CIINARU ANTOANETA

CIG, ANUL I – ID
FINANTE

TEMA NR.7

1. Titluri primare
Titlurile primare sunt considerate documentele ce se emit în vederea
mobilizarii si majorarii capitalului propriu (actiuni) si cele pentru atragerea
unor capitaluri (obligatiuni). Prin intermediul titlurilor primare se asigura
mobilizarea capitalurilor pe termen lung de catre cei care au nevoie de fonduri
si se ofera anumite drepturi detinatorilor.

Finanţarea directã
Se spune cã o finanţare este directã atunci când un titlu primar emis de agentul economic debitor
este cumpãrat de un creditor ultim. Astfel, o întreprindere poate sã emitã acţiuni noi. Statul
poate sã vândã obligaţiuni sau alte titluri de credit pe termen scurt etc. pe care le vor cumpãra
direct menajele. In orice situaţie, titlul primar oferã investitorului o remunerare, fie prin
dobândã, fie prin dividend.

Finanţarea indirectã

Aceastã modalitate de ajustare a necesitãţii cu capacitatea de finanţare este 67 caracterizatã prin

intervenţia unei societãţi cu funcţie de intermediere financiarã. Respectiva societate colecteazã
economiile creditorilor ultimi, vânzându-le titlurile pe care le emite şi care sunt desemnate sub
apelativul de titluri indirecte sau secundare. Apoi, societatea de intermediere transmite fondurile
colectate debitorilor ultimi, prin cumpãrarea de titluri primare. Bilanţul unui intermediar este
constituit în mod esenţial din active monetare şi financiare, în pasiv aflându-se titlurile indirecte
emise, iar în activ titlurile primare achiziţionate.

Valorile mobiliare – sunt instrumente negociabile emise în formă materializată, sau evidenţiate
prin înscrieri în cont, care conferă deţinătorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului,
conform legii şi în condiţii specifice privind emisiunea acestora.

Valorile mobiliare sunt de trei categorii:

 primare – emise pentru mobilizarea capitalurilor proprii sau pentru atragerea capitalului
de împrumut. Acestea asigură mobilizarea capitalurilor pe termen lung şi permit
valorificarea investiţiei prin încasarea în viitor a unei părţi din veniturile băneşti nete ale
emitentului
 derivate – rezultă din combinarea caracteristicilor obligaţiunilor cu cele ale acţiunilor,
pot fi contracte încheiate între emitent şi investitor sau pot fi contracte standardizate
 sintetice – rezultă din combinarea de către societăţile financiare a unor active diferite şi
crearea pe această bază a unui instrument de plasament nou.

2. Valori mobiliare ce se negociazã pe pieţele secundare

 CIINARU ANTOANETA
CIG, ANUL I – ID
FINANTE
Valorile mobiliare primare includ:

a) acţiuni;

b) titluri de stat, obligaţiuni emise de administraţia publică centrală sau locală şi societăţi comerciale,
precum şi alte titluri de împrumut cu scadenţă mai mare de un an;

c) drepturi de preferinţă la subscrierea de acţiuni şi drepturi de conversie a unor creanţe în acţiuni;

d) alte instrumente financiare, cu excluderea instrumentelor de plată, care dau dreptul de a dobândi
valori mobiliare echivalente celor menţionate mai sus prin subscriere, schimb sau la o compensaţie
bănească;

e) orice alte instrumente financiare calificate de C.N.V.M. ca valori mobiliare. Valorile primare sunt
emise de utilizatorii de fonduri, fiind destinate creşterii capitalului propriu şi sunt reprezentate de
acţiuni, obligaţiuni şi produse speciale generate de emisiunea 68 de acţiuni (drepturi de subscriere,
de atribuire şi warante).

