PROIECT DIDACTIC

I. COORDONATE DE IDENTIFICARE

Data: 29.V.2006
Profesor: Laura-Adriana Sofron
Liceul: Grup Scolar „Gh. Duca” Constanta
Disciplina: Matematica - analiza
Clasa : a XI-a B
Titlul lecţiei : Asimptote
Tipul de lecţie: Lectie de trasmitere si dobandire de noi cunostinte

II. COMPETENTE VIZATE

Competente specifice:
1. Caracterizarea unor siruri / functii utilizand reprezentarea geometrica a unor cazuri particulare
2.2. Interpretarea unor proprietati ale sirurilor si ale altor functii cu ajutorul reprezentarilor grafice
3.2. Aplicarea unor algoritmi specifici calculului diferential in rezolvarea unor probleme si modelarea unor
procese
4. Exprimarea cu ajutorul notiunilor de limita, continuitate, derivabilitate, tabel de variatie a unor proprietati
cantitative si calitative ale unei functii
5.1. Studierea unor functii din punct de vedere cantitativ si calitativ utilizand diverse procedee : majorari,
minorari pe un interval dat, proprietatile algebrice si de ordine ale multimii numerelor reale in studiul calitativ
local, aproximarea unor functii mai simple cunoscute
5.2. Utilizarea reprezentarii grafice a unei functii pentru verificarea unor rezultate si pentru identificarea unor
proprietati
6.1. Explorarea unor proprietati cu caracter local si/sau global utilizand continuitatea si derivabilitatea
6.2. Modelarea unor situatii din diferite domenii cu ajutorul sirurilor / functiilor in scopul rezolvarii unor
probleme specifice

Competente derivate:
1. Definirea asimptotei verticale
2. Identificarea functiilor care admit asimptote verticale
3. Enuntarea definitiei asimptotelor orizontale
4. Definirea asimptotelor oblice
5. Stabilirea elementelor m si n ale asimptotelor oblice
6. Recunoasterea diferitelor tipuri de asimptote ale unei functii

III. STRATEGIA DIDACTICA

Metode şi procedee: conversaţia euristica, exemplificarea, problematizarea, expunerea, exerciţiul.

Forma de organizare a clasei: activitate frontala combinata cu activitatea individuala independenta

1
 Mijloace de evaluare: observatia, aprecierea, fise de lucru
Bibliografie:
- Culegere Analiza matematica clasa a XI-a, Editura Tiparg, Pitesti, 2004
- Mircea Ganga, „Elemente de analiza matematica”, pentru clasa a XI-a, Editura Mathpress, 2005

IV. DESFASURAREA METODICA A LECTIEI

1. Moment organizatoric

- consemnarea prezentei elevilor

- verificarea aspectului general al clasei, existenta buretelui, a cretei

2. Verificarea temei

- profesorul verifica tema pentru acasa si corecteaza eventualele greseli

- elevii vor preciza daca sunt exercitii neefectuate, iar acestea vor fi lucrate la tabla

3. Anuntarea noii teme

Pentru reprezentarea grafica aunei functii, pe langa punctele de extrem, intervalele de monotonie ,
punctele de inflexiune si intervalele de convexitate, sunt importante si asimptotele unei functii.
Profesorul anunta titlul noii lectii: „ Asimptote” .
In limbaj comun vom intelege prin asimptota o dreapta fata de care graficul unei functii „se apropie
oricat de mult”. Problema asimptotelor se pune pentru functii care au ramuri spre infinit, adica functii al caror
grafic nu este continut intr-un dreptunghi.
Asimptotele se impart in 3 categorii:verticale, orizontale si oblice.

4. Dirijarea invatarii

Fie f : I  R, I  R, a  R punct de acumulare.

lim f ( x)  
Definitie. Spunem ca dreapta x=a este asimptota verticala la stanga a lui f daca x a sau
xa

lim f ( x)  
xa .
xa

Observatie. Dreapta x=a este o dreapta paralela cu Oy, deci verticala.

