Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Documents - Tips - NP 112 2014 Normativ Privind Proiectarea Fundatiilor de Suprafata PDF

    Încărcat de

    Marius Tuta
    9 vizualizări158 pagini

    Titlu original

    documents.tips_np-112-2014-normativ-privind-proiectarea-fundatiilor-de-suprafata.pdf

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    9 vizualizări158 pagini

    Documents - Tips - NP 112 2014 Normativ Privind Proiectarea Fundatiilor de Suprafata PDF

    Încărcat de

    Marius Tuta

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 158
    MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEAI Anu 182 (XV) —Ne 99508 Leg, oeoRETE ABTA gu ALTE AcTE Lan, 2 decor 2014 jPogina ‘Anexa la Ordinul viceprim-ministruld, ministul dezvolti ‘egionate's\ administrajei public, x. 2952/20%% pentru aprebarea.reglementii tahnice Normativ Driving proactarealfundaitor de supratai", incicaty NPN2-2018 net ‘ FO00011125022015 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEl, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XII2014 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIEI PUBLICE CENTRALE MINISTERUL DEZVOLTARI REGIONALE $1 ADMINISTRATIEI PUBLICE ORDIN pentru aprobarea reglementarii tehnice ..Normativ privind proiectarea fundatillor de suprafata”, indicativ NP 112-2014") In conformitate cu prevederie art. 10 si art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind caltatea tn construct, cu modifcdie ulterioare, ale art. 2 alin. (3) gi (4) din Regulamentul privind tipurle de reglementar tehnice si de chelluieli aferente activitsii de reglementare in constructi, urbanism, amenajarea tentoriului si habitat, aprobat prin Hotdrarea Guvernului nr. 203/2003, cu modificarile si completanie ulterioare, avand in vedere Procesub-verbal de avizare nr. 34/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 6 Inginerie geotehnica si fundaji" si Procesul-verbal de avizare nr. 1/2014 al Comitetului tehnic de coordonare generala, In temeivl at. 4 pet. Iie) sal art. 12 alin. (7) din Hotdrarea Guvemului nr. 1/2013 privind organizarea gi functionarea Ministerului Dezvoltari Regionale si Administratiei Publice, cu modifcarile ulterioare, viceprim-ministrul, ministrul dezvoltarii regionale gi administratiei publice, emite prezentul ordin. Art. 1. — Se aproba reglementarea tehnic’ .Normativ privind proiectarea fundatilor de suprafata’, indicativ NP 112-2014, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Normativul NP 112-2014 se aplica la proiectarea, ‘undatilor de suprafata ale constructilor noi, care se efectueaz ‘in cazul servicilor de proiectare contractate dupa dala intrari in Vigoare a prezentulufordinis, At. 3. — Contractele pentru servile de proiectafe incheiate pana la data intra im vigoare a prezentului ordin se finalizeaa ‘cu respectarea reglementatilor tehnice In vigoare la data semnari acestora ‘Art. 4. — Prezentul ordin' se publicd in Monitorul Official al Romaéniel, Partea |, 51. intra in vigoare ta 1 ianuarie 2015. ‘Art. 5. — La data intraril fi vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului transporturilor, constructiior si turismul 1, 275/2005 pentru aprobarea reglementari tehnice ,Normativ pentru proiectared structuilor de fundare directa", indicativ NP 112:20042, publicat in Mgnitorul Oficial al Romanie, Partea I. nr. 454 51 454 bis din'@7 mai 2005, se abrogé, P. Viceprim-ministr, minisirul dezvoitari regionale si administratei publice, Shhaideh Sevil, ‘Secretar de stat Bucuresti, 24 noiembrie 2014 Nr. 2.352. FO00011125022015 °) Ordinal ne. 2352/2014 w fst pubes h Monitorul fia al Romane, Para nr 935 dn 22 dacombrle 2014 ete reprodus gin acest mumar bis. Ondina s\ ana xe pubic in Bustin! Construchlr, ett de insull Nayanal da Cercatare-Dezvotare Tetnonial Durabla URBANINCERC™ ‘Const, Urbanism si Dezvottare 2 Reglementareatehnicd,Normatv pentru proiectaroa structure de undare dest’ ndicalw NP 112-2004, a fost pubicata in Blstnl Constuctlor 114 dn 2005, editat de Instat Na¥onal de Cercetare-Dezvetare in Construct si Economia Canstuctilor NCERC — Bucurest MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 936 bis/22.XI1.2014 | NORMATIY ‘ . PRIVIND PROIECTAREA FUNDATILOR DE SUPRAFATA, indicatiy NP 112 - 2014 a # FO00011125022015 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE|, PARTEA |, Nr. 936 bis/22.Xi1.2014 CUPRINS INTRODUCERE PARTEA I. PROLECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA ‘Scop si domeniu de aplicare Definisii, notatii si simboluri Bazele proicctarii geotehnice Cerinte generale Situatii de proiectare Durabilitate Proiectarea geotehnicd prin calcul Generalitayi Actiut Parametrii geotehnici Date geometrice Stiri limita ultime (SLU) 4 ti de serviciu (exploatare - SLE) Abordari de calcul Etapele preliminare ale proicctarii géotehnice Stabilirea adéneimii de fundare =" Alegerea tipului de fundatie —_ 23 394 Alegerea metodei de calcul Criteriiprivind consteuetia s Griterii privind terenul de fundate alcdtuitdin yuri Criterii de alegere a metodei de calcul Calculul la stiri limita ultime Capacitatea portanta Principii generale Aria comprimatd a bazei fundatiei Aria efectiva (redusd) a bazei fundatiei Metoda prescriptiva Metoda difecta : Metoda indirecta ’ Rezistena la lunecare Stabilitatea general Caleulul fa starea limita de serviciu (exploatare) Generalitati Deplasiti si deformarii Tasarea absoluta Deplasar si deformatii posibile . Deplasii $i deformaiChaiid) 11125022015 Incarcarea transmisa fa teren Calcul! la vibra Fundatii pe roci MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XIL.2014 PARTEA a IL - a, PROIECTAREA STRUCTURALA A FUNDATHLOR DE SUPRAFATA. M1 12 113 13.1 113.2 113.3 14 41 W42 ms 16 11.6.1 16.1.1 11.6.1.2 1.6.2 1.6.2.1 Scop si domeniu de aplicare Definitii, notaii si simboluri Cerinje generale privind proiectarea infrastructurilor Cerinje privind proiectarea fundatiilor Cerinfe privind proicctarea substructurilor Cerinfe privind proiectarea infrastructurilor Eforturi transmise infrastructurilor Prevederi generale Eforturi transmise infrastructurilor in gruparea seismic’ de incarcari Materiale utilizate la fundaii Proiectarea fundatiilor izolate Fundatii pentru stalpi si pereti de beton armat monolit Fundatii tip talpa de beton armat Fundati tip bloc si cuzinet Fundatii pentru stalpi de beton armat prefibricat Dimensiunile seetiunilor de beton Pahare cu pere{i amprentati Pahare cu pereti netezi Fundatii pentru stalpi din ofel Proiectarea fundatiilor continue sub stalpi si pereti Domenin