LIVIU REBREANU

Creator al
romanului
românesc modern
Biografie
 27 noiembrie 1885, Marele nostru
romancier vede lumina soarelui în
satul Târlişiua, jud. Bistriţa-Năsăud,
fiind primul din cei 13 copii ai
învăţătorului Vasile Rebreanu şi ai
Ludovicăi din Beclean, ambii
provenind din familii de "grăniceri"
(ţărani liberi) de pe Valea Someşului.
 1891-1891 Şcoala primară în
comuna Maieru.
 1895-1899 Gimnaziul la Năsăud si
Bistriţa.
 1900-1903 Şcoala superioară
militară din Şopron.
 1903-1908 Academia militară la
Budapesta, după care e ofiţer la
Gyula, de unde demisionează.
Biografie

 1908-1909 Funcţionar la Măgura

Ilvei, Vărarea.
Acum debutează literar în revista
Luceafarul din Sibiu. Trece munţii îi
se stabileşte la Bucuresti.
 1910 La cererea guvernului ungar e
încarcerat la Văcăreşti şi extrădat;
apoi închis la Gyula pâna în august,
revenind la Bucureşti.
 1911-1919 Secretar literar la Teatrul
Naţional Craiova, unde se
căsătoreşte cu actriţa Fanny
Rădulescu. Debutează editorial cu
volumul de nuvele Frământări
(1912), urmat de alte cărţi: Golanii
(1916), Mărturisire (1916), Răfuiala Casa memoriala Liviu Rebreanu
(1919).
Biografie
 1920 Romanul Ion îi aduce
consacrarea si premiul Academiei
Române.
 1922-1944 Faima sa creşte prin
publicarea romanului Pădurea
spânzuraţilor, care reia motivul din
Fanny Radulescu nuvela Catastrofa. E inspirat din drama
reală a fratelui sau Emil, sublocotenent
şi Rebreanu în armata habsburgică, spânzurat
pentru că încercase să treacă, în
război, de partea românilor. Urmează
romanele: Adam si Eva, (1925),
Ciuleandra (1927), Crăişorul (1929),
Răscoala (1932), Jar (1934), Gorila
(1938), Amândoi (1940). Piesele de
teatru Cadrilul, Plicul şi Apostolii se
afla sub nivelul artistic al romanelor.
 1 septembrie 1944, Se stinge la Valea
Mare, Argeş.

Muzeul memorial Liviu Rebreanu

Rebreanu şi romanul modern

În cadrul evoluţiei romanului românesc, se poate vorbi de

“momentul Rebreanu”. Prozatorul continuă şi adânceşte
cercetarea societăţii româneşti, în tradiţia lui N. Filimon, D.
Zamfirescu, I. Slavici şi M. Sadoveanu, printr-o vastă documentare
şi compoziţie, printr-un studiu atent de analiză psihologică. El are
contingenţă în fiecare, dar se diferenţiază de ei în chip radical. De
Slavici şi de Sadoveanu îl apropie orientarea predilectă către lumea
satului, de Duiliu Zamfirescu surprinderea scenelor de masă.
Ne aflăm în faţa unui scriitor obiectiv, care uimeşte prin
puterea de a prezenta viaţa în complexitatea ei socială şi
psihologică. Rebreanu conştiinţă mai frământată, rămâne la
romanul frescă socială, palpitând de dramatism. În această direcţie
a vastelor construcţii epice, cu caracter obiectiv, şi în orientarea
romanului psihologic pe făgaş realist stă principala contribuţie a lui
Rebreanu, care face din el creatorul romanului modern în literatura
română. Pe această bază se situează şi locul lui eminent între
romancierii europeni ai problematicii ţărăneşti şi ai cazurilor de
conştiinţă.
Rebreanu şi romanul modern

Formula de roman pe care o adoptă Liviu Rebreanu

este modernă: ea rezultă în primul rând, din
schimbarea perspectivei de investigaţie
românească. Diferită e doar metoda, căci romanul,
şi în cazul lui Rebreanu, rămâne în actualitatea
vieţii. Rebreanu însă o interpretează obiectiv, ca
problemă, fără intenţii moralizatoare sau
sentimentalism. În această perspectivă largă
capătă motivaţie drama căsniciei din romanul Ion,
răscoala din romanul cu acelaşi nume, încercarea
de evadare din romanul Pădurea spânzuraţilor, ori
crima din romanul Ciuleandra.
Romanul psihologic si
analitic
Romanul lui Liviu Rebreanu este modern şi sub aspectul
sondajului psihologic.
Destinul fiecărui personaj devine astfel o problemă de
psihologie umană, determinată nu numai de factori sociali, ci şi
de impulsuri ale fiinţei ce răbufnesc în împrejurări, uneori
pătimaşe fie în romanul Ion, fie în romanul Răscoala (Melinte
Heruvim, Leonte Orbişor, Serafim Mogoş, baba Ioana, Trifon
Guju, Marin Stan) alteori, răscolind conştiinţe, în derută ca în
romanul Pădurea spânzuraţilor (Svoboda, Apostol Bologa).
Obiectiv, în desfăşurarea lui epică, de frescă socialăromanul
lui Rebreanu este şi analitic prin motivarea psihologică a faptului
uman. Prin Rebreanu romanul românesc se îndreaptă astfel către
proza de analiză psihologică remarcabilă în romanele ulterioare
ale lui Camil Petrescu, Cezar Petrescu, H. Papadat Bengescu.
Romanul analitic

