3

COD DE PROIECTARE PENTRU

STRUCTURI DIN ZIDRIE,
Indicativ CR 6 - 2013
4

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect i domeniu de aplicare
1.2. Relaia cu alte reglementri tehnice
1.3. Definiii principale
1.4. Notaii, uniti de msur, liste de tabele i figuri
1.5. Documente de referin

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTRII

2.1. Cerine generale de proiectare
2.2. Condiii tehnice privind rezistena i stabilitatea structurilor / elementelor de
zidrie
2.3. Principiile proiectrii la stri limit ultime pentru cldirile din zidrie
2.4. Variabile de baz

CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidrie
3.2. Mortare
3.3. Beton
3.4. Oeluri pentru armturi
3.5. Alte materiale pentru armarea zidriei

CAPITOLUL 4. ZIDRIE
4.1. Proprietile mecanice ale zidriei
4.2. Proprietile fizice ale zidriei
4.3. Durabilitatea zidriei

CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINAR A CLDIRILOR CU PEREI

STRUCTURALI DIN ZIDRIE
5.1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente
5.2. Proiectarea preliminar a pereilor structurali pentru cldirile etajate curente
5.3. Proiectarea preliminar a subansamblurilor structurale orizontale
5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii
 5

CAPITOLUL 6. CALCULUL CLDIRILOR CU PEREI DIN ZIDRIE

6.1. Principii generale de calcul
6. 2. Calculul structurilor la încrcri verticale
6.3. Calculul structurilor cu perei din zidrie la fore orizontale
6.4. Calculul pereilor din zidrie la încrcri perpendiculare pe plan
6.5. Calculul planeelor
6.6. Calculul rezistenei de proiectare a pereilor din zidrie
6.7. Calculul rezistenei de proiectare a planeelor
6.8. Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie

CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLDIRILE DIN

ZIDRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura
7.2. Prevederi constructive privind infrastructura
7.3. Prevederi referitoare la pereii nestructurali din zidrie

ANEXA I (normativ)
Specificaii tehnice privind materialele pentru lucrri de zidrie

ANEXA II (informativ) Comentarii

ANEXA III (informativ) Exemple de calcul

6

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE

1.1. Obiect i domeniu de aplicare

(1) Codul de proiectare pentru structuri din zidrie, indicativ CR 6-2013, se aplic la
proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie, precum i la proiectarea tuturor
celorlalte pri / elemente de construcie din zidrie indiferent de tipul structurii.
Codul are ca obiect enunarea cerinelor generale de conformare arhitectural-structural i de
calcul i a condiiilor constructive de ansamblu i de detaliu pentru acestea.
(2) Prevederile Codului se refer, în principal,la situaia de proiectare persistent i la
situaia de proiectare tranzitorie, definite conform Codului CR 0 - 2012.
Pentru situaia de proiectare seismic, definit conform CR 0, prevederile Codului vor fi
aplicate numai împreun cu prevederile de calcul i de detaliere constructiv specifice date în
Codul P 100-1/2013, cap.8 pentru structuri i perei structurali i în cap.10 pentru perei
nestructurali, panouri de zidrie înrmate în cadre i alte elemente nestructurale (couri de
fum i de ventilaie, de exemplu).
(3) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea cldirilor civile, industriale i
agrozootehnice i/sau ale prilor acestora, realizate cu urmtoarele tipuri de alctuire
(definite la 1.3.1.), astfel:
a. zidrie simpl / nearmat (ZNA);
b. zidrie confinat (ZC);
c. zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR);
d. zidrie cu inim armat (ZIA).

Figura 1.1. Tipuri de alctuire pentru perei din zidrie armat

(a) Zidrie confinat (b) Zidrie cu inima armat
Zidria armat vertical i orizontal, executat cu elemente pentru zidrie cu forme speciale i
zidria precomprimat nu fac obiectul prezentului Cod.
De asemenea, nu face obiectul Codului zidria executat cu elemente pentru zidrie
recuperate din demolri.
 7

(4) Codul conine cerine de proiectare referitoare la rezistena, stabilitatea, rigiditatea i

ductilitatea tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie, precum i la durabilitatea
acestora. Alte cerine, de exemplu, cele privind izolarea higro-termic sau fonic nu fac
obiectul Codului.
(5) Prezentul Cod nu conine prevederi referitoare la situaia de proiectare accidental
(definit conform CR 0), de exemplu pentru rezistena la foc a prilor / elementelor de
construcie din zidrie.
(6) Nivelurile de siguran rezultate din calculul i prevederile constructive din acest Cod
constituie niveluri minime obligatorii de calitate. La solicitarea investitorului, prin tema de
proiectare, pot fi adoptate msuri suplimentare pentru obinerea unor niveluri de asigurare
superioare.
(7) Prevederile Codului referitoare la proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor
prilor / elementelor de construcie din zidrie se vor aplica numai tipurilor de cldiri civile,
industriale i agrozootehnice enumerate la (8). În cazul construciilor cu alte alctuiri sau care
sunt destinate unor funciuni speciale (arce, couri de fum independente, ziduri de sprijin,
rezervoare, etc., precum i planee mixte cu corpuri de umplutur ceramice sau din beton)
prevederile Codului au caracter orientativ.
(8) Structurile cu perei structurali din zidrie sunt folosite în mod curent pentru urmtoarele
tipuri de cldiri (denumite în continuare cldiri curente):
a. cldiri etajate cu înlime pân la P+4E inclusiv: locuine, alte cldiri cu funciuni
similare (hoteluri, moteluri, cmine, internate, cree, etc.), cldiri pentru învmânt i
ocrotirea sntii, alte tipuri de cldiri social-culturale care nu necesit spaii libere
mari i care au funciuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformri
majore în timpul exploatrii);
b. cldiri tip "hal / sal" cu deschideri i înlimi moderate (de regul, cu deschideri
maxime de 9.00 y15.00 m i înlimi de 6.00 y 8.00 m) pentru sli de sport, ateliere,
depozite, cldiri agrozootehnice, etc.
(9) Prevederile privind situaia de proiectare tranzitorie (situaie de proiectare în timpul
execuiei, definit conform CR 0 i SR EN 1991-1-6) i cele privind execuia lucrrilor sunt
tratate în msura în care este necesar s se indice calitatea materialelor i a produselor pentru
construcii i nivelul calitii execuiei pe antier, cerute pentru respectarea ipotezelor avute în
vedere la proiectare.
(10) Condiiile speciale pentru execuia lucrrilor în situaii particulare (condiii de
temperaturi extreme, zidrii care se încarc prematur, etc.) vor fi menionate obligatoriu în
documentaie (planuri, caiete de sarcini, specificaii).
(11) Prevederile Codului se aplic numai structurilor i prilor / elementelor de construcie
din zidrie realizate cu elemente pentru zidrie i/sau cu mortare, care îndeplinesc
urmtoarele dou condiii:
a. sunt conforme cu specificaiile tehnice de produs aplicabile (standarde armonizate,
standarde europene / naionale altele decât cele armonizate, evaluri tehnice europene,
agremente tehnice naionale în construcii) –conformitatea cu specificaiile tehnice
armonizate este recunoscut prin existena marcajului CE;
b. satisfac cerinele specifice pentru zidrii în zone seismice date în P 100-1, cap.8 i 10.
8

NOT. Pentru conformitatea privitoare la condiiile de calitate i/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv
cerinele de durabilitate) se vor avea în vedere i reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare, referitoare la
elemente pentru zidrie i/sau mortare considerate individual, precum i la zidriile executate cu acestea.
(12) În cazul structurilor i prilor / elementelor de construcie executate cu elemente pentru
zidrie i/sau cu mortare, care nu satisfac una dintre cerinele de la (11), zidriile cu astfel de
elemente i/sau mortare vor fi utilizate numai pe baza specificaiilor tehnice de produs
întocmite conform legislaiei în vigoare, prin care vor fi stabilite domeniile i condiiile
tehnice de folosire, precum i performanele acestora.
(13) Pentru stabilirea valorilor caracteristicilor mecanice de rezisten i deformabilitate ale
materialelor componente i ale zidriilor realizate cu acestea se vor folosi date rezultate din
încercri efectuate i declarate de ctre fabricant, cu respectarea prevederilor specificaiilor
tehnice de produs i ale legislaiei aplicabile în vigoare.
(14) Cerinele i condiiile tehnice stabilite prin proiect, pentru toate categoriile de lucrri de
zidrie, vor fi precizate în fia sintetic alctuit conform Anexei I (normativ) la acest Cod.
Fia va face parte integrant din documentaia de contractare i de execuie i va servi
executantului pentru aprovizionarea materialelor corespunztoare iar organismelor de control
pentru verificarea conformitii cu prevederile proiectului.
(15) Prevederile Codului se adreseaz investitorilor, proiectanilor, executanilor de lucrri,
specialitilor cu activitate în domeniul construciilor atestai / autorizai în condiiile legii,
precum i organismelor de verificare i control (verificarea i/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul i/sau expertizarea lucrrilor).
(16) Fabricanii, reprezentanii autorizai ai acestora, importatorii i distribuitorii de produse
pentru construcii (elemente pentru zidrie, mortare, betoane, oeluri pentru armturi, etc.)
destinate utilizrii în vederea realizrii de perei structurali i componente nestructurale din
zidrie, trebuie s ia în considerare prevederile prezentului Cod pentru ca activitatea de
comercializare a acestor produse s îi ating scopul.

1.2. Relaia cu alte reglementri tehnice

(1) Situaiile de proiectare la care se face referire în acest Cod sunt definite, conform CR 0,
dup cum urmeaz:

x Situaie de proiectare persistent: situaie de proiectare care este relevant pe un

interval de timp de acelai ordin cu durata vieii structurii.
x Situaie de proiectare tranzitorie: situaie de proiectare care este relevant pe o durat
de timp mai scurt decât durata proiectat a vieii structurii i care are o probabilitate
mare de a se produce.
x Situaie de proiectare seismic: situaie de proiectare excepional când structura este
expus unui eveniment seismic.
(2) Gruprile de încrcri la care se face referire în acest Cod sunt definite, conform CR 0,
dup cum urmeaz:
x Gruparea fundamental: Combinarea (efectelor) aciunilor pentru situaiile de
proiectare persistent i tranzitorie.
x Gruparea seismic: Combinarea (efectelor) aciunilor pentru situaia de proiectare
seismic.
 9

(3) Pentru proiectarea prilor de construcie din alte materiale (beton, oel, lemn, etc.), se vor
folosi reglementrile tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.
(4) În cazul cldirilor situate pe terenuri de fundare dificile, prevederile Codului vor fi
completate cu cele ale reglementrilor tehnice specifice, în vigoare, pentru astfel de terenuri,
în ceea ce privete alctuirea de ansamblu, dimensionarea i detalierea constructiv a
cldirilor din zidrie i a elementelor acestora.

1.3. Definiii principale

Valoare declarat: valoarea unei caracteristici a materialelor componente sau a zidriei (de
exemplu, rezistena medie la compresiune) declarat de fabricant în declaraia de
conformitate / performan a produsului sau în alte documente emise de ctre acesta, care se
pun la dispoziie odat cu furnizarea produsului.

1.3.1. Tipuri de zidrii

a. Zidrie simpl / nearmat (ZNA): zidrie care nu conine suficient armtur pentru a
putea fi considerat zidrie armat, precum: zidria confinat, zidria confinat i armat
în rosturile orizontale, zidria cu inim armat. Rezistena i rigiditatea elementelor de
confinare i ale armturilor prevzute constructiv în structurile din zidrie nearmat,
conform prezentului Cod i P 100-1, nu vor fi luate în calcul pentru verificarea siguranei
la efectele încrcrilor din gruparea fundamental i din gruparea seismic.
b. Zidrie confinat (ZC): zidrie prevzut cu elemente pentru confinare din beton armat
dispuse vertical (stâlpiori) i orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale panoului,
turnate dup executarea zidriei.
c. Zidrie confinat i armat în rosturile orizontale (ZC+AR): zidrie confinat (ZC) la
care, în rosturile orizontale, sunt prevzute armturi în cantiti suficiente, din oel sau din
alte materiale cu rezisten semnificativ la întindere, în scopul creterii rezistenei la
for tietoare i a ductilitii peretelui.
d. Zidrie cu inim armat (ZIA): zidrie alctuit din dou straturi de zidrie paralele
având spaiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau
fr legturi mecanice între straturi i la care cele trei componente conlucreaz pentru
preluarea tuturor categoriilor de solicitri.
e. Zidrie înrmat în cadre (ZIC): zidrie alctuit din unul sau mai multe straturi de
zidrie, cu legturi mecanice între straturi, înrmat într-un cadru de beton armat / oel,
executat dup turnarea betonului / montarea cadrului metalic.

1.3.2. Mortare

(1) Mortarele pentru zidrie, alctuite din liant, nisip i ap sunt definite prin:
a. Concepie
i. mortar performant pentru zidrie: mortar a crui compoziie i metod de obinere
este aleas de fabricant în vederea obinerii caracteristicilor specificate (concept de
performan);
ii. mortar de reet pentru zidrie: mortar produs conform proporiilor predeterminate,
ale crui caracteristici rezultate sunt în funcie de proporiile stabilite ale
constituenilor (concept de reet).
10

b. Caracteristici i utilizare:
i. mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G): mortar pentru zidrie fr
caracteristici speciale;
ii. mortar pentru zidrie pentru straturi subiri (T): mortar performant pentru zidrie
cu dimensiunea maxim a agregatelor mai mic sau egal cu o valoare indicat.
Mortarele (T) se utilizeaz, în conformitate cu acest Cod, pentru rosturi de aezare cu
grosimi de 0.5 ÷ 3.0 mm.
(2) Mortar-betonul (grout) este un mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G)
obinut din amestec de ciment, nisip, pietri monogranular - de dimensiunea agregatelor < 3.0
mm - i ap. Amestecul se realizeaz cu o consisten redus - tasare de circa 20 y 25 cm pe
conul etalon de 30 cm înlime. Mortar-betonul poate fi de reet sau performant.
(3) Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe baz de ciment, nisip foarte fin i
adezivi (polimeri). Mortarul adeziv se folosete pentru straturi subiri, conform specificaiilor
tehnice i tehnologice ale fabricantului i numai în asociere cu elementele pentru zidrie
indicate de aceste specificaii.

1.3.3. Elemente pentru zidrie

a. Rezistena medie la compresiune a elementului: media aritmetic a rezistenelor la

compresiune ale elementelor.
b. Rezistena caracteristic la compresiune a elementului: rezistena la compresiune
corespunztoare fractilului de 5% al distribuiei statistice a rezistenei la compresiune.
c. Rezistena standardizat la compresiune a elementului: rezistena la compresiune a
elementelor pentru zidrie transformat în rezistena echivalent a unui element "uscat în
aer" cu limea de 100 mm i înlimea de 100 mm.
d. Element pentru zidrie categoria I: element pentru zidrie pentru care probabilitatea de
a nu atinge rezistena medie / caracteristic la compresiune declarat este d 5%.
e. Element pentru zidrie categoria II: element pentru zidrie care nu îndeplinete nivelul
de încredere al elementelor pentru zidrie categoria I.

1.3.4. Perei din zidrie

a. Perete structural: perete destinat s reziste forelor verticale i orizontale care

acioneaz, în principal, în planul su.
b. Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete structural, cu
care conlucreaz la preluarea forelor verticale i orizontale i contribuie la asigurarea
stabilitii acestuia.
În cazul cldirilor cu planee care descarc pe o singur direcie, pereii paraleli cu direcia elementelor
principale ale planeului, care nu sunt încrcai direct cu fore verticale, dar care preiau forele orizontale care
acioneaz în planul lor, sunt denumii i perei de contravântuire.
c. Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principal a construciei;
acest tip de perete poate fi suprimat fr s prejudicieze integritatea restului structurii.
d. Perete înrmat: perete înglobat într-un cadru de beton armat / oel, care nu face parte din
structura principal, dar care, în anumite condiii, contribuie la rigiditatea lateral a
cldirii i la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatrii cldirii sau
 11

crearea de goluri de ui / ferestre într-un perete înrmat se va face numai pe baza unei
justificri prin calcul (expertiz tehnic) i, dup caz, cu adoptarea unor msuri
constructive adecvate.

