Mărimi Fizice Specifice

a) Mărimi fizice specifice
(VP) Variabilele puterii:

(e) Denumire variabilă: potențial electric, tensiune electrică sau diferență
de potențial.
Notație uzuală: V, u  V .
Unitate de măsură în S.I.: Volt [V] = [m2kg/As3].
(f) Denumire variabilă: curent electric sau intensitatea curentului
electric.
Notație uzuală: i.
Unitate de măsură în S.I.: Ampere [A] - unitate fundamentală.
(VE) Variabilele energiei:

(p) Denumire variabilă: flux magnetic.
(q) notație uzuală: .
Unitate de măsură în S.I.: Weber[Wb] = [Vs] = [m2kg/As2].
(p|i) Exprimare sub formă integrală a legăturii cu variabila de tip e:
(t)  tu(
t
)d  (t ) 0
0
(p|d) Exprimare sub formă derivativă a legăturii cu variabila de tip e:
u(t)  d
(t)
dt
(r) Denumire variabilă: sarcina electrică.

Notație uzuală: Q sau q.
Unitatea de masura în S.I.: Coulomb[C] = [As].
(q|i) Exprimare sub formă integrală a legăturii cu variabila de tip f:
Q(t)  tti( )d  Q(t ) 0

0
(q|d) Exprimare sub forma derivativa a legăturii cu variabila de tip f:
i(t)  d
Q(t)
dt
b) Elemente cu acțiuni tipice în procesarea energiei
(I) Elemente ce realizează acumularea de tip inductiv sau inerțial a energiei

(prin intermediul variabilelor de tip p).
Exemplu tipic: bobina
(I-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

exprimare acauzală:
I ( ,i)  0
(I-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) - exprimare în
cauzalitate integrală (mărimea cauză este variabila de tip p):
i
i  I ( )
 
sau
i(t)    t u( )d  (t )
i
I t0 0
(I-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

- exprimare în cauzalitate derivativă (mărimea cauză este variabila de tip f):
d
  I(i)
sau 
d d d
u(t) (t)   (i)
I
dt dt
(I|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

 Li  0; (, i)    Li
I
Denumire parametru L: inductanță. Unitate de măsură în S.I.: Henry [H].
(I|L-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în

1 i 1
i ,( )
I
sau L L
i(t) 
1
t u( )d  (t ) 
t0 0
L
(I|L-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -
exprimare în cauzalitate derivativă (mărimea cauză este variabila de tip f):
sau  Li; d
I (i)  Li
u(t)  d (t)  L d i(t)
dt dt
(C) Elemente ce realizează acumularea de tip capacitiv a energiei (prin intermediul variabilelor de
tip q).
Element tipic: condensatorul
(C-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

C (Q,u)  0
(C-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

- exprimare în cauzalitate integrală (mărimea cauză este variabila de tip q):
i
sau u  C(Q)
i

u(t)   t i( )d  Q(t )
C 0

t0
(C-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

- exprimare în cauzalitate derivativa (mărimea cauză este variabila de tip e):
d
Q  C (u)
sau 
d d d
i(t) Q(t)   (u(t))
C
dt dt
(C|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

Q  Ceu  sau C (Q,u)  Q  Ceu

0
Denumire parametru Ce: capacitate electrică.

Unitate de măsură în S.I.: Farad [F].
(C|L-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în
cauzalitate integrală (mărimea cauză este variabila de tip q):
1 i 1
u Q ,  (Q)  Q
C
sau Ce Ce
1
u(t) 
Ce
 t i( )d  Q(t )
t0 0
(C|L-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară)
- exprimare în cauzalitate derivativa (mărimea cauză este variabila de tip e)):
d
Q  C u ;  (u)  C u
sau e C e
i(t)  d Q(t)  C d u(t)

e
dt dt
(R) Elemente ce realizează disiparea energiei prin comportare de tip rezistiv.

