DIPA101 Manual de Utiliz. - G - 25-08-2004

DIPA 100 V1.
DIPA 100
RELEU DIGITAL DE PROTECTIE
COMPLEXA PENTRU LINII DE 110 - 400 kV

MANUAL DE UTILIZARE
1. DOMENIU DE UTILIZARE
Releul digital de protectie complexa DIPA-100 este un echipament care inglobeaza practic toate functiile de
protectie-automatizare necesare pentru o linie electrica de 110 kV - 400 kV. Prin complexitatea functiilor inglobate,
DIPA-100 se situeaza in categoria terminalelor de linie, concept introdus recent care semnifica un echipament
complex ce inglobeaza atat setul de protectii necesare pentru o linie electrica cat si automatizarile ce ii sunt asociate.
Protectia de distanta, ca element de baza, este conceputa cu 6 elemente de masura independente care asigura
eliminarea rapida, sigura si selectiva a defectelor pe linii electrice cu neutrul legat direct sau prin impedanta mica la
pamant.
Echipamentul poate fi folosit de sine statator sau cu integrare in teleconducere, gratie extensiei DIPA-SCADA cu
ajutorul careia terminalul devine simultan un sistem de achizitie date pentru aplicatii EMS-SCADA.
DIPA-100 include urmatoarele functii independente de protectie a liniei electrice:

 Protectie de Distanta digitala PD cu urmatoarele extensii:
 Sistem de blocaj la pendulatii PD.BP
 interfata si logica de teleprotectie PD.TLP
 Sistem de verificare-blocare la arderea sigurantelor circuitelor de tensiune PD.BASU cu comutare
optionala pe maximala de curent de rezerva (DIPA-MAX)
 Protectie rapida la inchiderea intreruptorului pe defect (switch-on-to-fault) PD.PRID
 Protectie Homopolara DIRectionata PhDIR
 Protectie MAXimala de rezerva MAX (ca rezerva pentru DIPA-PD)
Urmatoarele functii suplimentare completeaza necesitatile de protectie /automatizare / integrare in SCADA, pentru
o linie electrica de 110 - 400 kV:
 RAR M, T, M+T, cu verificare de conditii RAR
 interfata om-masina MMI
 functii speciale si integrare in SCADA, care cuprinde:
 intefata de supervizare marimi binare/analogice si comunicatie cu sistemul de teleconducere
SCADA.miniACE
 osciloperturbograf de linie SCADA.CDR
 optional, extensie de comanda in instalatie prin SCADA, SCADA.CD
 integrare in sistemul de protectie clasic
 functie de masura locala (U, I, P, Q, f, Z,  etc.)
Code doc.: # DIPA 100 [UCD 111A] MANUAL DE UTILIZARE – 25 08 2004 pag. 1 din 82
DIPA 100 V1.1
2. CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE
2.1 FUNCTIILE DE BAZA ALE PROTECTIEI DIGITALE COMPLEXE DIPA 100

Echipamentul DIPA 100 poate fi integrat atat in solutii clasice de protectie-conducere statii electrice cat si in
sisteme noi cum ar fi sistemul distribuit de teleprotectie-teleconducere GALAXY, conceput de TELECOMM
S.R.L. sau in alte sisteme.
DIPA 100 este relizata intr-o structura prin utilizarea tehnologiei DSP din ultima generatie. Acest lucru a permis
implementarea unor algoritmi numerici de calculare a impedantelor si a diverselor conditii de blocare de o
complexitate si de o stabilitate care sa intruneasca conditiile de siguranta necesare unui astfel de echipament.
2.1.1 Protectia digitala de distanta PD

Functia de protectie digitala de distanta are urmatoarele caracteristici principalele :
 numar elemente masura independente si simultane: 6 ( R0, S0, T0, RS, ST, TR );
 numar zone de declansare: 5 ( fiecare zona fiind de tip poligonal );
 fata, spate sau nedirectionat : 3
 demaraj directionat : 1
 demaraj nedirectionat : 1
 pentru zona 1 exista reglaje separate pentru caracteristica 1B (sensibilizare in corelatie cu RAR);
 protectia permite reglaje de compensare a rezistentei arcului in orice treapta, pe axa R a planului Z, la
detectarea unor defecte cu pamantul;
 timp tipic de declansare in treapta rapida, inclusiv releul de iesire cu contacte puternice : 25 ms.
 timp maxim de declansare in treapta rapida, inclusiv releul de iesire cu contacte puternice : 30 ms.
( pentru Z/Z reglat  0,95 )
 elementul directional este cu sensibilitate nelimitata (buna comportare a directiei la scurtcircuite cu tensiune
foarte mica)
 domeniu de reglaj R, X pe fiecare treapta: 0.01  - 650 , in pasi de 0.01
 reglaj temporizari (pentru fiecare zona): 0 - 6 sec., din 10 in 10 milisecunde
 precizia masuratorii impedantei :  5 % pentru I = ( 0,5  20 ) In;
 precizia masurarii temporizarilor :  ( 1% + 20
ms.), pentru t treglat > 30 ms.; X
X 41
15
X 3
X 2
X 1B
X 1
R 1P R 1P
-R 42 -R 4 1 -R 3 P -R 3 -R 2 R 1
R 1B
R 3 R 3P R 41 R
-R 1 P R 2 R 42
-X 1
-R 1
-X 2
-X 3
-X 4 2
C a r a c te r is tic a tr e p te d e
im p e d a n ta D IP A 1 0 0
 coeficient de revenire : 5% ;
 valoare minima de actionare in curent : 0.2 In ;
 blocaj la pendulatii - intern (dupa criteriul dZ/dt) si / sau extern
 functii de verificare plauzibilitate marimi masurate realizate in timp real;
 blocaj la lipsa tensiunii alternative:
 intern ( ardere sigurante,monofazat,bifazat si trifazat ) / extern ;
 posibilitatea trecerii automate pe maximala de curent in doua trepte, ca element de rezerva;
 declansare mono si trifazata
 selectare unei functii de teleprotectie:
DIPA 100 V1.1
 sensibilizarea protectiei prin activarea Z1B la comanda de declansare a intreruptorului din capatul opus
( accelerated underreach protection AUP)
 sensibilizarea protectiei la conectare pe defect (switch on to fault)
2.1.2 Protectia homopolara directionata PhDIR.

Functia de Protectie hompolara directionata are urmatoarele caracteristici principale:
 2 trepte independente
 precizia masurarii temporizarilor pentru caracteristica independenta: (1%+20ms.);
 precizia masurarii temporizarilor pentru carecterisica dependenta:(7.5%+50ms);
 4 caracteristici i = f(t): normala, inversa, foarte inversa, extrem inversa
 curent homopolar de pornire: Ih / In = 0.1 - 4 , in trepte de 0.05 In
 temporizare 0 - 6 s, in trepte de 0.01 sec. pentru caracteristica independenta
 unghiul caracteristic: 110 grd. capacitiv
2.1.3 Protectia maximala de rezerva MAX

DIPA-MAX realizeaza functia de protectie maximala in caz de ardere sigurante pe circuitele de tensiune. Protectia
este o rezerva de urgenta a protectiei de distanta, in conditiile in care PD nu mai poate masura corect impedanta Z si
directia scurtcircuitului (PD si PhDIR sunt blocate).
Functia contine doua maximale nedirectionate cu caracteristica independenta sau dependenta (normala, inversa,
foarte inversa, extrem inversa):
 o maximala in doua trepte pentru curentii de linie (R, S, T)
 o maximala in doua trepte pentru curentul homopolar (R, S, T)
Protectia de supracurent I cu caracteristica independenta de timp (sectionare de curent) are urmatoarele
caracteristici:
 timp minim de deconectare t = 30 milisecunde
 temporizare 0 .. 10 sec, in trepte de 0.01 s.
 curent de pornire (pentru curenti de faza): I / In = 0.1 - 10, in trepte de 0.05 In
 curent de pornire (pt. curentul homopolar): Ih / In = 0.1 - 4, in trepte de 0.05 In
2.1.4 Reanclansare automata rapida RAR

RAR realizeaza functia de reanclansare automata rapida si are urmatoarele caracteristici:
 1 ciclu RAR;
 pauza de RAR 0.2 - 6 s, in pasi de 0.05 s. eroarea de masura  20ms.
 timp blocaj 5 - 30 s, in pasi de 1 s. eroarea de masura  50ms.
 durata impuls anclansare 0.5 - 3 s, in pasi de 0.1 s eroarea de masura  20ms.
 RAR monofazat fara conditii
 RAR mono+trifazat si trifazat cu coditii: lipsa tensiune si/sau control sincronism
 prelungirea treptei 1 la PD prin scheme flexibile multiple
2.1.5 Interfata locala om-masina MMI permite :

 vizualizarea demarajelor (R0, S0, T0, RS, ST, TR si H), a treptei de declansare (1, 2, 3, 4, si 5), a
impulsurilor de declansare (R, S, T, 35), a impulsului de anclansare si a altor marimi prin 24 led-uri cu
automentinere pana la confirmarea locala de catre operator;
 afisarea si modificarea locala a parametrilor setati ai protectiei, cu ajutorul tastaturii si afisorului LCD al
echipamentului;
DIPA 100 V1.1
 afisarea continua a unor marimi de regim permanent, in situatie normala (valori tensiuni, curenti etc.) -
functie de masura locala a marimilor pe linie
2.1.6 Functii speciale si integrare in SCADA

SCADA asigura functii speciale necesare supervizarii si integrarii in sistemul de teleconducere-teleprotectie al
statiei.
Acest lucru este realizat prin compatibilizarea din punct de vedere extern a echipamentului DIPA-100 cu
echipamentele de teleconducere ACE28S si cu cele de perturbografiere CDR, fabricate de TMM.
Extensia DIPA-SCADA inglobeaza componentele SCADA.miniACE, SCADA.CDR si SCADA.CD care se
prezinta mai jos:
2.1.6.1 Interfata de supervizare marimi binare / analogice si comunicatii cu sistemul de teleconducere

SCADA.miniACE
Aceasta componenta contine toate facilitatile specifice echipamentului ACE 28S, care inglobeaza de asemenea, ca
extensie, jurnalul de evenimente sintetizate de catre DIPA in cursul functionarii acesteia (EV).
EV realizeaza functia de inregistrator de evenimente DIPA si are urmatoarele caracteristici:
 memoreaza evenimentele numerice in bufferul miniACE-ului de 1024 evenimente
 rezolutia temporala: 1 milisecunda
 genereaza si memoreaza evenimente la:
 schimbare parametri
 demaraje protectii
 declansare
 evenimente specifice RAR / DAR
 setare timp
 ardere sigurante si revenire din defect
 schimbare de stare a unor semnalizari externe
 alte schimbari de stare interne sau externe
Functiile specifice ACE28S sunt prezentate in manualul de utilizarea a acestuia. Se mentioneza elementele specifice
supervizarii si integrarii in SCADA, realizate cu extensia miniACE in cadrul DIPA:
 primele 16 intrari numerice ale echipamentlui DIPA-100 sunt citite independent si de catre miniACE;
 miniACE poseda inca 16 intrari numerice proprii, prin care se pot citi alte informatii binare specifice
liniei, altele decat cele care sunt de interes direct pentru DIPA;
MiniACE asigura totodata si comunicatia cu nivelul ierarhic superior de teleconducere prin intermediul
urmatoarelor linii de comunicatie:
 interfata de adaptare la "field-bus"-ul izolat galvanic de tip bucla de curent multipunct tip TMM;
 optional, field-bus-ul poate fi de tip RS 485; viteza de comunicatie este 9600 sau 19200 baud
 optional, interfata de comunicatie prin fibra optica (viteza de comunicatie 9600 sau 19200 baud)
 asigura comunicatia prin protocol multipunct de tip TELECOMM sau IEC 870-5-101 (optional);
2.1.6.2 Extensie teleconducere - osciloperturbografie de linie SCADA.CDR

Functia de osciloperturbografie de linie SCADA .CDR are urmatoarele caracteristici :
 Timp total de inregistrare: aprox. 30 secunde
 Timpi inregistrare:
 Durata preavariei: reglabila, 50-400 milisecunde
 Durata inregistrarii tCDR: reglabila 1000-18000 milisecunde
 se inregistreaza 8 marimi analogice (UR, US, UT, UH, IR, IS, IT, IH) si 32 binare
2.1.6.3 Extensie de comanda in instalatii prin SCADA ,SCADA.CD

In situatiile cand din ratiuni financiare nu se justifica montarea unui echipament de teleconducere de sine statator,
care sa realizeze teleconducerea liniei electrice protejata de catre DIPA-100, extensia SCADA poate fi completata
cu modulul de comenzi in instalatii prin SCADA, SCADA.CD.
Acest modul poseda 8 iesiri prin releu independente de cele ale protectiei, pentru comenzi prin teleconducere, care
pot fi comadate prin intermediul extensiei SCADA.miniACE.
Prin introducerea acestui modul se poate realiza o protectie si o teleconducere integrata, minimizandu-se costurile de
implementare a unui sistem complet digital modern.
DIPA 100 V1.1
2.2 DATE GENERALE DE ECHIPAMENT
2.2.1 TESTE DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA

DIPA 100 este supus urmatoarelor probe principale la solicitari electrice si perturbatii electromagnetice:
 RIGIDITATE DIELECTRICA:
- mod comun 2 kV/50Hz, durata de incercare 1 min conform STAS 10327/2-87 si
CEI 255-5.
 REZISTENTA DE IZOLATIE LA 500Vcc:
- mod comun :in stare umeda > 2 Mohm; in stare uscata > 100 Mohm, conform STAS 10328/2-87 si
CEI 255-5
 UNDA OSCILATORIE AMORTIZATA 1 MHz, clasa III de severitate, conform CEI 255-6 si CEI 255-
22-1.
 CAMP ELECTROMAGNETIC al unei surse de radiatie (emitator-receptor) in banda 27 MHz la 500 MHz,
clasa III de severitate, conform CEI 255-22-3 si CEI 801-3.
 DESCARCARI ELECTROSTATICE, clasa IV de severitate, conform CEI 255-22-2 si CEI 801-2:
 PERTURBATII TRANZITORII RAPIDE, 2 kV  10 %, clasa III de severitate, conform CEI 255-22-4 si
CEI 801-4;
 TENSIUNE DE SOC, 1,2 / 50 s cu 5 kV impuls unipolar, sursa de energie 0,5 J, conform CEI 255-5
anexa D.
2.2.2 INTRARI ANALOGICE

 Intrari de tensiune 7
 tensiune nominala Un = 100 V
 tensiune maxima de durata Umax.d = 1.2 Un
 tensiune maxima de scurta durata Umax sd = 2 Un (10 sec.)
 Intrari de curent protectie 4
 curent nominal In = 1 A sau 5 A
 curent admisibil de durata Icont = 4 * In
 curent max. admisibil (1 sec.) Imax(1s) = 100 * In
 curent maxim dinamic Imax_d = 250 * In
 Intrari de curent masura (pentru teleconducere) 4 - optional
 curent nominal In = 1 A sau 5 A
 curent admisibil de durata Icont = 2 * In
 curent max. admisibil (1 sec.) Imax(1s) = 10 * In
 curent maxim dinamic Imax_d = 25 * In
2.2.3 INTRARI NUMERICE

 Numar intrari numerice separate galvanic:
 24 (pentru protectie)
 16 (separate, numai pentru teleconducere) - optional
DIPA 100 V1.1
 Tensiune de intrare : 220 Vcc stabdard , 24 Vcc, 48 Vcc,sau 110Vcc
 Curent de intrare: < 1.8 mA la tensiunea de lucru nominala
2.2.4 IESIRI DE COMANDA - IESIRI DE FORTA (HEAVY DUTY)

 Numar iesiri de declansare: 4 relee cu dublu contact, normal deschis:
 3 declansari monofazate
 1 declansare trifazata
 Numar iesiri de anclansare: 1, printr-un releu cu dublu contact, normal deschis
 Toate iesirile de declansare si anclansare au sistem de supervizare a continuitatii firelor (optional),
prin care DIPA 100 permite raportare imediata a discontinuitatii comenzilor spre intreruptor ( I N = 1
mA)
 putere maxima de inchidere: 1250 VA
 Tensiune maxima de comutare: 300 Vcc / 250 Vca
 Curent de durata: 5 A
2.2.5 IESIRI DE SEMNALIZARE

 Numar relee: 16, cu cate un contact normal deschis
 Curent maxim de durata: 2 A
2.2.6 IESIRI DE COMANDA PENTRU TELECONDUCERE (optional)

 Numar relee: 8, cu cate un contact normal deschis (extensia SCADA.CD)
 Curent maxim de durata: 2 A
2.2.7 INTERFATA LOCALA OM-MASINA (MMI)

 Tastatura cu 12 taste
 Afisor local LCD 2 x 16 caractere
 LED-uri de afisare: 24
 LED-uri comunicatie seriala de parametrizare:2
 LED-uri comunicatie SCADA: 3
 LED-uri prezenta tensiune: 1 (prezenta 5 V)
2.2.8 INTERFETE DE INTEGRARE IN TELECONDUCERE

 Interfata de comunicatie multipunct pentru retea field bus:
 bucla de curent multipunct tip TELECOMM, la viteza de 1200 .. 19200 baud
 optional: interfata RS 485, la viteza de 1200 .. 19200 baud
 optional: retea fibra optica cu procesor de comunicatie
 Interfata seriala RS 232 C, pentru parametrizare locala cu PC, la viteza de 9600 baud sau pentru o a
doua linie de comunicatie;
 Optional, interfata pentru sincronizare externa a ceasului
2.2.9 ALIMENTARE ECHIPAMENT

 alimentare 220 V cc/ca, optoinal 24 Vcc sau 48 V cc.
 toleranta : 165 - 300 Vcc
 putere consumata: 60 VA
2.2.10 CONDITII CLIMATICE

 Temperatura de stocare: -25...+50 grade Celsius
 Temperatura de functionare: -5..+55 grade Celsius
 Umiditate: maxim 90% fara condens la 40 grade Celsius
DIPA 100 V1.1
3. PRINCIPII DE FUNCTIONARE
Se prezinta in continuare principiile functiilor echipamentului DIPA 100.
3.1. Protectia de Distanta -PD.
3.1.1. Functia de protectie de distanta -PD
3.1.1.1 Consideratii de ordin general

Protectia de distanta utilizeaza urmatoarele marimi de intrare analogice:
 curentii iR(t), iS(t), iT(t);
 curentul homopolar iH(t), masurat de pe circuitul de nul;
 tensiunile uR0(t), uS0(t), uT0(t);
 tensiunile uRS(t), uST(t), uTR(t);
Tensiunea homopolara este sintetizata software. Optional, DIPA 100 poate fi echipata cu extensia hard-soft
PhDIR.TH, care permite preluarea tensiunii homopolare din secundarul de conectata in triunghi deschis al
transformatorului de tensiune.
Optional, DIPA 100 mai poate fi echipat si cu extensia hard-soft pt. masurarea curentului de linie paralela PD.LP.
Dupa cum se poate observa, circuitele de intrare analogice sunt realizate cu redundanta 100%, lucru care permite
detectarea in timp real a oricaror defectiuni pe partea de achizitie de date.
Astfel, curentii de linie se pot verifica din punct de vedere al integritatii prin respectarea conditiei
iR(t) + iS(t) + iT(t)  iH(t);
In acelasi timp, trebuie ca fazorii corespunzatori tensiunilor de linie si cei corespunzatori tensiunilor de
faza sa respecte conditiile:
URS = US0 - UR0
UST = UT0 - US0
UTR = UR0 - UT0
Protectia de distanta are implementat un algoritm complet digital, bazat pe prelucrarea esantioanelor de tensiune si
de curent de pe canalele specificate.
Preluarea si prelucrarea esantioanelor de curent si tensiune de pe canalele mentionate se face in trei etape:
1. Se esantioneaza de 3 ori pe milisecunda toate canalele de curent si tensiune (se obtine un echivalent de 60 puncte /
perioada);
2. Se aplica un procedeu special de prefiltrare neliniara a setului de esantioane, in urma caruia rezulta un esantion
unic / milisecunda pentru fiecare intare analogica in parte. Algoritmul de prefiltrare asiguara o rejectie eficienta a
perturbatiilor ce pot apare intempestiv pe canalele analogice, obtinandu-se o imunitate ridicata la zgomote.
3. Esantioanele prefiltrate, obtinute cu o frecventa de esantionare de 1 kHz (20 puncte / perioada) sunt introduse in
sistemul de filtrare digitala propriuzis.
In continuare se executa o filtrare in fereastra glisanta a tuturor intrarilor, in urma careia sunt rejectate toate
armonicele superioare ale curentilor si tensiunilor. Se obtin fundamentalele curentilor si tensiunilor, din care apoi se
determina fazorii, de tip
FAZOR = a + j*b
descrisi prin partea reala si cea imaginara.
Se obtin in acest mod fazorii: IR, IS, IT, IH, UR0, US0, UT0, URS, UST, UTR,
In continuare, toate prelucrarile se executa asupra acestor fazori.
Protectia de distanta propriuzisa implementeaza independent si simultan 6 elemente de masura a impedantei: -

cele 3 impedante fata de pamant: ZR0, ZS0, ZT0;
- cele 3 impedante intre faze: ZRS, ZST, ZTR.
Impedantele Z sunt determinate in fiecare milisecunda.
Analiza defectelor in retelele electrice se bazeaza pe descompunerea sistemelor de curenti si tensiuni , in general
nesimetrici, in trei sisteme simetrice : de succesiune directa, inversa si homopolara. Pentru liniile electrice si
transformatoare impedanta directa este egala cu impedanta inversa. De asemenea, trebuie retinut ca in cazul
defectelor impedantele directe sunt intotdeauna prezente indiferent de tipul de defect, in timp ce impedanta
homopolara este prezenta numai in cazul defectelor cu pamant.
DIPA 100 V1.1
Intr-un sistem trifazat pot apare patru tipuri principale de defect:
1) trifazat: R-S-T R-S-T-N
2) bifazat la pamant: R-S-N S-T-N T-R-N
3) bifazat izolat de pamant: R-S S-T T-R
4)monofazat: R-N S-N T-N.
Relatiile intre curentii de defect si tensiunile la locul de defect pentru aceste tipuri de defect se prezinta in figura
3.1.
Analizand fig.3.1 se constata ca la defectele monofazate cu pamantul, tensiunea de faza este zero, in timp ce pentru
defectele bifazate si trifazate diferenta tensiunilor de faza este zero.Masurarea corecta a impedantei pana la locul
de defect impune aplicarea la bornele protectiei de distanta a caderii de tensiune de pe bucla de defect. Din acest
motiv este necesar a se masura in mod independent si simultan toate cele sase impedante ale buclelor faza-faza
respectiv faza-pamant. In calculul acestor impedante se folosesc valori ale tensiunilor si curentilor astfel incat sa
se determine corect impedanta pana la locul de defect.
In cazul defectelor trifazate, tensiunile de faza la bornele protectiei de distanta sunt proportionale cu produsul
dintre impedanta directa a liniei si curentul de secventa directa, spre deosebire de cazul defectelor bifazate in care
intervine si impedanta sursei pana la locul de montare al protectiei de distanta.
Fig. 3.1 Ecuatiile curentilor si tensiunilor la locul de defect
Astfel:
U ST  ( a 2  a )  Z dL  I d (defecte trifazate)
U ST  2( a  a )  Z  I
2 d
L
d
(defecte bifazate )
I S  I T  (a  a )  I
2 d
(defecte trifazate)
I S  I T  2( a  a )  I
2 d
(defecte bifazate)
DIPA 100 V1.1
d
unde s-au notat : -impedanta directa a liniei: Z L ;
-componenta de curent de secventa directa la bornele
1
protectiei: I d   I  a I S  a2 I T  ;
3 R
- I R , I S , I T -curentii de linie la bornele protectiei;
- U RO , U SO , U TO , U RS , U ST , U TR - tensiunile de faza respectiv linie la bornele
protectiei.
Se constata ca in ambele cazuri impedanta masurata de protectie este:

U ST
ZM   Z dL (pentru bucla bifazata S-T)
I S  IT
prin considerarea tensiunii de linie U ST  U SO  U TO respectiv I ST  I S  I T in masura impedantei Z ST .
In cazul defectelor monofazate, de exemplu R-N, caderea de tensiune pana la locul de defect este o suma a
caderilor de tensiune directa, inversa si homopolara intre locul de montare al protectiei si locul de defect:
U RO  I d  Z dL  I i  Z dL  I h  Z hL
IR  Id  Ii  Ih
I N  I R  I S  I T  3I h
unde: I d , I i , I h - componentele de secventa directa, inversa si homopolara ale curentului la bornele protectiei;
I R , I S , I T - curentii de linie la bornele protectiei;
Z dL , Z hL - impedanta directa respectiv homopolara a liniei pana la locul de defect.
In acest caz tensiunea la bornele protectiei va fi:
 Z hL 
 d  1
 k  1 Z
U RO  Z dL  I R   I R  I S  I T    Z dL  I R  I N  L 
 3   3 
 
