Dreptul Proprietatii Intelectuale

Curs 1

Subiecte examen( notiune si conditii de forma si fond); 2 numere;1 pag max/subiect; 4 subiecte

1. Notiunea de inventie brevetabila;

2. Noutatea, Conditie de fond pt brevetarea unei inventii;

3. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele unitatii;

4. Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului;

5. Procedura administrativa de eliberare a brevetului;

6. Transmiterea drepturilor nascute in nlegatura cu inventia prin contract de cesiune;

7. transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia prin contract de licenta;

8. Notiunea de know-how;

9. Notiunea de marca;

10. Functiile marcii;

11. Sisteme de dobandire a dreptului la marca;

12. Transmiterea dreptului la marca;

13. Notiunile de indicatie geografica si denumirea de provenienta;

14. Notiunile de desen si modul industrial;

15. Sisteme de productie a desenuliui si modulului industrial;

16. Notiunea de drept de autor;

II

17. Conditii pentru protectia operelor prin legea dreptului de autor;

18. Opera comuna;

19. Opera colectiva;

III

20. Notiunea de concurenta neloiala;

21. Diferenta dintre concurenta neloiala si contrafacere;

22. Drepturile morale de autor;

23. Drepturile patrimoniale de autor;

Seminar

Ascultare seminar sau test, prezenta, pana la 2 puncte

Notiunea de drept al proprietatii intelectuale

Activitatea creatoare a omului a constituit din cele mai vechi timpuri principalul factor de progres
al umanitatii. Incepand cu secolul 20 prin conventia din 1967 de la Stoholm, si au fost
reglementate si introduse in ordinea juridica a tarilor civilizate. Proprietatea intelectuala a fost
integrata si in sistemul Organizatiei Nationala a comertului incepand cu anul 1994.

Proprietatea inlelectuala, ca institutie de drept civil cuprinde ansamblul de norme ce

reglementeaza protectia proprietatii industriale, a dreptului de autor si a concurentei neloiale.

Proprietatea intelectuala este impartita in doua mari domenii:

- Proprietate industriala si drept de autor

- concurenta neloiala pe de alta parte

Intre cele doua diviziuni exista asemanari si deosebiri.

Asemanari

- ambele au un fond comun de principii;

- intre opera si autor exista o legatura indisolubila, motiv pt care autorul are un drept temporar de
monopol de explorare, fapt care ii permite o recompensare morala si patrimoniala pt creatia sa;
- ambele isi au originea in vechile privilegii regale;

Deosebiri:

- in domeniul proprietatii artistice si literare, personalitatea autorului este mai viguros conturata
in opera sa, pentru acest motiv alaturi de monopolul de exploatare, autorul are numeroase
prerogative reunite sub denumirea de drepturi morale de autor.

- in domeniul proprietatii industriale, datorita concurentei sunt reglementate anumite exigente de

ordin administrativ ce se concretizeaza in final printr-un titlu administrativ de protectie( brevet in
cazul inventiilor, certificat de inregistrare in cazul desenelor,...).In sistemele europene, dreptul de
autor se naste si este protejat de lege fara indeplinirea unor formularitati administrative;

- datorita concurentei mult mai mari in domeniul industrial si comercial sanctiunile in cazul dr de
propr industriala sunt mult mai aspre.

Notiunea de " proprietate intelectuala"

Proprietatea intelectuala este diferita de notiunea de proprietate ca drept real principal. Aceasta
din urma se refera in general la bunuri corporale, iar ca drept real este un drept exclusiv, absolut
si perpetuu.

Propr intelectuala poarta asupra unui bun incorporal, dar principala caracteristica a acestuia este
ca e limitata in timp- temporara. pt aceste motive dr de propr intelectuala nu pot fi dobandite prin
uzucapiune, nu sunt supuse prescriptiei si nu pot fi aparate prin actiunea in revendicare.

Ele pot fi aparute printr-o actiune proprie, specifica, numita actiune in contrafacere sau separat,
daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, prin actiune in concurenta neloiala.

