Nuvelist, dramaturg, romancier, Ioan Slavici reprezintă un pilon pe care se sprijină neamul

românesc, un părtaș al binelui, care conturează prin însăși ființa sa legătura dintre om și valorile
ancestrale. În operele sale acesta pune în evidență trăirile și gândurile, problemele care macină pe
fiecare dintre noi.

Un astfel de exemplu este nuvela psihologică ,,Moara cu noroc” care apare în anul 1881 și în care se
abordează tema înavuțirii și a consecințelor care vin odată cu aceasta. Titlul reprezintă toposul unde se
petrece acțiunea, moara fiind situată între Ineu și Fundureni, loc în care omul se îndepărtează de valori
morale, autorul creând o antiteză tot ce se întâmpla acolo semnificând de fapt nenoroc.

Protagonistul nuvelei, Ghiță, se încadrează în tipologia omului dependent de bani,scopul principal al

venirii lui la moară este pentru a se îmbogăți, iar mai apoi să revină la vechea sa slujbă:,,să mă pun în
picioare”, ,, să lucrez cu zece calfe și să le dau altora de cârpit”. De asemenea, bărbatul,chiar dacă și-ar
pune în joc familia, se gândește că prin doar ajutorul lui Lică ar putea câștiga mai repede bani:”de dragul
acestui câștig ar fi fost gata să-și pună pe un an, doi capul în primejdie”, acest lucru înseamnă încălcarea
principiilor sale,lucru ce se și adeverește.

Autorul nu se axează pe fizicul personajului Ghiță, dar îi crează un portret moral complex. Fire
iubitoare, caracterizat indirect prin fapte, bărbatul, chiar dacă este încărcat cu treburile morii reușește să
găsească timp și pentru copiii și soția sa ,,el petrecea cu Ana și cu copiii în umbra arinilor”, asumându-și
rolul unui tată bun învățând copiii lucruri noi, familia constituind singurul lucru ce-l ținea departe de
rău. Ghiță devine ,odată ajuns la moară, interiorizat, trăsătură dedusă din fapte, deoarece acestuia îi
venea tot mai greu să discute cu Ana despre ce simte:,,dar el tăcea”, ,,să fie singur cu gândurile sale” , în
interiorul lui având loc un război între a rămâne fidel valorilor sale sau a face bani alături de Lică.

Ana este prezentată drept o soție sensibilă și iubitoare, aceasta observând schimbările
comportamentului lui Ghiță:,,și dacă ar fi știut Ana ce gândea și ce simțea el”. În încercarea de a-și opri
soțul să devină violent și să se distanțeze, femeia îl ceartă când își bate sluga :”Ana îl mustră ,fără voie”,
dar acesta reacționează cu reproș, mai apoi rece, acest lucru semnificând o lentă destrămare a dragostei
și afecțiunii dintre cei doi.

În fragmentul propus Ghiță se gândește la un mod prin care se putea alia cu Lică, fiindcă bărbatul nu
dorea nici să-i fie dator, nici să dea din ce are:,, nu erau omul care să știe bucuros dator, dar cu atât mai
puțin omul care dă bucuros de la sine”. Consider că modul de gândire al lui Ghiță este unul nu tocmai
potrivit, pentru că în atingerea scopurilor noastre este nevoie de un anumit sacrificiu, dar dacă acesta nu
este gata să cedeze de la el nu putea să aștepte ajutorul sămădăului.

Nuvela psihologică pune problema dezechilibrului dintre lumea interioară și exterioară a omului,
valorile morale ajungând să fie puse, în goana după bani, pe planul secundar. Se reliefează ideea că
atunci când lucrurile ce ne înconjoară se schimbă, în acel moment și simțirile, dorințele noastre devin
altele. Consider că pentru atinge scopurile noastre trebuie totuși să păstrăm în noi ceea cu ce am pornit,
fără a ne lăsa influențati de alți oameni.

Asemenea lui Ghiță din ,,Moara cu noroc”de Ioan Slavici este și Gavrilescu din nuvela ,,La țigănci”
de Mircea Eliade, ambii confruntându-se cu probleme interioare și suferă eșec în împlinirea scopurilor
propuse. De asemenea, în ambele opere se conturează ideea de iubire destrămată și rătăcirea bărbaților
pentru a-și regăsi adevăratele valori, moartea fiind în ambele cazuri unicul element salvator.

În concluzie, Ioan Slavici construiește în opera sa personaje complexe care duc conflicte interioare
tensionate, ele reprezentând tipologii deja existente. Îndreaptă atenția cititorului spre trăirile și
sentimentele acestora și arăta influența lor în luarea deciziilor în viață.