Primul roman constituit în acest sens este Pădurea

spânzuraţilor publicat în 1922. Ideea fundamentală a
romanului, ilustrată prin destinul tragic al lui Apostol Bologa,
susţinut artistic de destinul asemănător al lui Svoboda şi al
celorlalţi spânzuraţi, este condamnarea războiului imperialist.
Rebreanu vede limpede caracterul lui odios şi-l realizează
artistic fără emfază, lăsându-l să se desprindă cu forţă
elementară din realităţile zugrăvite.
Prin modalităţile de analiză psihologică şi urmărirea
pasionată a felului cum, o construcţie abstractă, raţionalistă, de
tipul ideii datoriei faţă de statul habsburgic, se destramă în
ciocnirea cu sentimentul moral crescut din temeiurile cele mai
adânci ale fiinţei omeneşti, din raporturile ei efective, romanul
apropie pe Rebreanu de Dostoevski.
Stilul lui Rebreanu
Romanul lui Rebreanu se distinge şi prin arhitectura lui
complexă, nu mai puţin modernă (două părţi, câte 6 capitole în fiecare
parte, titluri antonime, acelaşi aspect la început şi sfârşit). Eroii lui
Rebreanu se integrează, cu antecedentele lor biografice în conjunctura
evenimentelor, cu configuraţia lor psihică. Istoria lor se desfăşoară
treptat, se descoperă progresiv în angrenajul social complex în care
sunt surprinşi, în dialectica relaţiilor sociale, desfăşurate episodic, în
planuri narative, ce străbat diferite medii de viaţă şi se interferează.
Epicul, sintetic în înlănţuirea episoadelor şi simetric în construcţia
întregului, capătă relief prin situaţii şi caractere opuse, imaginea de
ansamblu se întregeşte monografic prin diversificarea detaliilor, mereu
însă în aceeaşi problemă, cadru de dezbatere şi document de epocă.
Ţinuta sobră a naratorului, conciziunea stilului, claritatea şi
precizia notaţiei sunt atribute care se integrează organic în viziunea
realistă a scriitorului.
Arta de romancier
Arta de romancier a lui Liviu Rebreanu are câteva elemente
definitorii, care îl arată un ctitor al romanului românesc modern:
1.nuvelele care precedă şi anunţă romanele de mai târziu (ca şi Marin
Preda). Teme, motive, personaje din nuvele vor fi reluate în romanele
sale.Nuvela ‘Răfuiala’ anunţa romanul ‘Ion’. Rafila, fată săracă de la
ţară îl iubeşte pe Tănase,flăcău sărac şi el.Când acesta pleacă în
armată, ea îi promite că-l va aştepta.Între timp este obligată de rude
să se mărite cu Toma Lotru, un flăcău în vârstă dar bogat.Când vine
Tănase din armată, Toma este gelos pe el deoarece bănuia că soţia
sa se gândeşte la acesta.Cei trei se întâlnesc la o nunta dintr-un sat
vecin şi lui Toma i se pare că soţia sa joacă prea aprins cu
Tănase.Toti trei pleacă la sfârşitul nunţii spre satul lor şi pe drum
Toma îl omoarã pe Tănase sub ochii Rafilei.Nuvela ‘Proştii’ descrie
o scenă din ‘Răscoala’.'Pădurea Spânzuraţilor' este anunţată de
nuvelele ‘Iţig Strul dezertor’, ‘Catastrofa’ şi ‘Hora morţii’.
Elemente ale creatiei lui Rebreanu

2. circularitatea(sfericitatea).Acţiunea porneşte dintr-un punct

şi în final se întoarce în punctul de la care a plecat.Romanul
'Pădurea Spânzuraţilor' începe cu scena execuţiei prin
spânzurătoare a sublocotenentului ceh Svoboda(svoboda
înseamnã libetate în cehă) pentru încercarea de a trece la
inamic.Execuţia este supravegheată de Apostol Bologa.În
finalul romanului asistăm la o altă execuţie, şi anume a lui
Apostol Bologa.Romanul ‘Ion’ începe cu descrierea drumului
care intră în satul Pripas, ’aşezat într-o scrântiturã de coline’
pe valea Someşului.Apoi este descrisă hora duminicală din
curtea Tudosiei, văduva lui Maxim Oprea.Romanul se încheie
cu hora duminicală din curtea Tudosiei şi apoi cu descrierea
drumului care de această dată iese din sat. Descriind drumul
scriitorul îşi opreşte atenţia asupra unui crist de tablă care
scârţie în vânt.
Elemente ale creatiei lui
Rebreanu