1.4. Notaii, uniti de msur, liste de tabele i figuri

1.4.1. Notaii

Simbolurile specifice, dependente de material, utilizate în acest Cod pentru structuri din
zidrie sunt:
a1 distana de la captul peretelui pân la cea mai apropiat extremitate a reazemului care
transmite fora vertical
ag valoarea de proiectare a acceleraiei seismice a terenului
as aria armturii / unitatea de lungime din stratul median al ZIA
A aria seciunii transversale a unui element
Aasc aria armturii din stâlpiorul comprimat
Absc aria betonului din stâlpiorul comprimat
Ab aria pe care se aplic fora concentrat
Absc aria betonului din stâlpiorul comprimat la zidria confinat
Aef aria peretelui efectiv încrcat cu fora concentrat
Apan aria seciunii orizontale a panoului de zidrie înrmat în cadre
Apl aria planeului unui etaj
As aria de armtur întins din stâlpiori
Asw aria armturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forei tietoare
Aw aria seciunii orizontale a peretelui
Azc aria zonei comprimate la compresiune excentric pentru un perete de ZNA
Az,net aria net total a pereilor pe una din direciile principale ale cldirii
bactiv limea activ a tlpii unui element compus (I, T, L)
bst,echiv latura stâlpului cadrului echivalent (pentru panourile de zidrie înrmat)
C clasa de rezisten la compresiune a betonului
di(i=1,2) excentricitatea de aplicare a încrcrilor din planee pe un perete
dr deplasarea relativ de nivel a cldirii
dRG distana între centrul de greutate al planeului (G) i centrul de rigiditate (R)
ea excentricitatea accidental a forelor verticale
ehi excentricitatea la partea superioar / inferioar a peretelui, dat de încrcrile
perpendiculare pe perete
ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui
ei0 excentricitatea datorat încrcrilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete
12

emk excentricitatea final la 1/2 din înlimea peretelui

ehm excentricitatea la 1/2 din înlimea peretelui, dat de încrcrile perpendiculare pe perete
ek excentricitatea datorat curgerii lente
Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului
Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurt durat al zidriei simple
EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidriei confinate / zidriei cu inim armat
Ez,ld modul de elasticitate longitudinal de lung durat al zidriei simple
fb rezistena unitar la compresiune standardizat a elementelor pentru zidrie normal pe
faa rostului orizontal
fbh rezistena unitar la compresiune standardizat a elementelor pentru zidrie paralel cu faa
rostului orizontal, în planul peretelui
fbo rezistena unitar de aderen a armturi
fbok rezistena unitar caracteristic de aderen a armturii
fcd rezistena unitar de proiectare la compresiune a betonului
fck rezistena unitar caracteristic la compresiune a betonului
fcvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a betonului
fcvk rezistena unitar caracteristic la forfecare a betonului
fd rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei
fdh rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei paralel cu faa rostului orizontal,
în planul peretelui
fk rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei
fkh rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei paralel cu faa rostului orizontal,
în planul peretelui
fm rezistena unitar medie la compresiune a mortarului
fmbk rezistena unitar caracteristic la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul
median al pereilor din zidrie cu inim armat
fmed rezistena unitar medie la compresiune a elementelor pentru zidrie, normal pe faa
rostului orizontal
fvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a zidriei
fvd0 rezistena unitar de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidriei
fvd,i rezistena unitar de proiectare de cedare pe seciune înclinat
fvd,l rezistena unitar de proiectare la cedare prin lunecare în rost orizontal
fvk rezistena unitar caracteristic la forfecare a zidriei
fvk0 rezistena unitar caracteristic la forfecare sub efort de compresiune nul a zidriei
fvk,i rezistena unitar caracteristic de cedare pe seciune înclinat din eforturi principale de
întindere în lungul diagonalei comprimate
fvk,l rezistena unitar caracteristic de cedare prin lunecare în rost orizontal
 13

fx1 rezistena unitar la încovoiere a zidriei dup un plan de rupere paralel cu rosturile
orizontale
fx2 rezistena unitar la încovoiere a zidriei dup un plan de rupere perpendicular pe
rosturile orizontale
fxd1 rezistena unitar de proiectare a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxd2 rezistena unitar de proiectare a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
fxk1 rezistena unitar caracteristic a zidriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxk2 rezistena unitar caracteristic a zidriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
fy valoarea caracteristic a limitei de elasticitate a oelului
fyd rezistena unitar de proiectare a armturii din stâlpiori / stratul median al ZIA
fysd rezistena unitar de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei
fzd notaie generic pentru rezistena unitar de proiectare la o solicitare secional
fzk notaie generic pentru rezistena unitar caracteristic la o solicitare secional
Fb fora tietoare de baz din aciunea seismic pentru o cldire
Fi reaciunea orizontal, dat de fora Sniv în seciunea de reazem a planeului pe peretele "i"
Fbp fora tietoare de baz din aciunea seismic pentru o proeminen peste ultimul nivel al
unei cldirii
Gz modulul de elasticitate transversal al zidriei simple
GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidriei confinate / zidriei cu inim armat
h înlimea liber a peretelui
hef înlimea efectiv a peretelui
hgol înlimea golului din zidrie
het înlimea etajului
hp înlimea panoului de zidrie înrmat în cadre
hpan înlimea panoului de zidrie confinat
htot înlimea total a peretelui structural
Ho înlimea peretelui de la baz pân la nivelul la care se aplic fora concentrat
Ib momentul de inerie al seciunii de beton a elementelor pentru confinare
Ii momentul de inerie al seciunii ideale a peretelui
Iz momentul de inerie al seciunii de zidrie confinat
K constant referitoare la rezistena caracteristic la compresiune a zidriei
lad lungimea pe care aderena este activ pentru calculul rezistenei la for tietoare
lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenei la for tietoare
lmin limea minim a spaletului de zidrie la o seciune compus
14

lpan lungimea panoului de zidrie confinat

ls distana între centrele de greutate ale stâlpiorilor de la extremitile unui perete de zidrie
lw lungimea seciunii orizontale a unui perete
L dimensiunea cldirii perpendicular pe direcia forei seismice de proiectare
Lc deschiderea unei console de beton încastrat în zidrie
Lef lungimea efectiv de preluare a forei concentrate
Lgc lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feele montanilor)
Lv,et fora de lunecare vertical între inima i talpa unui perete compus pe înlimea etajului
m masa total a cldirii supus aciunii seismice
mp masa proeminenei peste ultimul nivel al unei cldirii
M**rezistena medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2
MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
din încrcri seismice
MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile
orizontale din încrcri seismice
Mhi momentul încovoietor la nivelul planeului, dat de încrcarea orizontal uniform
distribuit ph
Mhm momentul încovoietor la mijlocul înlimii peretelui dat de încrcarea orizontal uniform
distribuit ph
Minf momentul încovoietor în seciunea de la baza etajului pentru care se calculeaz
lunecarea vertical
MRd rezistena de proiectare la încovoiere în planul peretelui
MRd(As) rezistena de proiectare la încovoiere corespunztoare armturilor din stâlpiori
MRd (zna,i) rezistena de proiectare la încovoiere cu for axial a seciunii ideale de zidrie
nearmat
MRxd1 rezistena de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale
MRxd2 rezistena de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile
orizontale
MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui, din încrcri
neseismice
MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
din încrcri neseismice
MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile
orizontale din încrcri neseismice
MX1y MX5 clase de expunere la condiiile de mediu
nech factor de echivalen între zidrie i beton
nniv numrul de niveluri peste seciunea de încastrare a pereilor structurali
NEd valoarea de proiectare a forei axiale pe perete în gruparea seismic
 15

N*Ed valoarea de proiectare a forei axiale pe perete în gruparea seismic pentru peretele din
zidrie confinat
NRd rezistena de proiectare a peretelui la for axial
NRd(l) rezistena de proiectare la for axial pe unitatea de lungime a peretelui
dreptunghiular
NSd valoarea de proiectare a forei axiale pe perete
ph încrcarea orizontal uniform distribuit perpendicular pe o fâie de perete
pmax/min valorile extreme ale forei seismice aplicat la nivelul unui planeu
p% densitatea pereilor structurali raportat la aria planeului
q factorul de comportare conform P 100-1
s distana pe vertical între armturile din rosturile orizontale (Asw)
sd raportul între efortul unitar de compresiune (d) i rezistena de proiectare la compresiune
(fd)
S clasa de tasare a betonului
Si momentul static al seciunii ideale a tlpii unui perete compus
Sniv fora seismic de proiectare aplicat la nivelul unui planeu
t grosimea peretelui de zidrie
te grosimea pereilor exteriori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale
tf grosimea unei tlpi a peretelui cu seciune compus (I, T, L)
ti grosimea pereilor interiori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale
tL grosimea peretelui în seciunea în care se calculeaz rezistena la lunecare vertical
tm grosimea stratului median al peretelui din zidrie armat
tp grosimea panoului de zidrie înrmat
trost grosimea medie a rosturilor verticale i orizontale de mortar în zidrie
tz grosimea total a straturilor exterioare de zidrie la ZIA
VEd valoarea de proiectare a forei tietoare determinat prin calculul în domeniul elastic
liniar pentru gruparea seismic de încrcri
VLhd capacitatea de rezisten la for de lunecare vertical în pereii cu seciuni compuse
VR capacitatea de rezisten la for tietoare a cldirii pe direcia de calcul
VRd rezistena de proiectare la for tietoare
VRd (ZIA) rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat
VRd,l rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal
V*Rd,i rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie simpl
corectat
corectat pentru
pentru aa ine
ine seama
seama de
de efectul
efectul elementelor
elementelor de
de confinare
confinare,,
V*Rd,1 rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie simpl
16

VRd,i rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat din eforturi principale de

întindere
VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul
median al peretelui de ZIA
VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau
mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA
VRdi capacitatea de rezisten la for tietoare a unui montant al peretelui "i"
VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei peretelui cu inim armat
VRd1 rezistena de proiectare la for tietoare a panoului de zidrie confinat
VRd2 rezistena de proiectare la forfecare a armturii din stâlpiorul comprimat
VRd3rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei
VRsc rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat
VSd fora tietoare de proiectare
Ww modulul de rezisten a peretelui
x adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu for axial rezultat din ipoteza seciunilor
plane
xconv adâncimea convenional a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu for
axial pentru ZIA
xmax adâncimea maxim a zonei comprimate la încovoiere cu for axial pentru zidria
confinat
xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu for axial pentru peretele dreptunghiular
din ZNA
yG distana de la centrul de greutate pân la faa cea mai comprimat a unui perete din ZNA
ySC distana de la fibra cea mai comprimat la limita sâmburelui central a unui perete din
ZNA
yzc distana de la centrul al peretelui pân la centrul de greutate al zonei comprimate a
seciunii ideale de zidrie
D coeficient pentru calculul momentului încovoietor perpendicular pe planul peretelui
ts coeficient de dilatare termic al oelului;
tz coeficient de dilatare termic al zidriei
Du/D1 coeficient de suprarezisten al structurilor din zidrie
 coeficient de majorare pentru încrcrile concentrate
0 ordonata maxim a spectrului de rspuns elastic
mt coeficient parial de siguran la întindere pentru betonul / mortar-betonul din stratul
median al ZIA
mc coeficient parial de siguran la compresiune pentru betonul / mortar-betonul din stratul
median al ZIA
JM coeficient parial de siguran pentru zidrie / materiale de zidrie
 17

J S coeficient parial de siguran pentru oel

M variaia momentului încovoietor într-un perete pe înlimea etajului
H m deformaia specific în zidrie
H m1 deformaia specific a zidriei la iniierea deformaiilor inelastice
H mu deformaia specific ultim a zidriei
H c deformaia specific în beton
H cu deformaia specific ultim a betonului
H us deformaia specific ultim în armtur
c factorul de participare al armturii prin efectul de dorn
p = hp/lp factorul de form al panoului de zidrie înrmat în cadre
vgol volumul golurilor care se dezvolt pe toat înlimea elementului pentru zidrie
U n factor de reducere a înlimii efective pentru peretele rigidizat pe contur (n = 2÷4)
0d este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe
direcia efortului unitar de forfecare
d efort unitar normal de compresiune determinat considerând încrcarea vertical uniform
distribuit pe toat lungimea zonei comprimate a peretelui
dp valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înlimii peretelui
1 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale aciunilor variabile
\2 coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale aciunilor variabile
) diametrul armturii
)i factor de reducere datorit zvelteei la partea superioar i la baza peretelui
)m factor de reducere datorit zvelteei la  din înlimea peretelui
)’ constanta de curgere lent

1.4.2. Uniti de msur

(1) În prezentul Cod se utilizeaz unitile din Sistemul Internaional (SI).

(2) Pentru calcule sunt recomandate urmtoarele uniti:
a. Eforturi i încrcri: kN, kN/m, kN/m2
b. Masa: kg, t
c. Masa specific (densitate): kg/m3, t/m3
d. Greutate specific: kN/m3
e. Eforturi unitare i rezistene: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa)
f. Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm
g. Acceleraii: m/s2
18

1.4.3. Lista tabelelor

1. Tab.2.1 Coeficienii pariali de siguran M la starea limit ultim (ULS)

pentru gruparea fundamental de încrcri pentru zidrie cu elemente
din argil ars i din BCA
2. Tab.3.1 Compoziia mortarelor pentru utilizare general (G)
3 Tab.4.1 Valorile constantei K pentru zidrie cu elemente ceramice i din BCA i
mortar pentru utilizare general (G)
4. Tab.4.2a Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor
cu elemente pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general
(G) - esere conform fig.4.1b -
5. Tab.4.2b Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente
cu goluri verticale din argil ars din grupa 2 i 2S i mortar pentru utilizare
general (G) - esere conform fig.4.1a i 4.1b-
6. Tab.4.2c Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu
elemente pline din BCA din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G)
esere conform fig.4.1a
7. Tab.4.3a Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu
elemente din argil ars i mortar pentru rosturi subiri (T)
8. Tab.4.3b Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu
elemente din BCA i mortar pentru rosturi subiri (T)
9. Tab.4.4 Rezistena caracteristic la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile
orizontale a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de
utilizaregeneral (G) i mortar pentru rosturi subiri (T)
10. Tab.4.5 Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei (fvk0) în N/mm2
11. Tab.4.6 Rezistene unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidriei
12. Tab.4.7 Rezistena caracteristic de aderen a armturilor în betonul elementelor de
confinare (N/mm2)
13. Tab.4.8 Rezistena caracteristic de aderen a armturilor înmortar sau în betonul din
ZIA (N/mm2)
14. Tab.4.9 Limitele valorilor principalelor proprieti fizice ale zidriei
15. Tab.5.1 Clasificarea cldirilor cu perei structurali din zidrie în grupe de regularitate

16. Tab.6.1 Valorile coeficientului

pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe
planul peretelui
17. Tab.6.2 Valorile coeficientului m pentru reducerea rezistenei la compresiune
18. Tab.6.3 Valorile factorului c pentru calculul rezistenei la forfecare a armturii
verticale din stâlpiorii de confinare
19. Tab.7.1 Dimensiunile maxime ale golurilor i liurilor
20.Tab.7.2 Adâncimea maxim a liurilor
 19

1.4.4. Lista figurilor

1. Fig.1.1. Tipuri de alctuire pentru perei din zidrie armat

2. Fig.3.1. Geometria interioar a elementelor cu goluri
3. Fig.4.1. Alctuirea zidriei.
4 Fig.4.2. Ruperea zidriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui
5. Fig.4.3. Relaia efort unitar-deformaie specific (V-H) pentru zidria solicitat
la compresiune axial
6. Fig.5.1. Condiii de regularitate geometric în plan
7. Fig.5.2. Cldiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural în elevaie)
8. Fig. 5.3. Structuri cu perei din zidrie
9. Fig.5.4. Dispunereaalternantpe vertical agolurilordin pereii de zidrie
10. Fig.5.5. Perei suplimentari la subsol în cazul cldirilor cu perei rari
11. Fig.6.1. Încrcri verticale pe pereii structurali date de planee
12. Fig.6.2. Încrcri verticale concentrate pe pereii structurali
13. Fig.6.3. Excentriciti provenite din alctuirea structurii
14. Fig.6.4. Limea tlpii active
15. Fig.6.5. Notaii pentru calculul momentelor MEd1 i MEd2
16. Fig.6.6. Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentrupereii cu goluri
17. Fig.6.7. Calculul eforturilor secionale de proiectare în planee din încrcri orizontale
18. Fig.6.8. Calculul momentului capabil pentru o for axial dat
19.. Fig.6.9. Calculul momentului capabil pentru un peretecu seciune compus
20. Fig.6.10. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale
21. Fig.6.11. Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale
zidriei
22. Fig.7.1. eserea zidriei la courile de fum
23. Fig.7.2. Armturi pentru centuri i stâlpiori în socluri de beton simplu
24. Fig.7.3. Armturi pentru centuri i stâlpiori în perei de subsol dinbeton simplu

1.5. Documente de referin

Standarde:

Standarde referitoare la elementele pentru zidrie

i la încercarea acestora
SR EN 771-1:2011 - Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 1: Elemente pentru
zidrie de argil ars
SR EN 771-4:2011 - Specificaii ale elementelor pentru zidrie. Partea 4: Elemente pentru
zidrie de beton celular autoclavizat
20

SR EN 772-1:2011 - Metode de încercare a elementelor pentru zidrie. Partea 1:

Determinarea rezistenei la compresiune

Standarde referitoare la mortare

i la încercarea acestora
SR EN 998-2:2011 - Specificaie a mortarelor pentru zidrie. Partea 2: Mortare pentru zidrie
SR EN 1015-11:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidrie - Partea 11:
Determinarea rezistenei la încovoiere a mortarului întrit

Standarde referitoare la încercarea zidriei

SR EN 1052-1:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 1: Determinarea rezistenei la
compresiune
SR EN 1052-2:2001 - Metode de încercare a zidriei. Partea 2: Determinarea rezistenei la
încovoiere.
SR EN 1052-3:2003 - Metode de încercare a zidriei. Partea 3: Determinarea rezistenei
iniiale la forfecare.
SR EN 1052-3:2003/A1:2007 - Metode de încercare a zidriei. Partea 3: Determinarea
rezistenei iniiale la forfecare.
Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidrie
i la încercarea acestora
SR EN 845-1+A1:2008 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 1:
Agrafe, bride de fixare, etriere,suport i console
SR EN 845-2:2004 - Specificaie a componentelor auxiliare pentru zidrie. Partea 2:
Buiandrugi
Standarde de proiectare (Eurocoduri structurale)
SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale.
Greuti specifice, greuti proprii, încrcri utile pentru cldiri
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni
generale - Greuti specifice, greuti proprii, încrcri din exploatare pentru construcii.
Anex naional
SR EN 1991-1-6:2005 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni generale.
Aciuni pe durata execuiei
SR EN 1991-1-6:2005/NA:2008 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni
generale - Aciuni pe durata execuiei. Anex naional
SR EN 1991-1-6:2005/AC:2012 - Eurocod 1: Aciuni asupra structurilor. Partea 1-1: Aciuni
generale. Aciuni pe durata execuiei
SR EN 1992-1-1:2004- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale i reguli pentru cldiri
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale i reguli pentru cldiri
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale i reguli pentru cldiri. Anexa naional
 21

SR EN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-

1: Reguli generale i reguli pentru cldiri. Anexa naional
SR EN 1996-1-1:2006- Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1: Reguli
generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Reguli generale pentru structuri
de zidrie armate i nearmate
SR EN1996-1-1:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Reguli generale pentru
structuri de zidrie armate i nearmate
SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construcii de zidrie armat i nearmat. Anexa naional
SR EN 1996-2:2006 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2: Proiectare,
alegere materiale i execuie zidrie
SR EN 1996-2:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2:
Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie
SR EN 1996-2:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidrie. Partea 2:
Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie. Anexa naional
Document de evaluare european privind seturi de compartimentare interioar pentru perei
neportani (ETAG 003-1998)
22