Continutul dreptului de proprietate intelectuala il formeaza monopolul exclusiv de exploatare

recunoscut temporar titular. Componentele patrimoniale ale DPI pot fi transmise, dar
componentele nepatrimoniale sunt incesibile, netransmisibile.l
Curs 2

Notiunea de proprietate industriala

Proprietatea industriala a fost definita la Conventia de la Paris pentru Protectia

Proprietatii Industriale ca fiind ansamblul de norme ce reglementeaza brevetele de inventie,

modelele de utilitate, desenele si modelele industriale, marcile de fabrica, comert sau servicii,

numele comerciale, indicatiile de provenienta si denumirile de origine, precum si reprimarea

concurentei neloiale.

Ca institutie de drept civil, prin proprietatea intelectuala se intelege ansamblul de norme

ce reglementeaza raporturile referitoare la creatiile intelectuale aplicabile in industrie, precum si la

semnele distinctive ale unei asemenea activitati.

Ca drept subiectiv civil, proprietatea industriala este facultatea sau posibilitatea

recunoscuta de lege titularului (persoana fizica sau juridica) de a folosi in mod exclusiv o creatie

intelectuala aplicabila in industrie sau un semn distinctiv al unei asemenea activitati.

Natura juridica a dreptului de proprietate industriala

In literatura juridica, au existat succesiv mai multe opinii cu privire la natura juridica a

dreptului de proprietate industriala. Intr-o prima perioada, creatiile intelectuale erau recunoscute

prin privilegiile legale – nu se facea diferenta intre dreptul de proprietate intelectual si dreptul

de proprietate ca drept real principal. Ulterior, aceasta idee a fost criticata, intrucat dreptul de

proprietate intelectuala, datorita caracterului sau nematerial, nu intruneste atributiile clasice ale

dreptului de proprietate, nu este susceptibila de drepturi de urmarire si drepturi de prez….si nici

nu este perpetuu. Pentru aceste motive s-a considerat ca drepturile reale si de creanta

(recunoscute si de dreptul roman) trebuie completate cu categoria drepturilor de proprietate

intelectuala. Si aceasta teorie a fost criticata pe motiv ca drepturile de proprietate intelectuala

au caractere proprii si au competente atat patrimoniale, cat si nepatrimoniale.

 Ulterior, drepturile de proprietate intelectuala au fost calificate ca drepturi de clientela,

caracterizate printr-un monopol exclusiv de exploatare, fiind drepturi absolute (opozabile tuturor).

In prezent, drepturile de proprietate intelectuala sunt drepturi ce poarta asupra unui bun

incorporal, esentialmente temporare, fiind deci o categorie distincta de drepturi reale si de creanta.

Oficiul de Stat pentru Inventii si Marcii (OSIM)

- Este organul de specialitate al administratiei publice centrale, aflat in subordinea

Guvernului, cu o autoritate unica pe teritoriul Romaniei, in asigurarea protectiei

proprietatii industriale.

OSIM elaboreaza si supune aprobarii Guvernului strategia nationala a dezvoltarii proprietatii

industriale in Romania si aplica politica Guvernului in domeniu.

OSIM are urmatoarele atributii:

- Inregistreaza si examineaza cererile din domeniul proprietatii industriale

- Elibereaza titluri de protectie ce confera titularilor drepturi exclusive pe teritoriul

Romaniei

- Este depozitarul Registrelor Nationale ale cererilor depuse si al registrelor nationale

ale titlurilor de protectie acordate

- Editeaza si publica Buletinul Oficial de Proprietate Industriala si Revista Romana de

Proprietate Industriala

- Atesta si autorizeaza consilieri in materie de proprietate industriala

- Acorda, la cerere, asistenta de specialitate in domeniul proprietatii industriale

- Sprijina brevetarea in strainatate a inventiilor Romaniei

OSIM este condus de un director numit prin decizie de Primul Ministru.

Notiunea de inventie brevetabila

 - Este reglementata de L 64/1991, republicata si de Regulamentul de aplicare a Legii din

2003. Nu avem o definitie a inventiei brevetabile, dar consideram ca aceasta este o

creatie intelectuala ce reprezinta solutia concreta a unei probleme tehnice aplicabile in

industrie.