de aplicare sy ~~ % a Eforturi transmise fuundatiilor de Stlpii $peretif Structurali de Beton armat Dimensionarea bazei fundagiilor Caleulul eforturilor sectio Fundajii continue sub stal Sectiunea de beton Armarea flindatiilor 5 Fundajii continue sub pereti structurali de beton armat Fundatii continue sub perefi structurali de zidarie Prevederi wenerale de aledtuire Fundatii la cladiri amplasate pe teren de fundare fayorabil, in zone cu seismicitate ay $0,152 * Fundatii la clddiri amplasate pe teren de fiindare fayorabil, in zone cu seismicitate a> 0.15 2 ie Funclati la cladiri amplasate pe terenuri speciale Dimensionarea fundatiilor Solutii de fundare ta pereti nestructurali Racordarea in trepte a fundatiilor avand cote de fimdare diferite Fundatii la rosturi de tasare Proiectarex radierelor de beton armat Aleatuire general si domenitude aplicare Elemente de proiectare a radieretor Elemente constructi¥Q00011125022015 Rosturi de turnare si masuri prevazute in proiectare referitor la rezistenta si tehnologia de executie ale radierelor Infrastructuri Probleme generale Tipuri de infrastructuri Infrastructuri aledtuite doar din fundatii Anexa A Anexa B (normativa) — Coeficienti partiali si de corelare pentru starile | MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr, 935 bis/22.XIl.2014 Infrastructuri aledtuite din unul sau mai multe subsoluri si din fundagii Determinarea eforturilor pentru calculul infrastructurii Preciziri privind calculul eforturilor in elementele infrastructurii Dimensionarea elementelor infrastructurii Verificarea plangeclor Verificarea peretilor Verificarea peretilor in zonele de discontinuitate Transmiterea eforturilor 1a infrastructurd prin intermediul plangeelor - menghina” Prevederi generale Elemente de calcul, dimensionare si verificare Elemente specifice de alcatuire ale infrastructurilor Adincimea de incastrare echivalenti, Principii de calcul pentru fundatile partial incastrate it ultime Anexa C (normativa) — Adancimea de inghey Anexa D Anexa E Anexa F Anexa G. AnexaH Anexa} Anexa K Anexa L Presiuni conventionale Calculal presiunilor pe teren pentru fundajile solicitate excentrie Calculul la starea limitd ultima. Capacitatea portals ig acti ner cog cin de gare Catcutut la seu ta de setviciu (exploatare) Parametrii geotehnici de compresibilitate Metode de calcul pentru fundatiite continue sub stalpi Metode de calgul pentru radiiere Anexa M (normativ) — Referingg normative FO00011125022015 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XII,2014 INTRODUCERE 1, Prezentul normativ conjine prevederi generale de proiectare a fundaiilor de suprafaya pentru cladiri si constructii industriale si agrozootehnice (fundatii izolatc, fundajii continue sub stdlpi sau pereti, precum si radiere generale de beton armat) 2. Prevederile prezentului normativ sunt armonizate cu prevederile din sistemmul de standarde curopene pentru proiectarea constructiilor din seria SR EN 1990...SR EN 1999, in cea ce priveste proiectarca fundatiilor de suprafata. 3. Normativul utilizeazt ca documente de referingi standardele si reglementirile tehnice aflate in vigoare la data elaborarii acestuia, enumerate in Anexa M. 4. La proiectarea fundatiilor de suprafa(a pe terenuri speciale (pamanturi sensibile la umezire, pamdnturi contractile, pimanturi lichefiabile, etc.) se vor avea in vedere i prevederile din reglementirile tehnice specifice aplicabile. 3. Normativul se adreseazi proiectantilor, specialigtilor cu activitate in domeniul constructiilor atestayi /autorizayi in conditiile legii, organismelor de verificare si control (verificarea si/sau expertizarea. proiectelor, verificarea, controlul si/sau expertizarca lucririlor), executangilor de lucriiri, operatorilor economici specializati in domeniul ingineriei geotehnice, precum si investitorilor/beneficiarilor de constructii. 6. Normatiyul est@ alcditit din 2 pari care trateaz’ urmatoarele aspecte ale proicctirii fundafiilor de suprafaya: % te 3 Parteal = Proieétarea geotehnicd @ fuundatiilor de suprafai Partea a Tl “a ~Projectarea structurala a fisndatiilor de suprafaya. = FO00011125022015 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Ne. 935 bis/22.x11,2014 PARTEAL PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR DE SUPRAFATA 1.1 Scop si domeniu de aplicare (1) Prevederile privind proiectarea geotehnied a fundatiilor de suprafaja din prezentul normativ sunt armonizate cu principiile expuse in standardul SR EN 1997-1 cu erata si Anexa national asociate. (2) Din punct de vedere al proiectirii geotehnice, fundatiile de suprafal se pot clasifica in doud categorii in functie de adancimea de fundare, D si/sau de adancimea relativa de incastrare, Du/B: ~ fundatii de suprafata directe, cand sunt indeplinite condifiile (L.12) si/sau (1.1) Ds3.00m (uta) unde D adincimea de fundare Sau & 4 nm De/B SAS . > tb) unde . 4 7 D. adancimea de incastrare echivalentd (vezi Anexa.A a prezentului normatiy) B Tatura mica a bazei fundat fectangulare sau diametrul haze fundatitcirculare - fundatii de suprafatd parfal incastrae, cdind sunt indeplinite eonditite (12a) s/Sau (1.2b): D>3,00m (12a) sat 15 Figura 1.3 - Fundatie situata in vecindtatea unui taluz 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl 2014 suprafaga Fundatie _ Tabelul 11 Definitie | ‘Semnificatie Teren Pamant, rocd sau material de umpluturd care exist’ pe amplasament inainte de execufia lucrarilor de constructii. Fundatie Partea inferioara a unei constructii care are rolul de a transmite incarearile la teren si de a participa, alaturi de celelalte elemente structurale, la asigurarea rezistenjei, stabilitajii, exploatérii si urabilitatii constructiei. Fundatie de] Fundatie la care incdredrile transmise de structura sunt preluate exclusiv directa | prin contaetul dintre baza fundatii si tren. de | Fundatie la care incdrcdrile transmise de structura sunt preluate atat prin suprafatd partial | baza fundagiei eat gi prin suprafaya laterald in contact cu teremul, incastrata Categorie Tncadrarea Tueririi geotehnice in funcjie de exigenjele proiectiri | geotehnica seotehnice. Rise geotehnic | Defineste importana efectelor negative asupra__persoanelor, constructiilor invecinate si mediului, pe durata executiei si in exploatare. 