Reglementri tehnice:

Nr. Reglementare tehnic Act normativ prin care se aprob

crt. reglementarea tehnic/publicaia
Cod de proiectare. Bazele proiectrii Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
construciilor, indicativ CR 0-2012 turismului nr.1530/2012, publicat în Monitorul
1.
Oficial al României, Partea I bis, nr.647/11
septembrie 2012, cu completrile ulterioare
Cod de proiectare seismic. Partea I - Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
2 Prevederi de proiectare pentru cldiri, administraiei publice, nr.2465/2013, publicat în
indicativ P 100-1/2013 Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr.
558/3 septembrie 2013
Cod de proiectare. Evaluarea aciunii Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
zpezii asupra construciilor, indicativ turismului nr.1655/2012, publicat în Monitorul
3
CR 1-1-3/2012 Oficial al României, Partea I bis, nr.704/15
octombrie 2012, cu completrile ulterioare
Cod de proiectare. Evaluarea aciunii Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
vântului asupra construciilor, indicativ turismului nr.1751/2012, publicat în Monitorul
4
CR 1-1-4/2012 Oficial al României, Partea I bis, nr. 704/15
octombrie 2012, cu completrile ulterioare
Normativ pentru producerea betonului i Ordinul ministrului dezvoltrii lucrrilor publice
executarea lucrrilor din beton, beton i locuinei nr.577/2008 din 29 aprilie 2008,
5 armat i beton precomprimat - Partea 1: publicat în Monitorul Oficial al României,
Producerea betonului, indicativ NE Partea I nr. 374 din 16 mai 2008
012/1-2007
Normativ pentru producerea i Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
executarea lucrrilor din beton, beton turismului nr.2.514/2010, publicat în Monitorul
6 armat i beton precomprimat - Partea 2: Oficial al României, Partea I nr. 853 i nr.853 bis
Executarea lucrrilor din beton, indicativ din 20 decembrie 2010
NE 012/2-2010
Specificaie tehnic privind produse din Ordinul ministrului dezvoltrii regionale i
oel utilizate ca armturi: cerine i turismului nr. 683/2012, publicat în Monitorul
7 Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012
criterii de performan, indicativ ST 009-
2011
 23

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTRII

2.1. Cerine generale de proiectare

(1) Proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie, precum i a tuturor prilor /
elementelor de construcie din zidrie, indiferent de tipul construciei în care se afl (de
exemplu perei nestructurali din zidrie, panouri de zidrie înrmat în cadre de beton armat /
oel, elemente ataate faadelor, couri de fum i de ventilaie, etc.) va urmri satisfacerea
tuturor cerinelor (obiectivelor) investitorilor i ale societii, în condiiile specifice de mediu
natural i construit ale amplasamentului, pe toat durata de exploatare prevzut prin tema de
proiectare i în limitele unui efort tehnic i economic rezonabil pentru categoria de
importan a cldirii.
(2) Proiectarea referitoare la rezistena i stabilitatea cldirilor cu structuri din zidrie i a
tuturor prilor/elementelor de construcie din zidrie, indiferent de tipul construciei în care
se afl, se va face în conformitate cu principiile i regulile generale date în CR 0.
(3) Cerinele de baz pentru cldirile proiectate conform prezentului Cod se consider
satisfcute, în condiiile în care:
a. calculul la stri limit se face conform principiilor din CR 0;
b. clasificarea, gruparea i valorile aciunilor sunt cele date în documentele menionate la
2.4.1.;
c. se folosesc principiile i regulile de aplicare date în acest Cod i în P 100-1.

2.1.1. Sigurana structural, sigurana în exploatare i durabilitatea

(1) Reliabilitatea cerut pentru cldirile cu structuri din zidrie i pentru toate prile /
elementele de construcie din zidrie, se obine prin:
a. adoptarea unei concepii de proiectare arhitectural-structural de ansamblu favorabil
din punct de vedere al optimizrii rspunsului cldirilor în toate situaiile de proiectare
i pentru toate cerinele privind rezistena i stabilitatea;
b. calculul i dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale i nestructurale
cu modele i metode de calcul adecvate pentru fiecare situaie de proiectare, cu
respectarea tuturor prevederilor din prezentul Cod, din P 100-1 i din reglementrile
tehnice conexe menionate la paragraful 1.5;
c. execuia structurii i a celorlalte pri / elemente nestructurale ale construciei în total
conformitate cu prevederile proiectului.

2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare i durabilitatea

(1) Durata de via proiectat a construciei va fi specificat în conformitate cu CR 0.

24

2.2. Condiii tehnice privind rezistena i stabilitatea structurilor / elementelor de

zidrie

2.2.1. Condiia de rezisten

(1) Pentru cldirile cu structuri din zidrie i pentru toate prile / elementele de construcie
din zidrie, structurale i nestructurale, condiia de rezisten pentru situaia de proiectare
persistent i pentru situaia de proiectare tranzitorie este satisfcut dac, în seciunile cele
mai solicitate, capacitatea de rezisten a elementelor respective depete solicitrile
provenite din gruparea fundamental de încrcri.
(2) Pentru situaia de proiectare seismic condiia de rezisten este satisfcut numai dac,
împreun cu condiia de la (1), sunt îndeplinite i prevederile specifice stabilite în P 100-1,
cap.8 (pentru pereii structurali) i cap.10 (pentru pereii nestructurali i panourile de zidrie
înrmate i pentru celelalte elemente nestructurale).

2.2.2. Condiia de stabilitate

(1) Stabilitatea de ansamblu a cldirilor cu structura din zidrie va fi asigurat prin:

a. msuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul cldirilor
amplasate pe terenuri în pant;
b. dimensionarea pentru evitarea riscului de rsturnare a cldirii datorit forelor
orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice;
c. asigurarea rigiditii spaiale a cldirii prin msurile prevzute la Cap.5.
(2) Stabilitatea local a tuturor tipurilor de perei din zidrie va fi asigurat prin:
a. rigidizri / prinderi / rezemri conform prevederilor de la Cap.6;
b. limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereii structurali inând seama de
efectele flambajului i ale excentricitilor de aplicare a încrcrilor.

2.2.3. Condiia de rigiditate

(1) Cldirile cu structuri din zidrie i toate prile / elementele de construcie din zidrie, vor
avea rigiditate suficient astfel încât:
a. pentru toate situaiile de proiectare, s fie satisfcute cerinele specifice de limitare a
degradrilor;
b. s se evite pericolul de ciocnire cu cldirile / tronsoanele alturate în situaia de
proiectare seismic.

2.2.4. Condiia de ductilitate

(1) Condiia de ductilitate pentru pereii structurali din zidrie se refer la situaia de
proiectare seismic i are ca scop:
a. asigurarea unei capaciti suficiente de rotire plastic în seciunile de la baza
montanilor i, dac este cazul, în riglele de cuplare, fr reducerea semnificativ a
capacitii de rezisten;
 25

b. reducerea, prin dimensionare i detaliere constructiv, a probabilitii de producere a

ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe seciune înclinat din for tietoare, de
exemplu).

2.3. Principiile proiectrii la stri limit ultime pentru cldirile din zidrie

(1) Principiile proiectrii la stri limit se aplic atât pentru prile / elementele construcie
din zidrie cât i pentru elementele / subansamblurile/prile cldirii executate din alte
materiale (beton, oel, lemn) pentru toate situaiile de proiectare.
(2) Pentru toate situaiile de proiectare, starea limit ultim (ULS) i starea limit de serviciu
(SLS) vor fi luate în considerare pentru toate elementele de construcie structurale i
nestructurale, inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi, ancore, elemente de planeu,
etc.).

2.4. Variabile de baz

2.4.1. Aciuni

(1) Clasificarea i gruparea aciunilor agenilor mecanici pentru proiectarea prilor /

elementelor de construcie structurale i nestructurale din zidrie, se vor lua conform CR 0.
(2) Evaluarea încrcrilor permanente se va face conform SR EN 1991-1-1/NA.
(3) Valorile normate ale încrcrilor de exploatare (utile) pentru cldirile civile, industriale i
agrozootehnice, se vor stabili conform SR EN 1991-1-1/NA.
(4) Pereii structurali, nestructurali, panourile de zidrie înrmate în cadre, parapeii din
zidrie de la balcoane, loggii sau dintre spaiile interioare denivelate i aticele teraselor vor fi
verificai pentru urmtoarele încrcri perpendiculare pe planul peretelui corespunztoare
gruprii fundamentale de încrcri:
a. încrcarea orizontal din aciunea oamenilor dat în SR EN 1991-1-1/NA;
b. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absena unor
reglementri naionale se vor lua în calcul încrcrile de proiectare date în ETAG
003);
c. încrcarea din vânt (pentru perei de închidere, parapei, atice, etc.) calculat conform
CR 1-1-4.
(5) Pentru verificarea rezistenei i rigiditii tuturor elementelor enumerate la (4) în situaia
seismic de proiectare, se vor folosi încrcrile stabilite conform P 100-1, cap.8 i 10.
(6) Coeficienii pentru calculul valorilor frecvente (\1Q) i a valorilor cvasipermanente (\2Q)
ale aciunilor variabile (Q) se vor lua conform CR 0.
(7) Valorile de proiectare ale deformaiilor specifice din curgere lent i din contracie ale
elementelor din beton armat înglobate în toate prile / elementele de construcie din zidrie,
se vor lua conform SR EN 1992-1-1.
(8) Valorile de proiectare pentru deformaiile de lung durat ale zidriei se vor lua conform
tabelului 4.9 din Cod.
(9) Pentru strile limit de serviciu (SLS), deformaiile impuse vor fi introduse ca valori
estimate (medii statistice).
26

2.4.2. Caracteristicile fizice i mecanice ale materialelor i produselor

2.4.2.1. Proprietile materialelor i produselor

(1) Valorile proprietilor fizice i mecanice ale materialelor i produselor de construcii i ale
datelor lor geometrice folosite la proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor
prilor / elementelor de construcie din zidrie, vor fi stabilite conform 1.1.(11), (12) i (13).
(2) Pentru proiectarea cldirilor cu structuri din zidrie i a tuturor prilor / elementelor de
construcie din zidrie,pentru toate situaiile de proiectare, sunt necesare valorile urmtoarelor
proprieti mecanice de rezisten i de deformabilitate ale zidriei:
a. valorile rezistenelor unitare de rupere la:
- compresiune, perpendicular pe rostul de aezare i paralel cu rostul de aezare;
- forfecare, prin lunecare pe rostul de aezare i prin eforturi principale de întindere;
- încovoiere perpendicular pe plan, cu plan de rupere perpendicular pe rostul de
aezare i paralel cu rostul de aezare;
b. valorile deformaiilor specifice corespunztoare rezistenelor unitare de rupere;
c. legea constitutiv V-H (efort unitar - deformaie specific).

2.4.2.2. Valori caracteristice ale rezistenelor materialelor

(1) Valorile caracteristice ale rezistenelor zidriei vor fi stabilite din datele obinute conform
1.1.(12).
(2) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate i ale proprietilor reologice ale
zidriei reprezint valori medii statistice. Aceste valori se vor obine i se vor declara pe baza
informaiilor obinute conform 1.1.(12).
(3) Valorile caracteristice ale rezistenelor celorlalte materiale (beton, oel, lemn) vor fi luate
conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.

2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietilor mecanice ale zidriei

(1) Toate valorile rezistenelor unitare de proiectare ale zidriei (fzd), pentru toate solicitrile,
se obin prin împrirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parial de
siguran pentru material Mt 1,0:
௙೥ೖ
݂௭ௗ ൌ (2.1)
ఊಾ

(2) Coeficientul parial de siguran M este stabilit în mod difereniat în funcie de:
a. gruparea de încrcri la care se face verificarea: fundamental sau seismic;
b. starea limit la care se face verificarea: ULS sau SLS;
c. calitatea elementelor pentru zidrie i a mortarului;
d. tipul controlului execuiei definit în reglementrile tehnice aplicabile, în vigoare.
(3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate i ale proprietilor reologice ale
zidriei se obin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient
subunitar.
 27

(4) Valorile coeficientului parial M se iau dup cum urmeaz:

x pentru situaia de proiectare persistent (gruparea fundamental de încrcri):
- pentru starea limit ultim (ULS) conform tabelului 2.1
- pentru starea limit de serviciu (SLS), cu valorile:
a. JM = 1,50 pentru toate prile / elementele din zidrie din construciile
încadrate în clasele de importan I i II conform P 100-1
b. JM = 1,0 pentru toate prile / elementele din zidrie din construciile încadrate
în clasele de importan III i IV.
x pentru situaia de proiectare seismic (gruparea seismic de încrcri):
- valorile M din P 100-1, tab.8.13 pentru pereii structurali;
- valorile M din P 100-1, art.10.9.5.(3) pentru elementele nestructurale i panourile
de zidrie înrmate.

Coeficienii pariali de siguran M la starea limit ultim (ULS)

pentru gruparea fundamental de încrcri
pentru zidrie cu elemente din argil ars i din beton celular autoclavizat (BCA)
Tabelul 2.1
Categoria Tipul controlului
Mortar
elementelor Redus Normal Special
De reet (G)
2.7 2.5 2.2
preparat la antier
De reet (G)
Categoria I preparat industrial, 2.5 2.2 2.0
semifabricat industrial
Performant (T) i (G) --- 2.0 1.8
De reet (G)
3.0 2.8 2.5
preparat la antier
Categoria II De reet (G)
preparat industrial, 2.7 2.5 2.2
semifabricat industrial
(5) Pentru verificarea rezistenei zidriei în situaia de proiectare tranzitorie (în timpul
execuiei, definit conform SR EN 1991-1-6), valorile rezistenelor caracteristice stabilite
pentru gruparea fundamental se majoreaz cu 25%.
(6) Proprietile de rezisten ale zidriei pentru situaii de proiectare accidentale (incendiu,
de exemplu) se vor stabili pe baza reglementrilor tehnice specifice, în vigoare.
(7) Valorile coeficienilor pariali de siguran JM pentru celelalte materiale (beton, oel,
lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementrile tehnice specifice, aplicabile, în
vigoare.
28

CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidrie

3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie

(1) Prevederile acestui Cod se aplic la proiectarea tuturor prilor / elementelor de

construcie din zidrie, structurale i nestructurale, executate cu urmtoarele tipuri de
elemente pentru zidrie, corespunztoare standardelor:
a. elemente pentru zidrie din argil ars - SR EN 771-1;
b. elemente pentru zidrie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;
(2) Domeniile i condiiile de utilizare, precum i principiile de proiectare i regulile de
aplicare specifice, pentru fiecare dintre elementele menionate la (1), sunt stabilite prin acest
Cod i prin P 100-1.

3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidrie

3.1.2.1. Gruparea în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice

(1) Elementele pentru zidrie se clasific în dou categorii, în funcie de probabilitatea de

nerealizare a rezistenei la compresiune specificat, conform 1.3.3 (a se vedea i SR EN 771-
1 i SR EN 771-4).
(2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele dou categorii sunt stabilite prin acest
Cod i prin P 100-1.

3.1.2.2. Gruparea în funcie de caracteristicile geometrice

(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz în funcie de valorile urmtorilor parametri

geometrici:
a. volumul golurilor (% din volumul brut);
b. volumul fiecrui gol (% din volumul brut);
c. grosimea minim a pereilor interiori i exteriori (mm);
d. grosimea cumulat a pereilor interiori i exteriori pe fiecare direcie (% din
dimensiunea elementului pe direcia respectiv).

Figura 3.1.Geometria interioar a elementelor cu goluri

A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent
te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior
 29

(2) Gruparea elementelor pentru zidrie în funcie de caracteristicile geometrice se va utiliza

pentru:
a. determinarea rezistenei la compresiune a zidriei conform art.4.1.1.1.;
b. stabilirea domeniului, a condiiilor de utilizare i a unor parametri de calcul pentru
elementele respective conform P 100-1 i acestui Cod.
(2) Pentru execuia pereilor structurali din zidrie, se vor folosi numai elemente din argil
ars sau BCA clasificate în grupele 1 i 2, care au proprietile din tabelul 8.1 din P 100-1 sau
elemente care satisfac condiiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).
(3) Pentru execuia elementelor nestructurale i a panourilor de zidrie înrmate în cadre
elementele pentru zidrie trebuie s satisfac cerinele din P 100-1, art.10.5.1.1.

3.1.2.3. Gruparea în funcie de profilaia exterioar a elementului

(1) Din punct de vedere al profilului feelor exterioare, elementele pentru zidrie se clasific
dup cum urmeaz:
a. elemente cu toate feele plane (fr amprente sau profilaie; cu/fr cavitate interioar
de prindere);
b. elemente cu loca de mortar;
c. elemente cu loca de mortar i amprente suplimentare pentru mortar;
d. elemente cu profilaie "nut i feder".
(2) Atunci când este necesar, în acest Cod i în P 100-1 domeniile de utilizare i prevederile
de proiectare sunt formulate difereniat în funcie de profilaia exterioar a elementului.