Notiunea de industrie este interpretata in sens larg si se refera atat la industria propriu-

zisa, cat si la comert, servicii sau agricultura.

Categorii de inventii

Clasificare:

I. Dupa obiectul creatiei avem:

- Inventii de produs

- Inventii de procedeu

Prin “produs nou” intelegem un corp determinat cu compozitie sau structura particulara, ce il

diferentiaza de alte corpuri.

Prin “procedeu” intelegem mijocul, modalitatea ce conduce la realizarea unui produs sau

obtinerea unui rezultat.

I. Dupa stadiul tehnicii:

- Inventie simpla (obisnuita)

- Inventie pionier

Inventiile pionier sunt acele inventii care revolutioneaza domeniul in care apar.

II. Dupa gradul de complexitate:

- Simple – un singur obiect

- Complexe – presupun utilizarea conjugata mai multor elemente/mijloace

III. Dupa subiectul protectiei:

- Libere – realizate de inventatori independenti

- De serviciu – create de salariati

 Noutatea – conditie de fond pozitiva pentru brevetarea unei inventii

Pentru ca o inventie sa fie brevetabila, trebuie sa indeplineasca cumulativ 3 conditii:

1. Sa fie noua

2. Sa implice o activitate inventiva

3. Sa fie susceptibila de aplicare industriala

Noutatea

In materie de inventie, ca si conditie de fond, noutatea trebuie sa fie absoluta in timp si

spatiu, in raport cu stadiul tehnicii mondiale.

O inventie este considerata noua daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii mondiale.

Stadiul tehnicii este definit de Lege ca fiind totalitatea cunostintelor accesibile publicului,

prin orice mijloc, pana la data depunerii cererilor de brevet.

Notiunea de “public” include toate persoanele, mai putin pe cele care, legal sau contractual,

sunt obligate sa pastreze secretul informatiilor pe care le detin in legatura cu inventia (personalul

de la OSIM).

Criteriul cu ajutorul caruia se apreciaza noutatea este efectul tehnic nou, ce nu putea fi

prevazut dinainte si care este determinat pentru stabilirea noutatii.

Faptele prin care inventia este adusa la cunostinta publicului se numesc anterioritati. Daca

realizatorul inventiei o aduce personal la cunostinta publicului, anterioritatea se numeste

divulgare.

Pentru a fi distructiva de noutate, anterioritatea trebuie sa fie certa, atat in privinta

existentei, cat si in privinta datei si trebuie sa fie suficient de ampla pentru a putea permite unei

persoane de specialitatea sa reproduca obiectul inventiei. OSIM, pentru a constata existenta

conditiei noutatii trebuie sa cerceteze existenta anterioritatilor, nelimitat in timp si spatiu.

Notiunea de “prioritate”
 Prin prioritate se intelege situatia in care conditia noutatii este apreciata la o alta data

decat cea la care se depune cererea de brevet.

1. Notiunea de Depozit National Reglementar – cererea de brevet de inventie ce contine

datele de indentificare ale solicitantului, insotite de descrierea inventiei, schite si

desene explicative, toate redactate in limba romana se depun la OSIM si constituie

Depozitul National Reglementar.

Cererea de brevet de inventie, dupa depunerea la OSIM, se inscrie in Registrul National al

Cererilor de Brevet depuse, datele din aceasta fiind secrete pana la momentul publicarii in Buletinul

Oficial de Proprietate Industriala.

2. Prioritatea unionista – persoana care depune o cerere de brevet de inventie intr-un stat

membru al Conventiei de la Paris sau al Organizatiei Mondiale a Comertului, pentru

aceeasi inventie, beneficiaza de un drept de proprietate pe o perioada de 12 luni,

calculata de la data de depozit a primei cereri. Termenul de 12 luni este un termen de

decadere.

3. Prioritatea de expozitie – realizatorul unei inventii care o expune intr-o expozitie

internationala oficiala, in oricare din statele membre ale Conventiei de la Paris sau ale

Organizatiei Mondiale a Comertului, poate formula brevet de inventie in oricare din

aceste state, in termen de 6 luni de la data expozitiei. Termenul de 6 luni este un termen

de decadere. Si in aceasta situatie, conditiile noutatii se apreciaza la momentul expunerii

inventiei, si nu la data formularii cererii de brevet.