 
1  Z hL 
Notand: K H   d  1 - factorul de pamant, in general o marime complexa
3 ZL 
se obtine:
U RO  Z dL   I R  K H  I N 
Se constata ca impedanta masurata de protectie:
U RO
ZM   Z dL
IR  KH  IN
este egala cu impedanta liniei pana la locul de defect daca la defecte monofazate se considera tensiunea de faza (
U RO ) si curentul compensat ( I R  K H  I N ).
In cazul defectelor bifazate cu pamant, de exemplu S - T - N, tensiunile masurate pentru buclele S - N, T - N si
respectiv S - T sunt urmatoarele:
U SO   Z dL  RP  K '  I S  K H  I N 
U TO   Z dL  RP  K ''  I T  K H  I N 
U ST  Z dL   I S  I T 
RP  rezistenta totala de trecere la locul de defect;
K ' , K '' - depind de componentele simetrice ale curentilor de defect;
iar impedantele buclelor vor fi :
DIPA 100 V1.1
U SO
Z M1   Z dL  RP  K '
IS  KH  IN
U TO
Z M2   Z dL  RP  K ''
IT  K H  I N
U ST
Z M3   Z dL
IS  IT
Ca urmare, pentru cazul defectelor bifazate la pamant, se prefera bucla faza - faza in locul buclelor faza - pamant,
avand in vedere ca in acest fel se elimina influenta rezistentei de trecere la locul de defect, impedanta masurata
fiind proportionala cu distanta pana la locul de defect.
Cele 6 impedante sunt calculate in paralel, dupa urmatoarele relatii:
- pentru scurtcircuite monofazate RO:

U R0
Z R0  ;
IR  KH IN
- pentru scurtcircuite monofazate SO:
U S0
Z S0  ;
IS  KH IN
- pentru scurtcircuite monofazate TO:
U T0
ZT0  ;
IT  K H  I N
1 ZL 
h
unde K H     1 (factorul de pamant al liniei);

3  Z dL 
In calcule se utilizeaza acelasi factor de pamint, KH, pentru toate zonele protectiei de distanta.
- pentru scurtcircuite bifazate faza RS:

U RS
Z RS  ;
IR  IS
- pentru scurtcircuite bifazate faza ST:
U ST
Z ST  ;
IS  IT
- pentru scurtcircuite bifazate faza TR:

U TR
Z TR  ;
IT  I R
Caracteristicile treptelor de impedanta de tip poligonal implementate in DIPA 100 contin intrinsec informatia de
directie fiind pozitionate in cadranul I (R>0, x>0) al planului impedantelor. Totusi, rezolvarea a cel putin doua
probleme majore, si anume:
 defecte foarte apropiate de locul de amplasare al protectiei;
 flexibilitatea schemelor de teleprotectie;
a condus la introducerea functiei de determinare a sensului curentului de defect. Prin implementarea functiei de
element directional se decide situarea defectului:
 in directie fata, daca curentul de defect circula de la bare spre linie;

 in directie spate, daca curentul de defect circula de la linie spre bare;
Astfel, protectia declanseaza in treapta 1 la defecte foarte apropiate ( R, X  0 ) situate in aval de trafo curent
respectiv NU declanseaza in treapta 1, la defecte foarte apropiate ( R, X  0 ) situate in amonte de trafo curent.
DIPA 100 V1.1
Pentru determinarea sensului de circulatie a curentului de defect se procedeaza similar calculului impedantei de
defect, dar se utilizeaza combinatii de tensiuni ale fazelor sanatoase (neafectate de defect) si tensiuni memorate.
Tabelul nr.3.1 prezinta valorile masurate utilizate la determinarea directiei:
Tabel 3.1 Marimile aplicate elementelor directionale

Bucla de defect Curent masurat Tensiune masurata
R-O IR 
U RO   U S 0  U T 0   e
j
2
S-O IS 
U S 0   U T 0  U R0   e
j
2
T-O IT 
U T 0  U R 0  U S 0   e
j
2
R-S IR  IS 
U RS  U ST  U TR   e
j
2
S-T I S  IT 
U ST  U TR  U RS   e
j
2
T-R IT  I R 
U TR  U RS  U ST   e
j
2
Stabilirea directiei, pentru fiecare bucla de defect, prin utilizarea marimilor conform tabelului 3.1, este absolut
sigura in toate cazurile de defect (inclusiv, defecte evolutive in pauza de RAR-M) cu exceptia scurtcircuitului
trifazat foarte apropiat. In acest caz tensiunile remanente sunt practic zero si stabilirea directiei in baza acestora
nu mai este posibila.
Pentru rezolvarea acestei probleme, in cadrul DIPA 100 s-a implementat un sistem de utilizare a tensiunilor
sincrone memorate, pentru stabilirea directiei. Trecerea pe sistemul de tensiuni memorate se face ori de cate ori
toate tensiunile de faza scad sub un anumit prag Umemo dir., parametrizabil. Sistemul de tensiuni sincrone memorate
este disponibil pentru o perioada de 800 ms de la detectarea defectului. Acest interval de timp este suficient pentru
eliminarea selectiva a unor defecte “in spate” de catre protectiile din capetele liniilor adiacente.
Se recomanda urmatorul reglaj pentru pragul de trecere pe valori memorate:
U memo dir  (3...15)%  U n _ faza
DIPA 100 V1.1
3.1.1.2 Caracteristica treptelor de impedanta

In scopul implementarii protectiei de distanta, s-a folosit o caracteristica de tip poligonal.
3.1.1.2.1 Treptele 1, 2, 3
Primele 3 trepte se caracterizeaza prin marimile de reglaj X1, R1, R1p (X2, R2, R2p respectiv X3, R3, R3p), ca in
fig.3.1, unde este exemplificata treapta 1.
X
A X 1 E Ep
D ire c tie fa ta
Cp C
R 1p R 1 R 1 R 1p
0 R
B
B p
D ire c tie s p a te
G p G X 1 D
Fig. 3.1 Caracteristica de masura treapta 1
Caracteristica este de tip poligonal, avand formate doua zone, una pentru directie fata si una pentru directie spate
(zonele hasurate).
Cele doua zone se formeaza cu ajutorul dreptunghiurilor date de X1 si R1 si a celor doua drepte AD si CB. Se
formeaza urmatoarele suprafete:
 Suprafata (0AEB) care reprezinta poligonul impedantelor pentru “Directie fata” in cazul
scurtcircuitleor fara pamant. Marimile de reglaj sint X1, R1;
 Suprafata (0CGD) care reprezinta poligonul impedantelor pentru “Directie spate” in cazul
scurtcircuitleor fara pamant. Marimile de reglaj sint X1, R1;
In cazul defectelor cu pamantul poate exista o de rezistenta mare de trecere la locul de defect. Pentru aceste tipuri de
defect este prevazut un reglaj diferit pe axa R, dat de R1p. In acest caz protectia comuta automat pe un al doilea set
de suprafete:
 Suprafata (0AEpBp) care reprezinta poligonul impedantelor pentru “Directie fata” in cazul
scurtcircuitelor cu pamant;
 Suprafata (0CGpDp) care reprezinta poligonul impedantelor pentru “Directie spate” in cazul
scurtcircuitelor cu pamant;
Comutarea pe poligoanele corespunzatoare defectelor cu pamantul se face automat de catre DIPA in cazul defectelor
monofazate.
Astfel, buclele faza-pamint utilizeaza poligonul de defecte cu pamintul, iar buclele faza-faza utilizeaza poligonul de
defecte fara pamint.
DIPA 100 V1.1
Pentru parametrizarea fiecareia din cele 3 trepte, trebuiesc setati parametrii specifici:
Xj [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Rj [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Rjp [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Timp decl [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Directie fata , { DA , NU }
Directie spate , { DA , NU }
Blocaj pend. , { DA , NU }
unde j = 1, 2 sau 3 (numarul treptei).
Primii 3 parametri, Xj [ohm/faza] , Rj [ohm/faza] , Rjp [ohm/faza], exprimati in ohm secundari, descriu complet
poligoanele de impedanta.
Parametrul Timp decl [ms] fixeaza timpul specific treptei. Acesta este timpul dupa care protectia transmite comada
de declansare, in urmatoarele conditii:
 timpul masurat tMAS  Timp decl ;
 ZMAS  S ( Z TREAPTA_j );
 Nu exista conditii de blocaj la pendulatii
Suprafata S ( Z TREAPTA_j ) este data de formula:

S ( Z TREAPTA_j ) = Directie fata * S (0AEB) + Directie spate * S (0CGD)
unde semnul + trebuie inteles in sensul de reuniune iar parametrii Directie fata si Directie spate iau valorile:
- 1 pentru alegerea variantei DA
- 0 pentru alegerea variantei NU.
Treapta 1 poate fi inlocuita cu un set alternativ de reglaje, numit Treapta 1B, care defineste treapta 1 prelungita si
care este comutat la comanda functiei RAR, in raport de modul in care acesta este programat (a se vedea modul de
functionare RAR)
3.1.1.2.2 Treptele 4 si 5 - trepte de declansare de demaraj
Pe langa cele 3 trepte de declansare, descrise anterior, DIPA100 mai dispunde de inca 2 trepte de declansare,
amandoua fiind legate de un poligon separat denumit poligonul de impedanta al demarajului.
Cele doua trepte suplimentare se caracterizeaza prin urmatoarele:

 Treapta 4: Declansare pe demaraj directionat;
 Treapta 5: Declansare pe demaraj nedirectionat;
Pentru parametrizarea treptei 4 trebuiesc setati parametrii specifici R41, R42, X41, X42, , in cazul defectelor fara
pamint. Caracteristica de masura pentru treapta 4, defecte fara pamint se prezinta in fig. 3.2.
Pentru parametrizarea treptei 4 trebuiesc setati parametrii specifici R41p, R42p, X41, X42, p, in cazul defectelor
monofazate. Caracteristica de masura pentru treapta 4, defecte monofazate se prezinta in fig. 3.3.
DIPA 100 V1.1
X
A
D ire c tie fa ta
R 42 R 41 R 41 R 42
0 R
B
Fig. 3.2 Caracteristica de masura treapta 4 pentru defecte fara pamant
X
A
D ire c tie fa ta
C
R 42p
R 41p
0 R
R 41p
R 42p
Fig. 3.3 Caracteristica de masura treapta 4 pentru defecte monofazate
DIPA 100 V1.1
Pentru parametrizarea treptei 5 se utilizeaza aceeasi parametri specifici ca pentru treapta 4 (R41, R42, X41, X42,
,) in cazul defectelor fara pamint. Caracteristica de masura pentru treapta 5, nedirectionata, la defecte fara pamint
se prezinta in fig. 3.4.
X
R 42 R 41 R 41 R 42
0 R
Fig. 3.4 Caracteristica de masura nedirectionata, treapta 5, defecte fara pamant
X
R 41p
R 42p
R 41p
R 42p
p p
p 0 p
R
Fig. 3.5 Caracteristica de masura nedirectionata, treapta 5, defecte monofazate
Pentru parametrizarea treptei 5 se utilizeaza aceeasi parametri specifici ca pentru treapta 4 (R41p, R42p, X41, X42,
p,) in cazul defectelor monofazate. Caracteristica de masura pentru treapta 5, nedirectionata, la defecte fara
pamint se prezinta in fig. 3.5.
DIPA 100 V1.1
Caracteristica poligonala a demarajului, treptele 4 si 5, spre deosebire de caracteristicile celor 3 trepte, se
caracterizeaza printr-o decupare pe directia axei R, care evita acrosajul impedantei de sarcina Z sarc in cazul
functionarii LEA puternic incarcata.
Acest tip de caracteristica, fig. 3.6, este descris prin cele doua valori ale lui R: R41 si R42, corespunzatoare latimii
pe axa R pentru evitarea acrosajului. Decuparea mai este descrisa de asemenea de doua drepte inclinate sub unghi .
Se observa ca aceasta caracteristica permite ca, o impedanta de sarcina (Zsarc), caracterizata prin faza fazorului mica,
sa nu duca la demarajul protectiei de distanta.
Ca si treptele 1, 2, si 3, treptele de demaraj au si ele parametri diferiti pentru defecte cu pamantul, in
scopul tinerii cont de rezistenta de trecere la locul de defect.
Z sarc
R 42 R 41 R 41 R 42
0 R
Fig. 3.6 Caracteristica de masura de demaraj
Pentru aceasta exista doua seturi de parametri pe axa R:

 R41 si R42 pentru defecete izolate
 R41p si R42p pentru defecete cu pamantul
Setul complet de parametri comuni treptelor 4 si 5 este:

X41 [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R41 [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R41p [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 

Panta MF = tg() = [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01
Panta Mfp = tg(P) = [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01
Pentru treapta 4, care produce declansare directionata, mai trebuiesc specificati si urmatorii parametri:
Dupa cum se poate vedea, treapta 4 poate produce declansarea daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:
 timpul masurat tMAS  Timp decl ;
 ZMAS  S ( Z TREAPTA_4 )
 Nu exista conditii de blocaj la pendulatii
DIPA 100 V1.1
unde suprafata S ( Z TREAPTA_j ) este, asemanator ca la treptele 1-3, data de formula:
S ( Z TREAPTA_4 ) = Directie fata * SFATA + Directie spate * SSPATE
Pentru treapta 5, care produce declansare in treapta de demaraj nedirectionata, se specifica, pe linga parametrii
comuni treptei 4, doar timpul de deconectare:
Timp Demar[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
3.1.2 Blocajul la pendulatii

Pendulatiile de putere reprezinta un regim anormal de functionare a sistemului energetic caracterizat de variatii
ale circulatiei de putere cauzate de alunecarea relativa a tensiunii generatoarelor in diferite puncte din sistem.
Variatiile circulatiei de putere, desi mentin sistemele de tensiuni si curenti simetrice, determina variatii ale
impedantelor masurate de protectia de distanta (atat ca modul cat si ca faza ) care pot conduce la declansarea
liniei.
Ca rezultat al pendulatiilor de putere, impedantele masurate de protectia de distanta pot trece din zona de sarcina
normala in zonele de actionare ale treptelor de impedanta si pot conduce la declansare. In cazul unor pendulatii
care se amortizeaza (tranzitorii ) este important a se bloca actionarea protectiei de distanta pe durata de
manifestare a pendulatiilor.
Criteriul de detectare a pendulatiilor, implementat in cadrul DIPA 100 se bazeaza , pe existenta, in perioada
pendulatiilor:
1. a sistemului simetric de curenti ( I h  0 )
2. a unei viteze de scadere a impedantei mult mai mari, decat in cazul unui scurtcircuit.
Pentru studiul blocajului la pendulatii se utilizeaza schema echivalenta a unei linii cu dubla alimentare din fig.3.7
Fig. 3.7 Schema echivalenta pentru studiul pendulatiilor de putere
Z A , Z B - impedantele echivalente ale surselor raportate la barele statiei ‘A’ respectiv ‘B’;
E A , E B - t.e.m a sistemului la cele doua capete ale liniei;
ZL - impedanta directa a liniei;
V R , I - tensiunea, respectiv curentul masurate de protectia de distanta.
In baza schemei se pot scrie urmatoarele relatii:
V R  I Z L  Z B   E B (1)
V R  EA  ZA  I (2)
E A  j
EB  e (3)
n
EA
In relatia (3) s-a considerat E A - origine da faza, iar E B  modulul t.e.m. din capatul B iar
n
   E A , E B  .
Impedanta masurata de protectie este:
V R E A  IZ A E A
ZM     ZA (4)
I I I
EA  EB
Din relatiile (1) si (2) I (5)
ZT
unde: Z T  Z A  Z L  Z B este impedanta totala.
E  j
Notand: E A  E si E B  E B  e  j  e
n
DIPA 100 V1.1
ZT
se obtine: ZM  n  ZA
n  e  j
 n  cos    j sin 
respectiv: Z M  ZT  n   ZA (6)
 n  cos   2  sin 2 
Locul
Fig. 3.8 Locul geometric al impedantei Z M , in cazul pendulatiilor

geometric al impedantei Z M , atunci cand E B se roteste relativ la E A reprezinta (vezi fig. 3.8):
 EA 
a)pentru n=1,  n   o dreapta care imparte in doua Z T ;
 EB 
n 1
b)pentru n>1, un cerc de raza r   Z T deplasat fata de B’ cu k  2 Z ;
n 1
2
n 1 T
n n2
c)pentru n<1, un cerc de raza r   Z deplasat fata de A’ cu k  ZT ;
1  n2 T
1  n2
Analizand fig.3.8 se constata ca detectarea pendulatiilor pe baza vitezei de scadere a impedantei (predominant
rezistiva) se poate face prin masurarea intervalului de timp t intre momentul patrunderii impedantei masurate
in zona de pendulatii si respectiv momentul patrunderii in zona de demaraj.
In scopul prevenirii actionarii protectiei de distanta in situatii in care apar pendulatii in sistem, DIPA 100 are
implementat un sistem de blocaj la pendulatii.
Principiul de functionare al blocajului la pendulatii este prezentat in figura de mai jos:
DIPA 100 V1.1
Fig. 3.9 Principiul blocajului la pendulatii
Astfel, caracteristica de demaraj este la randul ei bordata cu un alt poligon, care este mai mare atat pe axa R cat si pe
axa X cu valoarea parametrizabila delta R.
Protectia supervizeaza permanent evolutia fazorului Z in planul R0X.
In cazul unui scurtcircuit adevarat (cazul 1 din figura), trecerea fazorului prin zona de latime delta_R este rapida si
timpul
TIES1 - TIN1 < T_decl
unde T_decl este parametrizabil in cadrul meniului de Blodaj pendulatii si se alege astfel incat conditia de mai sus
sa fie indeplinita la orice scurtcircuit.
In cazul unei pendulatii in sistem (cazul 2 din fig. 3.9), fazorul are o evolutie mai lenta, dar are perioade cand se afla
in interiorul zonei de demaraj, unde protectia poate actiona. Pentru a preveni actionarea in situatii de pendulatii,
protectia se blocheaza daca timpul de trecere prin zona de latime delta_R este mai mare decat T_decl:
TIES2 - TIN2 >= T_decl
La detectarea conditiei de mai sus, variabila interna de blocaj la pendulatii este setata si se mentine un timp
T_revenire parametrizabil in cadrul meniului Blocaj pendulatii.
In aceasta perioada, actionarea protectia de distanta este inhibata.
Dupa cum se poate observa, metoda implementata pentru detectarea existentei pendulatiilor este de tip dZ / dt,
metoda care este in acest moment cea mai utilizata pentru protectiile digitale.
DIPA 100 V1.1
3.1.3 Sensibilizarea protectiei la conectarea pe defect
Fig. 3.10 Schema logica echivalenta pentru sensibilizare protectie la conectarea pe defect
Exploatarea retelelor electrice de i.t. impune in anumite conditii ( de exemplu la incercarea liniilor dupa RAR
nereusit) sensibilizarea protectiei. Declansarea in caz de defect este trifazata si conduce la blocarea RAR.
In cadrul DIPA-100 s-a implementat un sistem de sensibilizare a protectiei care poate fi validat sau invalidat prin
parametrizare corespunzatoare.
Schema logica echivalenta se prezinta in fig.3.10 si se compune din doua sectiuni distincte:
 sectiunea de recunoastere a conditiilor care impun sensibilizarea protectiei, finalizata prin evaluarea
variabilei logice SENS.ACTIVA;
 sectiunea de sensibilizare efectiva a protectiei care conduce in caz de defect la declansare trifazata si
blocarea RAR.
Sectiunea de recunoastere a conditiilor care impun sensibilizarea protectiei este formata din trei ramuri distincte si
anume :
1. ramura continand pozitia deschis a intreruptorului, preluata din exterior prin intermediul intrarii
optoizolate nr.2 si copiata in variabila logica Vcboff . Daca intreruptorul are trei dispozitive de actionare,
contactele auxiliare se vor conecta in serie, astfel incat protectia sa primeasca informatia ca toti trei polii
intreruptorului sunt deschisi. Dupa un interval de timp programabil prin T_test_dec in cadrul meniului
Conectare pe defect, variabila logica SENS.ACTIVA = ‘1’. Din acest moment sensibilizarea protectiei
devine activa pentru un interval de timp T_activ, programabil din acelasi meniu de parametrizare. Aceasta
ramura se poate activa numai daca in meniul de parametrizare Conectare pe defect, optiunea Test
intreruptor = DA. In caz contrar optiunea este blocata. Prin stabilirea unui interval de timp
T_test_dec<pauza de RAR_T, se poate obtine sensibilizarea protectiei la reanclansarea prin RAR. Daca
NU se doreste acest regim, fie se invalideaza optiunea prin Test intreruptor = NU, fie se alege
T_test_dec>>pauza de RAR_T. Se recomanda T_test_dec=200 ms pentru sensibilizare dupa RAR_T,
respectiv T_test_dec=50s, in cazul in care NU se doreste sensibilizarea protectiei dupa RAR_T.
DIPA 100 V1.1
Pentru T_activ se recomanda o valoare de 600 ms care este suficient de mare pentru eliminarea unui
defect, iar in caz de refuz declansare intreruptor sa permita actionarea DRRI.
2. ramura continand o sinteza software a pozitiei deschis a tuturor celor trei poli ai intreruptorului.
Aceasta ramura se poate utiliza NUMAI daca cei trei trafo de tensiune sunt racordati in LEA. Pentru statii
avand grup de masura pe bare, aceasta ramura NU functioneaza si se recomanda blocarea optiunii
Pentru a valida optiunea de sinteza soft a pozitiei intreruptorului se trece Test U< ,I< = DA in cadrul
meniului Conectare pe defect. Optiunea este blocata daca Test U< ,I< = NU.
Intreruptorul este considerat deschis daca sunt satisfacute simultan conditiile ca U RO ,SO ,TO U decon si
I R , S ,T  I decon si NU s-a detectat semnal de ardere sigurante.
3.ramura continand informatia privind conectarea manuala a intreruptorului . Comanda de inchidere se

obtine din exterior prin intermediul intrarii optoizolate nr.4 care este copiata in variabila logica
Vmanclose . Conectarea in circuitele secundare ale statiei se poate realiza prin utilizarea unui contact
separat al cheii de comanda intreruptor.
Optiunea de sensibilizare protectie la comanda manuala de conectare se valideaza prin selectia ‘Numai
con. man ‘ = DA in cadrul meniului Conectare pe defect.Optiunea este blocata daca s-a selectat ‘Numai
con. man’ = NU.
Optiunea de sensibilizare protectie se poate bloca integral prin selectarea Validare = NU in meniul Conectare pe
defect.
Sensibilizarea efectiva a protectiei se poate alege in meniul de parametrizare. Sunt puse la dispozitie doua optiuni:
a) declansarea prin protectia de distanta la orice demaraj nedirectionat;
b) declansare printr-o protectie maximala de curent cu caracteristica de timp independenta separata de celelalte
protectii.
In modul de declansare prin demaraj, orice defect existent pe linie, chiar si cele trifazate apropiate, sunt sesizate si
eliminate de protectia de distanta.
In anumite situatii concrete, in special la linii avand transformatoare in derivatie si trafo de tensiune racordati in
LEA, este posibil, ca sub efectul curentului de magnetizare, sa se provoace demarajul protectiei de distanta si sa se
emita impuls incorect de declansare. Pentru astfel de situatii se recomanda utilizarea protectiei maximale de curent
reglata corespunzator si bloacarea optiunii de sensibilizare la demaraj nedirectionat.
Validarea optiunii de sensibilizare prin demaraj se face prin meniu, selectand Test demaraj = DA. Optiunea este
blocata daca se selecteaza Test demaraj = NU.
Pentru protectia maximala de curent se impune stabilirea reglajelor valorii de actionare, prin I decl si a timpului
de declansare Tdecl .
DIPA 100 V1.1
3.1.4. Blocajul la arderea sigurantelor

