România şi structura opţiunilor geopolitice (euroatlantism şi eurocontinentalism)

În condiţiile actuale, termenul de „geopolitica României” nu este destul de potrivit, dacă luăm în
considerare România ca subiect de geopolitică. În arhitectura lumii contemporane, asemenea
subiect nu există. Aceasta decurge din logica de implementare a globalizării, situaţie în care
problema se prezintă astfel: va fi o singură „lume stat” (World state), cu un guvern mondial,
condus şi dominat în mod nemijlocit de „Occidentul bogat”, în primul rând de SUA  sau se va
stabili un echilibru între „spaţiile mari” (Grossraum) ale „imperiilor noi” care vor integra ceea ce
fuseseră până atunci „state naţionale”. În lumea noastră, trecerea de la statele naţiune suverane
(aşa cum a fost în Europa, din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea) se va face spre un
guvern mondial (lumea unipolară) sau spre un nou imperiu (lumea multipolară).
Dimensiunea României ca stat nu ne permite în ambele cazuri să spunem că România, nici măcar
din punct de vedere teoretic nu ar putea deveni un „pol”, situaţie în care se găseşte chiar şi o ţară
de dimensiunea Rusiei de azi, cu tot potenţialul ei nuclear, cu resursele ei naturale şi
mesianismul său istoric.
În acest condiţii, „geopolitica României” face parte din secţiunea „geopolitica Europei unite”.
Acest fapt nu este doar un dat politic actual, România fiind membru al Uniunii Europene, ci
decurge inevitabil şi din situaţia sa geopolitică. Dar mai mult decât atât, însăşi „geopolitica
Europei unite” nu este ceva garantat şi securizat. Chiar şi Europa ca întreg, Uniunea Europeană,
se poate baza pe suveranitate numai într-o lume multipolară şi numai într-un asemenea caz
Europa va fi suverană şi implicit, România, ca parte a acesteia, va beneficia de suveranitate.
Adoptarea modelului unipolar de dominaţie americană, care-i refuză Europei suveranitatea, va
influenţa şi România ca parte a acesteia.
Prin urmare, familiarizarea cu problemele geopolitice nu este ceva necesar şi vital, dar
chestiunea poate fi luată în considerare atunci când este vorba despre lărgirea orizontului
intelectual.
Într-adevăr, dacă luăm în considerare ceea ce am spus mai sus, referitor la contribuţia românilor
la ştiinţa şi cultura europeană, geopolitica ar putea fi o bază foarte importantă pentru a determina
rolul şi funcţiile României în context european. Nu este întâmplătoare deci, construcţia
geopolitică şi ideatică ce ocupă o parte semnificativă în romanele excelentului scriitor franco-
român Jean Pârvulescu, eseist şi poet – un model european şi un gânditor profund.
Dilema geopoliticii europene poate fi redusă la o alegere între euro-atlantism (recunoașterea
dependenței de Washington) şi euro-continentalism. În primul caz, Europa îşi abandonează
suveranitatea în favoarea „fratelui mai mare” de peste mări, iar în cel de-al doilea insistă asupra
propriei suveranități (până la organizarea unui model geopolitic şi strategic propriu). Această
opţiune nu este complet finalizată şi la modul teoretic, faptul depinde de fiecare dintre ţările U.E.
şi în consecinţă, inclusiv de România. Din această cauză, referitor la geopolitica României, în
sensul strict al acestei noţiuni, devine necesară în contextul actual implicarea conştientă şi activă
în alegerea viitorului Europei – dependenţă sau independenţă, suveranitate sau vasalitate,
atlantism sau continentalism
Daca pozitia geografica a unei tari este fixa, stabilita de fortele naturii si exprimata dupa
anumite repere naturale (unitati de relief, ape, etc), pozitia geopolitica este variabila în timp,
uneori chiar pe termen foarte scurt, functie de modificarea anumitor factori socio-economici si
politici. 
Pozitia geografica a tarii noastre o stim cu totii, dar pozitia geopolitica a României care o fi
oare? 
Pornind de la faptul ca, geopolitica este considerata harta mentala a lumii, un stat pentru a-si
identifica pozitia geopolitica trebuie sa-si elaboreze o astfel de harta în care sa-si prefigureze
evaluarile privind pozitia si rolul sau, raportul de forte cu vecinii, contextul regional în care
actioneaza mediul international si coordonatele sale de baza.
În acest context, când stabilim pozitia geopolitica a unui stat trebuie sa avem în vedere ca, de
fapt construim un tablou al fortelor prezente si active în diferite grade pe scena / zona analizata,
pentru a repera obiectivele majore, tintele profunde ale actorilor globali si modul în care
mijloacele fiecaruia sunt implicate prin geostrategii concepute pentru a se putea apropria de
scopurile fixate.
Pentru identificarea pozitiei geopolitice a României trebuie sa tinem cont caracteristicile care ne
ajuta sa stabilim pozitia si locatiageopolitica a statului; sa analizam riscurile si vulnerabilitatile
zonei în care ne aflam, pentru ca în final sa putem evalua avantajele si dezavantajele pozitiei
geopolitice.
Atunci când însa stabilim locatia geopolitica a unui stat trebuie sa avem în vedere :
" punctele de interes ale marilor puteri în zona analizata si impactul actiunii lor asupra
functionarii acesteia;
" ierarhia statelor din zona si a interesele lor;
" valorile culturale si spirituale predominante în zona;
" relatiile acestor state cu marile puteri;
" viziunea fiecarui stat asupra securitatii.
Determinarea locatiei geopolitice a României pe scena democratiei globale a crescut în perioada
actuala datorita intereselor manifestate de puterile lumii si pentru avantajele economice si
comerciale plasate în acest spatiu de contact între mai multe civilizatii si continente.
Stabilirea locatiei geopolitice nu este un demers simplu, acest proces depinde de mai multi
factori. 
Asadar, în ce zona geopolitica plasam România? pentru ca scena geopolitica europeana actuala
pare sa fi intrat în plina perioada de reconfigurare.
Raspunsul la aceasta întrebare îl regasim în cartea -Geopolitica XXI. Fundamente, astfel:
-Europa Centrala cuprinde tarile: România, Polonia, Germania, Austria, Slovacia, Croatia si