 1
 ,x 1
Exemplu. Fie functia f : R  R, f ( x)   x  1
 1, x  1

1
Observam ca l xim    ceea ce ne arata ca x=1 este asimptota verticala la stanga pentru f.
1 0
x 1

Analog se defineste conceptul de asimptota verticala la dreapta.

lim f ( x)  
Definitie. Spunem ca dreapta x=a este asimptota verticala la dreapta a lui f daca x a sau
. xa

lim f ( x)  
xa .
xa
2
 1 1
Exemplu. Fie functia f : (3, )  R, f ( x)  . Avem l xim f ( x)    , ceea ce arata ca dreapta x=3 este
x3
3 0
x 3

asimptota verticala la dreapta pentru f.

Definitie. Spunem ca dreapta x=a este asimptota verticala a lui f daca este asimptota verticala atat la stanga
cat si la dreapta sau numai lateral.

Observatii.
1) Pentru existenta asimptotei verticale nu este necesar ca functia sa fie definita in a.
2) Daca f este definita si continua in a , atunci limitele laterale in a sunt finite si egale cu
f(a), deci graficul nu are asimptota verticala in punctele de continuitate ale functiei .
3) Admit asimptote verticale:
 functiile ale caror legi de corespondenta sunt exprimate prin fractii, in punctele in
care se anuleaza numitorul
 functiile ale caror legi de corespondenta sunt exprimate prin logaritmi,
f ( x)  ln g ( x) , in punctele pentru care g(x)=0

Se rezolva exercitiul 1 de pe fisa de lucru.

Definitie. Fie functia f : I  R , astfel incat  ( sau  ) este punct de acumulare al lui I. Spunem ca
dreapta y=b este asimptota orizontala a lui f spre  ( sau  ) daca lim f ( x)  b , respectiv
x 

lim f ( x )  b, b  R .
x 

Observatii. Dreapta y=b este paralela cu axa Ox, deci este o dreapta orizontala.
Nu are sens sa cautam asimptote orizontale spre  ( sau  ) daca functia nu este definita spre
 ( sau  ) .

Exemplu.
2x 2  1
1) Functia f : R  {2}  R, f ( x)  are asimptota orizontala y=2 spre   si y=-2 spre  
| x  2 | ( x  2)
deoarece l xim f ( x)  2 si l im f ( x )  2
 x  

Se rezolva exercitiul 2 de pe fisa de lucru.

Fie f : I  R  R unde I contine un interval de forma (a,  ), aR.

Definitie. Spunem ca dreapta y  mx  n este asimptota oblica la ramura spre   a functiei f daca distanta
dintre dreapta si grafic, masurata pe verticala, tinde catre 0, cand x tinde catre   , adica daca
l im [ f ( x)  mx  n]  0
x 

3
 Analog se defineste conceptul de asimptota oblica la ramura spre , admitand ca I contine un
interval de forma (   ,b), b  R .

Teorema. Dreapta y  mx  n este asimptota oblica la ramura spre   a lui f daca si numai daca
f ( x) n  l im [ f ( x)  mx], m  0
m, n  R ( m, n sunt finite) unde m  l im , x 
x  x

Demonstratie.
Presupunem ca y  mx  n este asimptota oblica spre   si determinam m si n.
Avem f ( x)  mx  [ f ( x)  mx  n]  n si l xim ( f ( x)  mx)  l im [ f ( x)  mx  n]  n  0  n  n .
 x 

f ( x) f ( x)  mx n
De asemenea l im (  m)  l im   0.
x  x x  x 
f ( x)  f ( x)  f ( x)  f ( x) 
Cum   m   m se deduce ca l im  lim  m  m  m .
x  x  x  x x 
 x 

Observatii. 1) Pentru determinarea asimptotei oblice se procedeaza astfel:

f ( x)
- se calculeaza m  lim ;
x  x
- daca m este finit, atunci se calculeaza n  lim
x 
[ f ( x)  mx] ;
- daca si n este finit atunci dreapta y  mx  n reprezinta asimptota oblica alui f spre 

2) O functie nu poate admite atat asimptota orizontala cat si oblica spre   (   ).

Se rezolva exercitiul 3 de pe fisa de lucru.

5. Fixarea si consolidarea cunostintelor

Pentru fixarea cunostintelor se rezolva exercitiile de pe fisele de lucru cu explicatiile de rigoare.

Profesorul urmareste activitatea elevilor si ofera ajutor acolo unde este nevoie.

7. Evaluarea performantei

Profesorul face aprecieri cu privire la munca elevilor si noteaza elevii care au raspuns.

8. Asigurarea feed-back-ului

Tema pentru acasa este reprezentata de exercitiile nerezolvate din fisa.