La implementarea blocajului protectiei de distanta la disparitia tensiunii de masura s-au considerat doua scheme
de principiu de alimetare cu tensiuni de masura a protectiei prezentate in fig.3.6.
Fig. 3.11 Scheme de principiu de alimentare cu tensiuni de masura a protectiei
Secundarele infasurarilor de tensiune ce alimenteaza protectia s-au considerat fie protejate cu cate o siguranta
fuzibila (fig.3.12 a), fie protejate cu intreruptoare automate de joasa tensiune (fig.3.11 b).
In cazul schemei de principiu din fig.3.11 a, circuitele de masura de tensiune ale protectiei de distanta sunt
alimentate de la grupul de masura trifazat de pe barele statiei prin intermediul releelor de alegere (bara 1 sau bara
2), iar tensiunea auxiliara notata U aux = U SINCRO , se obtine de la TT montat pe o faza in linie. Pentru cazul
schemei din fig.3.12 b, circuitele de masura de tensiune ale protectiei sunt alimentate de la grupul de masura
trifazat din linie iar tensiunea auxiliara U aux , se obtine de la o faza a grupului de masura de pe bare (daca
exista) sau din schema de alegere tensiuni bara.
DIPA 100 V1.1
Fig. 3.12 Scheme de principiu de protectie a secundarului de tensiune
Schema logica echivalenta a implementarii soft a conditiilor de ardere sigurante lipsa tensiuni la protectia de
distanta) se prezinta in fig.3.12.
Fig. 3.13 Schema logica de principiu a blocajului la lipsa tensiunii de masura
Functionarea schemei din fig.3.13 se va avnaliza pentru fiecare din cele doua scheme de principiu (fig. 3.12 a
respectiv fig. 3.12 b) pentru urmatoarele cazuri:
a) scurtcircuit monofazat, respectiv trifazat;
b) ardere sugurante pe o faza (sau doua) si respectiv trifazat;
c) pauza de RAR - M respectiv RAR - T;
d)linia in gol din capatul protectiei;
e) linia sub tensiune in gol din capatul opus (cu separator linie deschis in capatul protectie).
DIPA 100 V1.1
Diversele praguri de referinta , impreuna cu un exemplu de reglaj al acestora, se prezinta in fig. 3.14.
Fig. 3.14 Reglajul pragurilor de actionare la lipsa tensiunii de masura

1.Schema de referinta din fig. 3.12 a.
1.a) In cazul unui scurtcircuit monofazat simultan U h  U _ hom o _ min si I h  I _ hom o _ max
 variabila ARD.SIG.=’0’ si se permite actionarea protectiei de distanta.
In cazul unui scurtcircuit trifazat U h  U h _ min , iar valorile tensiunilor de faza trifazate pot fi:
1.a.1 U RO  U _ faza _ max , U SO  U _ faza _ max , U TO  U _ faza _ max si sigur
U aux  U _ bara _min  ARD.SIG = ‘0’ si se permite actionarea protectiei de distanta.
1.a.2 U RO  U _ faza _ max , U SO  U _ faza _max , U TO  U _ faza _ max si indiferent de
valoarea U aux  ARD.SIG = ‘0’ si se permite actionarea protectiei de distanta.
1.b) In cazul arderii sigurantei pe o faza (sau arderea sigurantelor pe doua faze), U h  U _ hom o _ min si
I h  I h _max  ARD.SIG.=’1’ iar protectia de distanta se blocheaza (daca s-a validat aceasta optiune in
meniu). Blocajul se va automentine pana la revenirea tuturor tensiunilor de faza peste U _ min_ rev . .
Simultan cu blocarea protectiei de distanta are loc si trecerea automata pe protectia maximala de curent de
rezerva.
Aparitia uni defect pe toata durata blocarii protectiei de distanta va fi eliminat de actionarea protectiei maximale
de curent de rezerva.
In cazul arderii sigurantelor tuturor celor trei faze U h  U h _ min , U R 0,S 0,T 0  U _ faza _ min dar
U aux  U _ bara _min  ARD.SIG =’1’ si protectia de distanta se blocheaza si blocajul se automentine
U R 0,S 0,T 0  U _ min_ rev .
1.c) Pe durata pauzei de RAR - M, faza cu defect fiind declansata, tensiunile pe barele statiei sunt normale si deci
U h  U h _ min si indiferent daca U aux  U _ bara _min (daca faza declansata coincide cu faza pe care este montat
TT) sau U aux  U _ bara _ min , variabila ARD.SIG=’0’ si se permite actionarea protectiei de distanta. Pe durata
pauzei de RAR - T, comportarea va fi similara chiar daca U aux  U _ bara _min si deci ARD.SIG=’0’ si se permite
actionarea protectiei de distanta.
Modul de actionare al protectiei la reanclansarea liniei depinde de persistenta sau nu a defectului, de regimul ales
pentru prelungirea treptei dupa RAR si de actionarea sensibilizarii la conectarea pe defect.
1.d) Functionarea cu linia sub tensiune din capatul in care este montata protectia si in gol determina o comportare
identica a blocajului la arderea sigurantelor cu cel de la functionarea in sarcina si anume:
 ARD.SIG=’0’ si se permite actionarea protectiei de

U h  U _ hom o _ min , U R 0 ,S 0,T 0  U _ faza _ max
distanta.
1.e) La functionarea cu linia sub tensiune din capatul opus si in gol pot exista doua situatii distincte:
1.e.1 Intreruptor deconectat, separator de linie deschis dar separator de bara inchis.
In acest caz protectia este alimentata cu tensiuni de la grupul de masura de pe bara (de regula releele de alegere a
tensiunii de bara nefiind conditionate de pozitia intreruptorului) si de la TT din linie  variabila ARD.SIG=’0’ si
se permite actionarea protectiei de distanta.
DIPA 100 V1.1
1.e.2 Intreruptor deschis, separator linie deschis si separator bara deschis.
In acest caz U RO ,SO ,TO  U _ faza _ max iar U aux  U _ bara _min  ARD.SIG=’1’ si protectia de distanta este
blocata.
2.Schema de referinta fig. 3.12 b
2.a) In cazul unui scurtcircuit monofazat U h  U _ mono _ min si I h  I _ hom o _ max  ARD.SIG=’0’ si se permite
In cazul unui scurtcircuit trifazat, U h  U _ h _ min , iar valorile tensiunilor da faza pot fi:
2.a.1 U RO,SO ,TO  U _ faza _ max si sigur U aux  U _ bara _min  variabila ARD.SIG=’0’ si se permite
2.a.2 U RO,SO ,TO  U _ faza _ max si indiferent de valoarea U aux , variabila ARD.SIG=’0’ si se permite
2.b) In cazul arderii uneia sau a doua sigurante U h  U _ hom o _ min si I h  I h _max  ARD.SIG=’1’ si se
blocheaza protectia de distanta .
In cazul arderii tuturor celor trei sigurante U RO ,SO ,TO  U faza _ max iar U aux  U _ bara _ min  ARD.SIG=’1’ si
se blocheaza protectia de distanta.
2.c) Pe durata pauzei de RAR-M, tensiunile fiind preluate de la TT din linie, iar faza cu defect declansata,
U h  U h _ min. . Daca sarcina prin cele doua faze sanatoase este mica I h  I h _ max si se va produce blocarea
protectie de distanta. Daca sarcina este suficient de mare I h  I h _max si protectia de distanta NU se va bloca. Ca
urmare, la reanclansarea pe defectul persistent va actiona protectia maximala de rezerva (daca I h  I _ h _ max ) sau
protectia de distanta (daca I h  I _ h _max ).
Aceasta comportare duala este corectata prin automentinerea variabilei ARD.SIG numai dupa un interval de 5…
10sec., in versiunea 2.
Pe durata pauzei de RAR-T, U RO,SO ,TO  U _ faza _ max , iar U aux  U bara _ min si ARD.SIG=’1’  protectia de
distanta este blocata. Reanclansarea pe defectul persistent va provoca actionarea protectiei maximale de curent de
rezerva sau actionare sensibilizare la conectarea pe defect. In cazul neutilizarii optiunii “Sensibilizare la
conectarea pe defect” este posibil ca a doua declansare sa se produca la timp diferit (prima prin distanta la t 2 iar a
doua la timpul dat de caracteristica I max  f ( t ) si de reglaje _deci greu de stapanit.)
2.d) Functionarea cu linia sub tensiune din capatul in care este montata protectia si in gol determina o comportare
identica a blocajului la arderea sigurantelor cu cel de la functionarea in sarcina si anume :
U h  U _ hom o _ min , U RO ,SO ,TO  U _ faza _max  ARD.SIG=’0’ si se permite actionarea protectiei de distanta.
2.e) La functionarea cu linia sub tensiune din capatul opus si in gol pot exista doua situatii distincte:
2.e.1 I - deconectat, SL- deschis, dar SB inchis
In acest caz U RO , SO ,TO  U _ f _max , U aux  U _ bara _min  ARD.SIG=’0’ si se permite actionarea protectiei de
distanta (similar cu 1.e.1).
2.e.2 I - deconectat, SL - deschis si SB deschis
In acest caz U RO , SO ,TO  U _ f _ max , U aux  U _ bara _ min  ARD.SIG=’0’ si se permite actionarea protectiei de
distanta (contrar cu 1.e.2).
Oricum aceasta comportare diferita NU are semnificatie practica atata timp cat regimul de functionare cu I -
deconectat permite anularea protectiei.
In scopul eliminarii posibilitatii deconectarii false a liniei datorita arderii sigurantelor de tensiune, protectia de
distanta are incorporat un sistem de supervizare on-line a integritatii circuitelor de tensiune.
In cazul in care testele de integritate a circuitelor de tensiune detecteaza defect, protectia de distanta este inhibata si
se trece automat pe protectia maximala de rezerva, ca element nedirectionat ce poate functiona fara prezenta unor
tensiuni valide.
Urmatoarele teste, validabile independent, se executa in scopul detectarii arderii sigurantelor:
3.1.4.1 Ardere Mono&Bifaz. sigurante de tensiune

Urmatorii parametri trebuiesc setati :
U homo min [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
I homo max [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
T filtrare [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
In cadrul acestui test, protectia are drept criteriu de detectare ardere sigurante pe una sau doua faze (mono sau
bifazata). Astfel, daca tensiunea homopolara depaseste valoarea setata U homo min si curentul homopolar este mai
mic decat I homo max rezulta ca este o conditie de ardere a sigurantei pe una sau doua faze. Curentul I homo max
DIPA 100 V1.1
trebuie setat astfel incat sa fie mai mic decat orice curent homopolar ce poate apare in situatie de non-defect (adica
in situatie de functionare normala sau cu o oarecare suprasarcina acceptata, dar cu nesimetrie intre faze). Daca
curentul homopolar masurat este mai mic decat cel setat si apare totusi o tensiune homopolara mai mare decat cea
setata, singura explicatie este aceea ca s-au ars una sau 2 sigurante pe circuitele de tensiune. Parametrul U homo min
trebuie ales suficient de mare pentru acoperirea unor nesimetri normale ale sistemului trifazat de tensiuni.
Pentru a asigura rejectarea unor situatii tranzitorii, este declarat eveniment de ardere sigurante numai daca sunt
indeplinite toate condiile un timp mai lung decat cel programat prin poarametrul T_filtrare:
ARD.SIG.Mono/Bif. = (UH > U_homo_min) & (IH < I_homo_max) & (t > T_filtrare)
3.1.4.2 Ardere Trifazata sigurante de tensiune (fara test UBARA)

Pentru detectarea arderii trifazate a sigurantelor circuitelor de tensiune, urmatorii parametri trebuiesc setati:
U faza max [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN

I faza max [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
I faza min [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Principiul de detectie se bazeaza pe faptul ca in aceasta situatie:
- toate tensiunile de faza scad sub valoarea data de parametrul U_faza_max;
- curentii de faza (linie) se afla intre niste valori normale, adica sunt mai mici decat un curent maxim de functionare
normala sau de suprasarcina, dat de parametrul I faza max iar linia nu este in gol, adica exista un curent mai mare
dacat unul minim, setat cu parametrul I_faza_min.
- situatia dureza un timp mai lung decat unul stabilit cu parametrul T_filtrare.
In aceasta situatie, variabila booleana care este permanent sintetizata de catre protectie este:
ARD.SIG.Trif. = (UR < U_faza_max) & (US < U_faza_max) & (UT < U_faza_max) &
(IR > I_faza_min) & (IR < I_faza_max) &
(IS > I_faza_min) & (IS < I_faza_max) &
(IT > I_faza_min) & (IT < I_faza_max) &
(t > T_filtrare)
3.1.4.3 Ardere Trifazata sigurante de tensiune (cu test UBARA)

Urmatorii parametri trebuiesc setati :
Validare , { DA , NU }
U bara min [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
ARD.SIG.Trif.UB = (UR < U_faza_max) & (US < U_faza_max) & (UT < U_faza_max) &
(UBARA > U_bara_min) &
(t > T_filtrare)
Acest criteriu asigura detectarea arderii trifazate a circuitelor de tensiune chiar si in cazul in care linia este in gol
(adica cand curentii pe linie sunt zero).
3.1.4.4 Validare generala ardere sigurante

Cele 3 conditii validabile separat sunt luate in considerare in scopul sintetizarii condiei generale de ardere sigurante.
ARD.SIG = ARD.SIG.Mono/Bif. + ARD.SIG.Trif. + ARD.SIG.Trif.UB
Odata variabila ARD.SIG setata, aceasta nu isi mai revine decat daca toate tensiunile de faza devin mai mari decat
una setata prin parametrul:
U min rev.[%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
In exploatare este indicata in general setarea tuturor criteriilor de detectare a arderii sigurantelor, pentru a asigura
depistarea acestui fapt in orice situatie.
Optional, se poate declara ardere sigurante si pe conditie externa, pentru situatii in care se doreste rezervarea
sistemului intern cu unul bazat pe alt principiu. Daca se merge doar pe sistemul extern (cele trei criterii interne sunt
anulate prin parametrizare), este necesar sa fie ales un sistem de detectare a arderii sigurantelor cu timp scurt de
depistare, pentru ca acest impuls trebuie sa soseasca inainte ca protectia sa dea impuls de deconectare, ca urmare a
semnalelor false primite pe circuitele de tensiune. Trebuie avut in acest sens in vedere faptul ca protectia de distanta
DIPA-PD are un timp total de deconectare in treapta rapida mai scurt de 30 milisecunde, inclusiv releul de iesire,
deci ca in situatii speciale impulsul de ardere sigurante trebuie sa soseasca in cel mult 20 milisecunde de la disparitia
tensiunii ca urmare a arderii sigurantelor.
Se indica insa ca, indiferent daca exista si un dispozitiv extern de detectarea a arderii sigurantelor, criteriile interne
sa fie validate, conditionarile acestora fiind deosebit de fiabile si stabile.
3.2.Protectia Homopolara Directionata - PhDIR
DIPA 100 V1.1
Protectia homopolara directionata implementata in cadrul DIPA - 100 reprezinta o extindere a functiilor protectiei
de distanta pentru detectarea si eliminarea sigura a defectelor monofazate cu rezistenta mare de trececere, care ar
putea sa nu se incadreze in caracteristicile de actionare ale protectiei de distanta.
Terminalul de protectie de linie DIPA - 100 dispune pentru protectia de curent homopolar directionat de doua
trepte, fiecare treapta putand fi programata separat in cadrul meniului de parametrizare. Elementul directional se
bazeaza pe utilizarea tensiunii homopolare si a curentului homopolar.
Tensiunea homopolara u H se obtine din tensiunile de faza prin calcul:
uH  t   uR 0  t   uS 0  t   uT 0  t 
in timp ce curentul homopolar iH se masoara direct, fiind acelasi cu cel utilizat de protectia de distanta.
Optional, DIPA - 100, poate fi prevazuta cu o intrare suplimentara de tensiune homopolara, u HOMOP , alimentata
de la un secundar legat in triunghi deschis al trafo de tensiune. In acest caz, aceasta tensiune se utilizeaza in cadrul
protectiei homopolare directionate.
O alta facilitate a terminalului de protectie de linie DIPA -100 o constituie posibilitatea functionarii corelat cu o
protectie homopolara externa. In acest caz se impune validarea optiunii in cadrul meniului Protectie homopolara,
prin setarea parametrului Validare _extern = DA. Declansarile de la protectia homopolara externa se conecteaza
la intrarile DIPA -100, ”Decl.homop.tr.1 (ext) si respectiv “Decl. Homop. tr.2 (ext) intrand in acest fel in logica
DIPA -100 inclusiv in logica RAR. Functionarea cu protectie homopolara externa si RAR - M sau RAR -M+T
(intern DIPA) poate necesita blocarea treptei sensibile a protectiei homopolare externe (cu reglaj mic de curent) pe
durata pauzei monofazate de RAR. Acest lucru este posibil prin conectarea corespunzatoare a iesirii din DIPA
-100, “Blocaj homop. tr.1”. Se mentioneaza ca acest contact este de tip normal deschis.
Corelat cu protectia maximala de rezerva, care intra automat in functie la aparitia conditiilor de lipsa tensiuni de
masura, in cadrul DIPA -100 s-a implementat si o protectie maximala de curent homopolar (nedirectionata) ca o
rezerva a protectiei homopolare directionate in cazul arderii sigurantelor de protectie trafo de tensiune si a
obtinerii tensiunii homopolare ca suma vectoriala a tensiunilor de faza.
Protectia homopolara PhDir este realizata in cadrul echipamentului DIPA 100 sub forma a doua trepte independente
de protectie homopolara, avand fiecare posibilitatea sa functioneze cu caracteristica independenta sau in una din
formele de caracteristici dependente utilizate in protectiile moderne digitale.
Fiecare treapta are in plus un element directional, bazat pe tensiunea si curentul homopolar.
Urmatoarii parametri se seteaza pentru fiecare treapta in parte in cadrul meniului Protectie homopolara:
Istart[%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Ib[%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Tb[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Ktimp[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Caracteristica,
{ Independenta , Normal Inversa , Foarte Inversa ,
Extrem Inversa , Defect T lung }
Daca se selecteaza caracteristica independenta, protectia homopolara se comporta ca o maximala de curent

homopolar, unde curentul de demaraj este maximumul dintre valorile de reglaj Istart si Ib , iar timpul de
deconectare este dat de parametrul Ktimp.
Daca se selecteaza una din caracteristicile dependente, semnificatia parametrilor este:
DIPA 100 V1.1
Tipul de caracteristica este dat de tipul functiei td(I), care are urmatoarele forme, functie de tipul ales:
 Normal inversa:
td ( I )   pentru I < ISTART
Ktimp * 0.14
td ( I )  0.02  Tb
 I  pentru ISTART < I < IMAX
  1
 IB 
t d ( I )  Tb pentru I > IMAX
 Foarte inversa:
Ktimp * 135
.
td ( I )   Tb
  1
 IB 
 Extrem inversa:
Ktimp * 80
td ( I )  2  Tb
  1
 IB 
 Defect T lung (Long time earth Fault):

Ktimp * 120
td ( I )   Tb
  1
 IB 
Prin intermediul celor doi parametri: Directie fata si Directie spate se poate selecta declansarea directionata (se
seteaza DA unul din parametri) sau nedirectionata (se seteaza DA ambii parametri).
Fiecare treapta a protectiei homopolare poate fi validata sau inhibata. In plus, exista o validare generala a protectiei
homopolare directionate interne.
Parametrul suplimentar, Validare_extern, permite totodata validarea unei protectii homopolare externe, care intra in
logica echipamentului DIPA 100 in paralel cu homopolara interna (logica SAU).
3.3. Protectia Maximala de rezerva - MAX
DIPA 100 V1.1
Protectia maximala de rezerva (Emergency Protection) intra in functiune atunci cand apare diagnostcul intern
“Ardere sigurante”. Existenta acestei protectii suplimentare a fost necesara pentru ca in momentul in care circuitele
secundare de tensiune nu mai sunt valide protectia de baza (distanta) nu mai este operationala. In aceasta situatie
raman insa in continuare masurile de curent, care sunt valide. In scopul pastrarii unui minim de protectie chiar si in
perioada in care protectia de baza nu este operationala, DIPA 100 are implementata maximala de curent DIPA-
MAX.
In scopul acoperirii cat mai bine a tuturor tipurilor de defect,MAX are in compunere 2 maximale distincte
(nedirectionate):
- o maximala de linie, care supervizeaza curentul de pe fiecare faza (IR, IS, IT);
- o maximala homopolara, care supervizeaza valoarea curentului homopolar IH;
Fiecare maximala are la randul ei cate doua trepte independente. Ca si la protectia homopolara directionata,
maximalele de rezerva pot avea caracteristica independenta sau dependenta. Formulele ce descriu caracteristicile
independente sunt aceleasi de la cap. 3.2.
Urmatorii parametri trebuiesc setati pentru fiecare maximala si treapta in parte in cadrul meniului Maximala curent
:
Caracteristica ,
Semnificatia parametrilor este aceeasi ca la protectia homopolara directionata.
Se mai mentioneaza faptul ca setul de protectii continut in DIPA-MAX este realmente un set de protectii de rezerva,
pentru ca poate functiona in conditiile in care protectiile de baza (distanta si homopolara directionata) nu au conditii
de lucru, datorita disparitiei tensiunilor valide.
DIPA 100 V1.1
3.4 Functia de teleprotectie
Defectele situate spre capatul opus al liniei protejate si care nu sunt incadrate in zona treptei 1, nu pot , de regula,
sa fie eliminate rapid. Una din
posibilitatile de eliminare
rapida a defectelor pe intreaga
lungime a liniei este de a utiliza
functia de teleprotectie.
Fig. 3.15 Principiul functiei de teleprotectie

Terminalul de protectie de linie DIPA 100 permite un transfer de informatie cu protectia de distanta de la capatul
opus al liniei protejate. In acest scop DIPA -100 dispune de o intrare optoizolata (“Teleprotectie”) destinata
receptiei unui semnal sosit de la capatul opus si respectiv dispune de o iesire tip contact releu (“Teleprotectie”)
destinata transmiterii unui semnal spre capatul opus al liniei.
Legatura intre cele doua capete ale liniei poate fi realizata prin cablu fir pilot sau canal de i.f., esential fiind
punerea la dispozitie spre DIPA a unui contact liber de potential avand functia logica de receptie, respectiv de a
permite protectiei DIPA 100 sa actioneze emisia printr-un contact de releu liber de potential.
Pentru functia de teleprotectie DIPA 100 implementeaza doua tipuri de scheme si anume:
 sensibilizarea protectiei utilizand zona treptei 1B;

 comparativa directionala.
DIPA 100 V1.1
Logica schemelor permite declansarea rapida a defectelor pe intreaga lungime a liniei, chiar daca linia este sub
tensiune numai dintr-un capat sau in cazul existentei la capatul opus al unei surse avand putere de scurtcircuit
redusa. Schema logica de principiu se prezinta in fig. 3.15.
La receptia unui impuls din capatul opus avand semnificatia de demaraj directionat (spre linie), DIPA-100 verifica
existenta propriului demaraj directionat (spre linie) si emite impuls de declansare (daca optiunea este validata in
cadrul meniului de parametrizare ) sau transfera decizia spre zona treptei prelungite 1B (daca s-a validat prin
meniu aceasta optiune).
Pentru optiunea de declansare, impulsul se trece prin logica interna de RAR astfel incat declansarea poate fi
monofazata sau trifazata functie de regimul RAR ales.
In cazul optiunii de prelungire e treptei, decizia de declansare si modul de interactiune cu RAR intern este
determinata de incadrarea defectului in zona treptei 1B.
DIPA 100 V1.1
Schema prevede posibilitatea prelungirii impulsului receptionat cu un interval de timp setat in cadrul meniului de
parametrizare, astfel incat sa se poata asigura si functionarea instalatiei DRRI din statie, in caz de refuz declansare
al intreruptorului.
Logica de emisie prevede trei posibilitati, optiunile fiind parametrizabile prin meniu, si anume:
 detectare defect (zona treptei de demaraj) conditionat de existenta defectului in directie fata;
 transmiterea in ecou a impulsului receptionat la indeplinirea conditiei de intreruptor deschis. Aceasta
conditie se preia prin variabila booleana Vcboff care este o copie a intrarii optoizolate nr.2 (pozitie I
dechis). In acest fel se asigura declansarea rapida a intreruptorului din capatul opus. Acesta facilitate
poate fi blocata daca se parametrizeaza corespunzator optiunea in cadrul meniului;
 transmiterea in ecou a impulsului receptionat in cazul in care tensiunea scade sub un anumit prag,
parametrizabil prin meniu. Aceasta facilitate permite mentinerea functiei de teleprotectie si in cazul unei
scheme primare de alimentare radiala a statiei B din statia A. La receptia impulsului din statia A si
indeplinirea conditiei de tensiune, in statia B, DIPA - 100 retransmite impulsul spre statia A permitand
declansarea rapida in statia A, chiar la un defect apropiat de statia B. Aceasta caracteristica se poate
valida sau bloca prin parametrizarea corespunzatoare a optiunii in cadrul meniului.
Impulsul de emisie poate fi prelungit cu un interval de timp setabil prin meniu.
3.5. Reanclansarea Automata Rapida - RAR
3.5.1 Ciclul de RAR