3. Randamentul titlurilor de valoare

 Rata internă - adică Rata dobânzii se calculează prin numărarea fluxurilor de
numerar, ținând cont de factorul de timp.
 Dobanda anuala, agravată de interes pentru întregul an, atribuită o dată și-a
exprimat ca o rată de rentabilitate.
 La maturitate - exprimă rata internă de rentabilitate atunci când țineți
securitatea datoria înainte de rambursarea deplină.
 titluri cu randament curent este rar folosit, deoarece Ea are o serie de
dezavantaje.
PENTRU UNELE FORMULE PUTEȚI CALCULA RANDAMENTUL
TITLURILOR DE VALOARE
Randamentul total al garanției poate fi calculată conform formulei de forma d = (Sn-
So) ÷ Deci, unde d - exprimă rata de rentabilitate, deci - denotă o valoare inițială a
titlurilor, Sn - arată costul final procentual. Conform acestui indicator, puteți determina
eficiența investiției. Și, de asemenea, calcula cele mai profitabile modalități de a
investi bani.
Randamentul anual este definit ca raportul dintre suma tuturor dividendelor primite în
cursul anului la valoarea de piață a titlurilor de valoare. Acesta se calculează cu
formula d = (1 + i ÷ n) n-1, unde d - exprimă rata de rentabilitate, i - reprezintă
valoarea nominală a dobânzii compuse pe o perioadă de timp de 1 an, n - exprimă
numărul de segmente de timp de ani pentru care se va percepe complex procente.
RIR este, în esență rata dobânzii. Când a pretins flux de valori mobiliare costă la fel
ca și prețul lor de piață. Acesta se calculează cu formula d = (k + (NP) ÷ t) ÷ ((N + P)
÷ 2), d - reprezintă rata de rentabilitate, k - exprimă rata anuala cuponului, t - timpul
de maturitate, măsurată în ani, N - denotă valoarea nominală pe acțiune, P - exprimă
prețul său de piață actuală. Dacă această formulă este aplicată la calcularea ratei
procentuale pe obligațiuni, atunci randamentul la maturitate.

TEMA NR. 8
CIINARU ANTOANETA
CIG, ANUL I – ID
FINANTE
1. Descrieţi caracteristicile pieţei primare de valori mobiliare
In prezent coexistã douã compartimente ale pieţei monetare. Cel dintâi este constituit din piaţa
interbancarã, rezervatã profesioniştilor bancari şi care se caracterizeazã printr-o libertate aproape
completã în ce priveşte încheierea operaţiunilor ce vizeazã duratele la care se referã. Al doilea
compartiment, cel al titlurilor de creanţã negociabile, deschis atât bãncilor, cât şi agenţilor economici
nebancari, permite acestora sã 78 emitã, sã subscrie şi sã negocieze active standardizate cu scadenţã
mai mare de câteva zile - variind între şapte şi zece zile, în funcţie de reglementãrile naţionale. Ca
expresie a abandonãrii încadrãrii a creditului pe termen scurt în anumite limite - prin reglementãri
ale autoritãţii monetare a statului - în practica financiarã a ţãrilor cu economie concurenţialã se
juxtapun, în prezent, douã compartimente :  piaţa interbancarã, rezervatã profesioniştilor bancari,
care se caracterizeazã printr-o mare libertate în ceea ce priveşte termenii referitori le duratã, formã
şi rata dobânzii cuprinşi în contractul dintre parteneri;  titlurile de creanţã negociabile, emise şi
utilizate atât de bãnci, cât şi de socitãţile nebancare, care permit acestora sã subscrie şi sã negocieze
active “standardizate” cu scadenţã pe termen scurt. Dacã, în ce priveşte piaţa interbancarã, pe care
se întâlnesc cererea şi oferta de lichiditãţi ale societãţilor de profil, analiza activitãţii sistemului
bancar naţional, conjugat cu cel exterior pune în evidenţã logica micro şi macroeconomicã,
organizarea practicã, dinamica taxei scontului, î ţãrile cu economie capitalistã dezvoltatã piaţa
titlurilor de creanţã pe termen scurt oferã atât deţinãtorilor de lichiditãţi temporar libere, cât şi
întreprinzãtorilor - fie aceştia societãţi comerciale sau Stat - posibilitatea de a-şi acoperi necesitãţile
de finanţare pe termen scurt prin negociere pe o piaţã liberã, reglementatã, de titluri de creanţã.

2. Care sunt instituţiile ce formeazã piaţa de capital în România şi

responsabilitãţile acestora, în conformitate cu legea naţionalã.

