Şi-am zis verde fir de iarbă

Folclor

Şi-am zis verde fir de iarbă,

Merg pe drum, lumea mă-ntreabă:
“A cui eşti, nevastă dragă,
De eşti tânără şi slabă
Şi porţi cămeşuică neagră?
Ori săpunu scumpu-ţi-i?
Ori apa departe ţi-i?
Ori focul pe ghiaţă ţi-i?”
- Ba eu ba, bădiţă, ba
Toate ţi le-oi spune-aşa:
Nici săpunu nu mi-i scump
Da mi-i pe lume urât.
Nici apa nu mi-i departe
Da m-o scos din sănătate.
Nici focu nu mi-i pe ghiaţă
Da petrec cam grea viaţă.
Aduc apa din fântână
Şi furca n-o las din mână.
Când eram la măicuţa
Eram pui de rândunea.
De când îs la mama lui
Nu-s nici rândunea, nici pui,
Nici nu-s dragă nimănui.
Când eram la măicuţa
De lucram, de nu lucram
Mamei tot dragă-i eram.
Plânge inimioara-n mine
Ca un copil de trei zile.
Copilul plânge şi tace
C-are cine să-l împace,
Dar pe mine n-are cine,
Străină-s şi n-am pe nime.
Copilul plânge şi-nceată,
Inimioara niciodată.
Rabdă, inimă, nu spune
C-a tale zile nu-s bune.
Rabdă, inimă, şi taci
Că tu toate mi le faci.
Tu le faci, tu să le tragi
Ca pământul care-l calci.
 Şi-am zis verde fir de iarbă
Folclor

Şi-am zis verde fir de iarbă.

Merg pe drum, lumea mă-ntreabă:
-“A cui eşti, nevastă dragă, de eşti tânără şi slabă şi porţi
cămeşuică neagră? Ori săpunu scumpu-ţi-i? Ori apa departe ţi-i?
Ori focul pe ghiaţă ţi-i?”
- Ba eu ba, bădiţă, ba. Toate ţi le-oi spune-aşa: Nici săpunu’
nu mi-i scump, da’ mi-i pe lume urât. Nici apa nu mi-i departe, da’
m-o scos din sănătate. Nici focu’ nu mi-i pe ghiaţă, da’ petrec cam
grea viaţă. Aduc apa din fântână şi furca n-o las din mână. Când
eram la măicuţa eram pui de rândunea. De când îs la mama lui nu-s
nici rândunea, nici pui, nici nu-s dragă nimănui. Când eram la
măicuţa, de lucram, de nu lucram mamei tot dragă-i eram. Plânge
inimioara-n mine ca un copil de trei zile. Copilul plânge şi tace,
c-are cine să-l împace, dar pe mine n-are cine. Străină-s şi n-am pe
nime. Copilul plânge şi-nceată. Inimioara niciodată. Rabdă, inimă,
nu spune c-a tale zile nu-s bune. Rabdă, inimă, şi taci că tu toate mi
le faci. Tu le faci, tu să le tragi, ca pământul care-l calci.