Experienta practicii de exploatare a retelelor electrice de inalta tensiune arata ca majoritatea defectelor care apar
sunt pasagere, in sensul ca se elimina printr-o scurta scoatere de sub tensiune, linia putand reveni dupa aceea la
schema normala. Reanclansarea liniei, dupa pauza necesara eliminarii defectului, este realizata in cadrul DIPA
-100 de functia DIPA-RAR. cu un singur ciclu.
DIPA 100 V1.1
Functionarea DIPA-RAR se bazeaza principial pe diagrama temporala din fig. 3.16. Astfel, la aparitia unui defect,
protectia emite impuls de declansare iar la revenirea impulsului de declansare se porneste pauza de RAR necesara
eliminarii defectului. La expirarea pauzei de RAR, functia de RAR emite impulsul de anclansare, pornind totodata
pauza de blocare RAR. Pe durata pauzei de blocare RAR, functia RAR este inhibata, astfel incat reamorsarea
defectului si functionarea la declansare a protectiei conduce la o declansare trifazata definitiva.
Fig. 3.16a Diagrama temporala pentru RAR reusit
t
I m p u ls d e c l.
I m p u ls a n c l.
T IM P I P a u z a m o n o /tri A n c l. B lo c . m o n o /tr i
S ta r e m ono
PA U Z A - R A R BL O C AT - R A R
D IP A -R A R / tr i.
Revenirea RAR la conditiile initiale se face la expirarea pauzei de blocaj.
DIPA 100 V1.1
Fig. 3.16 b Diagrama temporala RAR nereusit
Activarea functiilor RAR se face in cadrul meniului Reconectare automata rapida,cu ajutorul variabilei:
Reanclansarea automata rapida este cu un singur ciclu si permite functionarea in modul MONO, TRI sau
MONO+TRI. Selectarea modului de lucru se face cu variabila:
Tip_RAR , { Monofazat , Trifazat , Mono si Trifazat }
Daca se doreste functionarea RAR si cu semnale de pornire exterioare se seteaza si variabila:
Validare decl.ex , { DA , NU }
Functionarea in modul MONO asigura declansarea unei singure faze in cazul unui scurtcircuit monofazat si
declansarea trifazata in cazul unui scurtcircuit polifazat. Daca scurtcircuitul este polifazat, reanclansarea nu mai are
loc in acest mod.
Functionarea in modul TRI asigura declansarea trifazata atat in cazul unui scurtcircuit monofazat cat si in cazul unui
scurtcircuit polifazat. In acest mod RAR-ul executa reanclansarea intotdeauna.
Functionarea in modul MONO+TRI este un mod care le combina pe primele doua. Astfel, daca scurtcircuitul este
monofazat se face declansare selectiva, monofazata iar daca scurtcircuitul este polifazat se face declansare trifazata.
Pauzele de RAR sunt corelate cu tipul declansarii.
Pentru fiecare din tipurile de declansare produse de RAR (monofazata dau trifazata) exista un timp de pauza RAR
distinct:
Pauza tri [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Pauza mono[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Pentru a intelege mai bine modul in care protectia transmite impulsurile de deconectare si reconectare (anclansare)
spre intreruptoare, se da mai jos tabelul cu iesirile de comanda care sunt actionate in diverse situatii:
Tip RAR  RAR - MONO RAR - TRI RAR - MONO+TRI
Releu Tip  Defect monofazat Defect Defect monofazat Defect Defect monofazat Defect
cda. defect R-0 S-0 T-0 polifazat R-0 S-0 T-0 polifazat R-0 S-0 T-0 polifazat

Decl_faza_R 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1
Decl_faza_S 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1
Decl_faza_T 0 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1
Decl_35 (trif.) 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1
Reanclansare DA DA DA NU D DA DA DA DA DA DA DA
(dupa pauza) A
Pauza pana la Pausa mono X Pausa tri Pausa Pausa mono Pausa tri
reanclansare tri
Timp blocaj Bloc. mono Bloc. Bloc. tri Bloc. Bloc. mono Bloc. tri
RAR tri tri
Daca in urma reconectarii apare un scurtcircuit, indiferent de tipul acestuia, RAR-ul trifazeaza declansarea, in
oricare din modurile MONO, MONO+TRI sau TRI.
Functia RAR incorporata terminalului de protectie DIPA -100, permite sensibilizarea protectiei de distanta interne
prin trecerea din zona de actionare a treptei 1 in zona de actionare a treptei 1B. In acest fel este posibil a se
implementa diverse politici de sensibilizare a protectiei de distanta astfel incat sa se asigure o declansare rapida a
defectelor pe 100% din lungimea liniei chiar si fara utilizarea functiei de teleprotectie.
DIPA 100 V1.1
Controlul prin RAR a zonei treptei 1B a protectiei de distanta se realizeaza prin setarea adecvata in meniul
Reconectare automata rapida a urmatorilor parametri:
Sens. pauza mono , { DA , NU }
Sens. bloc. mono , { DA , NU }
Sens. bloc. tri , { DA , NU }
Daca parametrul Sens.pauza_mono este activat, in perioada de pauza RAR-M se trimite un impuls de sensibilizare a
protectiei de distanta, adica de trecere a acesteia pe treapta 1B. Aceasta sensibilizare este trimisa numai in cazul unei
deconectari monofazate (in cazul celei trifazate, sensibilizarea nu mai are rost). Aceasta informatie de sensibilizare
este copiata si pe releul de semnalizare aferent, in scopul transmiterii cererii de sensibilizare si spre o protectie de
distanta externa.
Daca parametrul Sens.bloc.mono este activat, impulsul de sensibilizare a protectiei este transmis spre protectia de
distanta in perioada de blocaj RAR, daca declansarea initiala a fost de tip monofazat.
Daca parametrul Sens.bloc.tri este activat, sensibilizarea protectiei este realizata in perioada de blocaj, daca
declansarea initiala a fost de tip trifazat.
In cazul in care ambii parametri Sens.bloc.mono, Sens.bloc.tri se seteaza, impulsul de sensibilizare a protectiei este
transmis spre protectia de distanta in perioada de blocaj indiferent daca declansarea initiala a fost de tip monofazat
sau trifazat.
RAR mai permite de asemenea transmiterea unui semnal de blocare a treptei 1 a protecteie homopolare in perioada
pauzei mono. Aceasta functionare este validata cu ajutorul variabilei:
Bloc. tr1 homop , { DA , NU }
si se transmite in acest caz atat protectiei homopolare interne (PhDIR) cat si extern, pentru o protectie homopolara
separata, prin intermediul releului de semnalizare corespunzator.
Necesitatea acestei facilitati rezida din faptul ca in cazul scurtcircuitelor monofazate pentru care se executa o
deconectare monofazata, in pauza de RAR-M apare un dezechilibru pe curentii si tensiunile homopolare, care se
exprima, de exemplu pentru o deconectare pe faza R, prin relatiile:
UH = US + UT ; (TT racordati in linie) IH = IS + IT ;
unde US , UT au valori mari, fiind tensiuni pe faze sanatoase, iar IS , IT sunt curentii de sarcina ai liniei pe fazele
ramase sanatoase. Rezulta valori pentru care protectia homopolara ar putea sa demareze si mai ales sa transmita
impuls de deconectare daca timpul reglat pentru homopolara este mai mic decat timpul pauzei RAR-M. Pentru a
preintampina acest efect nedorit, care poate duce la deconectare trifazata in pauza de RAR, pe defecte monofazate,
utilizatorul poate seta variabila Bloc.tr1 homop. , caz in care homopolara cu reglaj de curent mic este blocata in
pauza de RAR-M.
Un ultim parametru pe care RAR il mai pune la dispozitia utilizatorului este

Bloc.pt.def. tr2 , { DA , NU }
care in cazul in care este setat permite functionarea RAR numai pentru defecte detectate de catre protectia de
distanta (PD) si de catre protectia homopolara (PhDIR) in treapta 1. Pentru toate celelalte tipuri de defecte (treapta 2
sau mai mari) RAR executa declansare trifazata, fara a mai transmite impuls de reanclansare, RAR-ul trecand in
starea BLOCAT.
Timpul cat RAR-ul sta blocat este setat cu variabilele:
Bloc. mono[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Bloc. tri [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
RAR alege ca timp de blocaj cel ce corespunde tipului de declansare initiala (monofazata sau trifazata).
Daca in timpul pauzei de RAR, in urma unei deconectari monofazate, apare un nou defect, pe una sau pe ambele
faze ce sunt inca conectate, RAR-ul trimite comanda de deconectare trifazata si functioneaza in continuare ca pentru
defecte polifazate.
In cazul defectelor permanente, deci acele defecte care nu sunt aliminate in pauza de RAR, in momentul
reanclansarii, protectia de distanta actioneaza din nou. Modul in care actioneaza acum protectia de distanta
depinde de setarile functiei de sensibilizare la conectarea pe defect si de setarea timpului de activare a functiei de
conectare pe defect:
a) Functia de sensibilizare la conectarea pe defect inhibata

In acest caz protectia de distanta trece pe caracteristica zonei treptei 1B daca Sens. Bloc. Mono=DA si daca
declansarea initiala a fost de tip monofazat sau daca Sens. Bloc. Tri= DA si daca declansarea initiala a fost de tip
trifazat. Sensibilizarea se mentine pe toata durata pauzei de blocaj RAR. Daca conditiile de mai sus nu sunt
indeplinite, protectia de distanta ramane pe caracteristica zonei treptei 1.
DIPA 100 V1.1
b) Functia de sensibilizare la conectarea pe defect validata
b.1.Timpul de mentinere activa a functiei de sensibilizare la conectarea pe defect,
Tactiv  pauza de RAR
In acest caz protectia de distanta va actiona in modul descris la punctul a).
b.2 Timpul de mentinere activa a functiei de sensibilizare la conectarea pe defect,
Tactiv > pauza de RAR.
In acest caz protectia de distanta va actiona la declansare fie in treapta de demaraj, (daca optiunea Test
demaraj = DA in cadrul meniului de parametrizare conectare pe defect) fie prin intermediul maximalei de
curent special implementate in cadrul optiunii de sensibilizare la conectarea pe defect.
Terminalul de protectie DIPA -100 ofera posibilitatea functionarii corelat cu protectii externe, ca de exemplu o alta
protectie de distanat si / sau o alta protectie homopolara.Conectarea DIPA -100 cu protectiile externe se face prin
intrarile optoizolate:
 Decl. (DIST. Externa) care culege informatia de declansare prin protectia de distanta exterioara;
 Decl. Homop. Tr.1 (ext) care culege informatia de declansare prin protectia homopolara tr.1 externa (cu
reglaj de curent mare);
 Decl. Homop. Tr.2 (ext) care culege informatia de declansare prin protectia homopolara tr.2 externa ( cu
reglaj de curent mai mic decat tr. 1);
 Tr. 1(Dist. Externa) care culege informatia de declansare, prin protectia de distanta externa, intr-o trapta
superioara treptei 1;
 Dem_R(S, T, N) (Dist. Externa) care culeg informatiile de demaraj fazele R, S, T si nul de la protectia de
distanta externa;
respectiv prin iesirile de tip contact de releu:
 Sensibilizare Dist Tr.1 - iesire de comanda a treptei a 1-a prelungite a protectiei de distanta exterioare;
 Blocaj Homop. tr.1 - iesire de comanda a blocarii protectiei homopolare externe (cu reglaj mic de curent)
pe durata pauzei de RAR monofazate.
Functia RAR considera intrarile de mai sus in paralel (functie logica SAU) cu propriile variabile logice interne
astfel incat functionarea RAR se pastreaza si la actionarea protectiilor externe.
Conectarea terminalului de protectie de linie DIPA -100 la un dispozitiv de RAR clasic se face prin intermediul
iesirilor tip contact:
 DIST_Dem R (S, T, H) avand semnificatia de demaraj R (S, T) respectiv de nul. In cazul defectelor
polifazate vor actiona releele de iesire corespunzatoare. Astfel, pentru un defect R-S vor actiona releele
DIST_Dem R si DIST_Dem S, iar in cazul unui defect S - T - N vor actiona releele DIST_Dem S si
DIST_Dem T si DIST_Dem H.
 DIST_Declansare avand semnificatia de declansare prin protectia de distanta (functia PD).
 DIST_Tr.1 (2, 3) avand semnificatia de declansare prin protectia de distanta in treapta 1(2, 3). Aceste
relee pot fi utilizate in logica de blocare RAR extern la declansari in trepte superioare treptei 1.
 Decl. Homop. Tr.1 avand semnificatia de declansare prin protectia homopolara directionata treapta 1
(functia Ph DIR);
 Decl. Homop. Tr.2 avand semnificatia de declansare prin protectia homopolara directionata treapta 2
(functia Ph DIR).
Terminalul de protectie de linie DIPA -100 permite controlul RAR intern de catre protectii sau automatizari la nivel
de statie ( de exemplu PDB) care impun conditii de blocare RAR. Trecerea RAR intern in pauza de blocaj se
produce ori de cate ori se activeaza intrarea optoizolata Ccda_decl. cu bloc RAR. Se mentioneaza ca informatia de
dispozitiv de actionare nepregatit pentru anclansare (presiune scazuta MOP) se utilizeaza in logica conditiilor de
reanclansare.
Denumirea parametrilor, gama si pasul de reglaj sunt prezentate recapitulativ mai jos:
Tip RAR , { Monofazat , Trifazat , Mono si Trifazat }
Ancl. tri [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Ancl. mono[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Bloc.pt.def. tr2 , { DA , NU }
DIPA 100 V1.1
3.5.2 Verificarea conditiilor de sincronism

3.5.2.1 Conditii sincronism cu prezenta tensiunilor (conectare paralel)
In cazul reconectarii trifazate, daca avem tensiune atat pe bara cat si pe linie, sunt verificate conditiile de
sincronism prin cele 3 componente ale sale:
- diferenta intre modulul tensiunii de pe linie si modulul tensiunii de pe bara trebuie sa fie mai mica decat o valoare
parametrizata, delta_U [%Un];
- diferenta intre frecventa tensiunii de pe linie si frecventa tensiunii de pe bara trebuie sa fie mai mica decat o
valoare parametrizata, delta_f [Hz];
- diferenta intre faza fazorului tensiunii de pe linie si faza fazorului tensiunii de pe bara trebuie sa fie mai mica decat
o valoare parametrizata, delta_fi [grd];
Pentru a permite o flexibilitate ridicata in cadrul implementarii efective a functiei, un parametru suplimentar,
Faza_sincro, anunta protectia asupra fazei tensiunii de sincronizare disponibile: R-0, S-0 sau T-0. Functie de faza
programata, protectia alege automat pentru calculul lui delta_fi acceasi faza din sistemul trifazat de tensiuni. In acest
mod nu mai este necesara utilizarea unor adaptari suplimentare in exterior
Conditiile de sincronism de mai sus sunt verificate numai daca toate tensiunile implicate in acest proces au o valoare
mai mare decat cea data de parametrul U min.sinc.[%Un]. Aceasta conditie suplimentara este necesara pentru a
putea decela situatia in care avem doua sisteme trifazate de conectat prin intreruptorul actionat de RAR de alte
situatii. Algoritmul de validare a conditiilor de sincronism functioneaza deci doar daca toate cele 4 tensiuni (U RO,
USO, UTO, USINCRO) sunt mai mari decat U min.sinc.
Conditia de control sincronism cu prezenta tensiunii la ambele borne ale intreruptorului este deci:
Sinc_paralel = (URO, USO, UTO, USINCRO > U min.sinc) &
(f < delta_f) &
( < delta_fi) &
(U < delta_U)
3.5.2.2 Conectarea cu verificarea lipsei de tensiune pe linie sau lipsa tensiune pe bara
Reanclansarea liniei prin functionarea RAR se poate executa si in cazul lipsei tensiunii pe linie sau a lipsei
tensiunii pe bare, conditii care se pot paramatriza corespunzator in cadrul meniului.
Conditia de lipsa tensiune pe linie devine activa la indeplinirea uneia din urmatoarele relatii:
 U R 0,U S 0,U T 0  U lipsa ten - valabila pentru statii cu 3 trafo de tensiune racordati in linie.
sau
 U SINCRO  U lipsa ten - valabila pentru statii avand un singur trafo de tensiune racordat in linie.
Astfel, ecuatia generala de detectie lipsa tensiune devine:

 
Sinc _ neenerg _ L  U R,S ,T  U lipsaten & Validare _ 3TT _ linie 
U SINCRO 
 U lipsaten & Validare _ 3TT _ linie;
Conditia de lipsa tensiune pe bare devine activa la indeplinirea uneia din urmatoarele relatii:
 U RO , U SO , U TO  U lipsaten - valabila pentru statii cu 3 trafo de tensiune racordati la bare
sau
 U SINCRO  U lipsaten - valabila pentru statii avand un singur trafo de tensiune pe bare sau statii avand
schema generala de alegere tensiuni ( pentru acele statii care NU au grup masura tensiune pe bare ).
Astfel, ecuatia generala de detectie lipsa tensiune pe bare devine:
 
Sinc _ neenerg _ B  U R ,S ,T  U lipsaten & Validare _ 3TT _ linie 
U SINCRO 
 U lipsaten & Validare _ 3TT _ linie
Ca o alternativa la verificarea conditiilor de RAR se permite utilizarea unei instalatii externe de verificarea
conditiilor de reanclansare. Utilizarea acestei optiuni impune:
 activarea intrarii optoizolate Cond. Sincronism (ext) in cazul indeplinirii conditiilor de reanclansare;
 validarea optiunii de control extern al conditiilor de sincronism, prin parametrizare Validare_extern =
DA in cadrul meniului de parametrizare Conditii sincronism.
Pe langa indeplinirea conditiilor de reanclansare prezentate mai sus, RAR intern mai verifica si starea
dispozitivului de actionare al intreruptorului. Informatia de dispozitiv de actionare nepregatit pentru anclansare se
preia prin intermediul intrarii optoizolate Presiune scazuta si se copiaza in variabila booleana V cbvalid . Daca
intreruptorul este pregatit pentru reanclansare V cbvalid= ‘0’ si se permite transmiterea impulsului de reanclansare.
Daca intreruptorul este nepregatit, atunci V cbvalid = ‘1’ si se blocheaza transmiterea impulsului de reanclansare. De
mentionat ca variabila Vcbvalid actioneaza si in cazul utilizarii instalatiei externe de verificarea conditiilor de
reanclansare si deci impulsul de reanclansare este blocat daca intreruptorul este nepregatit, chiar daca conditiile
externe sunt indeplinite.
DIPA 100 V1.1
3.5.2.3 Conectarea in conditii de control sincronism

Conditia generala de control sincronism este testata intotdeauna cand a avut loc o deconectare trifazata si se cere o
reconectare. Conditia este validata doar daca ea este indeplinita un timp mai lung decat unul parametrizat,
T_mentinere si daca a fost validata reconectarea cu control sincronism (in caz contrar protectia reconecteaza
neconditionat de controlul conditiilor de sincronism):
SINCRO = (Sinc_paralel + Sinc_neenerg) & (t > T_mentinere) & Validare
Unde Validare = Validare_intern + Validare_extern
Semnul “+” a fost folosit in sensul de conditie SAU. Variabilele care apar in lista de parametri formate din
doua cuvinte sunt prezentate in formulele de mai sus intr-un format in care cuvintele sunt unite prin “_”.
Denumirea parametrilor, gama si pasul de reglaj sunt prezentate recapitulativ mai jos:
Validare intern , { DA , NU }
Validare extern , { DA , NU }
Faza sincro , { Faza R-0 , Faza S-0 , Faza T-0 }
delta fi [grd] , [0.01  90.00]  , reglabil in pasi de 0.01
delta f [Hz] , [0.01  10.00] Hz, reglabil in pasi de 0.01 Hz
delta U [%Un] , [1  100], reglabil in pasi de 1% x UN
U min.sinc.[%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
U lipsa ten[%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
T mentinere[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
DIPA 100 V1.1
3.6 Declansarea de rezerva la refuz intreruptor (DRRI)
Aceasta functie este destinata sesizarii refuzului de actionare al intreruptorului liniei protejate si emiterii
comenzii de declansare spre intreruptorul din amonte (prin care se alimenteaza bara cu plecarea cu refuz
de actionare intreruptor). Prin aceasta functie se realizeaza:
 sesizarea actionarii la declansare a functiilor de protectie;
 sesizarea nefunctionarii intreruptorului prin persistenta impulsului de declansare;
 comanda declansarii intreruptorului din amonte, dupa un anumit interval de timp, parametrizabil;
 sesizarea impulsului de declansare de la protectii externe pe intrarea numerica Vdrrie
(clema DI1 :30-31)
 temporizarea in conditii de verificare a demarajului intern (propriile functii de protectie) si comanda
declansarii;
 semnalizarea actionarii DRRI.
Functia DRRI se poate activa prin “Validare = DA” in cadrul meniului de parametrizare “DRRI”. Tot in acest meniu
se regleaza si valoarea intervalului de timp “Timp decl DRRI” dupa care se emite impuls de declansare spre
intreruptorul din amonte.
Ramura corespunzatoare functiei de declansare la semnal extern contine parametrii :
« Validare demaraj DA/NU » -daca la semnalul extern sa verifice sau nu si propriul
demaraj ;
« Tdecl DIPA » -intervalul de timp de la primirea impulsului extern si pana la propria
declansare (cu sau fara verificarea demarajului propriu)
DIPA 100 V1.1
3.7 Stabilirea reglajelor - exemplu de calcul pentru o linie de 110 kV
1. Obiectiv
Protejarea liniei simplu circuit intre statiile A-B prin utilizarea terminalului de protectie de linie DIPA100 in statia
A pe LEA 110 kV A-B (fig. 3.17.). Reglajele sunt utilizate numai in scopul verificarilor finale la producator si
trebuie modificate inainte de punerea in functie conform dispozitiilor treptei de dispecer competente.
2. Datele de intrare
Lungimea liniei A - B : 15 km, LEA 110 kV 3x185 OLAL+70OL.
Putere de scurtcircuit pa barele statiei A: max = 4000 MVA

min = 1000 MVA
Putere de scurt circuit pe barele statiei D: max = 2500 MVA
min = 900 MVA
Caracteristici linii (liniile sunt identice):
Impedanta directa specifica: z Ld  0,157  j  0,410  0,43969  / faza / km

Impedanta homopolara specifica: z Lh  0,380  j 1,295  1,35074  / faza / km
h
zL
d
 3,40
zL
A B
E A l= 1 5 k m E B
~ ~
3 x TT
Z A d  3 .6 6  e  p  
j6 9 
Z B d  5 .8 6  e  p 
j6 9 
 0 . 4 0  e j 6 9  s e c 
 D IP A  0 .6 4  e j6 9 
 s e c 
Z A h  1 1 .0 0  e
j7 4 
 p   Z B h  1 7 .5 8  e
j74 
 p  
1 x TT
1 . 2 0  e j 7 4  s e c  1 . 9 2  e j 7 4  s e c 
 
 
Z Ld  6 .5 8 5  e j69 
 p   0 . 7 1 8  e j 6 9   s e c 
Z Lh  2 0 .2 4 5  e j74 
 p   2 . 2 0 8  e j 7 4   s e c 
Fig. 3.17 Schema retelei 110kV pentru stabilirea reglajelor DIPA
Raport de transformare TC: k i  600 / 5  120

Raport de transformare TT - linie: k u  100 / 0,1  1100
k
(3 x TT in linie) si deci: k z  i  0,109
ku
110
3
Raport de transformare TT - bare: k u'   1100
0,1
3
(1 x TT pe bara faza S)
DIPA 100 V1.1
3. Calculul reglajelor protectiei de distanta
Impedanta directa a liniei:
Z Ld  15   0,157  j  0,41  0,109  0,257  j  0,670 [ sec/ faza]
Impedanta homopolara a liniei: Z Lh  15   0,38  j 1,295  0,109  0,621  j  2,117 [ sec/ faza]
Factorul de pamant kH:
1 Z  1  20.245  e j 74 
h 0
k H    dL  1     1  0.686  j  0.089

3  Z L  3  6.585  e j 68 
0

Pentru caracteristica impedanta - timp, nu se utilizeaza treapta 1B.
Impedanta minima de sarcina

0,9 100
la 0,9Un si 1,2In Z _ sarc _ min   8.66  sec
3 1,2  5
Reglajele releului :
Date gener.
Un=57.73 V; In=5 A; Lungime linie=15 km;
Caract. Linie:
X lin.dir [ohm/faza]= 0.67
R lin.dir [ohm/faza]= 0.26
X lin.hom [ohm/faza]= 2.12
R lin.hom [ohm/faza]= 0.62
X lin.inv [ohm/faza]= 0.67
R lin.inv [ohm/faza]= 0.26
Caract. Sistem A:
X sist.dir [ohm/faza]= 0.37
R sist.dir [ohm/faza]= 0.14
X sist.hom [ohm/faza]= 1.12
R sist.hom [ohm/faza]= 0.43
X sist.inv [ohm/faza]= 0.37
R sist.inv [ohm/faza]= 0.14
Caract. Sistem B:
X sist.dir [ohm/faza]= 0.60
R sist.dir [ohm/faza]= 0.15
X sist.hom [ohm/faza]= 1.79
R sist.hom [ohm/faza]= 0.67
X sist.inv [ohm/faza]= 0.60
R sist.inv [ohm/faza]= 0.15
Caracteristicile sistem A, respectiv sistem B influenteaza numai asupra preciziei functiei de locator
de defect.
DIPA 100 V1.1
a) Exemplu de reglaj al treptei a 1-a
Pentru defecte bifazate:

Z 1d  0.8  Z Ld  0.205  j  0.536 [ sec/ faza] Z 1d  0.574 [ sec/ faza ]
Iar reglajele pentru releu devin: X 1  0.54, R1  0.205  0.85  Z 1d  0.205  0.85  0.574  0.69
unde s-a considerat o rezerva de arc de cca. 85% din impedanta treptei
Pentru defecte monofazate:

Z 1d  0.8  Z Ld  0.205  j  0.536 [ sec/ faza ] Z 1d  0.574 [ sec/ faza ]
Iar reglajele pentru releu devin: X 1  0.54, R1 p  0.205  1.33  Z 1d  0.205  1.33  0.574  0.97
Treapta 1
X1 [ohm/faza]= 0.54
R1 [ohm/faza]= 0.69
R1p [ohm/faza]= 0.97
Timp decl [ms]= 0
Directie fata: DA
Directie spate: NU
Blocaj pend.: DA
b) Exemplu de reglaj al treptei a 2-a
Reglaj necesar tr.2: Z 2  1.2*ZLd= 0.3083+ 0.8051j.

