PROGRAMA ANALITICĂ A MODULULUI I

M 1. Teoria curriculum-ului la limba şi literatura română pentru formarea abilităţilor de

predare
1. Competenţa generală(C1) şi competenţe specifice
Competenţa generală:
C.1 Cunoaşterea conceptului de curriculum şcolar ca o componentă de bază a procesului
instructiv-educativ şi implementarea sa eficientă în şcoala românească a secolului XXI

Competenţe specifice:
1. Descrierea finalităților educaționale ale profilului liceului, nevoile individuale de formare și
nivelurile de calificare profesională.
2. Descrierea relațiilor dintre etapele proiectării didactice și realizarea unui învățământ centrat
pe competențe și pe particularitățile de vârstă și individuale ale elevilor.
3. Descrierea componentelor unei programe școlare și a criteriilor de evaluare a calității
acesteia

2. Conţinuturi tematice:
Tema 1.Consideraţii introductive privind conceptul de curriculum
Tema 2. Principalele tipuri de curriculum în procesul instructiv-educativ
Tema 3. Obiectivizarea conţinuturilor în documentele şcolare
Tema 4. Structura unei programe concepute din perspectiva curriculară

3. Aplicaţii practice:
Tema 1. Consideraţii introductive privind conceptul de curriculum.
a) Definiţie
b) Caracteristici
c) Componente
 Sintetizaţi principalele etape de evoluţie semantică a conceptului de
curriculum.
 Explicați relația dintre componentele principale ale curriculumului.
Tema 2. Principalele tipuri de curriculum în procesul instructiv-educativ.
a) Tipuri de curriculum din perspectiva teoriei curriculumului
b) Tipuri de curriculum din perspectiva dezvoltării curriculumului
 Analizați relația dintre curriculumul general și cel specializat, din perspectiva
obiectivelor urmărite.
 Prezentați particularitățile curriculumului subliminal pe care îl presupune și
generează curriculumul scris al disciplinei Limba și literatura română.

Tema 3. Documentele şcolare

a) Planuri de învăţământ
 b) Principii de politică educaţională
c) Principii de generare a planurilor de învăţământ
 Alegeţi unul dintre principiile de politică educaţională și analizați eficiența sa,
prin raportare la disciplina predată.
 Alegeţi unul dintre principiile de generare a planurilor de învăţământ și analizați
parametrii de funcționare, în cazul disciplinei de studiu;

Tema 4. Structura unei programe concepute din perspectiva curriculară.

a) Componenta generală a programei şcolare
b) Componenta particularizată pe arie curriculară a programei şcolare
c) Standarde pe performanţă
 Precizaţi obiectivele didactice fundamentale corelate cu obiectivele
instructiv-educative urmărite prin programa de limbă şi literatură
română;
 Formulaţi, prin exemplificare, elementele care compun componenta
particularizată a programei şcolare de limbă şi literatură română;
 Exemplificați standardele medii de performanţă din programa şcolară de
limbă şi literatură română pentru liceu.

4.Schiţa/ rezumatul modulului/ temelor:

Tema 1. Consideraţii introductive privind conceptul de curriculum
a) definiţia conceptului de curriculum
b) caracteristicile conceptului de curriculum
c) componentele curriculumului:
c1) componenta generală:
-un sistem de consideraţii teoretice asupra educatorului şi a societății
-finalităţi
c2) componenta particularizată:
-conţinuturi sau obiecte de studiu selecţionate şi organizate cu scopuri didactice
-metodologii de predare- învăţare
-metodologii de evaluare performanţelor şcolare
Tema 2. Principalele tipuri de curriculum în procesul instructiv-educativ
a)Tipuri de curriculum din perspectiva teoriei curriculumului:
-general, specializat, curriculum subliminal, curriculum informal
b)Tipuri de curriculum din perspectiva dezvoltării curriculumului:
-formal, scris, predat, învăţat, testat, recomandat
Tema 3. Obiectivarea conţinuturilor în documentele şcolare
a)Planuri de învăţământ: -definiţie, caracteristici, etapele proiectării
b)Principii de politică educaţională: -principiul descentralizării şi al flexibilizării, principiul
decongestionării, principiul eficienţei, principiul compatibilizării sistemului românesc cu
standardele europene.
 c)Principii de generare a planurilor de învăţământ:
-principiul selecţiei şi al ierarhizării culturale
-principiul funcţionalităţii
-principiul coerenţei
-principiul egalităţii şanselor
-principiul flexibilităţii şi al parcursului individual
-principiul racordării la social

