a
recunoaste crizele de cianoza
 Se va urmari daca exista reflexe de
deglutitie sau de supt
 Se vor urmari scaunele in primele 24 de
ore
 Se va urmari tonusul muscular, daca se
observa hipotonie sau atonie muscular se va
atentiona medical
 Se va urmari reactia copilului la lumina,
zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicare de
obiecte calde sau reci
 Se va efectua reflexul Moro, analizindu-se
raspunsul copilului
 La nivelul sistemului nervos
Masurarea functiilor vitale si vegetative
Recunoasterea modificarilor fiziologice
tranzitorii
 Scaderea fiziologica in greutate
 Icterul fiziologic
 Criza hormonala
 Descuamatia fiziologica
 Se vor efectua la indicatia medicului
ATENTIE!!! Instalarea deficientelor functionale
pe aparate se poate face rapid , iar rolul
asistentei medicale este de radar in depistarea
acestor semnale de alarma
 Va fi cintarit si masurat zilnic pentru
aprecierea somatic
 Se va cintari zilnic pentru a se aprecia cit
scade in greutate si durata scaderii curbei
ponderale
 Se observa culoarea tegumentelor
icterica
 Intensitatea scazuta arata debutul
icterului
 Coloratia urinei, a scaunului
 Starea generala a nou nascutului
 Se observa zona mamara si urogenitala
intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor modificari
se pot aplica comprese umezite pe sinii tumefiati si
se asigura igiena zonei urogenitale
 Pentru indepartarea descuamatiei se
asigura igiena normal a tegumentelor
Recunoasterea unor boli specific perioadei
neonatale
Ingrijirea tegumentelor nou nascutului
Asigurarea igienei lenjeriei
Alimentarea nou nascutului
Ingrijirea plagii ombilicale
 Inaintea caderii bontului ombilical
 Se vor semnala aparitia si accentuarea
polipneei, prezenta semnelor de greutate in
respiratie
 Se va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral,
crize de agitatie – sindrom neurovascular
 Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului – copilul nu mai poate suge – ziua 5
pina in a 12 – symptom al infectiei tetanice
 Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
 Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid la
2-3 ore de la nastere , culoarea urinei, starea
generala alterata – boala hemolitica a nou
nascutului
 Inaintea caderii bontului ombilical
tegumentele se curate cu atentie, cu comprese de
tifon, ungindu-se apoi cu ulei de parafina
 Se face zilnic baia partial insistind in
regiunea fesiera, genital, a plicilor inghinale,
evitindu-se zona ombilicala
 Dupa caderea bontului ombilical se
efectueaza la 2-3 zile baia generala
 Se va schimba de cite ori este nevoie
 Se recomanda aducerea nou nascutului
sanatos la sinul mamei cit mai devreme in primele
24 ore
 In prima zi cite 5 minute la interval de 2-3
ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5 zi sa stea
cite 20 minute la fiecare masa
 Mama va fi invatata cum sa alimenteze
copilul
 Cordonul ombilical se mumifica la 6-8 zile
dupa nastere
 Va fi controlat de mai multe ori pe zi
 Va efectua pansamentul ombilical
 Asistenta va controla evolutia bontului, va

 In caz de infectii – gangrene umeda
 Dupa caderea bontului ombilical –
cicatrizarea survine in decurs de 12-15 zile
In caz de infectii ca
 In blenoragie ombilicala
 Granulom
 Omfalite
aprecia mirosul care se amana din plaga, starea
generala a nou nascutului
ATENTIE!!!! Termometrizare
 Va observa tumefierea bontului, cu
inmuierea consistentei acestuia, mirosul fetid care
se emana din plaga
 Va efectua toaleta cu apa oxigenata
 Va atinge bontul cu pansament innmuiat
in tincture de iod
 Va introduce un praf de sulfamida in
plaga
 Va aplica compresa sterile de tifon
 Va fixa comresa cu fasa
 Se vor aprecia fundul, marginile plagii,
tesutul cellular subcutanat si tegumentele din zona
periombilicala
 Se aplica pansament steril si se fixeaza
cu fasa pina la cicatrizare
 Se observa secretia seroasa sau
purulenta pe fundul plagii
 Va efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata
 Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
 Va aplica pansament steril
 Va observa secretia seroasa sau
mucopurulenta din plaga
 Va efectua toaleta cu apa oxigenata
 Dupa curatirea plagii se va observa
prezenta unui mugure rosiatic pediculat cu
suprafata zemuinda
 Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de
argint 5%
 Va aplica poi pansament steril cu alcool
70 grede
 Va observa secretia purulenta din plaga
cu inflamatia tesuturilor din jur
 Va anunta medical si va aplica
tratamentul recomandat
 Va aplica peste plaga pansament inmuiat
in alcool 5%
Ingrijire plagii ombilicale se efectueaza partial
in sectia de nou nascuti dar se continua la
domiciliu copilului
PREGATIREA MAMEI IN VEDEREA ALAPTARII

Laptele de mama este alimental ideal pentru copil.