Reglajele pentru releu devin: X 2  0.80 R2  0.308  0.6  Z 2 d  0.308  0.6  0.862  0.83

Reglajele pentru releu devin: X 2  0.80 R2 p  0.308  1.0  Z 2 d  0.308  0.862  1.17
Treapta 2
X2 [ohm/faza]= 0.80
R2 [ohm/faza]= 0.83
Timp decl [ms]= 500
Directie fata: DA
Directie spate: NU
Blocaj pend.: NU
c) Exemplu de reglaj al treptei a 3-a
Reglaj necesar tr.3: Z 3  1.6*ZLd= 0.411+ 1.073j

Reglajele pentru releu devin: X 3  1.07 R3  0.411  0.6  Z 3 d  0.411  0.6 1.15  1.09

Reglajele pentru releu devin:
X 2  1.07 R3 p  0.411  1.0  Z 3d  0.411  1.15  1.56
DIPA 100 V1.1
Treapta 3
X3 [ohm/faza]= 1.07
R3 [ohm/faza]= 1.09
Timp decl [ms]= 1000
Directie fata: DA
Directie spate: NU
Blocaj pend.: NU
d) Exemplu de reglaj al treptei a 4-a si al treptei de demaraj nedirectionat
Reglaj necesar treapta 4-a de demaraj fata: 10.00+11.00j  sec, pentru defecte cu unghiul impedantei aparente
mai mare decat Panta MF (Panta MFp), respectiv 4.00+11.00j  sec pentru defecte cu unghiul impedantei
aparente mai mic decat Panta MF (Panta MFp)
Reglaj necesar treapta 4-a de demaraj spate: 4.00+4.00j  sec.

La stabilirea reglajelor pe axa R este recomandat a se lua in considerare impedanta minima de sarcina normala
pentru a evita actionarea releului in regim de sarcina normala. Astfel, pentru valori ale unghiului sarcinii normale
mai mici de 30 grd s-a redus reglajul de la R42=10 la R41=4 pentru defecte polifazate, respectiv de la R42p=10 la
R41p=4 pentru defecte monofazate.
Treapta 4 – Demaraj directionat

X41 [ohm/faza]= 11.00
X42 [ohm/faza]= 4.00
R41 [ohm/faza]= 4.00
R42 [ohm/faza]= 10.00
Panta MF, tg()= 0.58
Panta MFp, tg(p)= 0.58
Directie fata: DA
Directie spate: NU
Blocaj pend.: NU
Treapta 5 – Demaraj nedirectionat
Treapta 5, de demaraj nedirectionat, actioneaza conform reglajelor treptei a 4-a cu exceptia directionarii si a
blocajului la pendulatii. Pentru aceasta treapta se poate valida optiunea de revenire instantanee din blocaj in cazul in
care impedanta aparenta paraseste poligonul de blocaj la pendulatii. Daca optiunea este invalidata timpul de revenire
dupa disparitia conditiei de blocaj pendulatii este acelasi pentru toate treptele si se poate regla in sectiunea
Pendulatii.
T=0 la rev. Pend= NU
Reglajele treptei a 4-a si implicit a treptei a 5-a si reglajul poligonului de sesizare pendulatii influenteaza asupra
puterii transportabile din punct de vedere al protectiei de distanta. Se impune ca valoarea minima a impedantei de
sarcina normala sa fie superioara, cu un anumit coeficient de siguranta, valorii impedantei poligonului exterior cel
mai mare. Pentru releul Dipa poligonul exterior maxim este cel al sesizarii pendulatiilor si este mai mare cu dR fata
de poligonul treptei a 4-a. Un exemplu de stabilirea reglajelor pentru functia de blocaj pendulatii se prezinta mai jos.
Pentru reglajele de mai sus, puterea transportabila se poate calcula acceptand urmataorele conditii :
U  0.90  U n ; k sig  115

, ; krev = 1.05;   25 (unghiul sarcinii normale); dR=3.7
( R 41  dR) 2   ( R 41  dR)  tg 25

2
Z dem ( 25 )   1,103  ( R 41  dR)
DIPA 100 V1.1
Z T  k sig  k rev  Z dem  1.15 1.05 1.103  ( R 41  dR)  1.33( R 41  dR)
Z T  1.33  7.7  10.24 sec  94prim
ST  3 
U 2f
 3
 0.9 U 
nf
2
 2.43 
(110 / 3 ) 2
 105MVA
ZT ZT 94
Daca unghiul sarcinii este de 45 grd, puterea transportabila din punct de vedere al protectiei de distanta se reduce.
Acceptand conditiile anterioare si unghiul sarcinii de 45 grd se obtine succesiv:
( R 42  dR) 2   ( R 42  dR)  tg 45  ( R 42  dR)  2
2
Z dem ( 45 ) 
Z T  k sig  k rev  Z dem  1.15 1.05 1.41 ( R 42  dR)  1.71( R 42  dR)
Z T  1.7113.7  23.4 sec  215prim
iar ST = 46 MVA.
Reglajele implicite (in fabrica) ale treptelor protectiei de distanta:
Treapta X [ohm R [ohm Rp [ohm sec] t [s] Directe

sec] sec]
1 X1=0.54 R1=0.69 R1p=0.97 0.00 Fata
2 X2=0.80 R2=0.83 R2p=1.17 0.50 Fata
3 X3=1.07 R3=1.09 R3p=1.56 1.00 Fata
4 X41=11 R41=4 R41p=4 3.00 Fata
X42=4 R42=10 R42p=10
MF=MFp=
0.58
5 3.50 Nedirectionat
Cu reglajele de mai sus se obtin caracteristicile din fig. 3.1 – 3.6.
e) Exemplu de reglaj pentru blocajul la pendulatii.
Viteza de scadere a impedantei se poate estima considerand unghiul sub care se vede impedanta totala in doua
puncte consecutive de intersectie cu dreptele determinate de punctele R2=R41+dR, respectiv R1=R41, fig. 3.18.
DIPA 100 V1.1
Pentru simplificare s-a acceptat aproximarea impedantelor susrselor si liniei prin reactantele respective si s-a
considerat n=1 (locul geometric al fazorului impedanta aparenta este o dreapta)
jX
X T
X B
X A
1 /2 X T
X L 
X A
 1
2
1 /2 X T-X A
X 0 R 1 R 2 R
A
Fig. 3.18 Estimarea vitezei de scaderea impedantei
Unghiul 2, corespunzator valorii R2 = R41+ dR se calculeaza in baza fig. 3.20, astfel:
2 1 XT
tg  
2 2 R2
Cunoscand frecventa de alunecare f si considerand un interval de timp t = 1…3 Tn (perioada la frecventa

nominala) se calculeaza valoarea unghiului 2 cu relatia:
f
1  360   t   2
50
iar R1 devine:
1 XT
R1  
2  1 
tg  
 2
Astfel, pentru XT = 1.64 , f = 1.0 Hz, t = 1.5T = 30 ms si 2 = 12 rezulta 1 = 23, R2=7.7 , R1 = 4 . Viteza
R 3.7   sec 
de variatie limita este   0.12  . Daca viteza estimata este sub aceasta valoare, se considera
t 30  ms 
pendulatii. Dimpotriva daca viteza de scadere este mai mare atunci se considera defect si se permite actionarea
functiei de protectie distanta. La detectia pendulatiilor se pot bloca individual zonele de actionare validand
corespunzator optiunea de blocaj. Revenirea dupa blocaj se realizeaza temporizat dupa timpul reglat prin variabila T
blocaj.
Reglajele pentru blocajul la pendulatii

delta R [ohm]= 3.7
delta T [ms]= 30
T blocaj[ms] = 500
f) Pentru reglarea pragului de tensiune sub care protectia trece automat pe tensiuni memorate , in cazul
defectelor trifazate este necesar a se calcula tensiunea remanenta pe barele statiei A la defecte in retea.
Se recomanda ca valoarea reglata pentru acest prag sa fie inferioara tensiunii remanente la defect trifazat la limita
treptei a 1-a reglate, dar nu mai mica de 2 V.
DIPA 100 V1.1
Reglajul implicit este :
Umemo dir. [%Un]=5 (2.9 V)
g) Reglajul pragului de sensibilitate al elementelor de masura si demaraj (Ilinie defect, respectiv Ihomo

defect).
Aceste valori influenteaza functionarea corecta a elementelor de masura si demaraj ale functiei de protectie de
distanta.
Calculul impedantelor pe buclele de defect bifazate este conditionat de depasirea valorii reglate de valoarea
masurata a curentului de defect. Astfel, curentul de faza masurat trebuie sa fie mai mare decat Ilinie defect.
Calculul impedantelor pe buclele de defect monofazate este conditionat de depasirea valorii reglate de valoarea
masurata a curentului de defect. Astfel, curentul de faza masurat trebuie sa fie mai mare decat Ilinie defect si
curentul de nul (3Ih) masurat trebuie sa fie mai mare decat Ihomo defect. Pe de alta parte, stabilirea unui reglaj mai
mic de 10% In poate conduce la actionarea elementului homopolar la asimetrii normale ale retele.
Se recomanda un reglaj intre 10-20 %In si verificarea indeplinirii conditiei pentru defecte la capatul zonei protejate
in regim minim al sistemului.
Reglajele implicite sunt :

Ilinie defect[%In]=10 (0.5 A)
Ihomo defect[%In]=10 (0.5 A)
4. Reglajul protectiei homopolare de curent, directionate
Valorile curentului de actionare se stabilesc in baza studiului de sistem si selectivitate.
In cazul in care se valideaza tipul de caracteristica independenta pentru t=f(I), valoarea curentului de actionare
este maximumul dintre valorile de reglaj Istart si Ib, iar timpul de actionare este dat de parametrul Ktimp.
De exemplu, pentru reglajele implicite valorile de actionare sunt:
Ih1=1440/12 [Ap/Asec], t1=0.5 [s], caracteristica independenta, directie fata.

Ih2=300/2.5 [Ap/Asec], t2=1.0 [s], caracteristica independenta, directie fata.
iar setarile releului sunt:
Validare intern : DA
Validare extern : NU
Uhomo defect[%Un] = 10 (5.7 V)
Treapta 1
Caracteristica : Independenta
Ib[%In] = 100 (< Istart)
Istart[%In] = 240 (12 A)
Ktimp[ms] = 500 (0,5 s)
Imaxim[%In] = 65535 (nu influenteaza)
Tb[ms] = 0 (nu influenteaza)
Directie fata : DA
Directie spate : NU
Treapta 2
Istart[%In] = 50 (2.5 A)
Ktimp[ms] = 1000 (1.0 s)
Directie fata : DA
Directie spate : NU
Pentru reglarea pragului de tensiune homopolara sub care elementul directional homopolar nu actioneaza este
necesar a se calcula tensiunea homopolara remanenta pe barele statiei A la defecte in retea pentru care se doreste
actionarea treptei sensibile a protectie homopolare. Valoarea tensiunii homopolare in regim minim al retelei pentru
defectele cele mai nefavorabile, la capatul zonei protejate trebuie sa fie mai mare decat Uhomo defect.
Se recomanda ca valoarea reglata sa fie mai mare de 2 V (cca. 4%).
DIPA 100 V1.1
5. Reglajul protectiei maximale de curent de rezerva
In cazul blocarii functiei de protectie de distanta la disparitia tensiunii alternative, releul trece in mod automat pe
functiile de protectie maximale de curent si maximale de curent homopolar, daca optiunile au fost validate. Aceste
protectii sunt nedirectionate iar validarea si stabilirea valorilor de actionare se face in baza studiului de sistem si
selectivitate.
In cazul in care se valideaza tipul de caracteristica independenta pentru t=f(I), valoarea curentului de actionare este
maximumul dintre valorile de reglaj Istart si Ib, iar timpul de actionare este dat de parametrul Ktimp.
De exemplu, pentru reglajele implicite, valorile de actionare sunt:

Imax1=1200/10 [Ap/Asec], t1=1.0 [s], caracteristica independenta.
Imax2=600/5 [Ap/Asec], t2=1.5 [s], caracteristica independenta.
iar setarile releului:
Validare: DA
Maximala linie
Treapta 1
Istart[%In] = 200 (10 A)
Ktimp[ms] = 1000 (1.0 s)
Treapta 2
Istart[%In] = 100 (5.0 A)
Ktimp[ms] = 1500 (1.5 s)
6. Reglajul protectiei maximale de curent homopolar de rezerva
In cazul blocarii functiei de protectie de distanta la disparitia tensiunii alternative, releul trece in mod automat pe
functiile de protectie maximale de curent si maximale de curent homopolar, daca optiunile au fost validate. Aceste
protectii sunt nedirectionate iar validarea si stabilirea valorilor de actionare se face in baza studiului de sistem si
selectivitate.
In cazul in care se valideaza tipul de caracteristica independenta pentru t=f(I), valoarea curentului de actionare este
maximumul dintre valorile de reglaj Istart si Ib, iar timpul de actionare este dat de parametrul Ktimp.
De exemplu, pentru reglajele implicite, valorile de actionare sunt:
Ih1=1200/10 [Ap/Asec], t1=2.5 [s], caracteristica independenta.

Ih2=600/5 [Ap/Asec], t2=3.0 [s], caracteristica independenta.
iar setarile releului:
Maximala homop
Treapta 1
Istart[%In] = 200 (10 A)
Ktimp[ms] = 2500 (2.5 s)
DIPA 100 V1.1
Treapta 2
Istart[%In] = 100 (5.0 A)
Ktimp[ms] = 3000 (3.0 s)
7. Reglajele functiei de sensibiliare la conectarea pe defect
Sensibilizarea protectiei la conectarea pe defect se realizeaza in mod automat daca optiunea este validata.
Recunoasterea conditiei de sensibilizarea protectiei se realizeaza prin trei posibilitati:
 Pozitia deschis a intreruptorului (in acest caz trebuie validata optiunea Test intreruptor). Conditia trebuie
sa fie stabila mai mult decat reglajul T test dec.
 Comanda manuala de conecare a intreruptorului (in acest caz trebuie validata optiunea Numai con.man).
 Automat functie de valorile tensiunilor si curentilor (in acest caz trebuie validata optiunea Test U<,I<).
Conditia trebuie sa fie stabila mai mult decat reglajul T test dec.
Odatata recunoscuta conditia de sensibilizare exista doua posibilitati pentru emiterea impulsului rapid de declansare
si anume:
 Fie demarajul protectiei de distanta (in acest caz trebuie validata optiune Test demaraj)
 Fie actionarea protectiei maximale de curent nedirectionate si temporizate special destinate acestui scop.
Curentul de actionare este reglabil prin parametrul Imax decl, iar temporizarea este reglabila prin Tdecl.
Durata de mentinerea sensibilizarii este reglabila prin parametrul T activ.
Reglajele implicite ale functiei Conect.pe defect::

Validare : DA
Test demaraj : NU
Test intreruptor : NU
Numai con.man. = DA
Imax decl[%In] = 50 (2.5 A)
Tdecl[ms] = 0
Tactiv[ms] = 700
Test U<,I<: NU
Idecon[%In] = 10
Udecon[%Un] = 25
T tesc dec[ms] = 50
realizeaza sensibilizarea protectiei la impulsul manual de conectarea intreruptorului bazat pe protectia

maximala de curent cu reglaj Imax=300/2.5 [Ap/Asec] si t=0 [s]. Sensibilizarea este activa timp de 0.7 [s]
de la emiterea impulsului manual de conectarea intreruptorului.
8. Parametrizarea blocajului la disparitia tensiunii alternative de masura
Validare extern : DA (pozitia intreruptorului automat de j.t.)
DIPA 100 V1.1
U revenire[%Un] =70
AS Mono&bifaz.
U homo[%Un] =20
I homo[%In]=10
T mentinere[ms]=20
AS Trifazata
U lipsa ten[%Un] =20
I prag sus[%In]=100
Iprag jos[%In]=5
T mentinere[ms]=20
AS Trifaz. Bara
Validare : NU
U prez.lin.[%Un] =20
T mentinere[ms]=20
9. Parametrizarea functiei RAR
Conditiile implicite: RAR - T cu control lipsa tensiune pe linie si control sincronism. Se permite RAR din
homopolara tr. 2 . Nu se utilizeaza sensibilizarea protectiei. Conditiile de control sincronism impuse :
U=20 %;  = 30; f=0.05 Hz; t=200 ms
Regaljele releului
In functie : DA
Validare decl.ext :NU
Tip RAR: Trifazat
Pauza tri.: 800ms
Ancl. tri.: 200ms
Bloc. tri.: 10000ms
Pauza mono: nu conteaza
Ancl. mono: nu conteaza
Bloc. mono: nu conteaza
Sens. pauza mono: NU
Sens. bloc. mono:NU
Sens. bloc. tri: NU
Bloc. tr.1 homop: NU
Bloc pt. def. >tr.2: NU
Bloc. Tri IO def: NU
Cond. sincronism:
Validare intern: DA
Validare extern: NU
Faza sincro: Faza S-O
delta fi [grd]: 30
delta f [Hz]: 0,05 Hz
delta U [%Un]: 20
Umin.sinc[%Un]: 75
U lipsa ten[%Un]: 20
T mentinere[ms]: 200
DIPA 100 V1.1
Setul complet de reglaje pentru functiile de protectie DIPA-100
Date gener.
U nominal [V], [0.01  650.00] V, reglabil in pasi de 0.01 V
I nominal [A], [0.01  650.00] A, reglabil in pasi de 0.01 A
Lungime linie [km] [0.01  650.00] km, reglabil in pasi de 0.01 km
Caract. Linie
X lin.dir. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R lin.dir. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
X lin.hom. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R lin.hom. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
X lin.inv. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R lin.inv. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Caract. Sistem A
X sist.dir. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R sist.dir. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
X sist.hom. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R sist.hom. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
X sist.inv. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R sist.inv. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Caract. Sistem B
Prot. Distanta
Validare_intern , { DA , NU }
Validare_extern , { DA , NU }
Ilinie defect.[%In], [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Ihomo defect. [%In], [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Umemo dir. [%Un], [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
Caract. trepte
Treapta 1
Treapta 1B
X1B [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R1B [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R1Bp [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
DIPA 100 V1.1
Treapta 2
Treapta 3
Panta MF , tg() = [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01
Panta MFp , tg(P) = [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01
Pendulatii
delta R [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
delta T [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
T blocaj [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
T=0 la rev. Pend., {DA, NU}
Prot. homopolara
Uhomo defect [%Un} , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
Treapta 1
Caracteristica,
I maxim[%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
DIPA 100 V1.1
Treapta 2
Caracteristica,
Maximala curent
Maximala linie
Treapta 1
Caracteristica ,
Treapta 2
Caracteristica ,
Maximala homop.
Treapta 1
Caracteristica ,
Treapta 2
Caracteristica ,
DIPA 100 V1.1
Reancl.aut.rapida [RAR]
Bloc.pt.def. >tr2 , { DA , NU }
Bloc. tri IO def , { DA , NU }
Conect.pe defect
Test demaraj , { DA , NU }
Test intreruptor , { DA , NU }
Numai con. man. , { DA , NU }
I decl [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
T decl [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
T activ [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Test U<, I< , { DA , NU }
I decon [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
U decon [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
T test dec.[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Cond. sincronism
Ardere sigurante
U revenire [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
AS Mono&bifaz.
I homo [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
T mentinere [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
AS Trifazata
U lipsa tens [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
I prag sus [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
I prag jos [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
DIPA 100 V1.1
AS Trifaz. bara
U prez linie [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
DRRI
T decl.DRRI[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Validare demaraj , { DA , NU }
T decl.DIPA[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Teleprotectie
- Validare DECL TP : { DA , NU }
- Validare emis TP : { DA , NU }
- Validare sens Rx : { DA , NU }
- Validare ecou SW : { DA , NU }
- Validare ecou Um : { DA , NU }
- Tint.emisie [ms] = [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
- Tpuls emisie[ms] = [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
- Tint val.ec [ms] = [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
- Tpuls val.ec[ms] = [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
- Tint val.dcl[ms] = [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
- Tpuls val.dcl[ms] = [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
DIPA 100 V1.1
3.8. Functii speciale si integrare in SCADA
SCADA asigura functii speciale necesare supervizarii si integrarii in sistemul de teleconducere-teleprotectie al

statiei.
Acest lucru este realizat prin compatibilizarea din punct de vedere extern a echipamentului DIPA-100 cu
echipamentele de teleconducere ACE28S si cu cele de perturbografiere CDR, fabricate de TELECOMM.
Extensia DIPA-SCADA inglobeaza componentele SCADA.miniACE, SCADA.CDR si SCADA.CD care se
prezinta mai jos.
3.8.1 Extensia de teleconducere SCADA.miniACE
3.8.1.1 Consideratii generale