Exemplu tipic: rezistorul
(R-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

R (u,i)  0
(R-F|r) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

- exprimare în cauzalitate rezistivă (mărimea cauză este variabila de tip f):
r
u  R (i)
(R-F|c) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

- exprimare în cauzalitate conductivă (mărimea cauză este variabila de tip e):
c
i  R (u)
(R|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

u  Rei  0 ; r (u,i)  u  Rei

Denumire parametru Re: rezistenta electrică.
Unitate de măsură în S.I.: Ohm [].
(R|L-F|r) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în
cauzalitate rezistivă (mărimea cauză este variabila de tip f):
r
u  R i ,  (i)  R i
e R e
(R|L-F|c) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în

cauzalitate conductivă (mărimea cauză este variabila de tip e):
1 1
i c
u ;  (u)  u
Re R
Re
(Se) Elemente ce funcționează ca surse ideale de putere, cu variabila de tip e

prestabilită – denumite surse de efort.
Exemplu tipic: sursa ideala de tensiune electrica
Caracteristica de funcționare (avand cauzalitate unica): u = u(t) prestabilit (impus sarcinii) - marime
cauză; i(t) rezultă din specificul sarcinii - mărime efect. Se consideră că o astfel de sursă poate
furniza orice putere în condițiile lui u(t) prestabilit.
(Sf) Elemente ce funcționează ca surse ideale de putere, cu variabila de tip f

prestabilită – denumite surse de flux. Exemplu tipic: sursa ideala de curent
Caracteristica de funcționare (avand cauzalitate unica): i = i(t) prestabilit (impus sarcinii) - mărime
cauză; u(t) rezultă din specificul sarcinii - mărime efect. Se consideră că o astfel de sursă poate
furniza orice putere în condițiile lui i(t) prestabilit.
(TF) Elemente ce conservă energia realizând transformarea variabilelor puterii.
Exemplu tipic: transformatorul electric
(TF-F) Caracteristica de funcționare (lege constitutivă bazata pe conservarea puterii) - exprimare

acauzală:
u1i1  u2i2
(TF-F|12) Caracteristica de funcționare (lege constitutivă bazata pe conservarea puterii) - exprimare
în cauzalitate 1, 2 pentru mărimi de tip e, unde marimea e indexata 1 este cauza și cea indexata 2
este efect
1,2
u k u,i 1,2
2 TF 1 1  kTFi2
1,2
Denumire parametru k T : raport de transformare.
Unitatea de măsură în S.I.: adimensional.
F

în cauzalitate 2,1 pentru mărimi de tip e, unde marimea e indexata 2 este cauza și cea indexata 1
este efect
2,1
uk u 1 2,1 1
u,i k i i
1 TF 2 1,2 2 2 TF 1 1,2 1
kTF kTF
c) Joncțiuni (conectări) tipice de elemente, care conservă puterea

(J0) Joncțiunea (conectarea) mai multor elemente ce posedă aceeași variabilă de tip e. Exemplu: în
cazul a trei elemente, reprezentarea schematică este dată în figura următoare (conexiune electrica în
paralel).
u1  u2  u3  Va  Vg sau u1  u2  u3  Va  Vg
 
PPP0 ii0
 1 2 3  i1 2 3
Cazul general a n elemente conectate:

(J0-F) Caracteristica de funcționare acauzală a joncțiunii (conectării) - egalitatea variabilelor de tip
e și legea de conservare a puterii:
1
u1  ...  u j  ...  un 1 u1  ...  u j  ...  un
n n


 j (u j i j )  0, j    i jj 0,    1,1
 sau 
 j1
j
in care  j simbolizeaza semnele algebrice.
(J1) Joncțiunea (conectarea) mai multor elemente ce posedă aceeași variabila de tip f. Exemplu:
în cazul a trei elemente, reprezentarea schematizata este data în figura de mai jos (conexiune
electrica serie).
i1  i2  i3
i1  i2 
i3
sau 
PPP0

uu0
 1 2 3 u1 2 3

(J1-F) Caracteristica de funcționare acauzala a joncțiunii (conectării) - egalitatea variabilelor de tip
f și legea de conservare a puterii:
i1  ...  i j  ...  in 1 i  ...  i  ...  i
n 1 n
1 j n
 
 j (u j i j )  0, j    uj  j 0,   1,1
 sau 
 j1
Sisteme mecanice
Sisteme mecanice în mișcare de translație