Prioritatea unionista si cea de expozitie se invoca odata cu depunerea cererii de brevet sau,

cel mai tarziu, in 2 luni de la aceasta data.

Activitatea inventiva

O inventie implica o activitate inventiva daca solutia tehnica pe care o ofera nu este evidenta

pentru o persoana de specialitate. In doctrina franceza, se considera ca activitatea inventiva exista

atunci cand tehnica curenta este depasita in principiile, mijloacele de realizare sau rezultatele

obisnuite.
 Aplicarea industriala

O inventie este susceptibila de aplicarea industriala daca obiectul sau poate fi utilizat in mod

repetat in industrie (in sens larg).

Aplicarea industriala trebuie sa fie posibila in prezent sau viitor (in cazul inventiilor de

perspectiva).

Conditiile de fond negative pentru brevetarea inventiilor

O inventie nu este brevetabila daca este contrara ordinii publice sau bunurilor moravuri, sau

cand creatia tehnica pe care o contine este protejata printr-o alta lege speciala.

Curs 3

Subiectele dreptului de proprietate intelectuala asupra inventiei

Autor al unei inventii poate fi doar persoana fizica intrucat doar ea poate avea activitate

creatoare. Subiect primar al dreptului de proprietate intelectuala asupra unei inventii sunt

persoanele carora li se elibereaza in mod direct brevetul de inventie de catre OSIM. Subiecte

primare pot fi inventatorul, mostenitorii acestuia sau persoana caruia inventatorul i-a transmis

acest drept. Subiecte derivate ale dreptului de proprietate asupra inventiei sunt persoane care

dobandesc brevetul prin transmitere de la un titular anterior, care la randul lui poate fi subiect

primar sau subiect derivat. Daca inventia este realizata in comun de mai multi autori, fiecare dintre

acestia va avea calitatea de coautor.

SUB 3, 4

Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat pe numele salariatului. Inventia

realizata de salariat pe numele unitatii

 In functie de titularul profesiei, inventiile pot fi libere (realizate de inventatori

independenti) sau de serviciu (realizate de salariati). Peste 80% din inventiile brevetate la nivel

mondial sunt inventii de serviciu. Inventiile de serviciu sunt reglementate de :

- Norme de dreptul muncii carora se supune contractul individual de munca al

inventatorului

- Legii speciale nr. 64/1991 republicata ca lege speciala

Raportul dintre cele doua legi este generalia specialia deroga.

Inventiile realizate de salariat si brevetate pe numele unitatii

1. Inventia realizata de un salariat in executarea unui contract individual de munca, prin

care ar incredinta in mod explicit o misiune inventiva, care corespunde cu functiile sale va

fi brevetata pe numele unitatii angajatoare (art 5 alin 1 lit a legea 64/91 republicata).

Toate normele ce reglementeaza inventiile de serviciu sunt supletive (suplineste vointa

neexprimata a partilor) ;

2. Inventiile rezultate in urma unui contract de cercetare vor putea fi brevetate de

unitatea care a comandat cercetarea (art 5 alin 2 din L 64/91).

In ambele situatii, inventatorul si unitatea au in principal doua obligatii, si anume :

- Inventatorul trebuie sa informeze unitatea in mod periodic despre stadiul crearii si

aplicarii inventiei

- Ambele parti au obligatia reciproca, legala, de a se abtine de la orice divulgare a datelor

privind inventia

In momentul realizarii inventiei, inventatorul trebuie sa informeze in scris unitatea

angajatoare despre acest lucru. De asemenea, inventatorul trebuie sa puna la dispozitia unitatii

explicatii, schite si desene, astfel incat inventia sa poata fi reprodusa de o persoana de specialitate.

Unitatea angajatoare are obligatia ca in termen de 60 zile de la primirea informarii in scris

sa formuleze cerere de brevet de inventie la OSIM. Termenul de 60 de zile este un termen de

decadere. In cazul nerespectarii (depasirii) termenului de 60 zile, dreptul la brevetul de inventie

revine salariatului inventator.