El reprezinta un dar unic al naturii, care a fost decisive pentru supravietuirea omenirii. El este inca decisiv
pentru cei mai multi copii ce se nasc anul pe lume. El este absolute la fel pentru toti, fie saraci, fie bogati.
In decursul timpului nu s-a schimbat nimic din capacitatea biologica a mamelor de a alapta.

Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al mamei cu copilu in timpul
alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze copii.

Obiective Interventiile asistentei

Pregatirea psihica a mamei in vederea  Se dicuta cu mama

alaptarii  Se vor arata efectele positive ale
alimentatiei in dezvoltarea copilului
 Se vor arata efectele favorabile ale
alaptarii asupra involutiei uterine dupa nastere si a
prevenirii obezitatii
 Se vor inlatura factorii, elementele care
ar putea creea emotii negative asupra mamei

Pregatirea sinilor pentru alaptare prin
 Stimularea secretiei lactate
Cel mai bun stimulant al secretiei lactate este
golirea sinilor
 Se va aduce copilul la sinul mamei cit
mai repede posibil in primele 24 de ore dupa
nastere

 Se va lasa copilul sa suga cit mai des –

metoda alaptarii la cerere cu respectarea
repausului nocturn
 Se vor expune sinii cit mai mult la aerul
camerei
 Ritmul circadian al suptului se regleaza
de la sine dupa circa 4 saptamini
 Se va explica mamei inca inaintea
nasterii ca trebuie sa efectueze masaj al
mamelonului

 Igiena mameloanelor se face cu apa fara

sapun
 Se vor sterge cu un prosop mai aspra
mameloanele trebuie stoarse pentru a mentine
permeabilitatea canalelor galactofore
 In cazul aparitiei ragadelor
mameloanelor se acopera cu un ungvent si apoi
cu o compresa sterile, laptele se da muls copilului

 Prevenirea incidentelor

Asigurarea dietei mamei care alapteaza  Se va asigura mamei un regim echilibrat

 Evitarea administrarii substantelor
care pot trece prin lapte
 Nu se recomanda cura de slabire
 Consumul alimentelor se va face in
cantitati mici si dese
 Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-800
ml/zi fata de normal
 Nu se vor administra mamei care
alapteaza medicamente decit la prescriptia
medicului
 Se va educa mama privind rolul nociv al

Alaptarea copilului
 Asigurarea conditiilor de igiena
necesare
 Asigurarea pozitiei confortabile
pentru alaptare
Alimentatia propiu-zisa
 Favorizarea eructatiei
Asigurarea repausului dupa alaptare
Efectuarea igienei sinilor
nicotinei,
alcoolului asupra evolutiei copilului
 Copilul se va schimba cu scutece curate
 Se va imbraca mama cu un halat curat
 Se va aplica masca de tifon pe fata
 Se va spala pe miini
 Se va efectua igiena sinilor
 Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
 Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral
 Dupa citeva zile va sta pe scaun
 Mama va pune copilul la sin
 Daca doarme va fi trezit
 Mama va observa daca are sufficient
lapte
 Copilul va fi lasat sa suga pina cind se
satura
 Dupa supt mama ridica usor copilul in
brate, capul va fi sustinut
 Se va tapota usor, asteptind eructatia
 Va infasa copilul
 Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept
 Va urmari copilul in permanenta spre a
observa eventualele regurgitari, varsaturi, colici
abdominal, scaune postprandiale
 Mama va spala sinii cu apa si ceai de
musetel
 Daca copilul nu a supt tot laptele din
ambii sini , mama va extrage manual sau cu
pompa de mulgere
 Dupa alaptare se recomanda mamei un
repaus de 15-20 minute
 Pe areola mamara expusa la aer se va
aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe
mameloane
EFECTUAREA VACCINARII B.C.G.

Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara, fiind inclus in programul
national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat
plecand de la o cultura de bacili Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat". 

Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este utilizat si ca imunostimulant in
anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).

Vaccinul BCG – scurta istorie

Istoria vaccinului antituberculos incepe  cu anul 1908,  cand Albert Calmette si veterinarul Camille Guérin incep sa
lucreze la obtinerea lui, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastita
tuberculoasa a unei vaci. Prin reinjectari la fiecare 3 saptamani, timp de 13 ani pe animale, ei au descoperit ca bacilul isi
pierdea virulenta, pastrandu-si insa capacitatea imunogena. 

Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in anul 1921, sub denumirea
de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid
pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii vaccinati mor de
tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental in laborator cu bacili
tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept cauza a deceselor copiilor.
Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost reabilitat.