3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcie de densitatea aparent în stare uscat

(1) Elementele pentru zidrie se grupeaz în funcie de densitatea aparent în stare uscat
dup cum urmeaz:
a. Elemente LD (low density): elemente pentru zidrie cu densitate aparent în stare
uscat sczut ( 1000 kg/m3) care se utilizeaz numai în zidrie protejat
b. Elemente HD (high density): elemente pentru zidrie neprotejat i protejat.
(2) Elementele pentru zidrie argil ars pentru care, în funcie de volumul golurilor,
densitatea aparent în stare uscat este  1000 kg/m3i toate elementele din BCA se
încadreaz în categoria LD (low density).
(3) Pentru calculul încrcrilor provenite din greutatea proprie a zidriei (încrcri pe
structur i fundaii, greutatea supus aciunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru
zidrie se va calcula estimativ, dup cum urmeaz:
a. pentru elemente din argil ars densitatea de proiectare, cu relaia:
 (kg/m3) = 1800 (1-vgol) (3.1)
unde vgol este volumul golurilor care se dezvolt pe toat înlimea elementului (nu se includ
amprentele);
b. pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care ine seama de umiditatea
medie în exploatare) cu relaia convenional:
30

U( kg / m3 ) 85( f b  2 ) (3.2)
unde fbeste rezistena medie standardizat în N/mm2.
(4) Pentru calculul greutii de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de
utilizare general (G), cu rosturi de grosime normal, se va ine seama de greutatea
mortarului astfel:
a. grosimea medie a rosturilor verticale i orizontale se va lua trost = 12 mm
b. densitatea medie a mortarului se va lua m = 2000 kg/m3.
(5) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar pentru rosturi
subiri (T) se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidrie definit mai
sus.
(6) Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul
mortarului (G sau T), se va lua egal cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidrie
definit mai sus.

3.1.3. Proprietile elementelor pentru zidrie

3.1.3.1. Proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie

3.1.3.1.1. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie

(1) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrieva fi declarat ca rezisten medie,

conform SR EN 771-1 pentru elemente din argil ars i ca rezisten medie sau
caracteristic, dup caz,conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA.
(2) Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie, folosit în acest Cod pentru
determinarea rezistenelor de proiectare ale zidriei la compresiune, la încovoiere i la
forfecare, este rezisten standardizat (fb) definit conform SR EN 771-1 pentru elementele
din argil ars i conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA.
(3) Rezistena standardizat se determin i se declar de ctre fabricant pe baza rezistenei
medii obinute prin încercri, conform SR EN 772-1, Anexa A.
(4) Atunci când rezistena la compresiune declarat a elementelor pentru zidrie este
rezisten caracteristic, aceasta va fi transformat în rezisten medie echivalent, utilizând
un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaie al rezistenelor declarat. Rezistena
medie echivalent va fi apoi convertit în rezisten standardizat, fb, conform (3).
(5) Rezistena standardizat la compresiune fb este definit prin dou valori, în funcie de
poziia forei de compresiune în raport cu faa de aezare:
a. normal pe faa rostului orizontal (de aezare) fb;
b. paralel cu faa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).
(6) Valorile celor dou rezistene standardizate la compresiune (fb, fbh) utilizate pentru
dimensionare i specificate ca atare în proiecte vor fi stabilite astfel încât, în combinaie cu
mortarul de zidire ales, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s fie obinute cel puin
valorile minime ale rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei (fk, fkh) pentru
pereii structurali stabilite în P 100-1, tabelele 8.2 i 8.3, în funcie de acceleraia seismic de
proiectare aga amplasamentului i de înlimea cldirii (numrul de niveluri peste seciunea
de încastrare).
 31

Pentru rezistenele elementelor (fb i fbh) i mortarelor (M) folosite curent, valorile
rezistenelor caracteristice la compresiune ale zidriei fk i fkh, calculate cu relaiile (4.1),
(4.2a) sau (4.2b) sunt date în tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b i 4.4.

3.1.3.2. Proprietile fizice ale elementelor pentru zidrie

(1) În funcie de utilizarea prevzut la proiectare (perei exteriori / interiori, cu sau fr
protecie etc.), pentru zidriile cu elemente din argil ars se vor lua în considerare
proprietile fizice definite conform SR EN 771-1.
(2) În funcie de utilizarea prevzut la proiectare (perei exteriori / interiori, etc.) pentru
zidriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare proprietile fizice definite conform
SR EN 771-4.
(3) Pentru a se evita reducerea rezistenei la compresiune a mortarului i scderea aderenei
acestuia la elementele pentru zidrie, în proiect se vor prevedea msuri tehnologice adecvate
conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.

3.2. Mortare

3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidrie

(1) Prevederile Codului se aplic numai zidriilor executate cu mortare pentru zidrie pentru
utilizare general (G) i cu mortare pentru rosturi subiri (T)definite conform 1.3.2.
(2) Mortarele pentru zidrie pentru utilizare general (G), se împart în funcie de modul de
realizare:
i. mortar industrial pentru zidrie (uscat sau proaspt);
ii. mortar semifabricat industrial pentru zidrie (predozat sau preamestecat);
iii. mortar preparat la
antier pentru zidrie.
(3) Mortarele pentru rosturi subiri (T) sunt mortare performante, produse industriale,
predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenei la compresiune a
zidriei sau a rezistenei caracteristice iniiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai
în cazul mortarelor pentru rosturi de aezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm. Mortarele adezive
(glue) se vor folosi conform reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.
(4) Mortarele pentru rosturi subiri(T) vor fi folosite pentru:
a. zidrii executate cu elemente din BCA care satisfac cerinele de planeitate a feelor de
aezare conform SR EN 771-4, tabelul 2, referitor la elementele din categoria TLMA
i TLMB, aa cum sunt definite în SR EN 998-2;
b. zidrii executate cu elemente din argil ars cu feele de aezare prelucrate special
pentru atingerea acelorai valori de planeitate.
(5) Pentru toate prile / elementele de construcie din zidrie proiectate i executate conform
acestui Cod, mortarele pentru zidrie de tip industrial / semifabricat industrial vor fi fabricate
în conformitate cu cerinele SR EN 998-2. În cazul mortarelor pentru zidrie preparate la
antier (pentru care SR EN 998-2 se aplic numai parial) se vor respecta i cerinele din P
100-1, art. 8.2.2.(2), precum i din reglementrile tehnice aplicabile privind executarea i
urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare.
32

3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidrie

(1) Mortarele pentru zidrie se clasific dup rezistena medie la compresiune, exprimat prin
litera M urmat de rezistena unitar la compresiune în N/mm2 (de exemplu, M5  mortar cu
rezistena unitar medie la compresiune fm = 5N/mm2).
(2) Mortarele pentru zidrie cu compoziie prescris vor fi descrise, adugând lâng notaia
de la (1) i proporia componenilor prescrii (de exemplu: 1:1:5, în volum, în ordinea
ciment:var:nisip). Pentru rezistene > M10 reetele se stabilesc de fabricant i nu se accept
prepararea la antier.
(3) Mortarele pentru utilizare general (G) cu compoziie prescris vor avea compoziiile date
în tabelul 3.1. Valorile sunt indicate în uniti de volum.
Compoziia mortarelor pentru utilizare general (G)
Tabelul 3.1
Clasa mortarului Ciment Nisip Var
M2.5 c 1 4 ---
M2.5 c-v 1 7 1
M5 c 1 3 ---
M5 c-v 1 5 1/4
M7.5c 1 2.75 ---
M10 1 2.5 ---
(4) Pentru un mortar oarecare, notat M**, valorile stabilite prin proiect, pot fi atribuite
amestecuri echivalente celor din tabelul 3.1 descrise prin proporia componenilor conform
specificaiilor tehnice sau instruciunilor fabricantului cu condiia ca rezistena medie la
compresiune determinat conform SR EN 1015-11 s nu fie mai mic decât valoarea M**.

3.2.3. Proprietile mortarelor

3.2.3.1. Rezistena la compresiune a mortarelor pentru zidrie

(1) Rezistena unitar medie la compresiune a mortarului pentru zidrie, fm, va fi determinat
în conformitate cu SR EN 1015-11.
(2) Rezistena unitar la compresiune a mortarului pentru zidria cu elemente din argil ars
sau cu elemente din BCA, folosit pentru proiectare i specificat ca atare în proiect, se va
alege astfel încât, folosind relaiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), s se obin cel puin valorile
minime ale rezistenelor caracteristice ale zidriei fk
i fkhpentru pereii structurali,stabilite înP
100-1, tabelele 8.2 i 8.3, în funcie de acceleraia seismic de proiectare aga
amplasamentului i de înlimea cldirii.
(3) Clasa mortarului pentru zidrie stabilit conform (2) trebuie s satisfac i cerinele de
durabilitate de la Cap.4.3.

3.2.3.2. Aderena între elementele pentru zidrie i mortar

(1) Aderena între mortar i elementele pentru zidrie trebuie s fie adecvat utilizrii
prevzute. Aderena depinde de proprietile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de
retenie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor împreun cu care se utilizeaz
acest mortar (în special de viteza de absorbie iniial de ap) i de calitatea execuiei.
 33

(2) Aderena elementelor pentru zidrie în combinaie cu mortarul trebuie s fie declarat
conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4 prin:
a. rezistena de aderen la forfecare,
b. rezistena de aderen la încovoiere.
(3) Rezistena de aderen la forfecare a elementelor pentru zidrie din argil ars i din BCA,
în combinaie cu mortarul de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T),
declarat ca rezisten la forfecare iniial fvk0, se stabilete:
a. Din încercri efectuate conform SR EN 1052-3.
b. Ca valoare fix.
În cazul mortarelor performante, valoarea caracteristic a rezistenei iniiale la forfecare (fvk0)
se va lua din SR EN 998-2, anexa C.
(4) Mortarele de reet de uz general (G), cu compoziiile date în tabelul 3.1, asigur o
aderen adecvat la elementele pentru zidrie din argil ars i din BCA. Pentru aceste
mortare, în lipsa datelor obinute prin încercri conform (3) alin.a, valoarea caracteristic a
rezistenei la forfecare iniial fvk0 se va lua din tabelul 4.5.
(5) Aderena la încovoiere a elementelor de argil ars i din BCA, în combinaie cu mortarul
de utilizare general (G) i cu mortarul pentru rosturi subiri (T), trebuie s fie declarat
pentru rezistenele caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de
aezare (fxk1) i cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aezare (fxk2) cu precizarea
tipului de mortar pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi
obinute prin încercri conform SR EN 1052-2.
În lipsa datelor obinute prin încercri, valorile caracteristice fxk1 i fxk2 se vor lua din tabelul
4.6 pentru mortarele (G) i conform art.4.1.1.3.1(4) pentru mortarele (T).
(6) Pentru mortarele adezive de tip "glue" valorile caracteristice ale aderenei la forfecare
(fvk0) i ale aderenei la încovoiere (fxk1 i fxk2) în combinaie cu elemente din argil ars i din
BCA trebuies fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidrie împreun cu care se
folosesc.

3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului

(1) Consistena mortarului folosit pentru zidire va fi aleas astfel încât s se asigure umplerea
complet a spaiilor respective.
(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor dup preparare se va stabili conform
reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în
vigoare. În cazul produselor industriale (predozate / preamestecate) se va folosi durata de
utilizare declarat.
(3) În cazul mortarului industrial pentru zidrie sau al mortarului semifabricat industrial
pentru zidrie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs.
Adaosurile de tip "antrenor de aer" vor fi limitate la 16% pentru folosirea în zonele seismice
cu ag  0.25g.
(4) Pentru prepararea mortarelor la antier se vor folosi adaosuri i/sau aditivi în condiiile
prevzute în reglementrile tehnice în vigoare privind executarea i urmrirea execuiei
lucrrilor de zidrie i/sau conform specificaiilor tehnice de produs aplicabile.
34

3.3. Beton

3.3.1. Generaliti

(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, betonul este folosit pentru:
a. elementele de confinare a zidriei (stâlpiori, centuri);
b. stratul median al zidriei cu inim armat (ZIA);
c. planee, scri, rigle de cuplare la pereii cu goluri, perei de subsol i fundaii.
(2) Toate betoanele menionate la (1) vor îndeplini cerinele corespunztoare din NE 012/1 i
NE 012/2.
(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidriei (stâlpiori i centuri) i pentru
stratul median al ZIA vor satisface, în afara cerinelor din NE 012/1 i NE 012/2, i
prevederile specifice de la 3.3.2.
(4) Betonul va fi definit prin rezistena caracteristic la compresiune, fck (clasa de rezisten a
betonului C) care este asociat cu rezistena pe cilindru / cub la 28 zile, conform NE 012/1.

3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare i pentru stratul
median al ZIA
(1) Clasa betonului specificat în proiect va fi stabilit prin calcul în funcie de intensitatea
eforturilor din gruprile de încrcri fundamentale i seismice, cu respectarea urmtoarelor
valori minime:
a. pentru elementele de confinare clasa minim a betonului va fi C12/15.
b. pentru stratul median al pereilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu
rezistena caracteristic la compresiune fmbkt 12 N/mm2 sau beton din clasa t
C12/15.
(2) Betonul folosit poate fi cu "amestec proiectat" sau cu "amestec prescris" conform NE
012/1. În proiect se vor specifica, pentru fiecare element / categorie de elemente structurale
de beton:
a. clasa de rezisten;
b. clasa de consisten.
(3) Dimensiunea maxim a agregatelor betonului (dagr) va fi limitat astfel:
a. pentru elementele de confinare: dagr 20 mm;
b. pentru stratul median la pereii din ZIA:
i. pentru grosimea stratului median < 100 mm sau când acoperirea armturii este d
25 mm, dagrd 10 mm;
ii. în celelalte cazuri dagrd12 mm.
(4) Pentru a se asigura betonarea corect a elementelor, consistena betonului proaspt,
definit prin Clase de tasare conform NE 012/1, se va lua dup cum urmeaz:
a. pentru stâlpiorii cu seciune d 750 cm2: S4;
b. pentru stâlpiorii cu seciune > 750 cm2 i pentru centuri – indiferent de dimensiunea
seciunii transversale: S3;
 35

c. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median t 10 cm: S3;

d. pentru zidria cu inim armat cu grosimea stratului median < 10 cm: S4.

3.3.3. Proprietile mecanice al betonului pentru elementele de confinare i pentru ZIA

(1) Rezistenele de proiectare i modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru
elementele de confinare la ZC i cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se
vor lua din P 100-1, tab. 8.6. Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenelor din tabel se
reduc cu 25%.
(2) În structurile din zidrie confinat (ZC), betonul din centuri i din riglele de cuplare legate
cu centurile va avea aceeai clas ca i betonul din planeu. Betonul din stâlpiori poate avea
o alt clas decât cel din planeu (centuri).

3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale
(planee, scri i infrastructur)

(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:
a. beton simplu: C8/10;
b. beton slab armat (pardoseli pe umplutur, la cldiri fr subsol, de ex.): C8/10;
c. beton armat monolit: C12/15.
(2) Pentru infrastructur, dac betonul este în contact cu apa subteran, clasele minime de
beton date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE 012/1.

3.4. Oeluri pentru armturi

(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, oelul este folosit pentru armarea:
a. elementelor de confinare a zidriei -stâlpiori i centuri- (ZC);
b. zidriei, în rosturile orizontale (ZC+AR);
c. stratului median al zidriei cu inim armat (ZIA);
d. celorlalte elemente de structur: planee, rigle de cuplare la pereii cu goluri, scri,
perei de subsol i fundaii.
(2) Cerinele privind proprietile armturii se refer la materialul fasonat care se gsete în
zidria întrit. Pe antier, sau în timpul fasonrii, nu se vor executa operaii care pot
deteriora proprietile materialului.
(3) Armturile folosite pentru pereii de zidrie armat (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru
riglele de cuplare din beton armat, în cazul pereilor cu goluri, vor corespunde cerinelor din
specificaia tehnic ST 009 i vor avea categoriile de rezisten i clasele de ductilitate
stabilite conform P 100-1, art.8.2.6.
(4) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din cldirile de zidrie (planee, scri,
infrastructur) folosirea oelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa
sa naional i reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.
(5) Modulul de elasticitate longitudinal al armturilor pentru beton armat se va lua Es =
200000 N/mm2.
36

(6) Coeficientul de dilatare termic al oelului se va lua Dts = 12x10-6/1oC.

3.5. Alte materiale pentru armarea zidriei

(1) Zidria poate fi armat i cu:

a. grile polimerice de înalt densitate i rezisten
b. bare sau estur din polimeri armai cu fibre (FRP)
printr-unul din urmtoarele procedee:
i. inseria produselor în rosturi;
ii. inseria produselor în tencuial.
(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul i tehnologia de execuie pentru zidria
armat cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentului Cod.
 37

CAPITOLUL 4. ZIDRIE
4.1. Proprietile mecanice ale zidriei

(1) Prevederile acestui capitol se refer la zidria cu elementele menionate la 3.1.1.(1)

executat cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi
subiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.
(2) Zidria cu rosturi verticale umplute parial (cu loca
de mortar) va fi utilizat în pereii
structurali i în zidria înrmat numai în conformitate cu valorile declarate ale proprietilor
de rezisten i de rigiditate obinute pe baza încercrilor efectuate conform standardelor din
seria SR EN 1052.
(3) Pentru proiectarea zidriei cu rosturi verticale tip "nut
i feder / lamb
i uluc", pentru
solicitri în planul peretelui i perpendicular pe acest plan, în conformitate cu prevederile din
acest Cod i din P 100-1, indiferent de tipul i dimensiunile elementelor pentru zidrie, se vor
folosi valorile rezistenelor declarate obinute pe baza încercrilor efectuate conform seriei
SR EN 1052, pentru fiecare tip de profilaie a feelor verticale de capt.