DIPA 100 este un terminal de linie care poate functiona de sine statator, caz in care marimile masurate si starea
acestuia pot fi vizualizate local, prin intermediul afisajului LCD si a celor 24 LED-uri, selectiile diverselor marimi
facandu-se cu ajutorul tastaturii.
Parametrizarea echipamentului se poate face de la tastatura (cu vizualizare pe display a a parametrilor actuali sau ai
celor ce se schimba) sau prin intermediul interfetei seriale aflata pe panoul frontal. In cazul utilizarii parametrizarii
prin linie seriala, un calculator de tip PC-AT portabil este necesar, acesta ruland software-ul de parametrizare
ParaDis.
In situatiile in care se doreste insa integrarea protectiei in teleconducere, firma TELECOMM ofera o solutie
unitara si deosebit de economica.
Astfel, in scopul folosirii echipamentului cu functii de teleconducere, extensia SCADA.miniACE aduce toate
functiile necesare in teleconducere, prin intermediul urmatoarelor module hardware:
 un modul miniACE ce asigura comunicatia cu nivelul superior. Acest modul asigura
implementarea functiilor echipamentului de teleconducere ACE28S, in sensul ca:
 furnizeaza valorile efective ale curentilor si tensiunilor pe cele 3 faze R, S, T precum
si cele homopolare;
 furnizeaza puterile active si reactive pe cele 3 faze precum si total trifazat;
 creeaza jurnalul de evenimente cu o rezolutie de 1 milisecunde pe care il pastreaza
intr-un buffer circular de 1024 evenimente;
 creeaza evenimente datorate depasirii unor limite superioare si inferioare ale
curentilor si tensiunilor sau datorate modificarii valorii cu un anumit gradient;
 permite transmiterea in instalatie de comenzi separate in instalatie, specifice
teleconducerii;
 asigura comunicatia cu nivelul ierarhic superior dupa protocolul ACE28S.
 un modul de 8 comenzi prin releu pentru asigurarea comenzilor de teleconducere
separate complet de cele generate de protectie.
 optional, un modul de 8 sau 16 intrari numerice care sunt supervizate numai de catre
sectiunea miniACE.
In scopul separarii complete a problemelor de teleconducere de cele de protectie, arhitectura DIPA-100 cu extensia
SCADA este realizata astfel incat miniACE sa aiba acces largit la informatiile sintetizate de catre DIPA in timp ce
DIPA-100 sa nu poata fi perturbat in nici un fel de catre ACE.
Modalitatea de realizare a acestor deziderate este prezentata in figura de mai jos, unde poate fi observat faptul ca
fluxul de informatie curge doar dinspre DIPA spre miniACE, asigurand astfel o decuplare
completa a functionarii protectiei de imixtiunea eventuala a teleconducerii, in conditiile insa in care toate
informatiile utile in SCADA sunt preluate de la protectie:
DIPA 100 V1.1
I n tr a r i a n a lo g ic e 2 4 in tr a r i n u m e r ic e 8 /1 6 in tr a r i n u m e r ic e
D IPA + S C A D A D IPA SCA D A
(7 U + 7 I)
U ,I P R O T
16
IM A S U R A
I e s ir i 8 ie s ir i
n u m e r ic e n u m e r ic e
D IPA
8+16
D IP A -1 0 0 m in iA C E SCA D A
(c o m e n z i,
(c o m e n z i, s e m n a liz .)
s e m n a liz .)
LCD ,K BD
S p r e n iv e lu l ie r a r h ic s u p e r io r
(a p lic a tii E M S -S C A D A )
P a r a m e tr iz a r e lo c a la D I P A S o ftw a r e E M S -S C A D A d e d isp e c e r :
(m a n u a la , s a u c u P C ) H E L IO S -S sa u H E L IO -D
D I P A 1 0 0 - P r o te c tie d ig ita la c o m p le x a + T e le c o n d u c e r e
C O N C E P T IN T E G R A T
Se observa faptul ca, pentru realizarea unei teleconduceri, este necesara, in configuratie minima, introducerea in
sistemul DIPA 100 a interfetei miniACE, care primeste masurile analogice achizitionate de catre DIPA si marimile
binare furnizate de aceasta.
Marimile analogice primite de catre miniACE sunt valorile efective ale tensiunilor U R, US, UT, UH, valorile efective
ale curentilor de pe circuitele de masura I R_MAS, IS_MAS, IT_MAS, IH_MAS, puterile active PR, PS, PT, PH, puterile reactive
QR, QS, QT, QH.
Pe baza acestor marimi calculate de catre sectiunea DIPA, sectiunea miniACE furnizeaza aceste marimi precum si
marimile derivate (evenimente de depasire prag marime analogica, evenimente de gradient) catre nivelul ierehic
superior de teleconducere.
Pe baza marimilor binare furnizate, miniACE realizeaza jurnalul de evenimente, cu timp asociat la o rezolutie de
1 milisecunda.
Pentru realizarea unei teleconduceri tot mai performante, extensia SCADA mai poate contine, pe langa modulul de
baza miniACE, urmatoarele elemente suplimentare:
- un modul de 8 iesiri numerice prin releu, care pot fi configurate dupa dorinta in intrari intermitente, poermanente,
sau combinat; dupa cum se vede si in figura, cele 8 iesiri numerice sunt complet decuplate de iesirile sectiunii DIPA
propriuzise, aceste comenzi putand fi date prin teleconducere fara a aparea imixtiuni cu sectiunea de protectie.
- un modul de 8 sau 16 intrari numerice care sunt citite numai de catre miniACE. Se observa in figura faptul ca 16
intrari numerice ale sectiunii DIPA pot fi citite in paralel si de care ACE, asigurand o independenta completa pe
partea de achizitie marimi numerice de partea de protectie.
- pentru situatia in care se doreste o rezervare 100% si pe partea de intrari analogice, o extensie de achizitie marimi
analogice poate fi adaugata sectiunii SCADA. In conditii uzuale, se prefera insa pastrarea achizitiei de catre DIPA,
aceasta avand loc in conditii de performanta mult mai bune (convertor A/D de 16 biti, filtrare digitala a marimilor de
intrare).
Optional, sectiunea miniACE poate ingloba ca extensie si functia de perturbograf digital de linie, CDR.
Sectiunea SCADA este in acest fel astfel realizata incat odata cu montarea protectiei pe linie, prin simpla adaugare a
modulelor specifice de teleconducere, se poate implementa si teleconducerea pe aceleasi marimi fizice aduse prin
fire la echipamentlui DIPA-100. Se realizeaza in acelasi timp si o supervizare complexa si completa a protectiei in
sine.
In aceasta situatie, echipamente suplimentare de protectie sau teleconducere nu mai sunt necesare in marea
majoritate a cazurilor.
In continuare sunt prezentate componentele de baza ale extensiei SCADA.miniACE:
3.8.1.2 Sistemul de teleconducere MiniACE

Aceasta extensie asigura adaugarea functiilor specifice ACE 28S in cadrul echipamentului DIPA, in filozofia
descrisa mai sus.
Din punct de vedere al teleconducerii, DIPA nu mai este vazut direct, ci prin intermediul extensiei miniACE. In
acest sens , miniACE are urmatoarea configuratie:
DIPA 100 V1.1
3.8.1.2.1 Intrari analogice (SCADA)
Extensia miniACE gestioneaza si furnizeaza spre nivelu de teleconducere superior urmatoarele marimi analogice, in
ordinea acestora in lista vazuta prin telegramele de teleconducere:
IR, UR, PR, QR - marimile I, U, P, Q pe faza R
IS, US, PS, QS - marimile I, U, P, Q pe faza S
IT, UT, PT, QT - marimile I, U, P, Q pe faza T
IH - curentul homopolar
USINCRO - tensiunea de sincronizare (pentru RAR cu verificarea conditiilor de sincronism)
fSISTEM - frecventa sistemului (aferenta fazelor masurate R,S,T)
delta  - unghiul intre tensiunea sistemului si tensiunea de sincronism
fSINCRO - frecventa tensiunii de sincronism (aferenta USINCRO)
Aceste marimi analogice sunt disponibile pentru orice interogare primita pe linie seriala sau pe field-bus de la
nivelul superior.
Marimile sunt totodata supervizate si din punct al evolutiei lor. Astfel, pentru fiecare marime analogica se pot
teleprograma limite de semnalizare si alarmare superioare si inferioare, la atingerea carora echipamentul
furnizeaza evenimente de depasire/revenire, astfel incat se poate sti cu exactitate, vizavi de alte evenimente
(cauzate de modificarea unor binare), momentul violarii limitelor stabilite.
De asemenea, in scopul memorarii evolutiei marimilor analogice atunci cand acestea evolueaza mai rapid decat sunt
interogate in mod explicit prin teleconducere, miniACE are introdus si mecanismul de generare eveniment pe
gradient al valorii marimilor analogice. Gradientul este programabil soft si poate fi minim 0.1 % din capatul de
scala al marimii. Cu ajutorul acestei facilitati, este posibila urmarirea evolutiei marimilor analogice chiar prin
evenimente, fiind posibila implementarea la nivelul superior a functiei de inregistrator a marimilor analogice.
O alta prelucrare pe care o face miniACE asupra marimilor analogice enumerate mai sus este aceea de integrare a
puterilor active si reactive in scopul implementarii functiei de contor de energie. Urmatoarii contori de energie sunt
implementati la niveluil superior in software de dispecer HELIOS D:
 WaR+, WaR- : contori de energie activa pe faza R, pentru circulatii spre linie (R+) si spre bara (R-)
 WaS+, WaS- : contori de energie activa pe faza S, pentru circulatii spre linie (S+) si spre bara (S-)
 WaT+, WaT- : contori de energie activa pe faza T, pentru circulatii spre linie (T+) si spre bara (T-)
 Wa3f+, Wa3f- : contori de energie activa cumulat trifazat (R+S+T), pentru circulatii spre linie (3f+) si
spre bara (3f-)
 WrR+, WrR- : contori de energie reactiva pe faza R, pentru circulatii spre linie (R+) si spre bara (R-)
 WrS+, WrS- : contori de energie reactiva pe faza S, pentru circulatii spre linie (S+) si spre bara (S-)
 WrT+, WrT- : contori de energie reactiva pe faza T, pentru circulatii spre linie (T+) si spre bara (T-)
 Wr3f+, Wr3f- : contori de energie reactiva cumulat trifazat (R+S+T), pentru circulatii spre linie (3f+) si
spre bara (3f-)
Se observa faptul ca miniACE implementeaza 16 contori digitali diferiti.
3.8.1.2.2 Intrari numerice (SCADA)

Extensia miniACE gestioneaza un numar de 128 intrari numerice, formate dintr-un numar de 32 intrari digitale
fizice (provenite din proces) si din 96 binare sintetizate, ce sunt transmise de catre DIPA prin RAM-ul biport si
care descriu in mod extins starea si evolutia protectiei DIPA in timpul functionarii acesteia.
Pentru a intelege modul de gestionare a intrarilor numerice, se reaminteste ca in standardul de ACE exista 3 tipuri de
intrari numerice:
 simple
 duble
 de contorizare.
Intrarile de tip “duble” sunt insotite de o pereche, prezenta pe a doua intrare fizica. Pentru aceste intrari se
supervizeaza local combinatiile celor 2 intrari, fiind considerate valide combinatiile ‘10’ (intreruptor/separator
inchis) si ‘01’ (intreruptor/separator deschis) iar combinatiile ‘00’ si ‘11’ sunt considareate invalide. Pentru
combinatiile invalide se genereaza cu o intarziere de 256 milisecunde eveniment specific.
Intrarile de contorizare sunt utilizate pentru a introduce in teleconducere informatia provenita de la contoarele de
energie cu impulsuri. Pentru aceste intrari, miniACE asigura numararea impulsurilor ce vi pe ele si stocarea valorii
curente intr-un contor de impulsuri care este disponibil prin cereri specifice de la nivelul superior.
DIPA 100 V1.1
DIPA-100 in conjunctie cu DIPA-SCADA permite 2 variante de configurare a intrarilor numerice, alegerea putand
fi facuta de catre utilizator, functie de tipul celulei de 110 kV pe care se monteaza echipamentul.
Functie de schema specifica a liniei si a statiei precum si functie de cate din aceste echipamente pot fi supervizate
prin doua contacte, numarul de intrari duble ce sunt urmarite de catre miniACE din cadrul sectiunii DIPA-SCADA
poate varia de la minim 1 (doar intreruptorul) pana la maxim 8. Cele 2 variante de mai jos prezinta 2 situatii tipice.
Pentru alte variante trebuie contactata firma pentru tratarea specifica a acestora.
SCADA-Varianta 1
Aceasta varianta asigura teleconducerea unei linii de inalta tensiune cuplata la o singura bara. Varianta permite
supervizarea a:
 3 intrari duble
 24 semnalizari
 2 intrari de contorizare impulsuri
 96 binare interne sintetizate de catre DIPA in timpul functionarii acesteia
Numarul total de intrari binare este de 128 (3x2 + 24 + 2 + 96 = 128).
In aceasta varianta se supervizeaza prin cate 2 contacte ( intrari duble ) urmatoarele
3 echipamente primare:
 intreruptorul (I)
 separatorul de bara (SB)
 separatorul de linie (SL).
Alte 2 echipamente primare sunt suprevizate printr-un singur contact (intrari simple):
 separatorul de punere la pamant linie (CLPL)
 separatorul de punere la pamant intreruptor spre bara (CLP B)
Cele doua intrari de contorizare impulsuri permit introducerea in SCADA a telegestiunii:

 energiei active (+)
 energiei reactive (+) / energie activa (-)
In continuare se prezinta tabelar intrarile numerice vazute de la nivelul superior de catre sectiunea SCADA, de la 1
la 128, fiecare intrare fiind insotita de clema fizica pe care se aplica marimea din proces (acolo unde este cazul), de
semnificatia intrarii numerice (acolo unde aceasta are semificatie fixata de fabricant) si de tipul intrarii:
 D = dubla, fiind trecuta in paranteaza perechea ei p daca este vorba de binara de baza sau
fiind trecuta in paranteza binara de baza daca este vorba de pereche
 S = simpla (singulara)
 DIPA = sintetizata intern de catre sectiunea DIPA
 C = pentru intrari de contorizare
Informatia referitoare la cleme este data in doua variante:

 daca s-au folosit placa de intrari numerice DI_1 cu 24 intrari si placa DI_2 cu 16 intrari, se va
urmari coloana din tabel desemnata prin capul de tabel Clema_V1
 daca s-au folosit 2 placi de cate 16 intrari: DI_1 cu 16 intrari si DI_2 cu cate 16 intrari, total 32
intrari, caz in care se va urmari coloana din tabel desemnata prin capul de tabel Clema_V2.
DIPA 100 V1.1
Config. SCADA1 Semnificatie binara Tip.

Nr. in Clema_DI PAG. LED DENUMIRE
SCADA
1 DI_1: 1-5 Led_P4.L1 Pozitie Intreruptor (inchis) D(p=124)
2 DI_2: 21-22 Pozitie Separator Bara (inchis) D(p=125)
3 DI_2: 25-26 Pozitie Separator Linie (inchis) D(p=126)
4 DI_1: 3-5 Led_P4.L3 Presiune scazuta MOP S
5 DI_1: 4-5 Led_P4.L4 Sensibilizare anclansare S
6 DI_1: 6-10 Led_P4.L5 RAR-Monofazat (Setare din exterior) S
7 DI_1: 7-10 Led_P4.L6 RAR-Trifazat (Setare din exterior) S
8 DI_1: 8-10 Led_P4.L7 RAR-Mono+Tri (Setare din exterior) S
9 DI_1: 9-10 Led_P4.L8 Validare RAR (Setare din exterior) S
10 DI_1: 11-15 Led_P5.L1 Demaraj R Distanta (prot.externa) S
11 DI_1: 12-15 Led_P5.L2 Demaraj S Distanta (prot.externa) S
12 DI_1: 13-15 Led_P5.L3 Demaraj T Distanta (prot.externa) S
13 DI_1: 14-15 Led_P5.L4 Demaraj H Distanta (prot.externa) S
14 DI_1: 17-21 Led_P5.L5 Treapta 1 Distanta (externa) S
15 DI_1: 18-21 Led_P5.L6 Declansare Distanta (externa) S
16 DI_1: 19-21 Led_P5.L7 Declansare Homopolara Tr.1 (prot.externa) S
17 Led_P2.L1 Vdem_R DIPA-1
18 Led_P2.L2 Vdem_S DIPA-2
19 Led_P2.L3 Vdem_T DIPA-3
20 Led_P2.L4 Vdem_H DIPA-4
21 Led_P2.L5 Vdem_dir DIPA-5
22 Led_P2.L6 Vdecl_DIPA DIPA-6
23 Led_P2.L7 F1 [Declansare PD in treapta 1] DIPA-7
26 Led_P3.L2 VANCL_5 [Anclansare trifazata] DIPA-10
27 Led_P3.L3 Vemerg DIPA-11
28 Led_P3.L4 Declansare prot. Homo dir. Tr.1 DIPA-12
(Vdecl_homop1)
29 Led_P3.L5 Declansare prot. Homo dir. Tr.2 DIPA-13
Vdecl_homop2
30 Led_P3.L6 Vacqerr DIPA-14
31 Led_P3.L7 Vsensib DIPA-15
32 Led_P3.L8 Vblochomotr1 DIPA-16
33 Led_P1.L1 VDECL_R [Declansare faza R] DIPA-17
34 Led_P1.L2 VDECL_S [Declansare faza S] DIPA-18
35 Led_P1.L3 VDECL_T [Declansare faza T] DIPA-19
36 Led_P1.L4 VDECL_35 [Declansare trifazata] DIPA-20
37 Led_P1.L5 VANCL_5 DIPA-21
38 Led_P1.L6 VDECL_DRRI DIPA-22
39 Led_P1.L7 Inreg. CDR (!!) DIPA-23
40 Led_P1.L8 DIPA In functie DIPA-24
41 Led_P7.L1 VImax[R0] DIPA-25
42 Led_P7.L2 VImax[S0] DIPA-26
43 Led_P7.L3 VImax[T0] DIPA-27
44 Led_P7.L4 VImax[H0] DIPA-28
45 Led_P7.L5 VUmin_mem[R0] DIPA-29
46 Led_P7.L6 VUmin_mem[S0] DIPA-30
47 Led_P7.L7 VUmin_mem[T0] DIPA-31
48 Led_P7.L8 VUmax[H0] DIPA-32
49 Led_P8.L1 Intrare in treapta V1[R0] DIPA-33
50 Led_P8.L2 Intrare in treapta V1[S0] DIPA-34
51 Led_P8.L3 Intrare in treapta V1[T0] DIPA-35
52 Led_P24.L7 Vdecl_sotf DIPA-36
53 Led_P8.L5 Intrare in treapta V1[RS] DIPA-37
DIPA 100 V1.1
54 Led_P8.L6 Intrare in treapta V1[ST] DIPA-38
55 Led_P8.L7 Intrare in treapta V1[TR] DIPA-39
56 Led_P19.L4 DeclansarePD treapta 4 (F4) DIPA-40
60 Vdem_crt_R DIPA-44
64 Led_P19.L5 DeclansarePD treapta 5 (F5) DIPA-48
68 Vdem_crt_S DIPA-52
72 Led_P10.L8 DIPA-56
76 Vdem_crt_T DIPA-60
80 Led_P23.L5 Vdecl_crt DIPA-64
81 Led_P21.L1 Blocaj la pendulatii - Vbloc_p[R0] DIPA-65
82 Led_P21.L2 Blocaj la pendulatii - Vbloc_p[S0] DIPA-66
83 Led_P21.L3 Blocaj la pendulatii - Vbloc_p[T0] DIPA-67
84 Led_P13.L4 Vdecl_homop1 DIPA-68
85 Led_P21.L5 Blocaj la pendulatii - Vbloc_p[RS] DIPA-69
86 Led_P21.L6 Blocaj la pendulatii - Vbloc_p[ST] DIPA-70
87 Led_P21.L7 Blocaj la pendulatii - Vbloc_p[TR] DIPA-71
88 Led_P13.L8 Vdecl_homop2 DIPA-72
89 Led_P25.L1 Vumin DIPA-73
90 Led_P25.L2 Vumax DIPA-74
91 Led_P25.L3 Vdu DIPA-75
92 Led_P25.L4 Vdfi DIPA-76
93 Led_P25.L5 Vdf DIPA-77
94 Led_P25.L6 Vsincro DIPA-78
95 Led_P25.L7 Vemerg DIPA-79
96 Led_P25.L8 Vacqerror DIPA-80
97 - sintetic - FDEPCRT1( [R0] + [S0] + [T0] ) DIPA-81
98 - sintetic - FDEPCRT2( [R0] + [S0] + [T0] ) DIPA-82
99 - sintetic - Vdem_crthomop DIPA-83
100 VTxd DIPA-84
101 VDRxd DIPA-85
102 VDRx DIPA-86
103 Led_P13.L4 Vdecl_crthomo1 DIPA-87
104 Led_P13.L8 Vdecl_crthomo2 DIPA-88
105 - sintetic - V4[R0] + V5[R0] DIPA-89
106 - sintetic - V4[S0] + V5[S0] DIPA-90
107 - sintetic - V4[T0] + V5[T0] DIPA-91
108 - sintetic - V4[RS] + V5[RS] DIPA-92
109 - sintetic - V4[ST] + V5[ST] DIPA-93
110 - sintetic - V4[TR] + V5[TR] DIPA-94
111 V3[H0] - demaraj tr.1 homop. DIPA-95
DIPA 100 V1.1
112 V4[H0] - demaraj tr.2 homop. DIPA-96
113 DI_1: 20-21 Led_P5.L8 Declansare Homopolara Tr.2 (prot.externa) S

114 DI_2: 1-2 In_Usr.1 S
115 DI_2: 3-4 In_Usr.2 S
116 DI_2: 5-6 In_Usr.3 S
117 DI_2: 7-8 In_Usr.4 S
118 DI_2: 9-10 In_Usr.5 S
119 DI_2: 11-12 In_Usr.6 S
120 DI_2: 13-14 In_Usr.7 S
121 DI_2: 15-16 In_Usr.8 S
122 DI_2: 17-18 Pozitie CLP_Sep.Linie (inchis) S
123 DI_2: 19-20 Pozitie CLP_Sep.Bara (inchis) S
124 DI_1: 2-5 Led_P4.L2 Pozitie Intreruptor (deschis) D(b=1)
125 DI_2: 23-24 Pozitie Separator Bara (deschis) D(b=2)
126 DI_2: 27-28 Pozitie Separator Linie (deschis) D(b=3)
127 DI_2: 29-30 NEUTILIZAT C
128 DI_2: 31-32 NEUTILIZAT C
Se observa ca in aceasta varianta exista 8 intrari numerice care pot avea semnificatie data de catre utilizator (114-
121) = In_Usr.1 - In_Usr.8
3.8.2 Iesiri numerice SCADA.CD

Numarul de iesiri numerice ale sectiunii SCADA.CD este de 8 si nu interfereaza in nici un fel cu iesirile numerice
ale protectiei.
Semnificatia si modul de legare la proces a acestora este prezentat in tabelul de mai jos. La tipul iesirii apare semnul
“I”, care inseamna intermitent (de tip puls de durata programata). La iesirile de semnalizare ale sectiunii DIPA mai
apar si iesiri de tip “P”, adica permanente, care pot fi folosite pentru semnalizare permanenta. La iesirile de tip I,
daca se doreste memorarea starii data de puls, trebuie prevazuta schema externa de automentinere.
Nr. DO Clema Semnificatie Tip

1 DO3 Conectare_I (SCADA) I
: 1-2
2 DO3: 3-4 Deconectare_I (SCADA) I
3 DO3: 5-6 Out_Usr.1 (RAR in functiune) I
4 DO3: 7-8 Out_Usr.2 (RAR blocat) I
5 DO3: 9-10 Out_Usr.3 I
6 DO3: 11-12 Out_Usr.4 I
7 DO3: 13-14 Out_Usr.5 I
8 DO3: 15-16 Out_Usr.6 I
Cele 8 iesiri ale sectiunii SCADA au configurate in mod standard 2 iesiri cu ajutorul carora se poate trimite comada
de conectare si de deconectare a intreruptorului prin SCADA.
Sistemul format din DIPA ca protectie de sine statatoare, care nu poate fi perturbata de catre SCADA, a necesitat ca
aceste comenzi de conectare si de deconectare intreruptor prin SCADA (accesibile prin conectorul DO3) sa fie altele
decat cele specifice protectiei in sine (care sunt accesibile pe conectorul DO1).
Modul clasic de efectuare a acestor conexiuni, in paralel cu comenzile date direct de DIPA este prezentat in
schema de mai jos.
In cazul in care se doreste comanda de inchidere a intreruptorului prin SCADA cu conditii sincronism, s-a prevazut
un sistem de cuplare SCADA care sa asigure principiul deja enuntat de neimixtiune a teleconducerii direct in
functionarea protectiei. In acest sens, daca cuplarea SCADA se doreste sa asigure intotdeauna respectarea contitiilor
de sincronism, iesirea de conectare SCADA (conectorul DO3, iesirea 1) se va cupla la intrarea DIPA cu numele
“Anclansare manuala” (a s evedea figura de mai jos). In aceasta situatie, DIPA va promova impuls de anclansare
trifazata prin iesirea dedicata din conectorul DO1 (iesirea 5).
DIPA 100 V1.1
D O 3
S
1
2
3
Celelalte 6 iesiri numerice pot fi folosite pentru orice alt scop ca iesiri de comada specifice SCADA. Cu ajutorul
acestora se poate comanda de exemplu prin teleconducere punerea in functiune a RAR-ului si scoaterea din
functiune a acestuia. O schema de principiu pentru implementarea acestei functii se poate vedea in schema de mai
jos.
DIPA 100 V1.1
3.8.3 Extensia de teleconducere SCADA.CDR
SCADA.CDR realizeaza functia de osciloperturbografie de linie si are urmatoarele caracteristici:

 Timp total de inregistrare: aprox. 30 secunde
 Timpi inregistrare:
 Durata preavariei: 50-350 milisecunde reglabila
 Durata inregistrarii tCDR: 100-25000 milisecunde reglabila
 se inregistreaza 8 marimi analogice (UR, US, UT, UH, IR, IS, IT, IH) si 32 binare
 Tipul inregistrarii : fixa sau variabila;
Osciloperturbograful de linie SCADA.CDR este compatibil din punct de vedere al comunicatiei cu perturbograful
CDR, inregistrarile acestuia putand fi gestionate cu aceleasi utilitare folosite pentru CDR:
 pentru comunicatie cu PC-ul se foloseste software-ul de comunicatie-parametrizare:
 CDR_LINKW pentru PC-uri ruland sub sistemul de operare WINDOWS-NT sau WINDOWS-
95/98/2000/XP.;
 task-ul de comunicatie T_COM al software-ului de teleconducere EMS-SCADA pentru statii electrice
si dispecer, numit HELIOS, pentru PC-uri ruland sub sistemul de operare WINDOWS-NT in cadrul
aplicatiei de teleconducere prin dispecer HELIOS.
 pentru analiza inregistrarilor se foloseste programul de analiza:
 FOCUS for WINDOWS pentru PC-uri ruland sub sistemul de operare WINDOWS-NT sau
WINDOWS-95/98/2000/XP.
DIPA 100 V1.1
Cele 32 marimi binare care sunt memorate au semnificatia de mai jos:
Configuratie CDR Semnificatie binara Tip.