(e) Denumire variabilă: forța.
Notație uzuală: F.
Unitate de măsură în sistemul S.I.: Newton [N] = [kg m/s 2].
(f) Denumire variabilă: viteza.
Notație uzuală: v.
Unitate de măsură în S.I.: [m/s].

(p) Denumire variabilă: impuls.
Notație uzuală: p.
Unitate de măsură în S.I.: [Ns] = [kg m/s].
(p|i) Exprimare sub formă integrală a legăturii cu variabila de tip e:
p(t)  ttF ( )d  p(t ) 0

0
(p|d) Exprimare sub formă derivativă a legăturii cu variabila de tip e:
d
F (t) 
dt p(t)
(q) Denumire variabilă: deplasare liniară.

Notație uzuală: x sau s.
Unitatea de măsură în S.I.: metru [m] – unitate fundamentală. (q|i) Exprimare sub formă integrală a
legăturii cu variabila de tip f:
x(t)  ttv( )d  x(t ) 0

0
(q|d) Exprimare sub formă derivativă a legăturii cu variabila de tip f:
v(t)  d
x(t)
dt

Exemplu tipic: corp în mișcare de translație

I ( p, v)  0

i
v  I ( p)
 
sau
i
v(t)   t F ( )d  v(t )
I t0 0

- exprimare în cauzalitate derivativa (mărimea cauză este variabila de tip f):
d
p  I (v)
sau
d p(t)  d d
F (t)   (v(t))
I
dt dt

p  mv  0  ( p,v)  p  mv
I
;
Denumire parametru m: masa. UM în S.I.: [kg] – unitate fundamentală.
1 i 1
v p ,  ( p)  p
I
sau m m
v(t)  1
t F ( )d  p(t )
0

t0
m

exprimare în cauzalitate derivativa (mărimea cauză este variabila de tip f):
I
sau p  mv  d (v)  mv
;
d d
F (t)  p(t)  m v(t)
dt dt
tip (q).
Element tipic: resort elastic liniar (arc de intindere - compresie)

C (x, F )  0

i
F (t)  C (x)
 
sau
i
F (t)   t v( )d  x(t )
C t0 0
- exprimare în cauzalitate derivativă (mărimea cauză este variabila de tip e):
d
x  C (F )
sau  d d
d  (F (t))
v(t) x(t)  dt
C
dt

ke x  F  0 sau  (x, F )  k x  F
C e
Denumire parametru ke: constanta elastica.

Unitate de măsură în S.I.: [N/m]=[kg/s2].
C e
F  ke x , i (x)  k xr
sau
F (t)   t v( )d  x(t ) 
t0 0
ke

1 d 1
x  F ;  (F )  F
C
sau ke ke
d 1d
v(t)  x(t)  F (t)
dt ke dt
(R) Elemente ce realizează disiparea energiei prin comportare de tip rezistiv. Exemplu tipic: corp
în mișcare de translație cu frecare pe o suprafață sau într-un mediu fluid (a) frecare vâscoasă, b)
frecare uscată, c) frecare cu fluid)

R (F , v)  0

- exprimare în cauzalitate rezistivă (mărimea cauză este variabila de tip f):
r
F   R (v)

c
v  R (F )

F  v  0 ;  (F ,v)  F  v
r
Denumire parametru : coeficient de frecare vâscoasă la translație

(constanta de amortizare).
Unitate de măsură în S.I.: [Ns/m]=[kg/s].