4.1.1. Proprietile de rezisten ale zidriei

4.1.1.1. Rezistena la compresiune a zidriei

4.1.1.1.1. Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei

(1) Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei, fk, realizat cu mortar de

utilizare general (G) i cu mortar pentru rosturi subiri (T) va fi determinat, pentru fiecare
clas de elemente din argil ars i din BCA, pe baza încercrilor pe probe de zidrie
efectuate conform SR EN 1052-1 sau va fi adoptat în condiiile stabilite la 1.1.(12). În lipsa
datelor din încercri, rezistena fk poate fi calculat analitic cu relaiile de la paragrafele
urmtoare, în funcie de tipul elementelor i al mortarului.
(2) Rezistena unitar caracteristic la compresiune fk a zidriei cu elemente din argil ars i
cu elemente din BCA, executat cu mortar pentru utilizare general (G), pentru încrcri
normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculat, în funcie de rezistenele unitare la
compresiune ale elementelor pentru zidrie i a mortarului, cu relaia
fk Kf b0.70 f m0.30 (4.1)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie;
x fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia
normal pe rosturile orizontale, în N/mm2
x fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, în N/mm2;
(3) Formula (4.1) se va folosi numai dac sunt satisfcute toate condiiile specificate în
continuare:
a. rezistena elementului pentru zidrie fbd 75 N/mm2;
b. rezistena mortarului satisface condiiile fmd 20 N/mm2 i fmd 2fb ; în cazul folosirii
mortarului de ciment (fr adaos de var) valorile date de relaia (4.1) i în tabelele
4.2a ÷ 4.2c.se reduc cu 15%;
38

c. zidria este alctuit în conformitate cu prevederile din acest Cod;

d. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este d 25%;
e. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
f. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie, astfel
încât nu exist rost de mortar paralel cu faa peretelui pe toat lungimea acestuia sau
pe orice poriune din perete (fig.4.1a); în cazul în care exist rost de mortar paralel cu
faa peretelui (fig.4.1b) valoarea rezultat din relaia (4.1.) se reduce cu 20%.
(4) Pentru zidriile executate cu elemente din argil ars i din BCA, cu mortar pentru
utilizare general (G), valorile K sunt date în tabelul 4.1.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele 1,2
i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistene M2.5÷ M15,
calculate cu formula (4.1) inând seama de condiiile de la (3), sunt date în tabelele 4.2a i
4.2b.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena
standardizat fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2, cu mortare cu rezistene M2.5 ÷ M15, calculate cu
formula (4.1), inând seama de condiiile de la (3) sunt date în tabelul 4.2c.
Valorile constantei K pentru zidrie cu elemente ceramice i din BCA
i mortar pentru utilizare general (G)
Tabelul 4.1
Tipul elementului pentru zidrie Constanta K
Elemente ceramice pline (grupa 1) 0.55
Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 i 2S) 0.45
Elemente din BCA (grupa 1) 0.55

Figura 4.1. Alctuirea zidriei

(a) Fr rost de mortar paralel cu planul peretelui
(b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui
 39

Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente

pline din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G)
- esere conform fig.4.1b -
Tabelul 4.2a
Rezistena standardizat a Rezistena mortarului (N/mm2)
elementului fb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
15.0 6.60 6.25 5.85 5.35 4.75 3.85
12.5 5.80 5.50 5.15 4.70 4.20 3.40
10.0 4.95 4.70 4.40 4.05 3.55 2.90
7.5 4.05 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
5.0 *** *** 2.70 2.50 2.20 1.80
1o. *** Combinaii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiiile de la (3).
2o. Pentru valori fbintermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru
valori în afara celor din tabel se aplic formula general cu respectarea condiiilor de la (3).

Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente cu goluri

verticale din argil ars din grupa 2 i 2S i mortar pentru utilizare general (G)
- esere conform fig.4.1a i 4.1b -
Tabelul 4.2b
Rezistenastandardizat Rezistena mortarului (N/mm2)
esere
a elementuluifb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
fig.4.1a 6.75 6.40 6.00 5.50 4.85 3.95
15.0
fig.4.1b 5.40 5.10 4.80 4.40 3.90 3.15
fig.4.1a 5.95 5.60 5.25 4.80 4.30 3.45
12.5
fig.4.1b 4.75 4.50 4.20 3.85 3.45 2.75
fig.4.1a 5.10 4.80 4.50 4.15 3.65 2.95
10.0
fig.4.1b 4.10 3.85 3.60 3.30 2.90 2.35
fig.4.1a 4.15 3.95 3.70 3.35 3.00 2.40
7.5
fig.4.1b 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40 1.90
fig.4.1a *** *** 2.75 2.55 2.25 1.85
5.0
fig.4.1b *** *** 2.20 2.05 1.80 1.50
1o. *** Combinaii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiiile de la (3).
2o. Pentru valori fb intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru valori
în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3).
Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu
elemente pline din BCA din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G)
- esere conform fig.4.1a -
Tabelul 4.2c
Rezistena standardizat Marca mortarului
a elementuluifb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
8.0 5.31 5.03 4.70 4.31 3.82 3.10
7.0 *** 4.58 4.28 3.93 3.48 2.83
6.0 *** *** 3.84 3.53 3.12 2.53
5.0 *** *** 3.38 3.10 2.75 2.23
4.0 *** *** *** 2.66 2.35 1.90
3.0 *** *** *** *** 1.92 1.56
1o. *** Combinaii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiiile de la (3).
2o. Pentru valori fbintermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru
valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de
la (3).
(5) Pentru zidriile executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), în rosturi cu grosime de 0.5
÷ 3.0 mm, rezistena caracteristic la compresiune nu depinde de marca mortarului i se va
calcula cu formulele:
40

A. Pentru zidrie cu elemente pline din argil ars i cu elemente din BCA:
fk K f b0,85 (4.2a)
unde
x K = 0.75 pentru elemente pline din argil ars;
x K = 0.80 pentru elemente din BCA.
B. Pentru zidrie cu elemente cu goluri verticale din argil ars din grupele 2 i 2S:
fk K f b0,7 (4.2b)
unde
x K = 0.70.
(6) Formulele (4.2a) i (4.2b) vor fi aplicate numai dac:
a. zidria este alctuit în conformitate cu prevederile din acest Cod;
b. toate rosturile zidriei sunt umplute cu mortar;
c. rezistena elementului pentru zidrie fb 50 N/mm2;
d. grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea elementului pentru zidrie astfel
încât nu exist nici un rost de mortar paralel cu faa peretelui, pe întreaga lungime a
zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.1a);
e. coeficientul de variaie al rezistenei elementelor pentru zidrie este 25%.
(7) Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din argil ars, din grupele
1, 2 i 2S, cu rezistena standardizat fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2, cu mortare pentru rosturi subiri
(T), calculate cu formulele (4.2a) i (4.2b) sunt date în tabelul 4.3a.
Valorile rezistenei caracteristice fk pentru zidrie cu elemente din BCA, cu rezistena
standardizat fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subiri (T), calculate cu formula
(4.2a), sunt date în tabelul 4.3b.
Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu
elemente din argil ars i mortar pentru rosturi subiri (T)
Tabelul 4.3a
Rezistena standardizat a elementului fb (N/mm2)
Grupa element
15.0 12.5 10.0 7.5 5.0
1 7.50 6.40 5.30 4.15 2.95
2 i 2S 4.65 4.10 3.50 2.95 2.15
10. Pentru valori fb intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel.
Pentru valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea
condiiilor de la (3).

Rezistena caracteristic la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu

elemente din BCA i mortar pentru rosturi subiri (T)
Tabelul 4.3b
Rezistena standardizat a elementului fb (N/mm2)
fb 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0
fk 4.69 4.18 3.67 3.14 2.60 2.04
10. Pentru valori fb intermediare se accept interpolarea liniar între
valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplic
formula general de calcul cu respectarea condiiilor de la (3).
 41

(8) Pentru toate situaiile de proiectare, rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, pe

direcie paralel cu rosturile orizontale, în planul peretelui, fkh se va determina, în absena
valorilor declarate, obinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relaiile (4.1), (4.2a)
i (4.2b) astfel:
a. fb va fi înlocuit cu fbh rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru
zidrie pe direcie paralel cu rostul orizontal;
b. pentru calculul rezistenei standardizate fbh factorul de transformare din SR EN 772-1
va fi luat  d 1.0;
c. pentru elementele pentru zidrie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul
4.1;
d. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0,5  K = 0.5 × 0.45 = 0.225;
e. pentru elementele pentru zidrie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicat cu 0.4  K = 0.4 × 0.45 = 0.180.
Pentru situaia de proiectare seismic valorile fbh trebuie s satisfac cerinele minime din P
100-1, tab. 8.3.
(9) Valorile rezistenei caracteristice a zidriei pe direcie paralel cu rosturile orizontale, în
planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) i (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 ÷ 5.0 N/mm2 i
mortar tip (G) cu rezistena M2.5÷ M15 i cu mortar pentru rosturi subiri (T), sunt date în
tabelul 4.4.
(10) Pentru calculul rezistenelor fk i fkh ale zidriilor, formulele (4.1) (4.2a) i (4.2b) se vor
utiliza numai cu respectarea urmtoarelor condiii:
a. pentru elementele care poart marcaj CE, pentru zidriile cu mortar (G) se vor folosi
valorile K din tabelul 4.1, în funcie de tipul elementului, i pentru zidriile cu mortar
(T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus;
b. pentru elementele care nu poart marcajul CE, valorile constantei K pentru zidrie cu
ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistenei caracteristice a
zidriei trebuie determinat prin încercri conform 1.1(12).
În ambele situaii vor fi satisfcute toate condiiile de la (3), (6) i (8).

Rezistena caracteristic la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale

a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu
mortar pentru rosturi subiri (T)
Tabelul 4.4.
Marca Grupa Rezistena standardizat a elementelor (fbh) N/mm2
mortarului elementului 2.0 2.5 3.0 4.0 5.0
1 2.01 2.35 2.67 3.25 3.81
M15 (G) 2 0.82 0.96 1.09 1.32 1.55
2S 0.66 0.77 0.87 1.06 1.25
1 1.78 2.09 2.37 2.88 3.38
M10 (G) 2 0.73 0.86 0.98 1.18 1.38
2S 0.58 0.68 0.77 0.93 1.10
1 1.63 1.91 2.17 2.64 3.09
M7.5 (G) 2 0.67 0.78 0.89 1.08 1.27
2S 0.53 0.63 0.72 0.85 1.00
42

1 1.44 1.69 1.92 2.33 2.73

M5 (G) 2 0.59 0.69 0.78 0.95 1.11
2S 0.47 0.55 0.62 1.08 1.26
1 1.17 1.37 1.56 1.89 2.22
M2.5 (G) 2 0.52 0.56 0.64 1.12 1.31
2S 0.42 0.45 0.51 0.89 0.89
1 1.21 1.43 1.67 2.17 2.62
Mortar
2 0.57 0.67 0.78 1.02 1.23
(T)
2S 0.46 0.53 0.62 0.71 0.85
10. Pentru valori intermediare se accept interpolarea liniar între valorile din tabel. Pentru
valori în afara celor din tabel se aplic formula general de calcul cu respectarea condiiilor de
la (3).

(11) Valorile rezistenei de proiectare fdh se reduc cu 15% pentru zidria cu mortar (G), în
cazul în care se folosete mortar de ciment fr adaos de var.

4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei

(1) Rezistenele unitare de proiectare la compresiune ale zidriei se vor determina conform
art.2.4.2.3.

4.1.1.2. Rezistena zidriei la forfecare

(1) Rezistena zidriei la forfecare se va determina pentru dou mecanisme de cedare:

a. Cedare prin lunecare în rost orizontal (fvk,l);
b. Cedare pe seciune înclinat din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei
comprimate (fvk,i).

4.1.1.2.1. Rezistena unitar caracteristic la lunecare în rost orizontal

(1) Rezistena caracteristic la lunecare în rost orizontal fvk,l, a zidriei executat cu mortar
pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T) în straturi cu grosime de
0,5 mm pân la 3,0 mm, cu toate rosturile verticale umplute, se determin cu relaia
f vk,l f vko  0 ,4 V d d 0.065 f b (4.3a)
unde notaiile sunt:
x fvk0 rezistena caracteristic iniial la forfecare fr efort unitar de compresiune;
x d valoarea efortului unitar mediu de compresiune perpendicular pe direcia forei
tietoare în element, la nivelul considerat, determinat din gruparea de încrcri de
proiectare (valoare de proiectare), care se exercit pe zona comprimat a peretelui care
asigur rezistena la for tietoare;
x fb rezistena medie standardizat la compresiune a elementelor pentru zidrie.
(2) Pentru zidriile cu elemente cu îmbinare de tip "nut i feder / lamb i uluc", la care feele
adiacente ale elementelor pentru zidrie se afl în contact direct, executate cu mortar de
utilizare general (G), sau cu mortar pentru straturi subiri (T) în rosturi orizontale cu
grosimea de 0,5 ÷ 3,0 mm, rezistena caracteristic la lunecare în rost orizontal se calculeaz
cu relaia:
f vk,l 0 ,5 f vko  0 ,4 V d d 0.045 f b (4.3b)
 43

(3) Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei - sub efort unitar de
compresiune egal cu zero -, fvk0, va fi obinut din rezultatele încercrilor pe zidrie efectuate
conform SR EN 1052-3 sau în condiiile stabilite la 1.1.(12).
(4) În cazul zidriilor cu mortare performante, de utilizare general (G) sau pentru rosturi
subiri (T), dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3), valoarea fvk0 se va lua din
SR EN 998-2, anexa C.
(5) În cazul zidriilor executate cu mortare de reet pentru utilizare general (G), cu
compoziiile prescrise în tabelul 3.1, dac nu sunt declarate rezultatele obinute conform (3),
valorile fvk0 vor fi luate din tabelul 4.5, cu condiia ca mortarul pentru utilizare general (G),
preparat conform SR EN 1996-2, s nu conin adaosuri sau aditivi.
Rezistena unitar caracteristic iniial la forfecare a zidriei (fvk0) în N/mm2
Tabelul 4.5
Mortar (G) de reet
Elemente pentru zidrie
M10 M7.5 M5, M2.5
Argil ars 0.30 0.25 0.20
Beton celular autoclavizat 0.25 0.20 0.15
Pentru zidriile cu mortare  M12.5 valorile se vor obine obligatoriu prin încercrie fectuate
conform SR EN 1052-3.

4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la cedare pe seciuni înclinate

(1) Pentru mecanismul de cedare prin rupere pe seciuni înclinate, rezistena unitar
caracteristic la forfecare fvk,i , a zidriei cu mortar pentru utilizare general (G), i cu mortar
pentru rosturi subiri (T), cu toate rosturile umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile:
a. Pentru elemente din argil ars din grupele 1, 2 i 2S
V 0d
f vk ,i 0.22 f bt 1  5 (4.4a)
f bt
b. Pentru elemente din BCA
V 0d
f vk ,i 0.10 f bt 1  16 (4.4b)
f bt
În relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:
x fbt rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie determinat conform
(2);
x 0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe
direcia efortului unitar de forfecare, în seciunea considerat.
(2) Valoarea rezistenei caracteristice la întindere fbta elementelor pentru zidrie se determin
prin:
a. evaluarea valorilor declarate pe baza rezultatelor încercrilor la întindere prin
despicare a elementelor pentru zidrie
sau
b. în funcie de rezistena standardizat a elementului la compresiune (fb) cu relaiile:
44

i. pentru elemente din argil ars: fbt = 0.035fb (4.5a)

ii. pentru elemente din BCA cu fb> 2.0 N/mm2: fbt = 0.080 fb (4.5b)

4.1.1.2.3. Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare

(1) Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare (fvdl i fvdi) se vor calcula cu
formulele:
a. lunecare în rost orizontal
௙ೡೖǡబ
݂௩ௗǡ௟ ൌ ൅ ͲǤͶߪௗ (4.6a)
ఊಾ

b. rupere pe seciune înclinat

f vki
f vdi (4.6b)
JM
în care coeficientul de siguran pentru material JM se va lua conform 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenelor de proiectare fvdl i fvdi se reduc cu 25% pentru zidria cu mortar (G)
care conine numai ciment (fr adaos de var).

4.1.1.3. Rezistena unitar la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei

(1) Pentru calculul rezistenei pereilor structurali, nestructurali i a panourilor de zidrie
înrmate în cadre, solicitai la încovoiere de fore perpendiculare pe planul zidriei, pentru
toate situaiile de proiectare, vor fi luate în considerare rezistenele unitare corespunztoare
urmtoarelor moduri de rupere:
a. rezistena la încovoiere dup un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, fx1
(fig.4.2a);
b. rezistena la încovoiere dup un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale,
fx2(fig.4.2b).

Figura 4.2. Ruperea zidriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturile orizontale, fx1 pe rosturile orizontale, fx2

4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular pe

planul zidriei
(1) Rezistenele unitare caracteristice la întindere din încovoiere ale zidriei, fxk1 i fxk2, vor fi
obinute din rezultatele încercrilor pe zidrie executate conform SR EN 1052-2 sau pe baza
prevederilor de la 1.1(12).
 45

(2) Pentru zidriile cu legturi tip "nut i feder / lamb i uluc", având în vedere diversitatea
profilaiilor feelor de capt, se vor utiliza valorile declarate obinute pe baza încercrilor
efectuate conform (1).
(3) Pentru zidriile cu toate rosturile complet umplute, realizate cu mortar pentru zidrie
pentru utilizare general (G), în cazul în care nu sunt declarate rezultatele obinute conform
(1), valorile rezistenelor unitare caracteristice la încovoiere fxk1 i fxk2, în N/mm2, se vor lua
din tabelul 4.6.
Rezistene unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidriei
Tabelul 4.6
Rezistena medie a mortarului
M10,M7.5,M5 M2.5
Tipul elementelor
fxk1 fxk2 fxk1 fxk2
Argil ars, pline sau cu perforaii
0.240 0.480 0.180 0.360
verticale
Beton celular autoclavizat 0.100 0.200 0.075 0.150
Not. Valorile din tabelul 4.6 se utilizeaz numai pentru combinaiile de materiale (elemente, mortar) acceptate
conform tabelelor (4.2a)÷(4.2c). Pentru zidriile cu mortare  M12.5 valorile se vor obine obligatoriu prin
încercri efectuate conform SR EN 1052-2.
(4) Pentru zidriile cu elemente din argil ars cu fee verticale plane i cu rosturile verticale
umplute cu mortar, executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), în cazul în care nu sunt
declarate rezultatele obinute conform (1) se vor folosi la calcul valorile forfetare fxk1 = fxk2 =
0.150 N/mm2,
(5) Pentru zidriile cu elemente din BCA cu fee verticale plane i cu toate rosturile umplute,
executate cu mortar pentru rosturi subiri (T), în absena valorilor declarate, rezistenele fxk1 i
fxk2 se vor lua egale cu:
x fxk1 = 0.035 fb 0.150 N/mm2
x fxk2 = 0.035 fb 0.200 N/mm2 (pentru BCA cu  400 kg/m3)
x fxk2 = 0.035 fb 0.300 N/mm2 (pentru BCA cu  > 400 kg/m3).