 Unitatea angajatoare are obligatia de a informa pe inventatorul-salariat despre stadiul

examinarii cererii de brevet la OSIM, precum si despre rezultatele economice ale aplicarii inventiei.

Inventatorul are obligatia (prevazuta de art 44 din L 64/91) sa acorde titularului de brevet

asistenta tehnica pe baza de contract pentru punerea in apllicare si exploatarea inventiei.

Inventatorul are dreptul la o remuneratie suplimentara, stabilita pe baza de contract, iar

daca inventia este rezultatul unei activitati de cercetare, remuneratia va fi stabilita pe baza de act

aditional la contractul de cercetare.

Cuantumul drepturilor patrimoniale cuvenite inventatorului-salariat se stabileste in functie

de efectele economice si sociale ale exploatarii inventiei. Remuneratia suplimentara pentru

realizarea inventiei, precum si remuneratia cuvenita pentru asistenta tehnica pentru punerea in

aplicare si exploatarea inventiei isi au izvorul in L 64/91, art 37, 44. Salariul este primit de

inventator in baza contractului individual de munca/ a contractului de cercetare si isi au temeiul in

Codul Muncii, prin intermediul CIM sau contractului de cercetare.

Inventiile de serviciu. Inventia realizata de salariat si brevetata pe numele salariatului

Inventia realizata de un salariat in exercitarea functiei sale, in domeniul de activitate al

unitatii, cu folosirea mijloacelor materiale si a informatiilor detinute de unitate, va fi brevetata pe

numele salariatului daca acesta nu are in contractul individual de munca o misiune inventiva

incredintata in mod explicit.

Inventia realizata de un salariat in cazurile prevazute de art 5 alin 1 lit a si art 5 alin 2 din L

64/91 (daca unitatea, desi era indreptatita, nu a depus cerere de brevet la OSIM in termen de 60

zile), dreptul la brevet va apartine salariatului.

In ambele situatii, unitatea are un drept de preferinta la incheierea unui contract de cesiune

sau licenta a drepturilor ce izvorasc din realizarea inventiei, drept ce trebuie exercitat in termen

de 3 luni de la oferta salariatului.

Oferta salariatului trebuie sa fie reala (sa nu fie fictiva), serioasa, neviciata si completa.

Daca unitatea nu accepta oferta salariatului in termen de 3 luni, inventia devine libera.
SUB 5

Procedura administrativa de admitere sau respingere a cererii de brevet

- Cuprinde trei etape :

1. Inregistrarea cererii de brevet – presupune cativa pasi – inregistrarea cererii de

brevet ce contine datele de indentificare ale solicitantului, descrierea inventiei,

schite si desene explicative – se depune la registratura generala a OSIM sau prin

posta ori format electronic si constituie prima etapa a procedurii administrative.

Descrierea inventiei trebuie sa fie clara, completa si corecta din punct de vedere

stiintific, astfel incat o persoana de specialitate sa o poata reproduce. Schitele,

desenele si explicatiile privind inventia pot fi depuse si separat dupa cererea de

brevet, in termen de maximum 2 luni de la inregistrarea acesteia. Cererea de brevet

de inventie se inscrie in Registrul National al cererilor depuse, datele din aceasta

nefiind publice. Depozitul national reglementat se considera constituit atunci cand

desenele, schitele si explicatiile privind inventia, in forma completa, sunt depuse.

Ulterior, cererea de brevet se publica in Buteltinul Oficial de Proprietate

Industraiala. Publicarea lor se face dupa expirarea unui termen de 18 luni de la

constituirea Depozitului National Reglementar. Publicarea cererii in Buletinul Oficial

de Proprietate Industriala poate fi insotita de un raport de documentare. Dupa

expirarea termenului de 18 luni de la data de depozit a cererii si constituirii

Depozitului National Regelementar, se naste protectia provizorie a inventiei, care

este similara cu cea conferita de brevet. Astfel, protectia provizorie confera

titularului un drept exclusiv de exploatare, diferenta intre protectia provizorie si

cea conferita de brevet fiind aceea ca numai titularul de brevet poate introduce

actiune in cotrafacere (este echivalentul actiunii in revendicare pentru dreptul de

proprietate industriala).