Numar Clema_DI Pagina leduri
canal
CDR
1 DI_1: 1-5 P4 LED 1 Pozitie Intreruptor (inchis) Fizica
2 DI_1: 2-5 P4 LED 2 Pozitie Intreruptor (deschis) Fizica
3 DI_1: 3-5 P4 LED 3 Presiune scazuta Fizica
4 DI_1: 4-5 P 4 LED 4 Sensibilizare anclansare Fizica
5 DI_1: 6-10 P4 LED 5 RAR-Monofazat (Setare din exterior) Fizica
6 DI_1: 7-10 P4 LED 6 RAR-Trifazat (Setare din exterior) Fizica
7 DI_1: 8-10 P4 LED 7 RAR-Mono+Tri (Setare din exterior) Fizica
8 DI_1: 9-10 P4 LED 8 Blocare RAR (Setare din exterior) Fizica
9 DI_1: 11-15 P5 LED 1 Demaraj R Distanta (prot.externa) Fizica
10 DI_1: 12-15 P5 LED 2 Demaraj S Distanta (prot.externa) Fizica
11 DI_1: 13-15 P5 LED 3 Demaraj T Distanta (prot.externa) Fizica
12 DI_1: 14-15 P5 LED 4 Demaraj H Distanta (prot.externa) Fizica
13 DI_1: 17-21 P5 LED 5 Treapta 1 Distanta (externa) Fizica
14 DI_1: 18-21 P5 LED 6 Declansare Distanta (externa) Fizica
15 DI_1: 19-21 P5 LED 7 Declansare Homopolara Tr.1 (prot.externa) Fizica
16 DI_1: 20-21 P5 LED 8 Declansare Homopolara Tr.2 (prot.externa) Fizica
17 P2 LED 1 Vdem_R DIPA-1
18 P2 LED 2 Vdem_S DIPA-2
19 P2 LED 3 Vdem_T DIPA-3
20 P2 LED 4 Vdem_H DIPA-4
21 P2 LED 5 Vdem_dir DIPA-5
22 P2 LED 6 Vdecl_DIPA DIPA-6
23 P2 LED 7 F1 (Distanta-Treapta 1) DIPA-7
26 P3 LED 2 VANCL_5 (Anclansare RAR) DIPA-10
27 P3 LED 3 Vemerg (Ardere sigurante tensiune) DIPA-11
28 P3 LED 4 Vdecl_homop1 (Decl.Homop.Treapta 1) DIPA-12
29 P3 LED 5 Vdecl_homop2 (Decl.Homop.Treapta 2) DIPA-13
30 P3 LED 6 Vacqerr (Eroare) DIPA-14
31 P3 LED 7 Vsensib (Sensibilizare Dist. Treapta 1) DIPA-15
32 P3 LED 8 Vblochomotr1 (Blocaj Homop.Treapta 1) DIPA-16
Se observa faptul ca intregistrarea contine 16 binare fizice (care corespund la primele 16 intrari numerice ale
DIPA-100 si notate ca fiind de tip “Fizica”) si 16 sintetizate (care corespund primelor 16 intrari sintetizate intern
de catre DIPA si notate DIPA-1 .. DIPA-16).
Sunt trecute in coloanele corespunzatoate clemele intre care se aplica semnalele binare (pentru semnalale fizice)
respectiv led-urile pe care este accesibila in timp real starea semnalelor binare sintetizate.
Cele 8 marimi analogice, UR, US, UT, UH, IR, IS, IT, IH si sunt memorate de perturbograf prin formele de unda
propriuzise, cu cate 20 puncte / perioada si cu o precizie de 14 biti (formatul standard al perturbografului CDR).
DIPA 100 V1.1
4. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE
DIPA 100, prin intermediul interfetei MMI, asigura doua functii distincte:
- functia de afisare marimi din proces
- functia de parametrizare echipament.
4.1 Meniul afisare marimi de proces

4.1 1 Semnificatia tastaturii pentru meniul de afisare
In scopul afisarii marimilor analogice a starilor logice, butoanele tastaturii au urmatoarea semnificatie:
1 - SAGEATA STINGA pentru selectarea marimii analogice de pe primul rand al afisorului LCD.
3 - SAGEATA DREAPTA pentru selectarea marimii analogice de pe primul rand al afisorului LCD.
4 - SAGEATA STINGA pentru selectarea marimii analogice de pe al doilea rand al afisorului LCD.
6 - SAGEATA DREAPTA pentru selectarea marimii analogice de pe al doilea rand al afisorului LCD.
2 -Afisare ora/data de pe panoul frontal .
5- Trimiterea meniului de parametrizare pe seriala spre PC, in format text, impreuna cu valorile de moment ;
8- Alegerea unuia din seturile de parametri in vederea vizualizarii sau modificarii valorilor de reglaj;
0 - Vizualizare inregistrari marimi la defect (maxim 8 inregistrari).
* - ESCAPE - Revenirea pe nivelul superior in cadrul meniului de parametrizare, iesire din functia de locator
de defecte etc.
# - trecere in meniul de parametrizare.
+ 0 + # - RESET panou frontal.
La intrarea in modul “vizualizare inregistrari” apar informatii referitoare la ultimele 8 defecte in format:
Intr-un sistem trifazat pot apare patru tipuri principale de defect:

Data/ora Tip defect
Valori la defect
1) trifazat: R-S-T R-S-T-N

2) bifazat la pamant: R-S-N S-T-N T-R-N
3) bifazat izolat de pamant: R-S S-T T-R
4)monofazat: R-N S-N T-N.
Echipamentul memoreaza valorile marimilor de la ultimele 8 defecte care au avut loc.

La valori de defect apar valorile tensiunilor, curentilor, impedantelor precum si distanta pana la locul de defect.
4.1.2 Afisare marimi analogice pe afisorul LCD
Afisajul LCD permite afisarea la dorinta, simultan a 2 marimi analogice, fiecare fiind aleasa dintr-un set total de
marimi disponibile.
In continuare se da lista marimilor analogice disponibile pentru vizualizare pe afisorul cu cristale lichide:
U(R0), U(S0), U(T0), U(H0), U(RS), U(ST), U(TR),
I(R), I(S), I(T), I(H),
R(R0), R(S0), R(T0), R(H0), R(RS), R(ST), R(TR),
X(R0), X(S0), X(T0), X(H0), X(RS), X(ST), X(TR),
f_lin, f_bar, delta_, delta_U
unde: delta_, delta_U sunt unghiul dintre tensiunea de masura si cea de verificare sincronism iar delta_U este
diferenta intre modulul acelorasi doua tensiuni, f_lin si f_bar reprezinta frecventelor celor doua sisteme.
Celelalte marimi nu mai sunt explicitate, semnificatia lor fiind evidenta.
Selectarea unei marimi analogice se face in modul specificat in capitolul anterior.
DIPA 100 V1.1
4.1.3 Afisare marimi binare pe LED-uri
In scopul determinarii operative a starii echipamentului de protectie, un numar de 12 LED-uri sunt disponibile.
Datorita faptului ca in practica exista un numar mai mare de variabile binare a caror stare poate fi vizualizata, in
DIPA-100 s-a implementat un sistem de vizualizare a marimilor binare pe 27 pagini de cate 8 LED-uri.
Semnificatia led-urilor pentru fiecare pagina este data mai jos.
Pagina 1 Pagina 2 Pagina 3
Leduri: 1 VDECL_R Vdem_R F3
Leduri: 2 VDECL_S Vdem_S VANCL_5
Leduri: 3 VDECL_T Vdem_T Vemerg
Leduri: 4 VDECL_35 Vdem_H Vdecl_homop1
Leduri: 5 VANCL_5 Vdem_dir Vdecl_homop2
Leduri: 6 VDECL_DRRI Vdecl_dipa Vacqerr
Leduri: 7 Fcdr F1 Vsensib
Leduri: 8 In functie F2 Vblochomotr1
Prima pagina de 8 led-uri este o copie a iesirilor numerice de comanda intreruptoare:
 VDECL_R : Declansare faza R;
 VDECL_S : Declansare faza S;
 VDECL_T : Declansare faza T;
 VDECL_35 : Declansare trifazata;
 VANCL_5 : Anclansare trifazata;
 VDECL_DRRI: Declansare DRRI;
 Fcdr: inregistrare CDR disponibila;
Al doua si a treia pagina de leduri este o copie a celor 16 iesiri numerice de semnalizare:
 Vdem_R : Demaraj protectie de distanta pe faza R;
 Vdem_S : Demaraj protectie de distanta pe faza S;
 Vdem_T : Demaraj protectie de distanta pe faza T;
 Vdem_H : Demaraj protectie de distanta pe faza H;
 Vdem_dir : Demaraj directionat protectie de distanta;
 Vdecl_dipa : Declansare prin protectia de distanta;
 F1 : Declansare protectie distanta in treapta 1;
 VANCL_5 : Anclansare trifazata (semnalizare);
 Vemerg : Trecere pe protectie de rezerva (emergency) DIPA-MAX;
 Vdecl_homop1 : Declansare protectie homopolara directionata (DIPA-PhDIR) in treapta 1;
 Vdecl_homop2 : Declansare protectie homopolara directionata (DIPA-PhDIR) in treapta 2;
 Vacqerr : Detectare eroare achizitie;
 Vsensib : Comanda din RAR de sensibilizare a protectiei de distanta;
 Vblochomotr1 : Comanda din RAR de blocare a treptei 1 a protectiei homopolare
directionate (DIPA-PhDIR).
DIPA 100 V1.1
Leduri: 1 Vcbon Vdem_Re Vdecle
Leduri: 2 Vcboff Vdem_Se Vclearsig
Leduri: 3 Vcbvalid Vdem_Te Vsetparam1
Leduri: 4 Vmanclose Vdem_He Vsetparam2
Leduri: 5 VRAR_Me F1e Vemerge
Leduri: 6 VRAR_Te Vdecl_diste Vsincroe
Leduri: 7 VRAR_M_Te Vdecl_homop1e Vteleprot
Leduri: 8 VenRARe Vdecl_homop2e Vdrrie
 Vcbon - variabila booleana interna, copie a starii primei intrari numerice, care culege pozitia
inchis a intreruptorului de pe linia de inalta tensiune;
 Vcboff - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 2, care culege pozitia
deschis a intreruptorului de pe linia de inalta tensiune;
 Vcbvalid - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 3, care culege
informatia de presiune MOP scazuta;
 Vmanclose - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 4, care culege
informatia de comanda manuala a inchiderii intreruptorului;
 VRAR_Me - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 5, care culege
informatia de comandare din exterior a modului RAR-MONO;
 VRAR_Te - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 6, care culege
informatia de comandare din exterior a modului RAR-TRI;
 VRAR_M_Te - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 7, care culege
informatia de comandare din exterior a modului RAR-MONO+TRI;
 VenRARe - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 8, care culege
informatia de comandare din exterior a validarii RAR;
 Vdem_Re - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 9, care culege
informatia de demaraj faza R provenita din exterior de la protectia de distanta, externa;
informatia este necesara pentru ca RAR sa tina cont si de protectia de distanta suplimentara;
 Vdem_Se - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 10, care culege
informatia de demaraj faza S provenita din exterior de la protectia de distanta externa;
 Vdem_Te - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 11, care culege
informatia de demaraj faza T provenita din exterior de la o protectie de distanta externa;
 Vdem_He - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 12, care culege
informatia de demaraj faza H provenita din exterior de la protectia de distanta externa;
 F1e - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 13, care culege informatia
de cerere de declansare in treapta 1, provenita din exterior de la protectia de distanta
externa; informatia este necesara pentru ca RAR sa functioneze in modul specific detectarii
unui defect in treapa 1;
 Vdecl_diste - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 14, care culege
informatia de cerere de declansare, provenita din exterior de la protectia de distanta
independenta;
 Vdecl_homop1e - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 15, care
culege informatia de cerere de declansare, provenita din exterior de la protectia homopolara
directionata trepta 1, externa;
 Vdecl_homop2e - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 16, care
culege informatia de cerere de declansare, provenita din exterior de la protectia homopolara
directionata trepta 2, externa;
 Vdecle - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 17, care culege
informatia de comanda declansare cu blocare RAR, provenita din exterior;
 Vclearsig - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 18, care culege
informatia de anulare din exterior a semnalizarilor (de tip stegulet);
DIPA 100 V1.1
 Vsetparam1 - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 19, care culege
informatia de trecere pe setul de parametri nr. 1;
 Vsetparam2 - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 20, care culege
informatia de trecere pe setul de parametri nr. 2;
 Vemerge - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 21, care culege
informatia externa de ardere sigurante pe circuitele de tensiune;
 Vsincroe - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 22, care culege
informatia externa de existenta a conditiilor de sincronism;
 Vteleprot - variabila booleana interna, copie a starii intrarii numerice nr. 23, care culege
informatia externa de teleprotectie;
 Vdrrie – variabila booleana interna, copie a intrarii numerice nr. 24 care culege informatia
externa de comanda a declansarii DIPA in urma temporizarii si a verificarii sau nu a
demarajului propriu (in functia DRRI)

Leduri: 1 VImax[RO] V1[RO] V2[RO]
Leduri: 2 VImax[SO] V1[SO] V2[SO]
Leduri: 3 VImax[TO] V1[TO] V2[TO]
Leduri: 4 VImax[HO] V1[HO] V2[HO]
Leduri: 5 VUmin_mem[RO] V1[RS] V2[RS]
Leduri: 6 VUmin_mem[SO] V1[ST] V2[ST]
Leduri: 7 VUmin_mem[TO] V1[TR] V2[TR]
Leduri: 8 VUmax[HO] ------------ V2[HO]
 Vimax - variabila booleana interna ce marcheaza depasirea valorii curentului peste pragul de
la care incepe sa intre in functiune monitorizarea valorii impedantelor in cadrul sectiunii PD;
 VUmin_mem - variabila booleana interna ce marcheaza coborarea sub valoarea tensiunii
pentru care intra in functiune modul de lucru cu tensiuni memorate;
 Vumax - variabila booleana interna ce marcheaza depasirea valorii tensiunii homopolare
peste pragul de la care incepe sa intre in functiune protectia homopolara directionata PhDIR;
 V1 - variabila booleana interna ce marcheaza intrarea in tr1 a protectiei de distanta;
 V2 - variabila booleana interna ce marcheaza intrarea in tr2 a protectiei de distanta;
Variabilele V1, V2 sunt setate in conditiile in care impedanta se afla in zona specifica treptei 1, respectiv 2 in planul
impedantelor si sunt totodata satisfacute si conditiile suplimentare (directie, lipsa blocaj pendulatii).

Leduri: 1 V3[RO] V4[RO] V5[RO]
Leduri: 2 V3[SO] V4[SO] V5[SO]
Leduri: 3 V3[TO] V4[TO] V5[TO]
Leduri: 4 V3[HO] V4[HO] VImax[HO]
Leduri: 5 V3[RS] V4[RS] V5[RS]
Leduri: 6 V3[ST] V4[ST] V5[ST]
Leduri: 7 V3[TR] V4[TR] V5[TR]
Leduri: 8 V3[HO]
 V3 - variabila booleana interna ce marcheaza intrarea in treapta 3 a protectiei de distanta;
Variabilele V3, V4, V5 sunt setate in conditiile in care impedanta se afla in zona specifica treptei 3, 4 respectiv 5 in
planul impedantelor si sunt totodata satisfacute si conditiile suplimentare (directie, lipsa blocaj pendulatii).
DIPA 100 V1.1
Leduri: 1 Vact5[RO] Vact4[RO] Ftimp_p[RO]
Leduri: 2 Vact5[SO] Vact4[SO] Ftimp_p[SO]
Leduri: 3 Vact5[TO] Vact4[TO] Ftimp_p[TO]
Leduri: 4 Vdecl_crthomo1 Vact4[HO] Ftimp_p[HO]
Leduri: 5 Vact5[RS] Vact4[RS] Ftimp_p[RS]
Leduri: 6 Vact5[ST] Vact4[ST] Ftimp_p[ST]
Leduri: 7 Vact5[TR] Vact4[TR] Ftimp_p[TR]
Leduri: 8 Vdecl_crthomo2 ------------ ------------
 Vact5 - variabila booleana interna care marcheaza intrarea in zona de verificare conditii
pendulatii din planul impedantelor.
 Vact4 - variabila booleana interna care marcheaza intrarea in zona de demaraj din planul
impedantelor (suprafata aferenta treptei 5); variabila nu este conditionata de nici o alta
restrictie suplimentara.
 Vdecl_crthomo1-variabila booleana interna ce semnifica declansarea protectiei
homopolare treapta 1
 Vdecl_crthomo2-variabila booleana interna ce semnifica declansarea protectiei
homopolare treapta 2
 Ftimp_p - variabila booleana interna care marcheaza intrarea in zona data de diferenta intre
suprafata de intrare in verificare conditii pendulatii si suprafata de
demaraj: SFtimp_p = SVact5 - SVact4. Vdecl_crthomo1-variabila booleana interna ce semnifica
declansarea protectiei

Leduri: 1 Dirf[RO] Dirs[RO] VDO1
Leduri: 2 Dirf[SO] Dirs[SO] VDO2
Leduri: 3 Dirf[TO] Dirs[TO] VDO3
Leduri: 4 Dirf[HO] Dirs[HO] VDO5
Leduri: 5 Dirf[RS] Dirs[RS] VD1
Leduri: 6 Dirf[ST] Dirs[ST] VD2
Leduri: 7 Dirf[TR] Dirs[TR] VD3
Leduri: 8 ------------ ------------ VD5
 Dirf[R0], Dirf[S0], Dirf[T0], Dirf[RS], Dirf[ST], Dirf[TR] - variabile booleene interne care
marcheaza detectarea directiei fata pentru fiecare din elementele de masura ale protectiei de
distanta (R0, S0, T0, RS, ST, TR) - DIPA-PD;
 Dirf[H0] - variabila booleana interna care marcheaza detectarea directiei fata pentru protectia
homopolara directionata DIPA-PhDIR;
 Dirs[R0], Dirs[S0], Dirs[T0], Dirs[RS], Dirs[ST], Dirs[TR] - variabile booleene interne care
marcheaza detectarea directiei spate pentru fiecare din elementele de masura ale protectiei
de distanta (R0, S0, T0, RS, ST, TR) - DIPA-PD;
 Dirs[H0] - variabila booleana interna care marcheaza detectarea directiei spate pentru
protectia homopolara directionata DIPA-PhDIR;
 VD01, VD02, VD03, VD05 - variabile booleene interne care desemneaza demaraj in treapta
1, 2, 3 respectiv 5 pentru defecte cu pamantul;
 VD1, VD2, VD3, VD5 - variabile booleene interne care desemneaza demaraj in treapta 1, 2,
3 respectiv 5 pentru defecte fara pamant;
DIPA 100 V1.1
Leduri: 1 F1 EnDIPA Vbloc_p[RO]
Leduri: 2 F2 EnDist Vbloc_p[SO]
Leduri: 3 F3 ExtDist Vbloc_p[TO]
Leduri: 4 F4 EnHomoDir Vdecl_maxcrt1
Leduri: 5 F5 ExtHomoDir Vbloc_p[RS]
Leduri: 6 ------ EnMaxCrt Vbloc_p[ST]
Leduri: 7 FDEPHO1 EnSOTF Vbloc_p[TR]
Leduri: 8 FDEPHO2 EnRAR Vdecl_maxcrt2
 F1 - declansare prin protectia de distanta in treapta 1
 FDEPHO1 - declansare prin protectia homopolara directionata treapta 1
 FDEPHO2 - declansare prin protectia homopolara directionata treapta 2
 EnDIPA - validare generala a tuturor protectiilor incluse in DIPA
 EnDist - validare a protectiei de distanta interne DIPA
 ExtDist - validare a protectiei de distanta externe
 EnHomoDir – validare intern protectie homopolara directionata
 ExtHomoDir – validare extern protectie homopolara directionata
 EnMaxCrt - validare a protectiei maximale nedirectionate de curent in situatia in care se ard
sigurantele pe grupul de masura tensiuni (Emergency)
 EnSOTF - validare a protectiei la conectarea pe defect (Switch-On-To-Fault)
 EnRAR - validare RAR intern DIPA
 Vbloc_p[R0], Vbloc_p[S0], Vbloc_p[T0] - blocaj la pendulatii pe fazele R, S, T
 Vbloc_p[RS], Vbloc_p[ST], Vbloc_p[TT] - blocaj la pendulatii pe fazele RS, ST,TR
 Vdecl_maxcrt1-declansare protectie maximala curent treapta 1
 Vdecl_maxcrt2-declansare protectie maximala curent treapta 2
Pagina 22 Pagina 23 Grupul 24
DIPA 100 V1.1
Leduri: 1 Vat1 //Ir+Is+It=Iho Vdecl_Rm VDECL_R
Leduri: 2 Vat3 Vdecl_Sm VDECL_S
//Urs+Ust+Utr=0
Leduri: 3 Vat4u //Ur-Us=Urs Vdecl_Tm VDECL_T
Leduri: 4 -------------------- Vdecl_trim VDECL_35
Leduri: 5 Vat5 // sig. mono Vdecl_crt VANCL_5
Leduri: 6 Vat6 // sig. tri Vrartr Sensibilizare protectie
Leduri: 7 Vat7 // sig. trib Vrarmono Declansare SOTF
Leduri: 8 Vat8 // faze inv. Frar Conditii de
sensibilizare
 Vat1 - Verificare integritate achizitie marimi analogice prin controlul indeplinirii conditiei pe
curenti: IR+IS+IT=IH ; led-ul se aprinde in caz de nerespectare a conditiei
 Vat3 - Verificare integritate achizitie marimi analogice prin controlul indeplinirii conditiei pe
tensiuni: URS+UST+UTR=0 ; led-ul se aprinde in caz de nerespectare a conditiei
 Vat4u - Verificare integritate achizitie marimi analogice prin controlul indeplinirii conditiilor pe
tensiuni: UR-US=URS ; US-UT=UST ; UT-UR=UTR ; led-ul se aprinde in caz de nerespectare a
conditiilor
 Vat5 - detectare ardere sigurante monofazate circuite de tensiune
 Vat6 - detectare ardere sigurante trifazate circuite de tensiune
 Vat7 - detectare ardere sigurante trifazate cu verificarea tensiunii de bara
 Vat8 - detectare conectare defectuoasa a circuitelor de tensiune (faze inversate)
 Vdecl_Rm - defect (declansare) pe faza R memorat inainte si in timpul pauzei de RAR
 Vdecl_Sm - defect (declansare) pe faza S memorat inainte si in timpul pauzei de RAR
 Vdecl_Tm - defect (declansare) pe faza T memorat inainte si in timpul pauzei de RAR
 Vdecl_trim - defect (declansare) trifazat memorat inainte si in timpul pauzei de RAR ;
 Vdecl_crt - declansare trifazata prin maximala 1 sau 2
 Vrartr - declansare trifazata inainte de pauza de RAR
 Vrar_mono - declansare monofazata inainte de pauza de RAR
 Frar - functionare RAR
 VDECL_R - impuls de declansare intreruptor pe faza R (copie a comenzii date pe releul de
declansare corespunzator fazei R - DO1, releul 1)
 VDECL_S - impuls de declansare intreruptor pe faza S (copie a comenzii date pe releul de
declansare corespunzator fazei S - DO1, releul 2)
 VDECL_T - impuls de declansare intreruptor pe faza T (copie a comenzii date pe releul de
declansare corespunzator fazei T - DO1, releul 3)
 VDECL_35 - impuls de declansare trifazata intreruptor (copie a comenzii date pe releul de
declansare corespunzator declansarii trifazate - DO1, releul 4)
 VANCL_35 - impuls de anclansare trifazata intreruptor (copie a comenzii date pe releul de
anclansare corespunzator anclansarii trifazate - DO1, releul 5) ;
DIPA 100 V1.1

Leduri: 1 Vumin FDEPCRT1[RO] Receptie seriala
Leduri: 2 Vumax FDEPCRT1[SO] Emisie seriala
Leduri: 3 Vdu FDEPCRT1[TO] ------------
Leduri: 4 Vdfi FDEPCRT1[HO] ------------
Leduri: 5 Vdf FDEPCRT2[RO] ------------
Leduri: 6 Vsincro FDEPCRT2[SO] ------------
Leduri: 7 Vemerg // AS FDEPCRT2[TO] ------------
Leduri: 8 Vacqerror FDEPCRT2[HO] ------------
 Vumin - coborare sub tensiunea minima programata pentru lipsa tensiune la anclansare
RAR cu verificarea conditiilor de sincronism
 Vumax - depasirea tensiunii minime programata pentru detectarea prezentei tensiunii
anclansare RAR cu verificarea conditiilor de sincronism
 Vdu - indeplinirea conditiei U < UMAX la anclansarea RAR cu verificarea conditiilor de
sincronism
 Vdfi - indeplinirea conditiei  < MAX la anclansarea RAR cu verificarea conditiilor de
sincronism
 Vdf - indeplinirea conditiei f < fMAX la anclansarea RAR cu verificarea conditiilor de
sincronism
 Vsincro - indeplinirea conditiilor de sincronism la anclansarea RAR cu verificarea conditiilor
de sincronism
 Vemerg - trecerea pe protectiile de rezerva, nedirectionate (situatie de tip Emergency, cand
se detecteaza ardere sigurante de tensiune)
 Vacqerror - eroare la achizitie date, se aprinde daca cel putin una din conditiile Vat1-Vat8
(pagina 8, grupul 1) este detectata
 FDEPCRT1[R0], FDEPCRT1[S0], FDEPCRT1[T0] - declansare protectie de curent
maximala nedirectionata (Emergency) in treapta 1, pe fazele R, S, T, H
 FDEPCRT2[R0], FDEPCRT2[S0], FDEPCRT2[T0] - declansare protectie de curent
maximala nedirectionata (Emergency) in treapta 2, pe fazele R, S, T, H
DIPA 100 V1.1
4.2 Meniul de parametrizare
Meniul de parametrizare a echipamentului DIPA 100 este descris in continuare.
Interfata om-masina MMI este realizata prin intermediul unui afisor cu cristale lichide LCD si cu tastatura cu 12
taste. Interfa]a este gandita unitar, avand aceiasi functionare de principiu pentru intreaga familie de echipamente de
protectie TELECOMM: DIPA 100, EPAM, FREDY, etc. In acest sens, parametrizarea echipamentului DIPA 100 se
prezinta in continuare in doua sectiuni: prima, in care se descrie modul general de parametrizare, a doua in care este
prezentat continutul concret al meniului pentru echipamentului DIPA 100.
4.2.1 Consideratii generale de utilizare a meniului arborescent
4.2.1.1 Componentele interfetei om-masina