cauzalitate rezistivă (mărimea cauză este variabila de tip f):
F  v ,  R (v)  v
r

cauzalitate conductivă (mărimea cauză este variabila de tip e):
1
v  F ;  c (F )  1 F
R

Exemplu tipic: forta de greutate ca forta activa. Aceasta forta este insotita intotdeauna de o forta de
inertie care, în acest caz, are sens opus greutatii.
Caracteristica de funcționare (având cauzalitate unică): F = F(t) prestabilit (impus sarcinii) -

marime cauză; v = v(t) rezultă din funcționarea sistemului - marime efect. Se consideră ca o astfel
de sursă poate furniza orice putere în condițiile lui F(t) prestabilit.

prestabilită – denumite surse de flux. Exemplu tipic: mecanism cu culisă oscilantă
Caracteristica de funcționare (avand cauzalitate unica): v = v(t) prestabilită (impus sarcinii) -

marime cauză; F(t) rezultă din funcționarea sistemului - marime efect. Se consideră ca o astfel de
sursă poate furniza orice putere în condițiile lui v(t) prestabilit.
(TF) Elemente ce conservă energia realizând transformarea variabilelor puterii. Exemplu tipic: a)
parghia în cazul deplasarilor mici; b) scripetele

acauzală:
F1v1  F2v2
este efect
1,2
Fk F,v 1,2
2 TF 1 1  kTF v2
1,2
Denumire parametru k T : raport de multiplicare a fortei.
Unitatea de masura în S.I.: adimensional.
F

este efect
2,1
Fk F  1 2,1 1
F,v k v v
1 TF 2 1,2
kTF
2 2 TF 1 k 1,2 1
TF
c) Joncțiuni (conectări) tipice de elemente, care conservă puterea

(J0) Joncțiunea (conectarea) mai multor elemente ce posedă aceeași variabilă de tip e.
Exemplu: în cazul a trei elemente, reprezentarea schematică este dată în figura următoare.
F1  F2  F3 sau F1  F2  F3
 
PPP0 vv0
 1 2 3 v1 2 3

(J0-F) Caracteristica de funcționare acauzală a joncțiunii (conectării) - egalitatea variabilelor de tip
1
F1  ...  Fj  ...  Fn 1 F1  ...  Fj  ...  Fn
n n


 j (F j v j )  0, j    vj  j0,   1,1
 sau  j1

în cazul a trei elemente, reprezentarea schematizata este data în figura de mai jos.
v1  v2  v3 sau v1  v2  v3

 
PPP0 FFF0
 1 2 3  1 2 3

v1  ...  v j  ...  vn 1 v  ...  v  ...  v
n 1 n
1 j n
 
 j (F j v j )  0, j    F  0,   1,1
 sau  j1 j j

j
Sisteme mecanice în mișcare de rotație

(e) Denumire variabilă: moment (cuplu).
Notație uzuală: M.
Unitate de măsură în sistemul S.I.: [Nm] = [kg m 2/s2].
(f) Denumire variabilă: viteza unghiulara.
Notație uzuală: .
Unitate de măsură în S.I.: [rad/s].

(p) Denumire variabilă: moment cinetic.
Notație uzuală: L.
Unitate de măsură în S.I.: [Nms] = [kg m2/s].
(p|i) Exprimare sub forma integrala a legăturii cu variabila de tip e:
L(t)  ttM ( )d  L(t ) 0

0
(p|d) Exprimare sub forma derivativa a legăturii cu variabila de tip e:
M (t) d
 L(t)
dt
(q) Denumire variabilă: deplasare unghiulara.