2. Examinarea cererii de brevet - poate fi ceruta odata cu cererea de brevet sau, cel

mult, in termen de 30 de luni de la aceasta data.

 a. OSIM examineaza in aceasta faza urmatoarele aspecte:

- Daca solicitantul este pf sau pj romana

- Daca cererea de brevet este insotita de documentele necesare si indeplinesc conditiile

de forma prevazute de lege

- Daca descrierea inventiei, schitele si desenele sunt suficient de clare, complete si

corecte

- Daca prioritatile invocate sunt insotite de documente justificative

b. Tot OSIM examineaza :

- daca sunt indeplinite conditiile de fond pozitive pentru brevetarea inventiei

(noutatea, activitatea inventiva, aplicarea industriala)

- daca inventia indeplineste conditiile de fond negative sau daca nu este

exceptata de la brevetare

Etapa doua a examinarii cererii de brevet se finalizeaza printr-un raport de

examinare a cererii.

3. Acordarea sau respingerea cererii de brevet - pe baza raportului de examinare,

OSIM hotaraste respingerea sau acordarea cererii de brevet de inventie. Hotararea

de acordare a brevetului sau de respingere a cererii se publica in Buletinul Oficial de

Proprietate Industraiala in termen de 60 zile de la data emiterii ei si produce efecte

incepand cu aceasta data. Toate hotararile luate de OSIM sunt motivate. Brevetul

de inventie este eliberrat de Directorul General al OSIM in temeiul hotararii de

acordare a acestuia. Brevetele se inscriu in Registrul National al Brevetelor de

Inventie. Durata de protectie a unui brevet de inventie este de 20 de ani si include si

protectia provizorie. Brevetul de inventie este titlul eliberat de stat prin organul sau

de specialitate, cu competenta exclusiva pe teritoriul Romaniei (OSIM), prin care i

se recunoaste titularului un drept exclusiv de exploatare a inventiei sale. Brevetul de

inventie este esentialmente national (produce efecte doar pe teritoriul Romaniei) si

temporar. El are efect constitutiv de drepturi.

Curs 4
 Dreptul la brevet, dreptul de la acordarea brevetului de inventie, precum si drepturile ce

decurg din brevetul de inventie pot fi transmise, in tot sau in parte, prin contract de cesiune

sau succesiune legala sau testamentara.

Obiectele transmiterii: sunt transmisibile prin cesiune sau licenta

– Dreptul la acordarea brevetului de inventie (atunci cand transmiterea are loc inainte de

depunerea cererii de brevet, fie in timpul depunerii cererii de brevet, dar inainte de

pronuntarea cererii motivate de acordare a brevetului).

– Dreptul asupra brevetului (poate avea loc dupa eliberarea brevetului de inventie, oricand pe

perioada de valabilitate a brevetului, numai prin contract de cesiune)

– Drepturile nascute din brevet de inventie, respectiv dreptul a folosi inventia - se poate

realiza doar prin contract de licenta

Transmiterea drepturilor nascute in legatura cu inventia poate fi clasificata astfel:

a. Dupa momentul in care intervine, transmisiunea poate fi:

1. Prin acte intre vii

2. Prin acte mortis causa (succesiune)

b. Dupa temeiul transmisiunii:

1. Transmisiune voluntara (prin acord de vointa)

2. Transmisiune legala (in temeiul legii)

c. Dupa modul de transmitere (scop):

1. Prin acte cu titlu oneros

2. Prin acte cu titlu gratuit

Contractul de cesiune

Notiune: este contractul prin care o parte, numita cedent, transmite in tot sau in parte

celeilalte parti, numita cesionar, drepturi ce izvorasc din intentia de a folosi exclusiv inventia. Daca

acesta este cu titlu oneros, ii sunt aplicabile regulile de la contractul de vanzare-cumparare, iar daca

este cu titlu cu gratuit, i se se aplica regulile de la contractul de donatie, mai putin cele privind

forma. Din punct de vedere al intinderii drepturilor transmise, cesiunea poate fi:
 - Totala – cand are ca obiect toate drepturile ce izvorasc din brevet si pe intreg teritoriul pe

care inventia este protejata

- Partiala – cand se transmit anumite laturi ale folosintei – dreptul de a fabrica produsul,

dreptul de a-l pune in circulatie, de a-l comercializa. Aceasta naste coproprietate intre

cedent si cesionar. Cesiunea poate fi partiala si din punct de vedere teritorial, atunci cand

este limitata la o parte din teritoriul pe care inventia este protejata.