9 ‘Actiune geotehni ‘Acfiune transmis structurli de teren, umpluturi, apa de suprafagl sau a apa subterana. Epes GLotermes dativenges Stabilite eu Clartaté tpe orice alta cale, comparabil privind terenul luat in considerare in calcul se refer la aceleasi tipuri de pamanturi gi roci gi pentru care este de astepiat o comportare geotehnica Similard, prtecum si Ig structuri similare. - Se considera pertinente, cu ‘oc. infgpatie ‘objinuie pe plan local. Constructie | Constructi®incadrdlia clasclo dg.impOFiangA I $111, eppfor@eoduiut special P1001 3 xe ‘Construct ‘Constructic ineadratd in clasele de importanga III si IV, conform codului obisnuit P.100-1 1997-2, (4) In prezentul normatiy se folosese notatiile si simbolurilé din SR EN 1997-1 si SR EN (5) Principalele notatii $i simbolurijutilizaté’ia Partea Ya prezentului normativ sunt prezentate in tabeltil 1.2. Tabelul L2 Notatie sau simbol_ Semnifieatie | | Litere LATINE | Aria total a bazei fundaiei_ 1 a Aria efectiv redus 9 baephfwrlgipS 0 2 2015 [de | Aria comprimata a bazet fundati =, OO mn Valoarea de calcul a datelor geometrice Geom | Valoarea nominala a datelor geometrice a Modificarea adusa valorii nominale a datelor geometrice B Lajimea (latura mica) a bazei fundafiei rectangulare sau diametral bazei fundajiet circulare MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl,2014 G | Actiunea verti manent a. =| Valoafea de calgul a actiunilor permanente desigbilizatoare pentru Vefificarea la e Layimea efectiva (redusd) a fundatieh Ce ‘Valoarea de calcul limitd a efectului unei actiuni c Coeziunea pimantului ia Coeziunea efectiva (in termeni de eforturi efective) & Coeziunea nedrenati ua Valoarea de calcul a coeziunii nedrenate D Adancimea de fundare al De Adancimea echivalenté de incastrare d Distanja dintre marginea fundatiei si marginea taluzului E Valoarea efectului acfiunilor 7 Es Valoarea de calcul a efectului actiunilor E.xi__| Modulul edometric Ey ‘Modulul de deformajie liniard | Espa | Valoarea de calcul a efectului acjiunilor stabilizatoare Eas | Valoarea de calcul a efectului actiunilor destabilizatoare € Excentricitatea componentei verticale a unci actiuni totale fayi de central de _greutate al bazei fundatiei eo Excentricitatea prin faport cu axa longitudinala a bazei fundatiei eu “Excentricitatea prin Ben cu axa transversald a bazei fundatiei [Fa Valoarea de calcul a unei actiuni | F,__] | Valoarea caracteristicd # tmei ait se subpresiune iy Gage | Whoaes depeaicll aqjuntior verte Penmangile. Sabilizatoaré pena verificarea la Subpresiune GC sind Valoarea de calcul a actiunilor verticale permanente ‘stabilizatoare pentru verificarea la cedarea hidraulica a fundului sdpaturii (cu greutatea submersati) H ‘Actiunea orizontalé sau componenta orizontalé a unei actiuni totale aplicati paralel cu baza fundatici | Hy Valoarea de calcul a lui H,___| Adaneimea de inghet _ ; — 3 th Nivelul apei pentru verificarea la cedare hidraulic’ a fundului sApaturi W Tndlsimea unci prisme de pAmant pentru verifieawea lu cedare hidraulicd a fundului sapaturii [ hex Valoarea caracteristicd a intlfimii coloandi de api fafa de talpa unei prisme de paméint pentru vefificarea Ja ¢edare hidraulicd a fundului sapdturit i Gradientul hidrautic Ep ‘Coeficient al presiunii in stare de repaus a pamantului : [A | Raportul /a.0 L Lungimea (latura mare) a bazei fundatici rectangulare sau a sistemului de [| fundare FO00011125022015 - iF Lungimea efectiva (redusa) a fundajiei [2 ‘Actiunea variabild, verticala sau inclinata Qos ‘Valoarea de calcul a actiunilor verticale destabilizatoare la verificarea la subpresiune q Presiunea din greutatea pimantului la nivelul bazei fundagiei [Ra Valoarea de calcul a rezistenjei fata de o actiune " 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl.2014 Suwa | Valoarea de caloul a forjei curentului destabilizatoare in teren Sixx | Valoarea caracteristicd a fortei curentului destabilizatoare in teren s Tasarea totala [so __| Tasarea instantanee (imediata) SL Tasarea de consolidare 2 Tasarea prin curgere lent (tasare secundar) rf Ts Valoarea de calcul a rezistenjei la forfecare dezvoliatd asupra parti unei structuri in contact cu terenul u Presiunea apei din pori wang | Valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori v ‘Acfiunea verticalii sau componenta vertical a unei acjiuni totale aplicata la baza fandatici Vs____| Valoarea de ealeul a lui V Vs Valoarea de calcul a actiunii verticale efective | [Vs __ | Valoarea de calcul a acfiunii verticale destabilizatoure fase Valoarea caracteristicd a actiunii verticale destabilizatoare Uy X Valoarea de calcul a proprietatii unui material = ~ — Xi Valoatea caracteristica a proprietatiiunui material = Litere GRECESTI :-. & i z Telinarea fatide orizOntala a bazei fundajiei : | B ‘Unghil taluzului fal de orizontala Be | o Unghiul de inelinare a lui O fai de vertical | & Unghiul de frecare lainterfaja fudatie —teren, in planul bazei LI ly Greutatea volumica a pimantului ; y Greutatea volumica submersata _ if a Coeficient partial pentru coeziunea efectiva Xe Coeficient partial pentru coeziunea nedrenati te Coeficient partial pentru efectul unei actiunt 4 ht 3 Coctcieg pial “pentru acfiuni, care {ine cont de posibilitatea unor abateri nefavorabile ale valorilor actiunilor prin raport cu valorile tor reprezentative t Coeficient partial pentru o actiune | 26: Coeficient partial pentru o actiune permanent [yous | Coeficient partialipentru 9 acfiune permanent destabilizatoare tian | Coeficient ae pentru 6 aefiune permanenta stabilizatoare_ ‘Ym____| Coeficient partial pentru un parametru al =| Yo Coeficient partial pentru un parameu stratul 7 i a Coeficient partial BOG G Fathead Cpbineaul care fine cont de incertitudinile asupra modelului _ | 2 Coeficient parjial pentru o aejiune variabilé Yes Coeficient partial pentru rezistenta la compresiune monoaxiala [in | Gooficient partial pentru o rezistenta Linas Coeficient partial care tine cont de incertitudinile asupra modelului de rezistena MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL.2014 he Coeficient partial pentru rezistenja pimantalui [en Coeficient partial pentru rezistenta la alunecare Te Coeficient partial pentru capacitate portanta ja ___| Cocficient partial pentru incertitudinile in modelarea efectelor actiunilor yous | Coeficient partial pentru o actiune destabilizatoare care provoaci 0 cedare hidraulica sos» | Coeficient partial pentru o actiune stabilizatoare care se opune cedairii hidraulice Greutatea volumica a apei h Coeficient partial pentru unghiul de frecare interna (se aplica la tg @°) h Coeficient partial pentru greutatea volumic’ a pimantului @ ‘Unghiul de rotire a bazei fundatiei fata de orizontala v Factor pentru conversia de la valoarea caracteristicd la valoarea reprezentativa