Notație uzuală:
Unitatea de masura în S.I.: [rad].
(q|i) Exprimare sub forma integrala a legăturii cu variabila de tip f:
(t)  t ( )d  (t ) 0
t0
(q|d) Exprimare sub forma derivativa a legăturii cu variabila de tip f:

(t)  d (t)
dt

Exemplu tipic: corp în mișcare de rotație

I (L, )  0

i
  (L)
I
sau
i

(t)   t M ( )d  L(t ) 
I t0 0

- exprimare în cauzalitate derivativa (mărimea cauză este variabila de tip f):
d
L  I ( )
sau (t) 
d d d
M L(t)   ( (t))
I
dt dt

L  J  0 ;  (L, )  L  J
I
Denumire parametru J: moment de inertie mecanic.

Unitate de măsură în S.I.: [kg m2].
1 i 1
 L ,  (L)  L
I
J J
sau
(t) 
1
t M ( )d  L(t ) 0
t0
J

exprimare în cauzalitate derivativa (mărimea cauză este variabila de tip f)):
d
L  J ;  (I )  J
sau M (t) d
 L(t)  J d (t)
dt
dt
tip q).
Element tipic: resort elastic torsionat (arc de torsiune)

C ( , M )  0

i
M (t)  C ( )
 
sau
i
M (t)   t ( )d  (t )
C t0 0
d
  C(M )
sau (t)  d (t)  d  d (M (t))
C
dt dt

Kt  M  0 sau C ( , M )  kt  M
Denumire parametru kt: constanta de torsiune.

Unitate de măsură în S.I.: [Nm/rad]=[kg m2/s2].
i
Mk ,( )k
t C t
sau

M (t)  k t ( )d  (t )
t

0
t0

1 d 1
 M ;  (M )  M
C
kt kt
sau
(t)
dt
(t)

d
(t)
1

dt
d
M
(R) Elemente ce realizează disiparea energiei prin comportare de tip rezistiv. Exemplu tipic: corp
în mișcare de rotație cu frecare: (a) frecare vâscoasă, b) frecare în lagăr cu rulment, c) frecare în
lagăr cu alunecare

R (M , )  0

- exprimare în cauzalitate rezistiva (mărimea cauză este variabila de tip f):
r
M  R( )

c
  (M
R )

M t  0 ; r (M , )  M  t
Denumire parametru
: coeficient de frecare vascoasa la rotatie
t
(constanta de amortizare la rotatie).
2
Unitate de măsură în S.I.: [Nms/rad]=[kgm /s].

cauzalitate rezistiva (mărimea cauză este variabila de tip f):
r
M , ()
t R t

cauzalitate conductiva (mărimea cauză este variabila de tip e):
1 c 1
 M ;  (M )  M
R
t t
Exemplu tipic: motor care furnizeaza un cuplu constant la arbore
Caracteristica de funcționare (avand cauzalitate unica): M = M(t)

prestabilit (impus sarcinii) - marime cauza;   (t) rezulta din funcționarea
sistemului - marime efect. Se considera ca o astfel de sursa poate furniza orice putere în conditiile
lui M(t) prestabilit.

prestabilită – denumite surse de flux.
Exemplu tipic: motor electric cu turatie constanta
Caracteristica de funcționare (avand cauzalitate unica):

  (t)
prestabilită (impus sarcinii) - marime cauza; M(t) rezulta din funcționarea sistemului - marime
efect. Se considera ca o astfel de sursa poate furniza orice putere în conditiile lui (t) prestabilit.
(TF) Elemente ce conservă energia realizând transformarea variabilelor puterii:

Exemplu tipic: angrenaj

acauzală:
M1 1  M 2 2
este efect
1,2
M k M , 1,2
2 T 1
F
 kT 2
F
1,2
Denumire parametru k T : raport de transmisie.
Unitatea de masura în S.I.: adimensional.
F

este efect
2,1
Mk M 1 2,1 1
 M, k 
1 TF 2 1,2
kTF
2 2 TF 1 k 1,2 1
TF
c) Jonctiuni (conectari) tipice de elemente, care conservă puterea