Prin contractul de cesiune se transmit drepturile de proprietate asupra brevetului, dreptul la

actiunea in contrafacere pentru actele ulterioare incheierii contractului de cesiune, dar nu se

transmit drepturile personal-nepatrimoniale strans legate de persoana inventatorului.

Caracterele juridice

Este un contract:

- Nenumit

- De regula, sinalagmatic, bilateral (cand este cu titlu oneros), dar poate fi si unilateral

(atunci cand este cu titlu gratuit)

- Comutativ (daca este cu titlu oneros) sau liberalitate (daca este cu titlu gratuit)

- Consensual, dar art.47, alin.3 din L 64/1991 republicata prevede obligativitatea formei

scrise pentru proba si pentru opozabilitate fata de terti. Produce efecte intre parti din

momentul incheierii lui si fata de terti din momentul publicarii in Buletinul Oficial de

Proprietate Industriala.

- Translativ de drepturi (proprietate)

- Cu executare dintr-o data

Conditii de fond:

1. Partile trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu, intrucat contractul de cesiune este

un act de dispozitie.

2. Obiectul trebuie sa fie un brevet in vigoare. Cesiunea nu poate avea ca obiect un brevet

expirat sau cu titlu decazut din drepturi.

 3. Obligatia de predare a obiectului contractului se traduce prin obligatia de a tolera actele de

exploatare ale cesionarului. Cedentul are si obligatia accesorie de predare a know how-ului

necesar exploatarii inventiei. Cedentul este obligat sa garanteze linistita si utila folosinta a

inventiei. Obligatia de garantie nu are ca obiect randamentul economic sau valoarea

comerciala a obiectului inventiei. Cedentul trebuie sa garanteze pentru viciile ascunse ale

obiectului contractului. Cesionarul are o singura obligatie principala : sa plateasca pretul daca

contractul este cu titlu oneros. Cesionarul are obligatia de a exploata obiectul inventiei care

este propter rem.

Contractul de licenta

Este contractul prin care o parte, numita licentiator, transmite in tot sau in parte dreptul de

folosinta asupra unei inventii brevetate celeilalte parti, numita licentiata.

Prin contractul de licenta, titlularul unui brevet de inventie transmite dreptul sau exclusiv de

exploatare, in mod gratuit sau in schimbul platii unei redevente. In functie de intinderea drepturilor

transmise, licentele pot fi:

- Simpla – cand licentiatul dobandeste dreptul de a folosi inventia, dar titlularul isi rezerva

dreptul de a folosi personal inventia si dreptul de a incheia alte contracte de licenta.

- Exclusiva – se transmite licentiatului folosinta exclusiva a unei forme de realizare a inventiei

sau folosinta exclusiva a inventiei pe o perioada limitata de timp sau teritoriu limitat.

Titularul de brevet poate folosi personal inventia si poate incheia alte contracte de licenta a

acesteia, insa pentru alte forme de realizare, alta perioada de timp si alt teritoriu decat cel

la care se refera exclusivitatea.

- Absoluta – cand titularul de brevet nu mai poate folosi inventia si nici nu mai poate incheia

contract de licenta pentru teritoriul sau perioada la care se refera exclusivitatea

Licentiatorul este titular de brevet, iar licentiatul se mai numeste beneficiar de brevet.

Caractere juridice

este un contract:

- Nenumit
- Sinalagmatic (cand este cu titlu oneros) sau unilateral (cand este cu titlu gratuit). De

regula, este cu titlu oneros.

- Comutativ (cand este cu titlu oneros) si liberalitate (cand este cu titlu gratuit)

- Translativ de folosinta a obiectului inventiei

- Intuitu personae, in ce priveste calitatile licentiatului

- Cu executare succesiva

- Consensual