Guiza | Valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator [eno | Componenta orizontald a presiunii efective a pamantului in stare de repaus lo Unghiul de frecare intema in termeni de eforturi efective @«___| Valoarea de calcul a lui 9 ir ‘Unghiul de frecare interna la starea critica a gs. | Valoarea de caloul a lui @, # T[Coeficient detécare (6) Unitajite de mast recomandate la proiscarea geotehnicg sunt : Tabelul 1.3 [ Veins oe UM. Forti KN cate fh tabelul Masi kg Moment kN Masi volumici kg/m’ “Greutate volumici kNim Efort unitar, presiune, rezistena, rigiditate kPa ‘Coeficient de permeabilitate | ms | Coeficient de consolidare ms a = 1.3 Bazele proiectarii geotehnice 1.3.1 Ceringe generale (1) Pontra ficcare situatie de proiectare geotehnica. trebuie si se verifice faptul ed nu este atinsé nici o stare Jimité pertinent, astfel eum este aceasta definita in CR 0. (2 Situaite de proectare gofenich si init ape, be aut in vedere pont fundatiile de suprafaya sunt ori Saar A Sat ile 2 $i 6. cu erata si Anexa national asociate. (3) Situatiile de proiectare si starile limita se iau in considerare in funcyie de urmitorii factori: ~ conditille de amplasament cu privire la stabilitatea generald gi la migearile terenuluis — natura si marimea structurii si elementelor acesteia, inclusiv oricare alte cerinje specifice (durata de viata, etc.); 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.Xi1,2014 ~ conditiile referitoare la vecinatati; ~ conditiite geotehnice si hidrogeologice; — influenja mediului (hidrotogie, ape de suprafayl, subsidengi, variatii sezoniere de temperatura si umiditate, ete.); — scismicitatea regionala. (4) Starile limita pot apairea separat tn teren/in structurd sau simultan tn teren gi structural. (5) Pentru proiectarea geotehnicd a fundatiilor de suprafafa trebuie luate in considerare urmatoarele situatii care pot conduce Ia stair limit, dupa ea — pierderea stabilitatii generale; — epuiizarea capacitatii portante, cedarea prin poansonare; ~ cedarea prin alunecare; ~ cedarea combinaté in teren si in structura; ~ tasirile excesive; ~ ridicarea excesiva a terenului datorita umflari, inghetului si altor cauze: — vibratiile inacceptabile. (6) La proiectarea geotchnica a fundatiilor de suprafata trebuie utilizaté una dintre metodele urmatoare sau © combinatie intre acestea: (6.1) O.metoda directa in gare se efectueaza calculele specifice pentru fiecare stare limita L Experienta dobandita poate ardta care tip de stare limitk guvemeazi proiectarea lucririi. La Verificarea lao anu stare limita, calculul trebuie s& modeleze cat mai erect mecanismul de cedare prevazut. +, (6.2) @ metodé indirectitbazata pe experiente comparabile §4 pe rezultatele incerearilor pe teren/in laborator sau pe obseryatii, aleas4 in corelare cu incarearile la starea limita de exploatare, astfel ined sf fie satisficute ceringele pentru toate starife limita pertinente, (6.3) O metoda prescriptiva bazatd pe valori ale unor presiunt acceptabile: (7) in vederea stabilirii cerinfelor minime privind conginutul Studiului geotchnie (Raporuului de investigare a teremului conform SR EN 1997-2). a alegerii metodei de proiectare care trebuie utilizata sia verificdrilor de control, trebuig identificate, in conformitate eu prevederile din NP 074, categoria geotchnied si riscul geotehnie asociat, (7.1) in-eonformitateygu NP 074pancadrarea preliminara intr-0 categorie geotehnica poate fi schimbat& pe durata procesului de proiectare i de execute. (7.2) Diferitele aspecte ale proieetarii unei tuerari pot conduice la incadrari in categorii geotchnice diferite, Nu este necesar si se trateze intregul proiect in concordanta cu cea mai inalti dintre categorii. (8) Prevederile prezentului_ norma categoria geotehnica 1, 2 si 3. se aplict Ja proiectarea geotebnic& a lucririlor din (9) La proieetarea este obligatorie folosirea Imtolcordeeatel diese | FUSUBT TF SCESO" 1.3.2 Situatii de proiectare (1) Situagiite care trebuie luate in considerare pentru proiectarea geotehnica sunt precizate in SR EN 1997-1, Sectiumea 2, cu erata $i Anexa nationala asociate. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE], PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIl 2014 (2) Situatiile de proiectare trebuie sf includa urmatoarele criterii principale, dupa caz: (21) Caracteristicile amplasamentului si condijiile de mediu — acceptabilitatea general’ a terenului pe care este amplasatA structura, in termeni de stabilitate generala gi de miscdri ale terenului; — planurile de stratificasi — dispuncrea si clasificarea diferitelor zone de pamant si roca sau elemente ale lucrarii care intervin in modelul de calcul; — in cazul construcfiilor aflate pe sau in apropierea unor masive de roc’: « alternanga de strate tari si moi; + existen{a unor falii, rosturi si fisuri + posibila instabilitate a blocurilor de roca; — exploatiri miniere, caverne sau alte construc{ii subterane; ~ miscdri ale terenului datorate subsidenjei miniere sau altor activitasi; ~ caverne de dizolvare, cum sunt goluri sau fisuri umplute cu material moale, procese de dizolvare in curs; ~ efectele afuie suprafefei terenuluis — efectele coroziunii sau alterarii chimice, ingheului, secetelor prehungite, etc.; — varia{iile nivelurilor apelor subteranc, inclusiv cele datorate epuizmentelor generale, inundagiilor, disfunetionalitajilor sistemelor de drenare gi ale retelelor purtatoare de apa, exploatirii apei, ete.; — incadraréa seismic3 a zone; a 4 ~ efectul oli structari asupra Structurlor $iiretclelOFexistente, precum siasupra mediului local. ilor care conduc la modificari ale geometriei (2.2) Caracteristicile constmetici 5 ~ actiunile, grupaiile de actiuni si ipotezele de inc: ~ sensibititatea la deplasari diferentiale si/sau deformatii ale construcfiei: — restricjile de deplasdri diferentiale si/sau deformayii in exploatarea normala a constructici. 1.3.3 Durabilitate (1) Evaluarea conditillor de mediu interne si externe din punctul de vedere al durabilitati si al masurilor de protectie sau de asigurare@ifezistenteloriadecvate ale materialelor se face in conformitate cu prevederile generale din sistemul de standarde SR EN 1990...1999 si cu prevedetile specifice din SR EN 1997-1, Sectiunea 2, cu erata si Anexa najionalt asociate. 