4.1.1.3.2. Rezistenele unitare de proiectare la întindere din încovoiere perpendicular pe

planul zidriei

(1) Rezistenele de proiectare la întindere din încovoiere, perpendicular pe planul peretelui

ale zidriei se vor calcula conform art. 2.4.2.3.
(2) Valorile rezistenelor unitare de proiectare fxd1 i fxd2 se reduc cu 25% pentru zidria cu
mortar (G) care conine numai ciment (fr adaos de var).

4.1.1.4. Rezistena caracteristic de ancorare

(1) Rezistena caracteristic de ancorare prin aderen a armturii înglobate în beton va fi

obinut din rezultatele încercrilor efectuate conform ST 009.
(2) Dac nu se dispune de date experimentale, rezistena caracteristic de aderen, fbok, se va
lua dup cum urmeaz:
a. pentru armturile înglobate în seciuni de beton cu dimensiuni mai mari sau egale cu
150 mm (în elementele de confinare), din tabelul 4.7;
46

b. pentru armturile înglobate în mortar sau în seciuni de beton cu dimensiuni mai mici
de 150 mm (betonul din stratul median al ZIA), din tabelul 4.8.

Rezistena caracteristic de aderen a armturilor în

betonul elementelor de confinare (N/mm2)
Tabelul 4.7
Clasa de rezistena a betonului C12/15 C16/20
fbok pentru bare de oel beton netede (N/mm2) 1.3 1.5
fbok pentru bare de oel beton profilate (N/mm2) 2.4 3.0
Rezistena caracteristic de aderen a armturilor în
mortar sau în betonul din ZIA (N/mm2)
Tabelul 4.8
Clasa de rezisten a mortarului (M) M5 M10
Clasa de rezisten a betonului (C) C12/15 C16/20
fbok pentru bare de oel beton netede (N/mm2) 0.7 1.2
fbok pentru bare de oel beton profilate (N/mm2) 1.0 1.5

4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei

4.1.2.1. Relaia efort unitar – deformaie specific (V - H)

(1) Pentru calculul rezistenei i al rigiditii tuturor elementelor de construcie din zidrie,
pentru toate situaiile de proiectare, se folosesc urmtoarele tipuri de relaii "efort unitar -
deformaie specific -H" (legi constitutive) care schematizeaz comportarea real a zidriei
(valori caracteristice - fk- i valori de proiectare - fd):
a. liniar (fig. 4.3a)
b. liniar - dreptunghiular (fig. 4.3b)
c. parabolic - dreptunghiular (fig. 4.3c).

(a) (b) (c)

Figura 4.3. Relaia efort-deformaie specific (-) pentru zidria solicitat la compresiune
axial
NOTE:.
10. Legea de form "parabolic-dreptunghiular " poate fi înlocuit cu o lege convenional (fig.4.3c) de form
"liniar - dreptunghiular " având valoarea deformaiei specifice:
2
H m1,conv H m1 (4.7a)
3
H mu
20. Raportul P (4.7b)
H m1
definete ductilitatea de material a zidriei.
 47

(2) Valorile diagramei de proiectare fd( ) se obin din valorile diagramei caracteristice fk( ) cu
relaia:
f k H 
f d H  (4.8)
JM
(3) Forma legii -H depinde de:
a. caracteristicile elementelor pentru zidrie;
b. tipul mortarului;
c. modul de esere i de umplerea rosturilor.
(4) Determinarea relaiei -H i a parametrilor caracteristici (Hm1 i Hmu ) se va face prin
încercri la compresiune efectuate conform SR EN 1052-1.În lipsa declarrii acestor
informaii se aplic prevederile de la (7).
(5) Valoarea deformaiei specifice ultime (Hmu) utilizat pentru calculul rezistenei i al
rigiditii tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie se va limita, indiferent de
rezultatele încercrilor, astfel:
a. pentru elemente din argil ars din grupa 1: Hmu 3.5‰;
b. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2: Hmu 2.0‰;
c. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2S i pentru elementele
din BCA forma legii - H i valorile Hm1 i Hmu vor fi declarate conform 1.1.(12), cu
limitarea Hmu 2.0‰;
(6) Prevederile referitoare la calculul rezistenei de proiectare a zidriei i la calculul
deplasrilor prilor / elementelor de construcie din zidrie, precum i prevederile din P 100-
1 privitoare la valorile factorului de comportare q i la numrul maxim de niveluri peste
seciunea de încastrare, se aplic difereniat în funcie de forma i de parametrii legii -H.
(7) Pentru toate situaiile de proiectare, în cazul zidriilor pentru care forma legii -H i
parametrii Hm1 i Hmu nu sunt cunoscute / nu sunt declarate, calculul rezistenei i rigiditii
tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie se va face în urmtoarele condiii:
a. legea -H va fi considerat "liniar" (fig. 4.3a);
b. valorile modulilor de elasticitate longitudinal i transversal date la 4.1.2.2.se vor
reduce cu 25%;
c. deformaia specific ultim Hmu dat la (5) va fi luat egal cu:
i. pentru elemente din argil ars din grupa 1: Hmu = 0.8× 3.5 = 2.8 ‰;
ii. pentru elemente din argil ars cu goluri verticale din grupa 2 i 2S i pentru
elemente din BCA: Hmu = 0.8× 2.0 = 1.6 ‰;
d. factorul de suprarezisten definit în P 100-1, cap.8, se va lua
u/
1 =1.0 .
48

4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei

4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal

(1) Pentru calculul deformaiilor longitudinale ale tuturor prilor / elementelor de construcie
din zidrie simpl (ZNA) se folosesc, în funcie de situaia de proiectare respectiv,
urmtoarele valori ale modulului de elasticitate longitudinal:
a. modulul de elasticitate secant de scurt durat, Ez;
b. modulul de elasticitate de lung durat, Ez,ld.
(2) Modulul de elasticitate secant de scurt durat Ez va fi determinat prin încercri conform
SR EN 1052-1 sau va fi stabilit conform 1.1(12).
(3) În absena valorilor determinate conform (2), modulul de elasticitate secant de scurt
durat al zidriei nearmate (Ez), executat cu elemente pentru zidrie din grupele 1, 2 i 2S,
cu mortar pentru zidrie pentru utilizare general (G) sau cu mortar pentru rosturi subiri (T),
cu toate rosturile complet umplute cu mortar, se va calcula cu relaiile:
a. Ez 1000 f k pentru elemente din argil ars;
b. E z 800 f k pentru elemente din BCA.
(4) Pentru zidriile executate cu elemente cu îmbinare de tip "nut i feder" i pentru zidriile
cu rosturi verticale neumplute cu mortar, valoarea modulului de elasticitate de scurt durat
trebuie declarat pentru fiecare tip de element.
(5) În cazul zidriei cu armturi în rosturile orizontale valorile Ez stabilite ca mai sus vor fi
majorate cu 10%.
(6) În condiiile enunate la (3) ÷ (5) modulul de elasticitate echivalent de scurt durat al
zidriei confinate (ZC) i al zidriei cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia:
Ez I z  Eb I b
EZC( ZIA ) (4.9)
I z  Ib
unde notaiile sunt urmtoarele:
x Ez i Eb- modulii de elasticitate longitudinali ai zidriei i betonului;
x Izi Ib - momentele de inerie ale seciunilor de zidrie i de beton, calculate în raport cu
axele principale de inerie ale peretelui.
În cazul zidriei confinate cu armturi în rosturile orizontale (ZC+AR), valorile date de
relaia (4.9) se vor majora cu 10%.
(7) Modulul de elasticitate de lung durat Ez,ld se va determina din valoarea modulului
secant de scurt durat Ez, redus conform relaiei (4.10), pentru a ine cont de efectele
curgerii lente:
Ez
Ez ,ld (4.10)
1 )
f
unde) este constanta final de curgere lent dat în tabelul 4.9.
 49

4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal

(1) Modulul de elasticitate transversal, Gz, pentru zidria nearmat, cu elemente pentru
zidrie din argil ars din toate grupele (1, 2, 2S) i din BCA, se determin cu relaia:
Gz = 0.4 Ez (4.11)
unde:
x Ez este modulul de elasticitate secant de scurt durat, cu valorile corespunztoare
situaiei de proiectare respective, stabilite conform 4.1.2.2.1.
(2) În lipsa unor date stabilite prin încercri, modulul de deformaie transversal echivalent
pentru zidria confinat (ZC) i zidria cu inim armat (ZIA) se va calcula cu relaia:
GZC(ZIA) = 0,40 EZC(ZIA) (4.12)

4.2. Proprietile fizice ale zidriei

(1) Urmtoarele proprieti fizice ale zidriei sunt relevante pentru obiectul Codului:
a. curgerea lent;
b. variaiile de volum datorate modificrilor umiditii;
c. dilatarea termic.
(2) Valorile de proiectare ale acestor proprieti trebuie s fie determinate prin încercri sau
stabilite conform 1.1.(12).
(3) În absena unor date obinute din încercri, valorile de proiectare ale proprietilor fizice
vor fi luate în limitele indicate în tabelul 4.9.
Limitele valorilor principalelor proprieti fizice ale zidriei
Tabelul 4.9
Constanta de Valoarea ultim de Constanta de
Tipul elementului curgere lent final umflare la umiditate dilatare termic, Dtz,
pentru zidrie )’ sau contracia mm/m 10-6/1oC
Domeniul de variaie (valoare de referin)
Ceramice 0,5 y 1,5 -0,2 y +1,0 4 y 8 (5 x 10-6)
Beton celular autoclavizat 1,0 y 2,5 -0,4 y +0,2 7 y 9 (8 x 10-6)

4.3. Durabilitatea zidriei

4.3.1. Generaliti

(1) Toate prile / elementele de construcie din zidrie vor fi proiectate astfel încât s aib
durabilitatea necesar pentru a fi utilizate în conformitate cu cerinele i cu durata de
exploatare stabilite prin tema de proiectare, în condiiile specifice ale mediului înconjurtor.

4.3.2. Clasificarea condiiilor de mediu înconjurtor

4.3.2.1. Condiii de microclimat de expunere

(1) La proiectarea tuturor prilor / elementelor de construcie din zidrie trebuie s fie luate
în considerare condiiile de microclimat la care va fi expus zidria în timpul exploatrii.
50

(2) Pentru stabilirea condiiilor de microclimat de expunere ale zidriei, se va ine seama i
de:
a. efectul finisajelor i al placajelor de protecie;
b. modul în care detaliile de finisaj împiedic meninerea / acumularea apei pe faade.
(3) Condiiile de microclimat de expunere a zidriei terminate se încadreaz în clase de
expunere definite conform SR EN 1996-1-1:2006 dup cum urmeaz:
a. MX1 – mediu ambiant uscat;
b. MX2 – expus la umiditate sau umezire;
c. MX3 – expus la umezire cu cicluri de înghe-dezghe;
d. MX4 – expus la aer saturat de sare, apa de mare sau alte ape cu sruri;
e. MX5 – mediu ambiant chimic agresiv.
(4) Pentru determinarea clasei de expunere se vor lua în considerare:
a. factorii climatici specifici ai amplasamentului:
i. ploaia i zpada;
ii. aciunea simultan a vântului cu ploaia;
iii. variaiile de temperatur;
iv. variaiile umiditii relative;
b. severitatea expunerii la umezire;
c. expunerea la cicluri înghe / dezghe;
d. prezena compuilor / substanelor chimice care, în contact cu apa, pot conduce la
reacii care afecteaz integritatea zidriei.
(5) Pentru identificarea nivelului de expunere a zidriilor în diferite subansambluri ale cldirii
i a efectului detaliilor de alctuire constructiv se vor utiliza prevederile SR EN 1996-2,
Anexa A i prevederile din reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei
lucrrilor de zidrie, în vigoare.

4.3.3. Durabilitatea componentelor zidriei

(1) Cerinele referitoare la durabilitatea componentelor zidriei, în corelare cu condiiile de

mediu în exploatare, vor fi specificate în mod explicit în proiecte, pentru toate prile /
elementele de construcie i vor fi supuse verificrii împreun cu întreg proiectul.

4.3.3.1. Elemente pentru zidrie

(1) Elementele pentru zidrie vor fi suficient de durabile pentru a rezista, în condiiile
relevante de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
(2) În cazul zidriilor aparente cu elemente din argil ars se vor respecta prevederile
SR EN 771-1 privind condiiile de folosire a elementelor pentru zidrie în funcie de
densitate.
 51

4.3.3.2. Mortar

(1) Mortarul pentru zidrie va fi suficient de durabil pentru a rezista, în condiiile relevante
de microclimat de expunere, pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii i nu va
conine componeni care ar putea avea efect duntor asupra proprietilor sau durabilitii
elementelor, oelului sau altor materiale cu care se afl în contact.
(2) Mortarele se încadreaz în trei categorii în funcie de categoria condiiilor de expunere a
elementelor la care vor fi folosite:
a. S - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii severe;
b. M - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii moderate;
c. P - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii pasive.
Compoziia mortarelor S, M, P se stabilete conform reglementrilor tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare.
(3) Domeniile de utilizare a mortarelor S, M, P în corelare cu condiiile de microclimat
definite la 4.3.2.1.(3).vor fi stabilite dup cum urmeaz:
a. Clasa de expunere MX 1  mortar P, M sau S
b. Clasa de expunere MX 2.1  mortar M sau S
c. Clasa de expunere MX 2.2  mortar M sau S
d. Clasa de expunere MX 3.1  mortar M sau S
e. Clasa de expunere MX 3.2  mortar S.
Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 i MX5 se va evalua, pentru fiecare
amplasament i pentru fiecare proiect, gradul de expunere la:
a. sruri;
b. umezire;
c. cicluri de înghe / dezghe;
d. substane chimice agresive (cantitatea acestora i tipul de reacie).

4.3.3.3. Oel pentru armturi

(1) Oelul pentru armturi, înglobat în beton sau în mortar, va fi suficient de durabil, astfel ca,
atunci când este pus în oper în condiiile prevzute în reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare, s reziste la condiiile
locale de expunere pe toat durata de exploatare proiectat a cldirii.
(2) Pentru asigurarea durabilitii se va folosi oel pentru beton armat (oel carbon), protejat
prin msurile date în continuare, sau oel rezistent la coroziune. Msurile de protecie sunt
corelate cu clasele de expunere MX1÷MX5.
(3) Pentru clasa de expunere MX1, oelul poate fi neprotejat (cu excepia zidriei de placaj).
(4) Pentru clasele de expunere MX2 i MX3, protecia oelului se va realiza prin:
a. înglobare în mortar sau beton;
b. galvanizare;
52

c. acoperire cu rini epoxidice

sau printr-o combinaie a acestor procedee.
(5) Protecia armturilor prin înglobare în mortar trebuie s îndeplineasc urmtoarele
condiii:
a. tipul i marca minim a mortarului vor fi:
i. mortar de ciment-var M5 - pentru încperi cu umiditate relativ interioar
permanent a aerului d 60%;
ii. mortar de ciment cu adaos de plastifiani M10 - pentru încperi cu umiditate
relativ interioar permanent a aerului > 60%;
b. acoperirea lateral cu mortar a barelor dispuse în rosturile orizontale va fi
t 20 mm la pereii care se tencuiesc ulterior i t 35 mm la pereii care rmân
netencuii; grosimea stratului de protecie va fi sporit pân la 45 mm în cazul
pereilor care trebuie s rmân netencuii (zidrie aparent sau de placaj), în
condiiile de expunere MX4 i MX5;
c. zidria va fi tencuit cu mortar tM2.5.
(6) Protecia armturilor din elementele de confinare prin înglobare în beton se va asigura
prin prevederea în proiecte a unui strat de acoperire cu grosimea minim dat în SR EN 1992-
1-1 pentru condiiile de expunere respective (a se vedea i NE 012/2).
(7) Protecia prin galvanizare se va realiza cu o acoperire de zinc  900 g/ m2 sau cu o
acoperire de zinc  60 g/m2 completat cu o acoperire cu rin epoxidic cu grosime medie
recomandat 100 Pm.Oelul va fi galvanizat dup fasonare.

4.3.3.4. Durabilitatea betoanelor

(1) Pentru betoanele care intr în alctuirea cldirilor de zidrie se vor avea în vedere
prevederile generale referitoare la durabilitate din NE 012/1, msurile specifice din acest Cod
i din reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în
vigoare.

4.3.3.5. Straturi de rupere a capilaritii

(1) Straturile pentru ruperea capilaritii vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de
cldire la care se utilizeaz i condiiilor de mediu respective; ele vor fi alctuite din
materiale care s nu poat fi strpunse la utilizare i vor fi capabile s reziste la eforturile
mecanice fr s favorizeze producerea condensului.
(2) Straturile pentru ruperea capilaritii vor fi realizate din:
a. materiale plastice;
b. tencuieli hidrofuge.

4.3.3.6. Elemente de legtur pentru perei

(1) Elementele de legtur pentru perei i prinderile lor vor fi capabile s reziste la aciunile
relevante ale mediului înconjurtor i la micrile relative între straturi. Ele vor avea
rezisten la coroziune corespunztoare mediului în care sunt utilizate.
 53

(2) Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor
ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil.

4.3.3.7. Eclise, scoabe i corniere

(1) Eclisele, ancorele, scoabele i cornierele înglobate în zidrie vor avea rezisten la
coroziune corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia acestora se va
realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare.

