Sievert este unitatea de măsură a dozei de radiaţii absorbită de ţesutul
uman. Un sievert corespunde la o mie de milisieverţi.
Radiaţiile ard pielea, distrug sistemul nervos central, măduva osoasă şi
celulele digestive. În plus, întregul sistem imunitar se prăbuşeşte. Încă de la o expunere de peste un Sievert, apar primele simptome: greţuri, vomă, hemoragii interne. Toate aceste efecte sunt cauzate de moartea celulelor.
În Franţa, doza medie primită de o persoană într-un an de zile este de
sub 4 milisieverţi - e vorba de radiaţii provenite fie din natură unde există radon de exemplu dar şi razele cosmice, fie de la diverse diagnostice medicale - radigrafii, scanere, etc. În cazul unor accidente nucleare, persoanele în contact cu reactorul pot fi contaminate cu mai mulţi sieverţi - la Cernobâl, muncitorii care au lucrat pe şantierul catastrofei au fost iradiaţi cu 6 sieverţi dar după o lună au şi murit. La centrala japoneză de la Fukushima, dozele nu sunt pentru moment cuprinse decât între 30 şi 400 de milisieverţi. Timothy Mousseau, biolog la Universitatea Carolina de Sud, a cercetat atent modul în care plantele şi animalele pot rezista la radiaţii care în mod normal ar produce grave mutaţii sau boli.
Iniţial, Mousseau şi colegii săi au observat semne alarmante în rândul
animalelor de lângă Cernobîl, care arătau efectele negative ale radiaţiilor. Unele păsări aveau ciocul deformat, aveau tumori, iar numărul de insecte şi păianjeni scăzuse considerabil.
Recent însă, el a observat ceva remarcabil. Unele specii de păsări par să
se adapteze, producând un nival crescut de antioxidanţi, care le protejează şi astfel ADN-ul lor suferă mai puţine mutaţii. Practic, explică profesorul, expunerea permanentă la radiaţii a dus la evoluţie prin selecţie naturală.
Mai multe fotografii au apărut pe internet cu plante din Japonia, care
au suferit mutații în urma avariei centralei atomice de la Fukusima, după un val seismic.
Zona a fost devastată, în martie 2011, de un puternic cutremur urmat
de tsunami. Fenomenul a produs distrugeri reactoarelor centralei nucleare, generând contaminarea radioactivă a solului.
Combustibilul radioactiv a contaminat o zonă mare de teren, fapt ce a
dus la anomalii genetice. Aspectul plantelor este alterat şi la fel este si conţinutul lor, care nu este comestibil.
Multe dintre fotografii au fost realizate în oraşul Nasushiobara, aflat la
110 kilometri distanţă de centrala atomo-electrică. Imaginile surprind flori deformate, cu corolele lipite unele de altele. În alte fotografii apar roşii „explodate”, caise dublate, portocale lipite câte patru pe o tulpină ori varză care a atins dimensiuni nenaturale