(J0) Joncțiunea (conectarea) mai multor elemente ce posedă aceeași variabila de tip e. Exemplu: în
cazul a trei elemente, reprezentarea schematica este data în figura urmatoare.
M1  M 2  M 3 sau M1  M 2  M 3

 
PPP0   0
 1 2 3  1 2 3

M1  ...  M j  ...  M n M1  ...  M j  ...  M n

n sau n
 
 j (M j j )  0, j   1,1   0,   1,1
  j1 j j

j
în cazul a trei elemente, reprezentarea schematizata este data în figura de mai jos.
 1 2  sau
 1 2 3
 
PPP0 M M M0
 1 2 3  1 2 3

 1  ...  j  ...  n 1
n
  ... 
 j (M j j )  0, j   1,1 j  ...
  n
sau n

M
0,   j j

j
1,1
 j1

Mărimi Fizice Specifice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mărimi Fizice Specifice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

a) Mărimi fizice specifice

(VP) Variabilele puterii:

(VE) Variabilele energiei:

(p|i) Exprimare sub formă integrală a legăturii cu variabila de tip e:

(p|d) Exprimare sub formă derivativă a legăturii cu variabila de tip e:

(r) Denumire variabilă: sarcina electrică.

(q|i) Exprimare sub formă integrală a legăturii cu variabila de tip f:

Q(t)  tti( )d  Q(t ) 0

(q|d) Exprimare sub forma derivativa a legăturii cu variabila de tip f:

(I) Elemente ce realizează acumularea de tip inductiv sau inerțial a energiei

(I-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

(I-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(I|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

Denumire parametru L: inductanță. Unitate de măsură în S.I.: Henry [H].

(I|L-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în

(C-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

(C-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(C-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(C|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

Q  Ceu  sau C (Q,u)  Q  Ceu

Denumire parametru Ce: capacitate electrică.

i(t)  d Q(t)  C d u(t)

(R) Elemente ce realizează disiparea energiei prin comportare de tip rezistiv.

(R-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

(R-F|r) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(R-F|c) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(R|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

u  Rei  0 ; r (u,i)  u  Rei

(R|L-F|c) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în

(Se) Elemente ce funcționează ca surse ideale de putere, cu variabila de tip e

(Sf) Elemente ce funcționează ca surse ideale de putere, cu variabila de tip f

(TF-F) Caracteristica de funcționare (lege constitutivă bazata pe conservarea puterii) - exprimare

(TF-F|21) Caracteristica de funcționare (lege constitutivă bazata pe conservarea puterii) - exprimare

c) Joncțiuni (conectări) tipice de elemente, care conservă puterea

Cazul general a n elemente conectate:

in care  j simbolizeaza semnele algebrice.

Cazul general a n elemente conectate:

a) Mărimi fizice specifice

(VE) Variabilele energiei:

p(t)  ttF ( )d  p(t ) 0

(p|d) Exprimare sub formă derivativă a legăturii cu variabila de tip e:

(q) Denumire variabilă: deplasare liniară.

x(t)  ttv( )d  x(t ) 0

b) Elemente cu acțiuni tipice în procesarea energiei

(I) Elemente ce realizează acumularea de tip inductiv sau inerțial a energiei

(I-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

(I-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) - exprimare în

(I-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(I|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

(I|L-F|d) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

(C-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

(C-F|i) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(C|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

Denumire parametru ke: constanta elastica.

(R-F) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă) -

(R-F|r) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(R-F|c) Caracteristica de funcționare în cazul general neliniar (lege constitutivă)

(R|L-F) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) -

Denumire parametru : coeficient de frecare vâscoasă la translație

(R|L-F|r) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în

(R|L-F|c) Caracteristica de funcționare în cazul liniar (lege constitutivă liniară) - exprimare în

(Se) Elemente ce funcționează ca surse ideale de putere, cu variabila de tip e

Caracteristica de funcționare (având cauzalitate unică): F = F(t) prestabilit (impus sarcinii) -