1.4 Proiectarea geotehnicd prin caleul 1 Generalitati (1) Proccarea gotcnich min pba tls fica i sonformiate on cringe fundamentale din CR 0 si cw PRR te ro GaBoon eu Anexa national $i din prezentul normativ, (2) La proiectarea geotehnica intervin ~ actiunile, care pot fi: «© incareari impuse; 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr. 935 bis/22.XIl.2014 + deplasdri impuse, de exemplu cele cauzate de migcirile terenuluis — proprietiile pimanturilor, rocilor sau altor materiale; datele geometrice; — valorile limiti ale deformatiilor, deschiderii fisurilor, vibratiilor, etc.; ~ modelele de calcul (3) Este obligatoriu ca recunoasterea condijiilor de teren s se facd In functie de categoria geotehnicd si riscul geotehnic asociat, Aceasti recunoastere, precum si controlul calitapii executiei Iuerarilor sunt mai importante pentru satisfacerea cerinjelor fundamentale decat precizia rezultatd din alegerea modelelor de calcul si cocficientilor partiali, (4) Modelul de calcul trebuie s& descrie comportarea presupusi a terenului pentru starea limit4 considerata. Daca unei stari limiti nu i se poate asocia un model de calcul fiabil, calculul se face pentru o alta stare limita, folosind coeficienti care sf asigure ca depasirea stiri limite considerate este suficient de improbabila. (5) Modelul de calcul poate fi — un model analitic; = un model semi-empiric; — un model empiric, (6) Modelul de calcul ales trebuie si fie exact. (7) Modelul de calcul poate include simplifieari. In acest caz, iRatele objimute pot fi modificate pentru a s¢ asigura cd proiectarea prin calcul esige © fie acoperitoare. 14.2 Actiuni specifice & c (1) Definitia actiunilor este conforma cu preyederile din GR 0 iar valorile actiunitor se stabilese conform prevederilor din standardele\pertinente di ia SR EN 1991, de constructie asupra fundatiilor (2) Modul de determinare a valorilor actiunilor transmi este prezentat in Partea a I]-a a normativului (3) La proiectarea geotehnic’ se jine seama si de urmatoarele aetiuni speci — greutitile pamanturilor, rocilor gi apei; a — eforturile din teren; — presiunile pimantuluis — presiunile apei subterane (dupa caz, presiunea apei libere); ~ presitinea apei din pori: . ~ forele hidrodinamice: ~ suprasarcinile; ~ lucratrile de terasamente; — incareaile din trafic; ~ miscarile pimintului cauzate de: + activititi legate de licraneUPHERNG 1125022015 + ridicarea si contractia produse de vegeiatie Sati climd (variayii de umiditate sau temperatura, inclusiv actiunea inghefului); + alunecarea sau tasarea masivelor de pamént; + accelerajiile produse de cutremure, explozii, vibrati si inedreari dinamice. (4) Valorile acfiunilor geotehnice se determina anterior efectuarii calculului, dar pot fi modificate pe parcursul diferitelor etape ale proiectarii. MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 (5) Valoarea de calcul a unei actiuni geotehnice se determina: (5.1) Prin calcul, cu relagia [2.1 din SR EN 1997-1]: Fax it Fre (3) unde: Fx valoarea de calcul a actiunii yr coeficient partial pentru situafii permanente sau tranzitorii, definit in Anexa Ba prezentului normativ Feo valoarea reprezentativa a actiunii: Freep = “Fic unde: y factor pentru conversia de la valoarea caracteristica la valoarea reprezentativa, definit in CR 0 (y este, dupa caz, yo sau yi sau yo) Fy valoarea caracteristica a actiunii (5.2) Prin evaluare directa. in acest caz, este indicat ca valorile coeticientilor partiali date in Anexa B si fie utilizate ca valori de referinta pentru definirea nivelului de sigurantd cerut. 1.4.3 Parametrii geotelu & (1) Paraiiétrii geotehinici reredig ori maselor de mint side toed (2) Parametrii geotehnici sunt definiti in SR EN 1997-F, Sectiunea 3: (3) Determinarea yalorilor parametrilor geotchniéi se face in conformitate cu SR EN 1997-2 si AneXa nationals: 5 7 (4) Determinarea valoritor caracteristice ale paramietrilor geétéhnici se faee conform normativului NP 122. ¥ j (5) Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se determina cu relatia [2.2 din SR EN 1997-1] XK ay und Xy —_valoarea de calcul a parametrului geotehnie Xi valoarea caracteristicd a parametrului geotehnic jx coeficient partial pentru situagti permanente sau tranzitofii, definit in Anexa B. (6) Atunei cand valorile de calcul ale parametrilor geotchnici sunt evaluate direct. e: ca valorile coeficiengilor partiali din Anexa B a prezentului normati de refering’ pentru definirea nivelului de siguranta cerut. indicat si fie utilizate ca valori 1.4.4 Date geometrice (1) Nivelul si panta suprafere’ eegEHtyG piyelusig, paizerriarie interfetelor jun xeologice, nivelurile de exeavare” 31 -dimensianile ici trebuie tratate drept date geomettice (2) Valorile caracteristice ale nivelurilor terenului, apei subterane si apelor de suprafati trebuie si fie valori misurate, nominale sau estimate ale nivelurilor superioare sau inferioare. (3) Se recomand’ ca valorile caracteristice ale nivelurilor terenului yi ale dimensiunilor fundatiei sa fie valorite nominale, 17 18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.xIl,2014 (4) Atunei cand se apreciazt cA abaterile datelor geometrice au un efect important asupra fiabilitayii structurii, valorile de calcul ale datelor geometrice tebuie determinate direct sau calculate din valorile nominale cu relatia [2.3 din SR EN 1997-1): G4 = norm = Aa (5) unde: a, —_valoarea de calcul a datei geometrice oon _-Valoarea nominali a datei geometrice da <0,10m. 1.4.5 Stari limita ultime (SLU) (1) Starile limita ultime sunt definite in conformitate cu CR 0 yi SR EN 1997-1. (2) La proiectarea geotehnica, trebuie si se verifice faptul ci nu sunt depisite urmatoarcle tari limit, atunci ednd acestea sunt pertinente: (2.1) EQU: pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerat ca un corp solid, in care rezistenjele materialelor structurii si ale terenului nu aduc o €6ntribusie important la asigurarea rezistentei. Condiia de verifigare este definite rlain [2.4 din SR EN, 1997-1} ; Fuad SE wns + Ty 5 a) unde: e 8 Fuad “Valoarea de calcul a efeetului actiunilor destabilizatoare: Een = EU Feeos Xi/ Joes s\n is Ewe Valoareade calcul a efectului actiunilor stabilizatoare: Eons = Ebpe Fo: Xe! Iisa 0 yea Coeficien|i partiali pentru situatile permanente si tranzitorii definiti in Anexa B a prezentului normativ 1% valoarea de calcul a rezistenjei la forfecare dezvoltata asupra partii unei structuri in contact cu terenul. ‘ova - in procctarea yootehisa,veriicaren FQU exe Timi fa et rare, cur este fandaye rigid pe un ren sineos si este, in pnsip, distners ata de analiza, stobilitiit generale st de probleme davorate de resale arhiinediee. (2.2) GBO: cedarea sau deformatig excesiva a terenului, in care tezistenja paménturilor sau a rocilor contribuie in mod semnificatiy