Tema 4. Structura unei programe concepute din perspectiva curriculară

a) Componenta generală a programei şcolare:
-scopul tuturor programelor ariilor curriculare din planul de învăţământ
-obiectivele generale ale sistemului de învăţământ naţional
-obiectivele instructiv-educative ale nivelului şi ale profilului de învăţământ pentru
care au fost concepute programele
-planul de învăţământ însoţit de precizări şi comentarii referitaore la aspectele
particulare ale rolului ariei curriculare respective şi relaţiile cu alte arii curriculare
-principiile didactice fundamentale corelate cu obiectivele instructiv-educative
urmărite prin programa propusă
b) Componenta particularizată pe arie curriculară a programei şcolare:
-prezentarea disciplinei/ariei curriculare respective
-obiective generale
-obiective referenţiale (ţintă) pe ani de studiu
-teme sugerate spre studiere
-sugerarea unor activităţi de învăţare
-sugerarea unor metodologii de predare
-sugestii privind evauarea rezultatelor elevilor
c) Standarde pe performanţă: -caracteristici
-termeni de formulare
4. Alocarea bugetului de timp pentru conţinuturile tematice ale modulului:
Nr. Modulul I Activități teoretice Activități practice Evaluare
Crt.
Tema 1 – 1h 2h
Tema 2 – 1h 2h
Total – 14h Tema 3 – 1h 3h 1h
Tema 4 – 1h 2h