- Autoritatea de Supraveghere Financiara

Autoritatea de Supraveghere Financiara a fost înfiinţatã ca autoritate administrativa
autonoma, de specialitate, cu personalitate juridica, independenta, autofinantata. Aceasta isi
exercita atributiile prin preluarea tuturor functiilor si atributiilor Comisiei Nationale a
Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si Comisiei de
Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), autoritati care au fost desfiintate.
- Asociaţia Bursei de Valori. Prin decizia CNVM, la 21 aprilie 1995 se înfiinţează Bursa de
Valori Bucureşti; Asociaţia Bursei a fost creată în scopul de a înfiinţa Bursa de Valori,
reprezentând organul de decizie al BVB.
- . Asociaţia Naţională a Societăţilor Valorilor Mobiliare. ANSVM a luat fiinţă în martie
1995, ca asociaţie profesională, neguvernamentală, independentă, non-profit. Instituţia
ANSVM a fost creată în scopul creării unei pieţe de tranzacţionare, prin RASDAQ, care să
permită tranzacţionarea acţiunilor rezultate din Programul de Privatizare în Masă.
Atribuţiile ANSVM constau în adoptarea unor regulamente şi proceduri referitoare la
membrii şi mecanismele de tranzacţionare, ca şi întreprinderea de acţiuni disciplinare
pentru membrii care încalcă regulamentele.
- Societatea Naţională de Compensare, Decontare şi Depozitare. Scopul pentru care a fost
creată SNCDD este acela de a asigura servicii de decontare necesare definitivării
procesului de vânzare – cumpărare a acţiunilor. SNCDD menţine o evidenţă a tuturor
tranzacţiilor executate între utilizatorii direcţi şi realizează compensarea tranzacţiilor
pentru fiecare SVM în parte, coordonând fluxurile de numerar ca şi livrarea valorilor
mobiliare de la vânzător la cumpărător.
CIINARU ANTOANETA
CIG, ANUL I – ID
FINANTE
- Registrele independente. Sunt constituite ca societăţi comerciale pe acţiuni, în baza Legii
nr.31/1990, dar care funcţionează în baza Legii nr.52/1994 şi a reglementărilor CNVM.
Registrul Român al Acţionarilor este primul registru independent autorizat şi care a
asigurat serviciile pentru societăţile pi piaţa RASDAQ. Registrele independente: 
monitorizează valorile mobiliare pentru a împiedica emisiunile peste sau sub un anumit
nivel;  înregistrează transferul valorilor mobiliare în fişierul central al deţinătorilor de
valori mobiliare.

In Romania, intermediarii care pot furniza servicii de investiții financiare pot fi: societăți de servicii
de investiții financiare, autorizate de ASF (cunoscute sub denumirea SSIF); instituții de credit
autorizate de Banca Naționala a României (B.N.R.); societăți de servicii de investiții financiare si
instituții de credit autorizate sa furnizeze servicii de investii financiare de autoritățile competente
din statele membre UE.

TEMA NR.9
1. Funcţiile finanţelor publice în economiile moderne concurenţiale
Finantele publice exprima resursele ,cheltuielile si imprumuturile si datoria
administratiei centrale locale dar si a altor institutii publice.
2. Conceptul de finanţe publice şi rolul acestora în economiile moderne
Finantele reprezinta relatii de natura economica, exprimate valoric, sub forma
baneasca, ce se stabilesc intre indivizii unei societati, relatii care apar in
procesul de repartizare a valorii nou create in cursul perioadei luata in
considerare.
3. Servicii publice şi servicii private – prezentare comparativă

Serviciile publice în domeniile cheie ale societãţii: protecţie socialã, servicii sociale: educaţie, culturã
şi culte etc.servicii economice, apãrare şi ordine publicã, protectia mediului ş.a. , sunt oferite de
institutiile statului.

Serviciile private sunt oferite de institutiile private .

4. Evoluţia privind concepţiile referitoare la rolul Statului în economie

Conceptiile moderne potrivit carora interventia statului in economie ar trebui sa fie mult mai
activa , sa influenteze procesele economice , sa previna crizele economice , sa limiteze
efectele negative.
5. Funcţiile îndeplinite de Stat în economiile moderne
Functia de repartitie a finantelor publice se manifesta prin doua faze distincte, dar strict
corelate intre ele: constituirea fondurilor publice si distribuirea acestora.
6. Politica liberală de neintervenţie în funcţionarea pieţei şi situaţii în care Statul trebuie să
intervină pentru a regla mecanismele pieţei

Conceptiile moderne potrivit carora interventia statului in economie ar trebui sa fie mult mai
activa , sa influenteze procesle economice, sa previna crizele economice, sa limiteze efectele
negative.

7. Organizarea instituţională şi relaţiile dintre sectoarele economiei nationale descrise prin

sistemul statistic al Conturilor Naţionale
8. Cadrul instituţional al finanţelor publice din ţara noastră
CIINARU ANTOANETA
CIG, ANUL I – ID
FINANTE
Organele puterii reprezentative, in frunte cu Parlamentul, ca autoritate legislativa suprema;
el dezbate si aproba programul de dezvoltare economica a tarii si, coroborat cu acesta,
bugetul public national (bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat si
contul general anual de executie a bugetului). De asemenea, el aproba sistemul de
impozitare, legea de functionare a sistemului bancar, a Ministerului Finantelor Publice si a
celorlalte ministere, legea asigurarilor sociale, legea asigurarilor de bunuri, persoane si
raspundere civila, legea de functionare a Curtii de Conturi etc.  consiliile judetene si al
municipiului Bucuresti ;  consiliile comunale, orasenesti, municipale si ale setoarelor
municipiului Bucuresti. Parlamentul si consiliile judetene, municipale, orasenesti si comunale
au in subordine organele administratiei de stat, centrale si locale: Guvernul, ministerele,
prefecturile si primariile etc.