la asigurarea rezistentei. Conditia de véfificare este definita de relatia [2.5 din SR EN 1997-1] Fys Re ay unde: Ey valoarea de calcul a efectului actiunilor: Ea= Ely Fat Xmas as} 00001 1125022015 (18a) Ea> te E{F cops Xe ynis aa} (L8b) unde: ye coeficient parjial pentru efectul unei actiuni definit in Anexa B Ry valoarea de calcul a rezistentei faya de 0 actiune MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Ne. 935 bis/22.XI12014 Ro Ri ye Frogs Xedpoe; aa} (9a) sau Ra= Ri jt Frogs Xs aa} /7e (9b) sau a= Ri pe Frepi Kulp a} (196) unde: ye — coeficient partial pentru o rezistenta, definit in Anexa B. ‘Nota | - Siarea limit GEO este descori critics pentru determinarea dimensiunilor elementelor structurale din fundapit sau strueturi de funda. Nota 2 - fn uncle situait de proiectare, aplicarea coeficientilor partial asupra actiunilor generate de pimant sau transmise prin pamint pot conduce la valori de calcul nerezonabile sau chiar imposibile din punct de vedere fizic. In asemenea situati, coeficienjit partial pot fi aplicati direct asupra efectelor actiunilor, stabilite pe baza valorilor reprezentative le actiunilor, Nota 3 - in procedurile de calcul in care coeficientii partiali sunt aplicati asupra efectelor actiunilor, coeficientul partial al actiunitor se ia 7 = 1,0. (2.3) UPL: pierderea ecbilibrului structurii sau terenului provocati de subpresiunea apei (presiunea arhimedic#) sau de alte-ctiuni verticale. 4 Conditia de veriticare este defini de relajia (2.8 din SR EN 1997-1]: Vasa S +Re e (1.10) unde: - ¥ ’ "a . Vaws valoarea de calcul a gruparii intre seule verticale permanente si variabile destabilizatoare Voss = Guat ses ; di Gavi _valoareatde calcula acjiunilor permanente verticale stabilizatoare Qswsi _ valoarea de calcul a actiunilor verticale destabilizatoare la verificarea la ) subpresiune, Ry valoarea de calcul a oricarei alte rezistente aditionale la ridicare; rezistentele aditionale la ridicare pot fi de asemenea tratate drept actiune permanenti verticala stabilizatoare. Notd - Coeficienti partali pentru Gyuss Oso Gus $i Ry ponte stati perman Anexa B a prezent sau tranzitori sunt dati in (2.4) HYD: cedarea hidraulicé a terenului, eroziunea interna gi eroziunea regresiva in teren, sub efeetu! gradienilor hidraulic. Conditiile de verificare sunt definite de relajite (2.9 a, b din SR EN 1997-1}: tisass $ Ores (ita) unde: isa. valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori la baza coloanei de pamant, pentru orice goloana de panydint pertinenta Gung tensiunea totala verticala stabilizatoare Ja baza aceleiasi coloane ica FO00011125022015 Sioa S G's ub) unde: Six valoarea de calcul a fortei curentului in coloana de pamant Ga greutatea in stare submersati a aceleiasi coloane, 19 20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA I, Nr, 935 bis/22.XIl 2014 Nott - Coeticiengi patiali pentru uae Guna Sous $i Gyn penttu situa permanente sau tranzitorii sunt defini in Anexa B a prezentuli normati. (2.5) STR: cedarea interna sau deformatia excesiva a structurii sau clementelor de structurd, ca de exemplu fundajiile continue, radierele generale sau perejii de subsol, in care rezistenja materialelor structurii contribuie somnificativ la asigurarea rezistentei. Starea limita STR este tratata in Partea a TT-a a prezentului normativ. (3) in cazurile unui rise anormal sau ale unor conditii de teren si de incdrcare exceptional de dificile (de regula, situatiile care se incadreazd in categoria geotehnicd 3 asociatd unui rise geotehnic major) este indicat sa se utilizeze valori ale coeficientilor partiali mai mari sau mai mici (dupa caz) decit valorile date in Anexa B a prezentului normativ. (4) Pentru lucrari temporare sau pentru situatii de proiectare tranzitorii se pot utiliza valori diferite ale coeficientilor partali (dupa caz) de valorile din Anexa B a prezentului normativ, in cazul in care consecinjele probabile o justifica.celeia 1.4.6 Stari limita de serviciu (exploatare - SLE) (1) Starile limita de serviciu (exploatare) sunt definite in conformitate cuyCR 0 si SR EN 1997-1, ‘ . (2) Verificarea pentru starile limit de exploatare, in teren sau intr-o seeyiune, element sau imbinare a structui,trebuie sf rmareascdndepinigea condiic [2:10 din SR EN, 1997-1]: Esty | § @.12) unde: : . 1 , EF, ~ valoarea de calcul a efectului unei actiuni sau combinatiilér de actiuni Cs valoarea'de caleul limiti.a efectului unei actiuhi sau Gombinaitor de actiuni, 3 (3) Este indicat si se modifice in mod adecvat valorile caracteristice ale parametrilor geotchnici in cazul in care se produce 0 modificare a acestora pe durata de viata a constructiei, de exemplu prin variatia nivelului apei subterane sau prin uscare. (4) Valoarea de calcul limitd a efectului unei actiuni, dé exemplu o anumita deplasare gi/sau deformatic a fundatiei sau a unor parti ale structurii de flandare, este acea valoare pentru care se considera atins4 ip structurd o stare limita de exploatare, (5) Conform SR EN 1997-1 si Amexa nationali, coeficienti exploatare au valoarea egald cu |,0. partiali pentru starea limita de 1.4.7 Abordari de caleut (1) Abordarile de calle! definese shodul in care sunt utilizate relatiile (1.8) si (19) prin combinarea seturilor de coeficienti partiali on acfiuni sau efectele actiunilor (4), pentru parametrii geotehnici (M) si mee re i we 15 (2) Abondaile de calcu se apie ROS Vif ROB AO sas utime GEO si STR, dupa az. (3) Modul de calcul al valorilor Ey si Ry definite in relajiile (L8 a, b gi L9 a, b, c) trebuie determinat prin alegerea uneia dintre cele dou abordari de calcul (abordatile de calcul 1 si 3) din SR EN 1997-1 si Anexa nationala, (4) Coeficientii partiali din Anexa B a prezentului normativ, care se utilizeaza pentru MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.X11,2014 determinarea valorilor Ey si Ru, sunt grupati in seturile notate A (pentru actiuni sau efectele actiunilor), M (pentru parametrii pamantului) si R (pentru rezistente). Valorile acestora se aleg in functie de abordarea de calcul utilizata, (5) Abordarea de caleu! 