4.3.4. Durabilitatea zidriei aflat sub nivelul terenului

(1) Zidria aflat sub nivelul terenului va fi proiectat astfel încât s nu fie afectat
defavorabil de condiiile terenului sau va fi protejat în mod corespunztor.
În acest scop:
a. se vor lua msuri pentru a proteja zidria de efectele umezelii provenite din contactul
cu pmântul, mai ales împotriva propagrii umiditii prin capilaritate;
b. în cazul în care, prin studiul geotehnic efectuat pe amplasament, se constat c terenul
conine substane chimice care pot afecta integritatea i durabilitatea zidriei, aceasta
va fi proiectat din materiale rezistente la aceste substane sau va fi protejat
corespunztor (de exemplu, cu pelicule sau tencuieli rezistente la aciunile chimice
respective).
54

CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINAR A CLDIRILOR CU

PEREI STRUCTURALI DIN ZIDRIE
5.1. Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente

(1) Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu perei

structurali din zidrie implic parcurgerea urmtoarelor etape:
a. Stabilirea formei generale a cldirii în plan i în elevaie;
b. Proiectarea preliminar a suprastructurii verticale (ansamblul pereilor structurali);
c. Proiectarea preliminar a planeelor;
d. Proiectarea preliminar a infrastructurii.
(2) Proiectarea preliminar arhitectural-structuralreprezint o etap necesar pentru toate
situaiile de proiectare. Aceast etap precede verificarea prin calcul a siguranei structurale i
este necesar pentru stabilirea modelului i a metodei pentru calcul, conform cerinelor de la
Capitolul 6 i din P 100-1.
(3) În procesul de proiectare preliminar, alegerea configuraiei de ansamblu a cldirii este
atribuia principal a arhitectului. Concepia structurii revine inginerului de structuri dar nu
poate fi independent de cerinele funcionale i de imagine arhitectural formulate de
investitor i de arhitect.

5.1.1. Principii generale de alctuire arhitectural-structural a cldirilor etajate cu

perei structurali din zidrie

(1) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi alctuite astfel încât s se realizeze un
ansamblu spaial unitar format din:
a. elemente verticale: perei structurali, dispui pe dou direcii neparalele;
b. elemente orizontale: plan
ee care, de regul, vor fi rigide în plan orizontal.
(2) Caracterul spaial unitar al structurii din zidrie se va obine prin:
A. Legturi între pereii structurali de pe cele dou direcii principale, la coluri, intersecii i
ramificaii, care se vor realiza prin:
a. eserea zidriei conform prevederilor din reglementrile tehnice privind executarea i
urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare;
b. armturi dispuse în rosturile orizontale;
c. stâlpiori de beton armat turnai în trepii zidriei;
d. continuitatea betonului i armturilor din centuri sau stratul median al ZIA.
B. Legturi între planee i pereii structurali care se vor realiza dup cum urmeaz:
a. la pereii din zidrie nearmat (ZNA): prin centuri de beton armat turnate pe toi
pereii;
b. la pereii din zidrie confinat (ZC): prin înglobarea / ancorarea armturilor din
stâlpiori în sistemul de centuri de la fiecare planeu;
c. la pereii din zidrie cu inim armat (ZIA): prin înglobarea / ancorarea armturilor
din stratul median al peretelui în sistemul de centuri de la fiecare planeu.
 55

(3) Se vor lua toate msurile necesare pentru meninerea conlucrrii spaiale între
subansamblurile structurale verticale i orizontale pentru toate situaiile de proiectare i, mai
ales, în stadiile avansate de solicitare sub efectul cutremurelor severe (de exemplu,
împiedicarea prbuirii progresive).
(4) În faza de proiectare preliminar arhitectural-structural a cldirilor din zidrie se va
urmri ca forma în plan i volumetria cldirii, distribuia spaiilor, amplasarea i alctuirea
pereilor structurali s fie astfel alese încât s se obin regularitate în plan
i pe vertical
definit conform criteriilor de la art. 5.1.2.

5.1.2. Alctuirea cldirii în plan i în elevaie

(1) Se recomand adoptarea unor partiuri compacte, cu simetrie geometric (dat de forma în
plan)i cu simetrie mecanic (rezultat din dispunerea în plan a pereilor structurali) sau cu
disimetrii limitate.
(2) Aria planeului va fi meninut, de regul, constant la toate nivelurile cldirii. Se pot
accepta reduceri de arie, de la un nivel la nivelul imediat superior, de circa 10 y 15% cu
condiia ca traseul de scurgere a încrcrilor ctre fundaii s nu fie întrerupt.
(3) Rezistena i rigiditatea structurii vor fi aproximativ egale pe cele dou direcii principale
ale cldirii i vor fi meninute aproximativ constante pe toat înlimea cldirii. Se recomand
ca diferena între valorile respective, s nu depeasc, la fiecare nivel, 25% iar în elevaie
eventualele reduceri de rezisten i de rigiditate s fie 20%.
(4) Reducerile de rezisten i/sau de rigiditate se vor realiza prin scderea:
a. densitii zidurilor;
b. grosimii zidurilor;
c. rezistenei zidriei la compresiune.
fr ca mrimile respective s scad sub valorile minime constructive stabilite prin acest Cod
i prin P 100-1.

5.1.3. Criterii de regularitate structural

(1) Sistemul structural va fi simplu, continuu, va avea suficient capacitate de rezisten i

rigiditate i va asigura un traseu direct i neîntrerupt al forelor verticale i orizontale, pân la
terenul de fundare.
(2) Cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi considerate cu regularitate geometric
i
structural în plan dac:
a. forma în plan satisface urmtoarele condiii:
i. este aproximativ simetric în raport cu 2 direcii ortogonale;
ii. este compact, cu contururi regulate i cu un numr redus de coluri intrânde;
iii. eventualele retrageri / proeminene în raport cu conturul curent al planeului nu
depesc, fiecare, cea mai mare dintre valorile: 10% din aria planeului sau 1/5
din dimensiunea laturii respective (fig. 5.1);
b. dispunerea în plan a pereilor structurali satisface urmtoarele condiii:
56

i. nu exist disimetrii importante ale capacitilor de rezisten i/sau ale încrcrilor

permanente în raport cu axele principale ale cldirii;
ii. distana între centrul de greutate (CG) i centrul de rigiditate (CR) nu depete
0.1L, unde L este dimensiunea cldirii pe direcia perpendicular direciei de
calcul.
c. rigiditatea planeelor în plan orizontal este suficient de mare încât s fie asigurat
compatibilitatea deplasrilor laterale ale pereilor structurali sub efectul forelor
orizontale.

Figura 5.1. Condiii de regularitate geometric în plan

(3) Cldirile cu perei structurali din zidrie sunt considerate cu regularitate geometric
i
structural în elevaie dac:
a. înlimile nivelurilor adiacente sunt egale sau variaz cu cel mult 20%;
b. pereii structurali au, în plan, aceleai dimensiuni la toate nivelurile supraterane sau
prezint variaii care se încadreaz în urmtoarele limite:
i. reducerea lungimii unui perete fa de nivelul inferior nu depete 20%;
ii. la cldirile cu nnivt3, pentru fiecare direcie principal, reducerea ariilor nete totale
de zidrie la nivelurile superioare nu depete 20% din aria zidriei de la parter
pe direcia respectiv; dac se reduc simultan ariile de zidrie pe ambele direcii
principale, reducerea total nu depete 30% din aria total de zidrie de la
parter.
c. cldirea nu are niveluri "slabe" (care au rigiditate i/sau capacitate de rezisten mai
mic decât cele ale nivelurilor superioare ca urmare a suprimrii unui perete).

Figura 5.2. Cldiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structural în elevaie)

(4) În cazul cldirilor fundate direct pe terenuri dificile se vor adopta numai alctuiri
arhitectural-structurale care asigur regularitate geometric în plan i în elevaie.
(5) Cldirile care nu satisfac condiiile de la (1) ÷ (3) sunt considerate fr regularitate
geometric
i structural, dup caz, în plan sau în elevaie.
 57

(6) Pentru toate situaiile de proiectare, cldirile cu perei structurali din zidrie se clasific în
grupe de regularitate dup cum urmeaz:
Clasificarea cldirilor cu perei structurali din zidrie în grupe de regularitate
Tabelul 5.1
Tipul Regularitate
Grupa de regularitate a cldirii
structurii Plan Elevaie
1.1 Da Da
Cldiri cu regularitate Tip 1
1.2 Nu Da
2.1 Da Nu
Cldiri fr regularitate Tip 2
2.2 Nu Nu
(7) Cldirile cu structuri de tip dual, la care pereii structurali din zidrie conlucreaz cu cadre
din beton armat, se încadreaz în clasa cldirilor neregulate al cror rspuns seismic depinde
de raportul între cele dou subsisteme. Subsistemul "cadre" va fi proiectat conform cerinelor
din P 100-1. Subsistemul "perei structurali din zidrie" va fi proiectat conform prevederilor
din P 100-1, cap.8 i din acest Cod.

5.1.4. Separarea cldirii în tronsoane

(1) Separarea cldirii în tronsoane se va face în urmtoarele condiii:

a. lungimea cldirii depete valorile maxime stabilite conform 5.1.5.1.;
b. forma în plan are neregulariti care depesc limitele din fig. 5.1.;
c. terenul pe care este amplasat cldirea prezint neregulariti (de stratificaie, de
consisten, umpluturi locale, etc.).
(2) Rapoartele principalelor dimensiuni ale tronsoanelor rezultate prin fragmentarea cldirii
cu rosturi se vor încadra în limitele:
a. înlime / lime d 1.5, indiferent de zona seismic;
b. lungime / lime d 4.0. pentru cldirile situate în zonele seismice cu ag 0.20g i 3.0
în zonele seismice cu ag  0.25g.
(3) Fiecare dintre tronsoanele rezultate din fragmentarea cldirii prin rosturi trebuie s aib o
alctuire arhitectural-structural care corespunde tuturor prevederilor de la 5.1.2.
(4) Rosturile de separaie între cldirile / tronsoanele adiacente se vor proiecta în funcie de
rolul în structur, dup cum urmeaz:
a. rosturi complete, care traverseaz atât suprastructura, cât i infrastructura:
i. rosturi de tasare, care au rolul de a limita eforturile din structur datorate
neuniformitii terenului de fundare i/sau valoarea tasrilor cldirii în cazul
fundrii pe terenuri dificile;
b. rosturi pariale, care se realizeaz numai în suprastructur:
i. rosturi seismice, care au rolul de a elimina sau de a reduce efectele torsiunii de
ansamblu în cazul cldirilor cu forme complexe în plan; în cazul cldirilor cu
lungime total mare, rosturile seismice vor traversa i fundaiile pentru a evita
nesincronismul micrii seismice la fundaiile situate la distane relative mari;
58

ii. rosturi de contracie – dilatare, care au rolul de a limita eforturile care pot rezulta
din variaiile de temperatur sau ca efect al fenomenelor reologice specifice
zidriei / betonului.
(5) Rosturile se vor realiza prin dublarea pereilor structurali, vor fi plane i vor separa
complet atât elementele structurale, cât i elementele nestructurale ale cldirii.
(6) Dimensiunea spaiului liber dintre elementele de construcie ale tronsoanelor adiacente va
fi stabilit prin calcul, conform prevederilor P 100-1, cap.4.
(7) Închiderea spaiului liber dintre tronsoane se va face cu materiale sau dispozitive care nu
împiedic micarea relativ a tronsoanelor alturate, sunt impermeabile la ap i la aer, nu
permit propagarea focului i sunt acceptabile din punct de vedere al aspectului. Aceste
materiale trebuie s aib o durabilitate comparabil cu durata de via proiectat a structurii.
Nu se permite închiderea rostului cu tencuial

5.1.5. Dimensiuni maxime ale cldirilor

5.1.5.1. Dimensiuni maxime în plan

(1) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri normale, lungimea
maxim a tronsoanelor va fi de 50.0 m.
(2) Pentru cldirile cu perei structurali din zidrie fundate pe terenuri dificile de fundare,
lungimea maxim a tronsoanelor se va stabili în conformitate cu reglementrile tehnice, în
vigoare, privind proiectarea i execuia pentru construcii fundate pe pmânturi cu umflturi
i contracii mari.

5.1.5.2. Dimensiuni maxime în elevaie

(1) Numrul maxim de niveluri nniv peste seciunea de încastrare definit la 6.3.1 (2) i
valoarea minim constructiv asociat a densitii pereilor structurali p%, pentru care se
aplic prevederile acestui Cod, se limiteaz, conform P 100-1, tab.8.8 i 8.9 în funcie de:
a. acceleraia seismic de proiectare la amplasament ag;
b. clasa de regularitate / neregularitate structural definit la 5.1.3.;
c. clasa de importan-expunere la cutremur a cldirii, stabilit conform P 100-1;
d. tipul / alctuirea zidriei (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA);
e. densitatea pereilor structurali p%, stabilit conform 5.2.1.(2);
f. tipul elementelor pentru zidrie (argil ars sau BCA) i grupa elementelor din argil
ars (1, 2, 2S).

5.2. Proiectarea preliminar a pereilor structurali pentru cldirile etajate curente

5.2.1. Alegerea sistemului de perei structurali

(1) Alegerea sistemului de perei structurali se va face astfel încât s realizeze, concomitent,
satisfacerea urmtoarelor categorii de cerine:
 59

a. funcionale, stabilite de investitor: dimensiunile spaiilor libere, înlimea de nivel,

tipul circulaiilor, etc.;
b. de confort;
c. de siguran structural.
(3) Pentru structurile cu perei din zidrie care fac obiectul acestui Cod, ariile pereilor
structurali, pe cele dou direcii principale, se vor stabili prin calcul, cu respectarea valorilor
minime date în P 100-1, tab. 8.8 i 8.9.
(4) Prevederea în proiect a ariilor minime de perei nu elimin / înlocuiete obligaia de a se
verifica prin calcul sigurana structurii conform cerinelor de la Capitolul 6 i prevederilor P
100-1, cu excepia cldirilor simple din zidrie.
(5) Pereii de zidrie care nu îndeplinesc condiiile de continuitate, geometrice i de
materiale, pentru a fi considerai perei structurali sau perei de contravântuire vor fi
considerai "perei nestructurali" i vor fi proiectai, pentru toate gruprile de încrcri, cu
respectarea prevederilor date în Capitolul 6 i în P 100-1, cap.10.
(6) Pereii de zidrie înrmat în cadre de beton armat sau de oel vor fi proiectai, pentru
toate gruprile de încrcri, conform prevederilor de la Capitolul 6 i din
P 100-1, cap.5 i 10.

5.2.1.1 Structuri cu perei dei

(1) Structurile cu perei dei (sistem fagure) sunt definite prin urmtorii parametri geometrici
(fig. 5.3a):
a. înlimea de nivel d 3,50 m;
b. distanele maxime între perei, pe cele dou direcii principale d 5,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale d 25,0 m2.
(2) În cazul în care, la un nivel oarecare al unei cldiri cu perei dei, sunt necesare, local,
spaii mai mari, se accept suprimarea unui perete structural la nivelul respectiv cu obligaia
suprimrii acestui perete sau a înlocuirii cu un perete nestructural la toate nivelurile
superioare pentru a evita formarea unui etaj "slab". Se recomand ca aceast reducere s nu
conduc la modificarea condiiilor de regularitate în plan.
(3) Folosirea sistemului de perei dei este recomandat în cazul cldirilor fundate pe terenuri
dificile.

5.2.1.2. Structuri cu perei rari

(1) Structurile cu perei rari (sistem celular), sunt definite prin urmtorii parametri geometrici
(fig. 5.3b):
a. înlimea de nivel d 4,00m;
b. distanele maxime între perei, pe cele dou direcii principale d 9,00 m;
c. aria celulei format de pereii de pe cele dou direcii principale d 75,0 m2.
60

(a) (b)
Figura 5.3. Structuri cu perei din zidrie
(a) Structuri cu perei dei (sistem fagure) (b) Structuri cu perei rari (sistem celular)

5.2.2. Alegerea tipului de zidrie

(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie, alegerea tipului de
zidrie pentru pereii structurali se va face cu respectarea condiiilor stabilite în P 100-1, tab.
8.8 i 8.9 în funcie de:
a. numrul de niveluri supraterane (nniv);
b. regularitatea structural a cldirii;
c. grupa elementelor pentru zidrie;
d. acceleraia seismic de proiectare la amplasament (ag),
precum i în funcie de posibilitile tehnologice de execuie.

5.2.2.1. Zidria nearmat (ZNA)

(1) Utilizarea structurilor cu perei din zidrie nearmat se va face numai cu respectarea
principiilor din P 100-1, cap.8 i a regulilor generale din acest Cod.
(3) Structurile cu perei din zidrie nearmat vor avea elemente verticale i orizontale de
confinare cu rolul constructiv de a asigura integritatea i conlucrarea spaial a pereilor i
planeelor. Poziionarea acestor elemente, dimensiunile seciunii de beton i armarea acestora
se va face conform P 100-1.

5.2.2.2. Zidria armat (ZC, ZC+AR, ZIA)

(1) Cldirile cu perei structurali de zidrie confinat (ZC), cu sau fr armturi în rosturile
orizontale, i cele cu perei structurali de zidrie cu inim armat (ZIA), cu toate tipurile de
elemente, vor fi utilizate, în condiiile de calcul, de dimensionare i de alctuire constructiv
stabilite în P 100-1.
(2) Dispunerea stâlpiorilor i centurilor de beton armat, materialele , dimensiunile i
armarea acestora vor respecta cerinele din P 100-1, cap.8.
(3) Stâlpiorii i centurile din pereii de pe conturul cldirilor vor fi prevzui la exterior cu
protecie termic pentru evitarea formrii punilor termice.
 61

5.2.3. Goluri în pereii structurali din zidrie

(1) Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru ui i ferestre i amplasarea acestora în pereii
structurali de zidrie se va face având în vedere satisfacerea urmtoarelor cerine:
a. funcionale;
b. de plastica faadelor;
c. structurale.
(2) Cerinele structurale vor avea în vedere:
a. evitarea reducerii exagerate a rezistenei i a rigiditii unor perei structurali;
b. obinerea ariilor de zidrie aproximativ egale pe direciile principale ale cldirii;
c. satisfacerea cerinelor de rezisten i de ductilitate pentru plinurile dintre goluri.
(3) Pentru satisfacerea cerinelor de la (2), raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i
ferestre i ariile plinurilor de zidrie i dimensiunile minime ale spaleilor între goluri va fi
limitat conform P 100-1.
(4) Golurile de ui i de ferestre vor fi, de regul, dispuse pe aceeai vertical la toate
nivelurile. Poate fi acceptat dispunerea lor alternant cu respectarea unor distane care s
permit transmiterea încrcrilor printr-un sistem de tip "grind cu zbrele".