3. simetrie.Romanul 'Ion' are doua părţi: ‘Glasul pământului’ si

‘Glasul iubirii’ iar eroul se zbate între acestea două.Primul
capitol al romanului se intitulează ‘Începutul’ iar ultimul
‘Sfârşitul’. Alt element de simetrie este faptul că există două
cupluri Ana-George şi Ion-Florica. Primii sunt bogaţi iar ceilalţi
săraci.
4. realismul dur, obiectiv. Scriitorul porneşte întotdeauna de la
fapte de viaţă.În romanele sale realitatea este înfaţişată aşa
cum este. Scriitorul este omiprezent, omiscient,omipotent dar
nu intervine în destinele personajelor sale, lăsându-le să
evolueze către un final aşteptat.
Elemente ale creatiei lui Rebreanu

Liviu Rebreanu parcurge trei etape în realizarea romanelor sale:

1. Momentul emoţional – un fapt de viaţã care îl emoţioneazã şi-l îndeamnã sã
scrie.Romanul 'Pãdurea Spânzuraţilor' porneşte de la o fotografie dintr-un
album de râzboi, cu o pãdure de spâzuraţi din Cehia.La aceasta se adaugã şi
destinul fratelui sãu, Emil Rebreanu, care a fost spânzurat pentru încercarea de
a dezerta la români.În romanul ‘Ion’ exista mai multe momente care au dus la
realizarea operei :
-scriitorul a vãzut o scenã în care un ţãran sãruta pãmântul ‘ca pe o
ibovnicã’
-o discuţie la crâşma din sat cu un flãcãu pe
nume Ion Pop, care se plângea de lipsa pãmântului şi de sãrãcie. De la acesta
v-a împrumuta numele si nevoia de pãmânt.
- o crimã pasionalã care s-a petrecut la sat şi despre care aflã dintr-o scrisoare
de la sora sa.
2. Documentarea – scriitorul merge în locurile unde s-au derulat întâmplãrile,
cerceteazã documente şi vorbeşte cu oamenii.
3. Redactarea propriu-zisã a operei.
“ION”
Primul în ordine cronologică este romanul Ion, apărut în 1920,
care schimbă cursul istoriei romanului românesc, scoţându-l din criza
îndelungii sale aşezări.
Ion este un roman al structurilor sociale ţărăneşti:
intelectualitatea satului, în disputa pentru autoritate, este reprezentată
de preotul Belciug, şi împovărata familie a învăţătorului Herdelea;
ţărănimea înstărită, prin Vasile Baciu şi George, cea săracă, prin
familia Glanetaşului. Romanul, conceput astfel, extinde viziunea epică
în toate straturile societăţii româneşti, prin diversitatea cotidianului, prin
acumulare de întâmplări îndreptate spre firescul vieţii. În acest firesc,
al vieţii, se constituie o întreagă lume, o multitudine de personaje,
puternic individualizate. Determinarea lor este socială; conduita însă,
particulară, diferenţiază structuri social-umane, potrivit cu rosturile
intime ale fiecărui personaj. Procesul creator al romanului a fost
îndelung şi constă în sudarea într-o viziune unitară a trei experienţe de
viaţă trăită (sărutatul pământului întâlnită şi la eroul Buteau din
romanul La terre al lui E. Zola; păţania fetei bogate de la ţară Rodovica
- Ruşinea; convorbirea cu un fecior de la ţară deznădăjduit că n-are
pământ).
Ion
Eroul principal este Ion care-şi sacrifică iubirea
pentru a intra prin căsătorie în posesia
pământului dar acesta nu-i aduce fericire. Cele
două volume Glasul pământului şi Glasul iubirii
reunesc într-o structură arhitectonică specifică
lui L. Rebreanu vasta frescă a societăţii
româneşti de la începutul secolului al XX-lea.
George Călinescu afirma că: “Ion e opera unui
poet epic care cântă cu solemnitate condiţiile
generale ale vieţii, naşterea, nunta, moartea.
Romanul e făcut din cânturi, vădit cadenţate în
stilul marilor epopei”. “Hora în sat, bătaia între
flăcăi, tocmeala pentru zestre, nunta ţărănească
şi nunta învăţătorească, naşterea la câmp a
copilului Anei, moartea bătrânului Dumitru
Moarcăş, spânzurarea cârciumarului şi a Anei,
sunt momente din calendarul sempitern al
satului, mişcătoare prin calitatea lor elementară.
Ion e un poem epic, solemn ca un fluviu
american, o capodoperă de măreţie liniştită”.
Pădurea spânzuraţilor