1 (5.1) Gruparea I: 41 “+” MP4" RI (5.2) Gruparea 2; 42 “+” M2“+" RI Nota 1 - Nota: “+” inseam’: “de grupat eu” Nota 2 - Coeficientii partial sunt apicatiasupra aetiunlor si parametrilor de rezstenta ai terenului Not 3 - Daca este evident cd una dintre cele dowd grupiri guverneaza proiectarea, mu este nevesar si se mai cefectueze caleulele gi cu cealalta grupare. Totusi, grupiri diferte se pot dovedi eritice pentns aspectediferite ale aceluiagi proiect. (6) Abordarea de caleul 3 Gruparea: (47* sau 42") "4" M2 Nota 1 = Notafa Nota 2- *: Coefieienti partial sunt aplicati asupraaetiunilor provening! de la struct. Nota 3 -: Coeficiemti partiali sunt aplicati asupra actiunilor geotehnice, Nota 4 - La calculul stabilititi taluzuritor sau al stabifititit generale, acti apticate asupra terenului (de empl acne pepvenind de 1s gructr, Tac date Ge trafic) sunt tae dep aii golehnce, folorndwae tl APE oie pri. 5 Etapele preliminare ale proi etd ghotehnice 1 Stabilirea adancimii de fundare RB “+ nseamind “de grupat eu". (1) Addingimes. de fundare este distanja masuraa, de ta niveldlterenului (natural sau sistematizat) pana la baza fundatici. (2) Stabilirea adancimii de fundare a unei fundajii se face jindnd seama de urmatoarele eriterii: (2.1) Geotehni “ologice si climatice — adincimea ta care apare un strat de pimant cu capacitate portanta adeevatt; — nivelul (nivelurile) apei (apelor) subterane si presiumea apei (apa cu nivel liber, apa sub presiune) in corelare eu problemele eare pot apare in executiei sau in exploatare; ile ale terenului si redugeri ale rezistentei stratului portant provocate de feetele climatice sau de hucrarile de executie: curgerea-apci, — prezenfa pmanturilor speciale; — adineimea pana la care se pot produce degradari prin inghe (Anexa C a prezentului normativ); — adéneimea de afuiere: — prezenja de materiale solubile (gat ry calciu, roci saline, etc); ~ Chet arr de uniiibdad deg OHSZ RAGE secet uate de pia cu precipitatii abundente asupra proprietiiilor piménturilor structural instabile din zonele cu climat arid, (2.2) Proiectul de arhitecturd prin care se impune cota utili (cota + 0,00 sau cota ultimului nivel subteran, dupa caz). 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE}, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL.2014 (2.3) Vecinatati = efectele excavatiilor si/sau a epuizmentelor generale asupra fundatiilor si clidirilor invecinate; — excavalii ulterioare prevazute pentru utilitati sau alte constructii (2.4) Conditii speciale in exploatarea constructiei care pot influenta caracterist comportarea terenului de fundare (temperaturi excesive transmisc la teren, etc). si (3) Adancimea minima de fundare se stabileste ca fiind adancimea cea mai mare care rezultd in functie de criteriile de mai sus. (4) Pentru constructiile fundate pe terenuri dificile (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, paménturi lichefiabile, etc.), adéncimea de fundare este indicat& in reglementirile tehnice aplicabile specifice. 1.5.2 Alegerea tipului de fundatie (1) Fundatile trebuie alese astfel ineat s4 transmita la teren incdrcdrile construetiei, inclusiv cele din actiuni seismice, asigurand indeplinirea conditiilor \d verificarea terenului de fundare la stiri Limita. (2) Stabilirea tipului de fandatie se face indind seama de urmatoarele criterit: 2.1) Sienna stricta! af Rbnipmatict |p * « Aipul Sstemului structural (in ere, eu perei ete — dimensiumile structurii (deschideri, travei uprateran si subteran) — materialele utilizate (beton, metal, zidarie, etc.); i r ~ acfiunile transmise de eonstructie pele — mécanismul de disipare a energiei induse de actiunea seismicd (pozitia zonelor potential plastice, eforturile transmise fundatilor, etc.); —_ sensibilitatea la tasari a sistemutui structural (2.2) Conditiile de exploatare ale constructiei ~ eforturile transmise ta funda(ii (din sarcini statice si dinamice ~ vibratii produse de utitaje, etc.); posibilitatea pierderilor de api sau substante chimice din instalatiile sanitare sau industriale; ncdilzirca terenului jn cazul constructiilor eu degajari mari de calduri (cuptoare, fiurmale, ete); — degajarile de gaze agresive care polueaza apele meteorice si accentucazi agresivitatea chimicé a apelor subterane; — influenta deformatiitor terenului de fundare asupra exploatirii normale a constructici: — limitarea tasdrilor in functie de cerinjele tehnologice specifice. 3) Condiiile de execatie ale infrastructurit = adiineimea sapaturit pentru, findayiil a stabilitaqii sapaturii: POOR PPS ZZOTS — existenfa unor constructii in vecinatate care pot fi afectate de lucrarile de executie a infrastructurii (instabilitatea taluizului, afuicrea terenului la realizarea epuizmentelor, ete.); — sistemul de epuizmente; — prezenta rejelelor de apa-canal, de gaze, de energie electric, ete. ci si modul de asigurare a MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XIL2014 23 (2.4) Conditiile de teren — natura si stratificayia terenului de fundare, caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor de paimant sau de roci $i evolutia acestora in timp; — conditiile de stabilitate general a terenului (terenuri in pant cu structuri geologice susceptibile de alunecdri de teren, ete.); — conditiile hidrogeologice (nivelul si variatia sezoniera a apelor subterane, agresivitatea apelor subterane, circulatia apei prin pamant, ete,); = conditiile hidrologice (nivelul apelor de suprafaya, posibilitati de producere a inundatiilor, a fenomenului de afuiere, etc.). (3) Se recomada ca la alegerea tipului de fundajie si se jind seama si de consideratii practice cum sunt volumul de lucriri de excavatie, toleranje in exceutie, spafii de lucru, et. 1.5.3 Alegerea metodei de calcul (1) Metoda de calcul tebuie aleasi astfel incat rezultatele objinute si asigure indeplinirea conditiilor privind verificarea terenului de fundare La stari limita, (2) Alegerea metodei de ealeul se face (indnd seama de urmatoarelecriteriiys 1.5.3.1 Criterii privind constructia (1) Importanga congtructiei : ~ construc spebiae, CS, astfel@um puns definite fbelgh 1; — constructii obignuite, GQ, astfel cum Suibidefinite in tabelul 1.1;. (2) Sensibilitatea Ia tasiri diferentiale — construcfii sensibile la tasari, CST; = constructii nesensibile la tasdri, CNT ¥ (3) Restricfii de deformatii in exploatare normals — construct cu restrielii, CRE; ~ construct fir restrictii, CRE. 1.5.3.2 Criterii privind terenul de fundare aledtuit din pamanturi (1) Terenuri favorabile (TF); prin terenuri favorabile se inféleg terenurile bune si medii definite conform NP 074. (2) Terenuri dificile sau conditii saturat ineiireat rapid). iale de incarcare (TD) (de exempta, pamant coeziv 1.5.3.3 Criterii de alegere a metodei de caleul in tabelul I.4 sunt sintetizate crite Ki sery 4 wags asren! MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XII.2014 Tabelul 14 Construcfia cma Metoda a | Sensibilitate 4 de limitg | P™Portanga | latasiri | deformasiiin | 5 