Pentru navigarea pe ramurile meniului se utilizeaza urmatoarele componente:
 Afisorul LCD, de tip alfanumeric, cu 2 randuri de cate 16 caractere.
 Tastatura, cu urmatoarea semnificatie a tastelor multifunctionale :
# ENTER
* ESCAPE
1 <- SAGEATA STINGA NIVEL 1
3 -> SAGEATA DREAPTA NIVEL 1
4 <- SAGEATA STINGA NIVEL 2
6 -> SAGEATA DREAPTA NIVEL 2
2 AFISARE DATA/ORA DIN CEASUL INTERN AL ECHIPAMENTULUI
5 TRIMITE SETUL DE PARAMETRI PE PORTUL SERIAL DE PARAMETRIZARE

(CONFORM ALEGERII SETULUI CU TASTA 8);
8 MODIFICAREA SETULUI DE PARAMETRI CE SE DORESTE A FI
MODIFICAT SAU VIZUALIZAT
0 VIZUALIZAREA INFORMATIILOR REFERITOARE LA ULTIMELE 8
DEFECTE (FAZA PE CARE A AVUT LOC DEFECTUL,MARIMI LA DEFECT)
ATENTIE!
 Setul de parametri cu care protectia lucreaza efectiv se stabileste aplicand sau nu un semnal binar
pe intrarea numerica Set Parametri – DI1:24-26 (in lipsa semnalului binar protectia lucreaza cu
Setul 1 de parametri, iar la aplicarea semnalului protectia lucreaza cu Setul 2) ;
 Prin apasarea tastei « 8 » se comuta cele 2 seturi de parametrii numai in sensul modificarii sau
vizualizarii unuia dintre seturi.
Prin apasarea tastei ‘5’ panoul frontal trimite atat meniul cat si parametrii actuali, asa cum sunt setati anterior, intr-
un format ASCII (text pur). Transmisia se face prin intermediul serialei de parametrizare (aflata pe panoul frontal)
iar continutul acesteia se poate capta cu un program care stie sa trimita in final acest text pe disc, sub forma unui
fisier text. Se poate folosi in acest scop programul TERMINAL, din Windows. Facilitatea este optionala.
DIPA 100 V1.1
4.2.1.1 Sistemul de navigare in meniuri

Sistemul de meniuri utilizat pentru parametrizare este organizat intr-o structura arborescenta . Un element de meniu
poate contine atat elemente de tip submeniu, cat si elemente direct parametrizabile. Parcurgerea orizontala a
meniului se face folosind tastele sageti 4 si 6, avansarea pe un nivel inferior se face cu tasta ENTER(#), iar revenirea
pe elementul de tip parinte (submeniul) din orice pozi]ie a nivelului curent cu tasta ESCAPE(*).
Exemplul de mai jos contine elemente de tip submeniu si parametrii:
E1 E2 E3 E4
E21 E31
E311 E312
- E1,E2,E3,E4,E31 submeniuri
- E21,E311,E312 parametrii
Echipamentul este protejat de un sistem ierarhizat de parole care permite, functie de nivelul de acces:
 vizualizare - nivel utilizator A
 vizualizare si parametrizare - nivel utilizator B
 vizualizare si parametrizare - nivel supervizor
Introduceti parola !
Parola eronata
Introduceti parola !
******
Din starea A, pentru a intra in parametrizare se tasteaza ENTER(#) si operatorului i se afiseaza mesajul:
Functie de tipul de parola introdus, operatorul va intra pe nivelul de acces corespunzator sau,
daca parola este eronata, i se va interzice accesul.
Tastarea lui ENTER pe obiectul E4 este fara efect, pe obiectele E2,E3,E31 avanseaza pe nivelul corespunzator, iar
pe obiectele E21,E311,E312 introduce o rutina de parametrizare; functie de tipul parametrului: intreg, fractional,
logic, exista rutine specifice care asigura introducerea acestora. Daca nivelul de acces este utilizator A nu se asigura
si introducerea parametrului.
Tastarea lui ESC pe elementele E312,E311 aduce meniul pe pozitia E31. Retastarea lui ESCAPE aduce meniul pe
pozitia E3 si apoi pe pozi]ia E1. Elementul E1 este si element de tip EXIT. ENTER pe acest element declanseaza o
procedura parolata de salvare a parametrilor in memoria EEPROM a echipamentului (in situatia in care operatorul
este pe unul din nivelurile utilizator B sau supervizor ).
S a lv a ti p a r a m e tr ii ? # I n tr o d u c e ti p a r o la
******
* M A SU R A 1
M A SU R A 2
Deplasarea orizontala in meniu se face cu tastele 4,6 .
Pe prima linie a LCD este afisat elementul parinte, iar pe linia 2 elementul curent de pe nivelul asociat.
DIPA 100 V1.1
4.2.1.1 Descriere rutine de introducere parametri

Se tasteaza ENTER pe parametrul care se doreste a fi modificat. Acesta trece pe randul 1 al LCD si afisat impreuna
cu unitatea de masura .
Pe randul al doilea al LCD este afisat valoarea acestuia. O noua tastare a lui ENTER readuce operatorul in meniu
lasand parametru nemodificat.
Functie de tipul parametrului operatia de introducere a parametrilor are particularitati care vor fi descrise in
continuare:
 Introducere parametrii logici

4, 6
E 311 E 311
D A 4, 6 N U
EN TER
EN TER ESC
ESC
E 311 E 311
V a l. c r t. V a l. in it.
 Introducere parametrii intregi

Domeniul: 0..65535
Se introduce parametrul. Pe durata introducerii tasta * devine punct zecimal. Cifrele introduse dupa punct se
trunchiaza. La terminarea introducerii operatorul este invitat sa valideze introducerea (ENTER), sau sa revina la
vechiul parametru (ESCAPE).
E 31
E 311 (1 0 0 3 0 )
E n ter
E 311 In tro d u c e re E 311

10030 num ar 517
ESC E n te r
E 31 E 31
E 311 (1 0 0 3 0 ) E 311 (5 1 7 )
Daca parametrul introdus este mai mare decat valoarea maxima 65535 a domeniului, valoarea pe care o va lua
acesta va fi de 65535.
 Introducere parametrii fractionari
Domeniul: 0..655,35
Similar cu punctul anterior.
 Introducerea parametrilor dintr-un set prestabilit
Pozitionarea pe element se face folosind tastele sageti, iar selectia acestuia se face cu ENTER.
DIPA 100 V1.1
4.2.2 Descrierea meniului de parametrizare DIPA-100

Urmatoarele reguli au fost respectate in prezentarea meniului:
a) parametrii de pe acelasi nivel sunt reprezentate cu acelasi grad de indentare in text (aceeasi adancime, pe
orizontala, fata de inceputul randului); parametrii de pe acelasi nivel se obtin pe front-panel prin apasarea
sagetilor stanga-dreapta;
b) parametrii care pot fi nu numai afisati ca noduri in meniul de parametrizare ci pot fi si modificati apar in
prezentarea de mai jos cu caractere italice (scris inclinat);
c) pentru parametrii modificabili este trecut in dreapta parametrului domeniul de reglaj si pasul de reglaj, daca
este marime numerica sau setul de posibilitati, daca este de tip set;
d) Textele ce apar pe ecranul cu cristale lichide al protectiei sunt aceleasi cu textele de mai jos.
e) Meniul prezentat mai jos este regasit in mod identic si in cadrul utilizarii utilitarului de parametrizare prin
intermediul unui PC local, ParaDis-PARAM :
Date gener.
U nominal [V], [0.01  650.00] V, reglabil in pasi de 0.01 V
I nominal [A], [0.01  650.00] A, reglabil in pasi de 0.01 A
Lungime linie [km] [0.01  650.00] km, reglabil in pasi de 0.01 km
Caract. Linie
X lin.dir. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R lin.dir. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
X lin.hom. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R lin.hom. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
X lin.inv. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R lin.inv. [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Caract. Sistem A
Caract. Sistem B
Prot. Distanta
Validare_intern , { DA , NU }
Validare_extern , { DA , NU }
Ilinie defect.[%In], [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Ihomo defect. [%In], [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
Umemo dir. [%Un], [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
Caract. trepte
Treapta 1
DIPA 100 V1.1
Treapta 1B
X1B [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R1B [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
R1Bp [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
Treapta 2
Treapta 3

Panta MF , tg() = [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01
Panta MFp , tg(P) = [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01

Pendulatii
delta R [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 
delta T [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
T blocaj [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
T=0 la rev. Pend., {DA, NU}
DIPA 100 V1.1
Prot. homopolara
Uhomo defect [%Un} , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
Treapta 1
Caracteristica,
Treapta 2
Caracteristica,
Maximala curent
Maximala linie
Treapta 1
Caracteristica ,
Treapta 2
Caracteristica ,
DIPA 100 V1.1
Maximala homop.
Treapta 1
Caracteristica ,
Treapta 2
Caracteristica ,
Reancl.aut.rapida
Bloc.pt.def. >tr2 , { DA , NU }
Bloc. tri IO def , { DA , NU }
Conect.pe defect
Test demaraj , { DA , NU }
Test intreruptor , { DA , NU }
Numai con. man. , { DA , NU }
I decl [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
T decl [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
T activ [ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Test U<, I< , { DA , NU }
I decon [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
U decon [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
T test dec.[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Cond. sincronism
DIPA 100 V1.1
Ardere sigurante
U revenire [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
AS Mono&bifaz.
I homo [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
AS Trifazata
U lipsa tens [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
I prag sus [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
I prag jos [%In] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x IN
AS Trifaz. bara
U prez linie [%Un] , [1  65000], reglabil in pasi de 1% x UN
DRRI
T decl.DRRI[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Validare demaraj , { DA , NU }
T decl.DIPA[ms] , [1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Teleprotectie
Validare DECL TP : { DA , NU }
Validare emis TP : { DA , NU }
Validare sens Rx : { DA , NU }
Validare ecou SW : { DA , NU }
Validare ecou Um : { DA , NU }
Tint.emisie [ms] =[1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Tpuls emisie[ms] =[1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Tint val.ec [ms] =[1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Tpuls val.ec[ms] =[1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Tint val.dcl[ms] =[1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Tpuls val.dcl[ms] =[1  65000], reglabil in pasi de 1 milisec
Unde :
Validare DECL TP - validare declansare prin teleprotectie(En_DECL din schema) ;
Validare emisie TP - validare emisie impuls prin teleprotectie ;
Validare sens Rx - validare sensibilizare Rx (En_SENSIB din schema) ;
Validare ecou SW - validare transmitere in ecou a impulsului receptionat la indeplinirea
conditiei de intrerupator deschis ;
Validare ecou Umin - validare transmitere in ecou a impulsului receptionat la indeplinirea
conditiei de tensiune scazuta ;
Tint. emisie - intirzierea impulsului de emisie ;
Tpuls emisie - durata impulsului de emisie ;
Tint val. ecou - intirziere impulsului de validare ecou ;
Tpuls val. ecou - durata impulsului de validare ecou ;
Tint. val. dcl. - intirziere impulsului de declansare ;
Tpuls val. dcl. - durata impulsului de declansare ;
Observatii meniu Teleprotectie:

Durata impulsului de declansare este data de valoarea cea mai mare dintre durata impulsului
receptionat si Tpuls val. dcl. cu conditia ca demarajul sa fie prezent pe tot acest interval.
Parametrul Validare emisie TP nu e folosit, daca nu se doreste emisia impulsului nu se conecteaza
comanda respectiva.
DIPA 100 V1.1
4.3 Exemplu de parametrizare de la tastatura echipamentului
1. Daca se doreste modificarea valorii parametrului R2 de la protectia de distanta se procedeaza astfel:
 Se apasa tasta # pentru a se cere intrarea in meniul de parametrizare; in urma acestei comenzi
programul asteapta introducerea parolei, care se va introduce prin 3 cifre, urmate de #.
 Se navigheaza pe orizontala (tastele 1 pentru stanga si 3 pentru dreapta) pana se obtine pozitionarea pe
nodul cu textul atasat “Prot. Distanta”:
Date_generale - (3)  Prag_protectii - (3)  Prot_distanta
 Se intra in adancime prin apasarea tastei #”
Prot_distanta - (#)  Validare_intern
 In urma acesei comenzi s-a intrat pe urmatorul nivel, unde pe orizontala se afla mai multe noduri
specifice protectiei de distanta, primul nod avand asociat textul “Validare intern”. Prin analiza
meniului de mai sus, se poate vedea ca accesul la variabila care ne intereseaza necesita ajungerea mai
intai pe nodul “Caract.trepte”, lucru care se obtine astfel:
Validare_intern - (3)  Validare_extern - (3)  Caract.trepte
 Se intra apoi in adancime (navigare pe verticala) prin apasarea tastei #, care ne va pozitiona pe primul
nod, cu denumirea “Treapta 1”:
Caract.trepte - (#)  Treapta 1
 Pentru a ajunge la marimea de interes (R2) mai trebuie sa navigam pe orizontala folosind tasta 3, pana
se ajunge pe nodul dat de textul “Treapta 2”.
Treapta 1 - (3)  Treapta 1B - (3)  Treapta 2
 Se intra din nou in adinacime:
Treapta 2 - (#)  X2[ohm]
si se navigheaza apoi pe orizontala pana se ajunge la variabila noastra:
X2[ohm] - (3)  R2[ohm]
 Odata pozitionati pe variabila de interes, care in acest caz este de tip float, se procedeaza asa cu s-a
descris mai sus (cap. 4.2.1.1 Descriere rutine de introducere parametri)
Pentru claritate, se reia intreaga operatiune de parametrizare a variabilei R2
(#)  [Parola] -
(#)  Date_generale - (3)  Prag_protectii - (3)  Prot_distanta -
(#)  Validare_intern - (3)  Validare_extern - (3)  Caract.trepte -
(#)  Treapta 1- (3)  Treapta 1B - (3)  Treapta 2 -
(#)  X2[ohm] - (3)  R2[ohm]
(#)  [Valoare_curenta / Valoare noua]
(#)  R2[ohm]
Daca valoarea noua nu se considera ca fiind corecta, se apasa tasta (*) pentru renuntare la noua valoare.
Acest lucru se executa in locul ultimului rand.
DIPA 100 V1.1
5. UTILITARE SOFTWARE
TELECOMM livreaza impreuna cu echipamentul, un pachet de programe destinate comunicarii, parametrizarii,
vizualizarii si analizei inregistrarilor de defect, gestionarii evenimentelor, toate ruland pe calculatoare compatibile
PC-AT.
Programele livrate sunt:
 ParaDiS-PARAM (PARAmetrizare echipamente DIgitale pentru Sisteme energetice) - program comunicatie

intre DIPA 100 si un calculator PC-AT care permite parametrizarea DIPA 100. Programul permite de
asemenea vizualizarea pe display a graficului caracteristicilor reglate pentru protectia de distanta precum si
listarea la imprimanta a acestuia, impreuna cu raportul complet al reglajelor
 ParaDiS-EVS program comunicatie intre DIPA 100 si un calculator PC-AT pentru extragerea jurnalului de
evenimente, sincronizare ceas etc – in cazul in care DIPA 100 nu este integrat in sisteme SCADA pe care sa
ruleze HELIOS D ;
 CDR_LINKW – program de comunicatie, parametrizare si extragerea inregistrarilor CDR din perturbograful

digital inclus in DIPA 100 ;
 FOCUSW - program de vizualizare, analiza si tiparire a inregistrarilor CDR.
Datorita necesitatii compatibilizarii DIPA 100 cu alte elemente ale sistemului integrat de teleprotectie-
teleconducere, TELECOMM livreaza hardware si software pentru integrarea completa a echipamentelor DIPA 100
in sisteme de conducere distribuita EMS SCADA.
Urmatoarele produse hardware / software sunt disponible in acest scop:

 HELIOS S, HELIOS D software TELECOMM pentru integrare in sisteme EMS SCADA.
DIPA 100 V1.1
7. CUPRINS
1. DOMENIU DE APLICARE
2. CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE
2.1 Functiile de baza ale protectiei digitale complexe DIPA 100
2.1.1 Protectie de distanta digitala - PD
2.1.2 Protectie Homopolara Directionata - PhDIR
2.1.3 Protectie maximala de rexerva - MAX
2.1.4 Protectie automata rapida - RAR
2.1.5 Interfata locala om-masina - MMI
2.1.6 SCADA
2.1.6.1 Interfata de supervizare cu sistemul de telecomnducere - SCAD.miniACE
2.1.6.2 Extensie osciloperturgrafie - SCADA.CDR
2.1.6.3 Extensie de comanda - SCADA.CD
2.2 DATE GENERALE DE ECHIPAMENT

2.2.1 Teste de compatibilitate electromagnetica
2.2.2 Circuite de intrare analogice
2.2.3 Intrari numerice
2.2.4 Iesiri de comanda - Heavy Duty
2.2.5 Iesiri de semnalizare
2.2.6 IESIRI DE COMANDA PENTRU TELECONDUCERE (OPTIONAL)
2.2.7 Interfata utilizator
2.2.8 INTERFETE DE INTEGRARE IN TELECONDUCERE
2.2.9 Alimentare echipament
2.2.10 Condutii climatice
3. PRINCIPII DE FUNCTIONARE
3.1 PD - Protectia de distanta
3.1.1 Functia de protectie de distanta
3.1.1.1 Consideratii de ordin general
3.1.1.2 Caracteristica treptelor de impedanta
3.1.1.2.1 Treptele 1, 2, 3
3.1.1.2.2 Treptele 4 si 5 - trepte de deconectare pe demaraj
3.1.2 Blocajul la pendulatii
3.1.3 Sensibilizarea protectiei la conectarea pe defect
3.1.4 Blocajul la arderea sigurantelor
3.1.4.1 Ardere mono&bifazat sigurante de tensiune
3.1.4.2 Ardere trifazata sigurante tensiune (fara test Ubara)
3.1.4.3 Ardere trifazata sigurante tensiune (cu test Ubara)
3.1.4.4 Validare generala ardere sigurante
3.2 Protectia Homopolara Directionata - PhDIR
3.3 Protectia Maximala de Rezerva - MAX
3.4 Functia de teleprotectie
3.5 Reanclansarea Automata Rapida - RAR
3.5.1 Ciclul de RAR
3.5.2 Verificarea conditiilor de sincronism
3.5.2.1 Conditii sincronism cu prezenta tensiunilor
3.5.2.2 Conectarea cu verificarea lipsei de tensiune pe linie/bara
3.5.2.3 Conectarea in conditii de control sincronism
3.6 Declansare de rezerva la refuz intreruptor
3.7 Stabilirea reglajelor - exemplu de calcul
3.8 Functii speciale si Integrare SCADA:
3.8.1 Extensia de teleconducere SCADA.miniACE
3.8.1.1 Consideratii generale
3.8.1.2 MiniACE
3.8.1.2.1 Intrari analogice (SCADA)
3.8.1.2.2 Intrari numerice (SCADA)
3.8.2.2 Iesiri numerice SCADA.CD
3.8.2.3 Extensia de teleconducere SCADA.CDR
DIPA 100 V1.1
4. INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE
4.1 Meniul afisare marimi de proces
4.1.1 Afisare marimi analogice pe afisorul LCD
4.1.2 Afisare marimi binare pe LED-uri
4.2 Meniul de parametrizare
4.3 Exemplu de parametrizare
5. UTILITARE SOFTWARE
6. BIBLIOGRAFIE
7. CUPRINS

DIPA101 Manual de Utiliz. - G - 25-08-2004

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIPA101 Manual de Utiliz. - G - 25-08-2004

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIPA 100 V1.

RELEU DIGITAL DE PROTECTIE

COMPLEXA PENTRU LINII DE 110 - 400 kV

DIPA-100 include urmatoarele functii independente de protectie a liniei electrice:

2. CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE

2.1 FUNCTIILE DE BAZA ALE PROTECTIEI DIGITALE COMPLEXE DIPA 100

2.1.1 Protectia digitala de distanta PD

2.1.2 Protectia homopolara directionata PhDIR.

2.1.3 Protectia maximala de rezerva MAX

2.1.4 Reanclansare automata rapida RAR

2.1.5 Interfata locala om-masina MMI permite :

2.1.6 Functii speciale si integrare in SCADA

2.1.6.1 Interfata de supervizare marimi binare / analogice si comunicatii cu sistemul de teleconducere

2.1.6.2 Extensie teleconducere - osciloperturbografie de linie SCADA.CDR

2.1.6.3 Extensie de comanda in instalatii prin SCADA ,SCADA.CD

2.2 DATE GENERALE DE ECHIPAMENT

2.2.1 TESTE DE COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICA

2.2.2 INTRARI ANALOGICE

2.2.3 INTRARI NUMERICE

2.2.4 IESIRI DE COMANDA - IESIRI DE FORTA (HEAVY DUTY)

2.2.5 IESIRI DE SEMNALIZARE

2.2.6 IESIRI DE COMANDA PENTRU TELECONDUCERE (optional)

2.2.7 INTERFATA LOCALA OM-MASINA (MMI)

2.2.8 INTERFETE DE INTEGRARE IN TELECONDUCERE

2.2.9 ALIMENTARE ECHIPAMENT

2.2.10 CONDITII CLIMATICE

Se prezinta in continuare principiile functiilor echipamentului DIPA 100.

3.1. Protectia de Distanta -PD.

3.1.1. Functia de protectie de distanta -PD

3.1.1.1 Consideratii de ordin general

In continuare, toate prelucrarile se executa asupra acestor fazori.

Protectia de distanta propriuzisa implementeaza independent si simultan 6 elemente de masura a impedantei: -

Fig. 3.1 Ecuatiile curentilor si tensiunilor la locul de defect

Se constata ca in ambele cazuri impedanta masurata de protectie este:

iar impedantele buclelor vor fi :

Cele 6 impedante sunt calculate in paralel, dupa urmatoarele relatii:

- pentru scurtcircuite monofazate RO:

- pentru scurtcircuite monofazate SO:

- pentru scurtcircuite monofazate TO:

unde K H     1 (factorul de pamant al liniei);

- pentru scurtcircuite bifazate faza RS:

- pentru scurtcircuite bifazate faza TR:

 in directie fata, daca curentul de defect circula de la bare spre linie;

Tabel 3.1 Marimile aplicate elementelor directionale

3.1.1.2 Caracteristica treptelor de impedanta

Fig. 3.1 Caracteristica de masura treapta 1

Suprafata S ( Z TREAPTA_j ) este data de formula:

3.1.1.2.2 Treptele 4 si 5 - trepte de declansare de demaraj

Cele doua trepte suplimentare se caracterizeaza prin urmatoarele:

Fig. 3.2 Caracteristica de masura treapta 4 pentru defecte fara pamant

Fig. 3.3 Caracteristica de masura treapta 4 pentru defecte monofazate

Fig. 3.4 Caracteristica de masura nedirectionata, treapta 5, defecte fara pamant

Fig. 3.5 Caracteristica de masura nedirectionata, treapta 5, defecte monofazate

Fig. 3.6 Caracteristica de masura de demaraj

Pentru aceasta exista doua seturi de parametri pe axa R:

Setul complet de parametri comuni treptelor 4 si 5 este:

R41p [ohm/faza] , [0.01  650.00] , regl. in pasi de 0.01 

3.1.2 Blocajul la pendulatii

Fig. 3.7 Schema echivalenta pentru studiul pendulatiilor de putere

Fig. 3.8 Locul geometric al impedantei Z M , in cazul pendulatiilor

Fig. 3.9 Principiul blocajului la pendulatii

3.1.3 Sensibilizarea protectiei la conectarea pe defect

3.ramura continand informatia privind conectarea manuala a intreruptorului . Comanda de inchidere se