Padurea spânzuratilor este Fiind din nou obligat sa faca

transfigurarea artistica a cazului parte din tribunalul militar, care
fratelui sau Emil. Eroul romanului urmeaza sa-i judece pe taranii
este Apostol Bologa, fiu de avocat români acuzati de spionaj,
român din Ardeal. În scolile unguresti Apostol Bologa porneste noaptea
primeste o educatie perversa, spre liniile românesti, ca sa
contrara sufletului de român. Devine ajunga la fratii de sânge. Este
un constiincios ofiter austriac, încât însa prins si spânzurat.
contribuie (prin votul sau la tribunal)
la condamnarea la moarte a unui
ofiter ceh, care dezertase.
Urmeaza metamorfoza sa
sufleteasca, sub infuenta capitanului
ceh Klapka, cel care-i picura în inima
ura împotriva imperiului vitreg
austriac si dragostea fata de neamul
românesc. Trimis pe frontul român,
în Carpatii Orientali, gândul
dezertarii îl obsedeaza.
Adam şi Eva
Ciuleandra
Răscoala

Context literar: “Rascoala” este un roman obiectiv.Din punctul de vedere al

conţinutului faptele sunt prezentate cronologic, în cauzalitatea lor,
naraţiunea fiind astfel una liniară.Ca element de tehnica literară, trebuie
menţionat că naratorul unui roman obiectiv este omniscient si
omniprezent.
Răscoala a apărut in 1932 si reprezintă creatia de maturitate a scriitorului,
dupa 2 romane care il impuseseră ca prozator de exceptie:Ion si
Padurea Spanzuratilor.
Tema răscoalei din 1907 fusese tratată in literatura noastră si mai inainte in
diferite nuvele, romane {domnul deputat de V. Demetrius} in poezii si
schite.
Un exercitiu in vederea constructiei epice care e “Răscoala”, l-a reprezentat
“Crăisorul Horia” reconstituire a răscoalei din 1784 a romanilor din
Transilvania.
Trasaturile textului.”Răscoala” poate fi citit ca o continuare a romanului
“Ion”,si ca o carte-document datorită informatiei ample pe care ea se
bazează si care construieste o viziune realist-naturalistă asupra
răscoalei.
Titlul este simbolic si el sugerează acele întâmplări mărunte,
motivatii,frământari sau nemultumiri care s-au acumulat in sufletele
tăranilor si au izbucnit intr-o miscare amplă, social,rascoala.
Tema este răscoala românească din 1907.
Concluzie
Liceul Liviu Rebreanu

Garabet Ibrăileanu afirmă că există două tipuri de romane

în proza românească interbelică : romanul de creaţie şi
romanul de analiză.În romanul de creaţie personajele se
construiesc în jurul ochilor noştri, prin gesturi, vorbe, fapte, cum
ar fi romanul ‘Ion’.În romanele de analiză autorul sondează
conştiinţa eroilor săi.Un astfel de roman este 'Pădurea
Spânzuraţilor'.
Putem concluziona că Liviu Rebreanu este deschizător de
drumuri în romanul de analiză cu romanul 'Pădurea
Spânzuraţilor‘ dar este in acelasi timp ctitorul romanului
modern românesc, un autor complet şi complex în literatura
românească.
Bibliografie

 Rebreanu, Liviu, Adam si Eva, Biblioteca scolarului,

Ed.Litera International, Bucuresti- Chisinau, 2001
 Rebreanu, Liviu , Ciuleandra, Biblioteca scolarului,
Ed. Litera International, 2002
 Rebreanu, Liviu, Ion,Biblioteca scolarului, Ed. Litera
International, 2002
 Rebreanu, Liviu,Padurea spânzuraţilor, Biblioteca
scolarului, Ed. Litera International, 2002
 Al. Protopopescu, Romanul psihologic românesc,
Ed. Eminescu, Bucuresti,1978
Bibliografie

 Lucian Raicu,Liviu Rebreanu,Ed.pentru literatura,

Bucuresti,1967
 Petru Mihai Gorcea,Nesomnul capodoperelor,Ed.
Cartea româneasca,1977
 Alexandru Piru, Permanenţe românesti,Ed. Cartea
Româneasca,1978
 George Călinescu,Istoria literaturii române de la
origini pana in prezent,Editia a doua revazuta si
adaugita,Ed. Minerva, Bucuresti,1986
 Tudor Vianu, Arta prozatorilor români