de calcul diferentiale | exploatare undare COTS CRE | CRE| TF [1D Prescriptiva, | a E SLU | SLE [ SLU | SLE Directs [SLU [SLE . [SLU | SLE E SLU [SLE L Ea ‘Nota | ~ Folosirea metodei preseripive la proieetarea finala este permis dour atunei cind sunt indeplinite simaltan cele paru conditii (CO*CNT-CFRE TF). Nota 2~ Prin folosirea metodet prescriptive. se considera indeplinie, implicit, conde de verificare la SLU sh SLE. Nota 3 ~ Metoda preseriptiva se poate folosi la predimensi Nota 4 ~fn eau folosirii metode dire, calcula sti limit ext obligatoria, Nota 5 — in cazul teremului de fu it din roci Sténcogge $1 semistincoase, in conditiile unei stfiltificatii practic uniorme 5 orizontals, este admin Toenvea mete’ reserntive in toate cari ou excepia cal onset spe i if 1.6 Caleulul la stiri limita ultime (1) Caleulul it state limita ultimg se face pentru efuparile de actiuni (cftete ale actiunilor) definite conform CRO: - Combinarea (ctectelor) actiunilor pentru situatiile de proi tranzitorie (Gruparea fundamentala, GF); - Combinarea (efectelor) actiunilor pentru situatia de proiectare seismica (Gruparea seismic’, Gs). (2) Pentru stabilirea dimensiunitor in plan ale fundafiei este necesar, dupa c: urmatoarele stiri limita ultime, de tip GEO: (2.1) Capacitatea portanta (Figura L4.a) (2.2) Rezistenta la lunecare (Figura. 1.4 b) (2.3) Stabilitatea generalt (Figura 14 c) (3) Pentru verificarea la starea limita ulti clare persistent’ sau normala gi calculul la de tip STR se vor avea in vedere urmatoarele: (3.1) Trebuie Iwate in considerare deplasarile diferentiale verticale si orizontate ale fundatiilor pentru a se asigura c@ acestea nu conduc Ia o stare limita ultima in structura. (32) Se poate adopta 0 presin? RRepidblie WRAP LE! peui6.3), eu conditia ea deplasirile si nu conducé la o stare limitd ultima in structurd (3.3) in pamanturile care se pot ridica, trebuie evaluat umflarea diferentiala potentiala, iar fandatile si structura trebuie dimensionate astfel incat sd reziste sau si fie adaptate pentru a 0 prelua pe aceasta. 1.6.1 Capacitatea portant MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 935 bis/22XIL,2014 a) Capacitatea portant ©) Stabilitatea generala Figural - Stari limita ultime de tip GEO 1.6.1.1 Prineipii generale — , * (1) Pentru calculul fa starea limita de capacitate portanta trebuie satisficutl condita [6.1 din SR EN 1997-1] Vis Re . (13) unde: Pd Ry valoarea de calcul a actiunii verticale sau componenta verticald a unei actiuni totale aplicata la baza fundatiei ¥q se determing conform prevederilor din capitolul 11.2 Noté - Kjtrebuie st includ’ greuiaiea propric a fundatici, ercutatea oricdnai material de umplutur i ile pamintul, fie favorable, fie nefaorabile, Presiunile apei, care nu se datoreari Ihetredrilor transmise terenulu de fundare,trebuie incluse ea actiuni, valoarea de caleul a capacitatii portante. (2) Limitarea exeentricitajilor (2.1) Fundagie eu baza dreptunghiulara unde: en FO00011125022015 1 3 (4a) excentricitatea forjei Ma fad de axa transversal (latimea bazei fundatiei, B) excentricitatea fortei Va fai de axa longitudinala (lungimea bazei fundatiei, L), 25 28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr, 935 bis/22.XIl.2014 (2.2) Fundatie cu baza circulara eh £0,589 (14) unde © excentricitatea fortei Vy fat de centrul bazei fundatiei r raza bazei fundatici. (3) Dimensiunile (minime) ale baz: conditiile urmatoare, dupa caz: fundatiei se determina astfel incat sa fie indeplinite G.1) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situajii de proiectare persistente (permanente) si tranzitorii, aria comprimata a bazei fundatiei, Ac, trebuie sf fie egal cu aria total’, 4. (3.2) Pentru combinarea (efectelor) actiunilor in situagii de proiectare accidentala gi seismica, aria comprimata a bazei fundajiei, 4c, trebuie s& fie mai mare de 75% din aria totalt, 4, respectiv aria efectiva (redusi) a bazci fundatici, 4”, trebuie si fie mai mare de 50% din aria total, A 2 Aria comprimatit a bazei fundatiei (1) Aria ‘comprimatd a bazei funllei se defineste pe baza urmatoatelor ipoteze: (1.1) Rezistenta idee pentru pimiinturi este nul (1.2) Deplasarile/deformafiile sunt proportionale cu eforturile, (13) Oigritgge presiunilor la baza fundagiei este liniard, conform fearici Navier. (2) Caleutul are corinne se face in fanciie de flan bazel fundayici, dupa cum urmeaza: (2.1) in cazul fundatie’ cu baza dreptunghiulard solicitats exeentric dupa o singurd direciic, aria comprimata se calculeaza cu relayiile: Ae (L-2e)B sau (Lis) te = 1,5 (B-2en)L unde: ¢..B,en definite conform relatiilor din tabelul 1.5. (2.2) in cazul fundatiei cw baza dreptunghiulara solicitata excentric dupa doua directii, aria comprimata se¢alculeaza pe baza distributiilor de presiuni la baza fundatiei.. (2.3) In eazul fundatiei cu baz circulard solicitata excentric, aria comprimatii se calculeaz’ pe baza distributiei de presiuni Ia baza fundatiei. 1.6.1.3 Aria efectiva (redusa) a bazei fundatiei (1) Fundate cu baza dreptunghiti COR Aals Lee Gul eBus cre a=LB (L16.a) unde: 1 latura L redusa: L’ = unde: eL=Mp/ Va MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 935 bis/22.XI1.2014 2r B’ latura B redusa: B= B-2ey unde: eu MI Va lara (2) Fundatie cu baza A= 0,785 (B-2e)B (1.16.b) unde: B diamewul bazei. 1.6.1.4 Metoda preseriptiva (1) Determinarea capacitijii portante prin metoda prescriptiva se bazeazi pe valorile presiunilor acceptabile determinate empiric. (2) Presiunile acceptabile pe terenul de fundare (presiunile conventionale) sunt definite pentru situafiile in care terenul de fundare apartine categoriei de terenuri favorabile (bune sau medi), conform NP 074. (3) Modul de determinare a valorilor presiunitor conventionale este prezentat in Anexa D a prezentului normativ. (4) in Anexa G din SR EN 1997-1 este prezentat un exemplu pentru stabilirea unor presiuni acceptabile Ja fundarea pe roci. Atunci cind se utilizeaza 0 asemenea metoda, este indicat ca evaluarea rezultatului calculului si se bazeze pe experienta comparabila. (5) Calculul capacitajii portante & terenluiide fundare pe baza presiunilor gonventionale se ieremtiaza jn funetie de . a (5.1) Tipurile de aefiuni directe sau orice combinasit catre constructie. tré Aestea transmise fundatiilor de (5.2) Gruparile de actiuni. (6) Conditiile care trebuie verificate Ia starea limit de capacitate portanta, pentru cazurile cind 4c = A (conform 1.6.1.1 pet. (3.1)), sunt prezentate in tabelul 1. (7) in cazurite cand Ac

    S-ar putea să vă placă și