5. Strategii de formare utilizate:

Activitatea de perfecţionare se va desfăşura sub formă de cursuri şi de activităţi practice astfel:
- stategii inductive de la particular la general, realizate cu ajutorul metodelor de predare-
învăţare, cunoscând multitudinea lucrărilor de specialitate elaborate pe această temă şi care
derivă din cadrul general din învăţământ( temele 2,4)
 - strategii deductive de la general la particular, având în vedere respectarea tuturor
activităţilor desfăşurate în context general / particular( temele 1, 2, 3,4)
- strategii euristice care sunt realizate prin activităţi ce solicită efortul propriu de gândire cu
stimularea creativităţii , utilizând metode precum problematizarea, formularea de
ipoteze( temele 3,4)
6. Metode şi tehnici de instruire utilizate:
Expunerea - metodă de comunicare orală, expozitivă şi de transmitere directă a datelor şi
informaţiilor prin structurarea conţinuturilor referitoare la cunoaşterea , înţelegerea şi aplicarea
criteriilor de conţinut ale unui curriculum (temele 1,2,3,4)
Explicaţia - formă de expunere în care predomină argumenatrea raţională cu explicarea unor
aspecte particulare (temele 1,2,3,4)
Problematizarea - utilizată în faţa unor dificultăţi create în mod deliberat în depăşirea cărora prin
efort propriu formabilii parcurg şi învaţă ceva nou(temele1, 2,3,4)
Formularea de ipoteze de lucru şi norme de aplicare a curriculumului - prin realizarea în
practică a unor activităţi proiectate mintal, prin demersuri investigative de documentare cu
aplicabilitate practică (temele 3,4)
Brainstormingul / furtuna/ asaltul de idei - presupune generare de idei ca metodă interactivă,
bazată pe principiul suspendării judecăţii. Se respectă principiul „cantitatea determină
calitatea”.Formabilii sunt încurajaţi să construiască idei noi pe baza ideilor celorlaţi. se evită orice
spirit critic, evaluator şi se promovează spiritul creator generat de cât mai multe idei şi soluţii
originale care asigură creativitatea.(temele 1,2, 4)
7. Forme şi modalităţi de organizare şi desfăşurare a activităţilor de formare:
- activităţile frontale se desfăşoară pe principiul tratării nediferenţiate prin care formatorul
organizează, conduce şi dirijează activitatea bazată exclusiv pe expunere (temele 1,2)
A. Formatorul expune din următoarele surse bibliografice:
- Creţu, C.(2000). Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei. Iaşi,
Editura Universitãţii „Al.I.Cuza”.
- Niculescu, R., M. (2003). Teoria şi managementul curriculumului.
Braşov, Editura Universitãţii „Transilvania” din Braşov.
- Panţuru, S.(1995).Fundamentele pedagogiei. Braşov, Universitatea “Transilvania”.
- Pãun, E. şi Potolea, D. (coord.) (2002). Pedagogie. Fundamente teoretice şi demersuri
aplicative, Iaşi, Editura Polirom.
- Ungureanu, D. (1999). Educaţie şi curriculum. Timişoara, Editura Eurostampa.
B. Dezbaterea în plenul grupei cu toţi formabilii promovează forma dialogică pe baza
conversaţiilor, oferă oportunitatea formabililor de a-şi exprima nevoile,aşteptările, opiniile, iar
formatorului oportunitatea de a le conştientiza şi a le evalua. Îi ajută pe formabili să îşi dezvolte
abilităţile şi capacităţile de reflecţie metacognitivă şi să-şi formeze strategii metacognitive flexibile.
Este eficientă prin dezvoltarea reflecţiei personale a formabililor, prin gândirea activă, interogativă,
logică, divergentă, critică şi, în acelaşi timp, imaginativă şi creativă. Se pot utiliza, pentru
informare, calculatoare conectate la internet.
-activităţile individuale se bazează pe intervenţiile formabililor cu exemple concrete,
schimburi de idei, de păreri, de soluţii, pe brainstorming cu selectarea ideilor celor mai importante
de către formator şi formabili în egală măsură, iar evaluarea ideilor este realizată de formator
(temele 3, 4). Formabilii se vor informa cu ajutorul surselor IT din bibliografia pusă la dispoziţie de
formator.
-activităţi în perechi – se bazează pe colaborarea între 2 cursanți, cu negocierea celor mai
potrivite răspunsuri și prezentarea lor întregii grupe.

8. Strategia evaluării pe parcurs:

- evaluarea formativă pe parcurs - prin aplicaţii, exemple din propriile cunoştinţe privind
activitatea efectivă de la clasă, etc. Formatorul inventariază răspunsurile în vederea evaluării
fiecărui formabil. La activitatea de grup privind realizarea unui curriculum, se evaluează de către
formator prezentarea în plen a produselor realizate de către grupă/ grupe şi prezentate de
responsabilul fiecăreia.

9. Evaluare finală:
În cadrul Modulului I, formabilul va realiza următoarele două piese ale portofoliului personal:
Analizați, într-un eseu de minimum două pagini, modul în care interacționează tipurile de
curriculum, utilizând schema propusă de Glatthorn.
Propuneți, pornind de la aceeași schemă, 5 modalități concrete de eficientizare a
interacțiunilor curriculare.

11. Bibliografie:
1. *** (2005) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, , Iaşi, Polirom
2. Creţu, C. (2000). Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei. Iaşi:
Editura Universitãţii „Al.I.Cuza”.
3. Niculescu, R., M. (2003). Teoria şi managementul curriculum-ului.
Braşov, Editura Universitãţii „Transilvania” din Braşov.
4. Panţuru, S. (1995). Fundamentele pedagogiei. Braşov: Universitatea “Transilvania”.
5. Pãun, E. şi Potolea, D. (coord.) (2002). Pedagogie. Fundamente teoretice şi
demersuri aplicative, Iaşi: Editura Polirom.
6. Ungureanu, D. (1999). Educaţie şi curriculum. Timişoara: Editura Eurostam