Figura 5.4. Dispunerea alternant pe vertical a golurilor din pereii de zidrie

5.2.4. Grosimea pereilor de zidrie

(1) Grosimea pereilor exteriori i interiori, structurali sau nestructurali i a panourilor de

zidrie înrmate în cadre prevzut în proiect va fi egal cu cea mai mare valoare rezultat
din calculele de specialitate pentru satisfacerea simultan a urmtoarelor cerine:
a. siguran structural;
b. izolare termic / economie de energie;
c. izolare fonic;
d. protecie la foc.
(2) Grosimea de calcul a pereilor se va lua egal cu grosimea efectiv a zidriei netencuite cu
excepia pereilor dubli cu gol interior pentru care grosimea de calcul se stabilete conform
alin. (3).
(3) Grosimea de calcul, tef, a unui perete dublu cu gol interior în care cele dou straturi sunt
solidarizate cu agrafe se determin cu relaia:
62

tef 3
t13  t23 (5.1)

unde notaiile sunt urmtoarele:

x t1 , este grosimea stratului exterior sau neportant
x t2 este grosimea stratului interior sau portant.
(4) În cazul în care dimensiunile alese pentru grosimea pereilor nu satisfac cerinele de
siguran structural, se va adopta una dintre urmtoarele msuri:
a. schimbarea tipului / alctuirii zidriei (de exemplu, din ZNA în ZC sau ZIA);
b. sporirea grosimii pereilor;
c. folosirea unor materiale (elemente de zidrie i/sau mortar) cu rezistene superioare.

5.3. Proiectarea preliminar a subansamblurilor structurale orizontale

(1) Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se clasific, din punct de vedere al
rigiditii în plan orizontal, care depinde de alctuirea constructiv i de dimensiunile i
poziiile golurilor mari, în dou categorii:
a. planee rigide în plan orizontal;
b. planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal.

5.3.1. Tipul planeului

(1) La proiectarea preliminar a cldirilor cu perei structurali din zidrie de toate tipurile se
va urmri realizarea planeelor ca diafragme rigide în plan orizontal.
(2) Se recomand folosirea planeelor care transmit încrcrile verticale pe toate laturile.
Acest tip de planeu va fi utilizat obligatoriu la toate cldirile din zonele seismice cu ag 
0.30g.
(3) Planeele cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal vor fi utilizate numai în condiiile
stabilite în P 100-1, cap.8.
(4) În cazul planeelor din elemente prefabricate, îmbinrile vor fi proiectate astfel încât
rspunsul planeului la fore seismice s fie similar cu cel a planeelor din beton armat
monolit iar îmbinrile s rmân în stadiul elastic pentru solicitrile rezultate din aciunea
cutremurului de proiectare multiplicat cu factorul de comportare q.

5.3.2. Supante, console

(1) Consolele care depesc linia exterioar a pereilor structurali de contur (balcoane,
copertine) vor fi amplasate la nivelul planeului curent, eventual cu o denivelare limitat care
permite asigurarea continuitii structurale cu planeul. Consolele vor fi realizate din acelai
material ca i planeul (beton armat sau lemn).
(2) În mod excepional se accept amplasarea unor console de beton armat în poziii
intermediare, încastrate în zidrie, cu respectarea urmtoarelor condiii:
a. deschiderea consolei Lcd 3t unde t este grosimea peretelui în care este încastrat;
b. accesul oamenilor pe consol nu este decât întâmpltor (pentru întreinere);
 63

c. rezemarea consolei se face pe toat limea zidului (t).

În cazul deschiderilor mai mari decât 3t, stabilitatea i rezistena consolei vor fi asigurate prin
elemente de beton armat introduse în grosimea peretelui; în toate cazurile, consolele i a
elementele de care acestea sunt fixate vor fi verificate prin calcul.
(3) Pentru proiectarea supantelor se va ine seama de prevederile din P 100-1, cap.8.

5.3.3. arpante

(1) La proiectarea arpantelor se va urmri adoptarea unei configuraii cu rigiditate spaial

suficient pentru asigurarea indeformabilitii acestora, pe toate direciile, sub efectul
încrcrilor din zpad, din vânt i din cutremur. În cazul încrcrii cu zpad se vor avea în
vedere efectele încrcrilor nesimetrice care pot rezulta din aglomerarea zpezii pe anumite
poriuni ale acoperiului (a se vedea CR 1-1-3).
(2) Stabilitatea general i local a arpantei în ansamblu i a elementelor acesteia sub
aciunea vântului vor fi verificate prin calcul pentru forele stabilite prin CR 1-1-4 i vor fi
asigurate prin msuri constructive.
(3) Schema static a arpantei va fi aleas astfel încât s nu rezulte împingeri în elementele de
reazem (perei, atice, calcane, etc.). Dac o astfel de schem nu poate fi realizat se vor
prevedea elemente structurale din lemn suficient de rezistente pentru a prelua împingerile.
Rezistena i rigiditatea elementelor vor fi verificate prin calcul conform reglementrilor
tehnice privind proiectarea construciilor din lemn, în vigoare.
5.4. Proiectarea preliminar a infrastructurii
(1) Infrastructura cldirilor cu perei structurali din zidrie este constituit din urmtoarele
subansambluri / elemente de construcie:
a. cldiri fr subsol: fundaii, socluri i placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la parter;
b. cldiri cu subsol: fundaii, perei de subsol, placa de beton care constituie suportul
pardoselii de la subsol, planeul peste subsol.
(2) Proiectarea preliminar a infrastructurii trebuie s in seama de:
a. mrimea forelor verticale care trebuie transmise la teren;
b. severitatea aciunii seismice la amplasament;
c. natura, stabilitatea i rezistena terenului de fundare;
d. efectele posibile ale apelor subterane.
(3) Proiectarea / dimensionarea infrastructurii se va face pe baza datelor privind stabilitatea i
rezistena terenului de fundare obinute prin cercetarea geotehnic a amplasamentului
conform reglementrilor tehnice specifice, în vigoare. Se excepteaz de la aceast prevedere
cldirile provizorii i anexele gospodreti.
(4) În faza de proiectare preliminar, infrastructura trebuie s fie conceput ca un ansamblu
de elemente structurale cu rezisten i rigiditate spaial adecvate intensitii solicitrilor
verticale i seismice i caracteristicilor terenului de fundare care s asigure:
64

a. transmiterea la teren a tuturor solicitrilor din seciunea de încastrare a pereilor, fr

producerea deformaiilor postelastice în elementele infrastructurii i/sau în terenul de
fundare;
b. limitarea deformaiilor verticale ale cldirii la valori care nu pericliteaz integritatea
structurii, a elementelor nestructurale i a branamentelor la reelele exterioare.
(5) Alctuirea infrastructurii cldirilor cu perei structurali din zidrie va respecta, de
asemenea, principiile generale date în reglementrile tehnice, în vigoare, privind proiectarea
fundaiilor de suprafa i în P 100-1, cap.8, precum i prevederile specifice date în
continuare.

5.4.1. Fundaii

(1) Fundaiile pereilor structurali vor fi continue sub ziduri cu una din alctuirile urmtoare:
a. blocuri / tlpi din beton simplu, cu una sau mai multe trepte;
b. blocuri / tlpi din beton simplu i cuzinei din beton armat;
c. tlpi din beton armat.
(2) În cazurile prevzute în P 100-1, cap.8 se pot prevedea i fundaii izolate, din beton
simplu, legate cu grinzi din beton armat pe ambele direcii.
(3) Pentru pereii nestructurali de la subsol, în funcie de dimensiunile i de greutatea proprie
a acestora, se va alege una din urmtoarele soluii de fundare:
a. rezemare pe placa de la subsol, dac aceasta are rezistena i rigiditatea necesare
pentru a prelua încrcrile respective;
b. îngroarea local a plcii de la subsol;
c. fundarea direct.

5.4.2. Socluri

(1) La cldirile fr subsol, soclul i fundaiile vor fi axate fa de pereii structurali.
(2) Limea soclului va fi cel puin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o
retragere de maximum 5 cm a feei exterioare a soclului în raport cu faa exterioar a
peretelui de la parter.
(3) Soclul se va executa, de regul, din beton armat. În cazul amplasamentelor cu teren
normal de fundare, soclul poate fi executat din beton simplu numai în condiiile stabilite în P
100-1, cap. 8.
5.4.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter. Se
accept o retragere de maximum 5.0 cm a feei exterioare a pereilor de la subsol în raport cu
faa exterioar a peretelui de la parter.
(2) Grosimea pereilor de subsol se va stabili, prin calcul, pentru satisfacerea cerinei de
rezisten sub efectul încrcrilor din gruparea fundamental i din cea seismic i va permite
preluarea eventualelor abateri de execuie.
 65

(4) Rigiditatea subsolului trebuie s fie superioar rigiditii nivelurilor supraterane.

În acest scop se recomand adoptarea urmtoarelor msuri de conformare general,
arhitectural-structural, a subsolului:
a. numrul i dimensiunile golurilor în pereii subsolului vor fi reduse la strictul necesar
din punct de vedere funcional;
b. golurile de ui i ferestre din pereii de subsol vor fi amplasate, în plan, în poziii
decalate fa de golurile de la parter; în cldirile din zone seismice cu ag  0.25g
amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut cu un decalaj de
cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor de la parter;
c. dimensiunile golurilor de la subsol vor fi mai mici decât cele de la parter, seciunea
plinurilor va fi sporit iar zonele slbite vor fi verificate prin calcul;
d. în cldirile din zone seismice cu ag  0.30g golurile de ui i ferestre din pereii
exteriori de la subsol vor fi mai mici cu cel puin 25% fa de cele din parter;
e. în cazul cldirilor cu perei dispui în sistem "celular", în zonele cu acceleraia
seismic de proiectare agt 0.30g, se recomand sporirea rigiditii subsolului prin
introducerea unor perei suplimentari, în limita posibilitilor rezultate din cerinele
funcionale.

Figura 5.5. Perei suplimentari la subsol în cazul cldirilor cu perei rari

Dac aceste condiii nu sunt respectate, zonele slbite vor fi verificate prin calcul pentru toate
situaiile de proiectare.

5.4.4. Planee la infrastructur

(1) În toate cldirile fr subsol, placa suport a pardoselii de la parter se va executa din beton
armat. Aceast plac va fi legat monolit cu soclurile cldirii constituind o legtur rigid în
plan la nivelul infrastructurii / fundaiilor
(2) În toate cldirile cu subsol, placa planeului peste subsol se va executa din beton armat i
avea cel puin aceeai grosime ca i plcile etajelor supraterane.
(3) În cazul cldirilor cu subsol, situate în zonele seismice cu agt 0.30g i în toate cldirile
amplasate pe terenuri de fundare dificile, placa suport a pardoselii subsolului se va executa
din beton armat, legat de tlpile de fundaie.
66

CAPITOLUL 6. CALCULUL CLDIRILOR CU PEREI

DIN ZIDRIE
6.1. Principii generale de calcul

(1) Zidria este un material neomogen, anizotrop i caracterizat de comportare inelastic

chiar pentru niveluri reduse de solicitare. Realizarea unui model de calcul care s ia în
considerare toate aceste particulariti i care, în acelai timp, s poat fi aplicat cu uurin în
proiectarea curent este practic imposibil.
(2) Pentru proiectarea cldirilor curente, pentru toate gruprile de încrcri, determinarea
eforturilor i deformaiilor în toate prile / elementele de construcie din zidrie, se va face
utilizând un model de calcul, suficient de precis, bazat pe urmtoarele ipoteze simplificatoare:
a. zidria este un material presupus omogen, izotrop i cu rspuns elastic pân în stadiul
ultim;
b. caracteristicile secionale ale pereilor din zidrie se determin pentru seciunea brut
(nefisurat / netencuit);
c. rezultatele calculelor cu modelele bazate pe ipotezele a i b se afecteaz cu factori de
corecie stabilii astfel încât s se obin o concordan cât mai bun cu datele
rezultatele încercrilor.
(3) Modelul de calcul pentru determinarea eforturilor secionale i a rezistenei de proiectare
a pereilor, pentru toate gruprile de încrcri, trebuie s reprezinte în mod adecvat
proprietile de rezisten, de rigiditate i de ductilitate ale întregului sistem structural.

6.2. Calculul structurilor la încrcri verticale

6.2.1. Modelul de calcul pentru încrcri verticale

(1) Pentru calculul sub aciunea încrcrilor verticale, în toate situaiile de proiectare, pereii
structurali vor fi considerai console rezemate la nivelul planeului peste subsol sau la faa
superioar a fundaiilor (la cldirile fr subsol).
(2) La proiectarea pereilor structurali din zidrie vor fi luate în considerare, simultan cu
încrcrile verticale, încrcrile orizontale, perpendiculare pe planul peretelui provenite din:
a. aciunea cutremurului, pentru toi pereii;
b. presiunea vântului, pentru pereii exteriori din suprastructur;
c. împingerea pmântului, pentru pereii de contur de la subsol;
d. forele laterale (împingeri) transmise de alte pri de structur (boli, arce, sau
arpante);
e. încrcrile de exploatare (mobiler sau echipamente / instalaii suspendate pe console,
împingerea oamenilor în spaii aglomerate, etc.).
Valorile de proiectare ale acestor încrcri se vor lua din reglementrile tehnice în vigoare.
(3) Modelul de calcul la încrcri verticale i orizontale, pentru toate gruprile de încrcri,
trebuie s in seama de:
a. modul de aplicare a încrcrilor (excentricitile menionate la 6.2.2.2.);
 67

b. legturile / fixarea pe contur a peretelui;

c. zvelteea peretelui.

6.2.2. Metode de calcul pentru încrcri verticale

6.2.2.1.Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali

(1) Fora axial de compresiune într-o seciune de calcul orizontal a unui perete structural se
compune din:
a. suma încrcrilor din zonele aferente ale planeelor de peste nivelul seciunii;
b. greutatea proprie a poriunii de perete aflat peste nivelul seciunii.
(2) În cazul planeelor cu plci de beton armat care transmit încrcrile pe dou direcii,
indiferent de tehnologia de realizare, încrcrile corespunztoare zonelor de plac aferente
fiecrui perete vor fi calculate pentru suprafeele determinate de bisectoarele unghiurilor
formate de laturile plcilor (l1 d l2), considerate uniform distribuite pe lungimea peretelui. În
cazul pereilor în form complex I, T, L cu zidrie esut sau cu stâlpiorii de beton la
intersecii sau ramificaii, se va considera o distribuie uniform a forelor de compresiune pe
toat aria peretelui (fig. 6.1a).
(3) În cazul planeelor care descarc pe o singur direcie, indiferent de material, se va
considera c încrcrile se transmit pereilor pe care reazem elementele principale, cât i
zonelor adiacente ale pereilor transversali (fig. 6.1b) conform (4).

(a) (b)
Figura 6.1. Încrcri verticale pe pereii structurali date de planee
(a) Planeu din beton armat monolit
(b) Planeu din elemente liniare (grinzi din beton, oel, lemn)
(4) Pentru încrcrile concentrate sau pentru încrcrile distribuite care nu sunt aplicate pe tot
peretele, repartizarea eforturilor în perete se va face dup linii înclinate la 30o fa de vertical
ca în fig. 6.2a. În cazul pereilor cu goluri traseul de descrcare se modific conform figurii
6.2b. Forele aplicate în apropierea colurilor / interseciilor se transmit i pereilor
transversali conform 6.2c.
68

(a)

(b) (c)
Figura 6.2. Încrcri verticale concentrate pe pereii structurali
(a) Cazul curent (b) Devierea traseului de descrcare în vecintatea golurilor
(c) Încrcarea peretelui transversal

(5) În cazul cldirilor cu console nesimetrice importante, cu distan mare între centrul de
greutate al încrcrilor verticale din planee i centrul de greutate al seciunii orizontale a
pereilor, se va ine seama i de eforturile suplimentare care rezult din încovoierea de
ansamblu.

6.2.2.2. Determinarea excentricitilor de aplicare a încrcrilor verticale

(1) Încrcrile din planee se transmit pereilor cu excentriciti care provin din:
a. alctuirea constructiv a structurii;
b. imperfeciunile de execuie;
c. efectele încrcrilor cu caracter local,
(2) Pentru calculul rezistenei pereilor, efectele excentricitilor se introduc prin coeficieni
de reducere a rezistenei calculate cu încrcrile axiale.

6.2.2.2.1. Excentricitate din alctuirea structurii

(1) Excentricitatea din alctuirea structurii se va calcula cu relaia:

N1d1  6N 2d 2
e (6.1)
i0 N1  6N 2
unde notaiile sunt urmtoarele:
x N1 – încrcarea transmis de peretele de la etajul superior;
x d1– excentricitatea încrcrii N1;
x N2 - încrcrile aduse de planeul / planeele care reazem direct pe perete;
x d2 – excentricitile încrcrilor N2.
 69

(2) Momentul încovoietor (M) dat de excentricitatea ei0 variaz liniar pe înlimea peretelui.

Figura 6.3. Excentriciti provenite din alctuirea structurii

6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfeciuni de execuie (accidental)

(1) Excentricitatea accidental se va lua în calcul cu cea mai mare dintre valorile:
t
a. ea t 1.0 cm (6.2a)
30
het
b. ea t 1.0 cm (6.2b)
300
unde notaiile sunt urmtoarele
x t - grosimea peretelui;
x het - înlimea etajului.

6.2.2.2.3. Excentricitate din forele orizontale perpendiculare pe plan

(1) Excentricitatea provenit din momentul încovoietor maxim Mhm(i) dat de forele
orizontale perpendiculare pe plan, determinat conform par. 6.4. se va calcula cu relaia
M hm( i )
ehm( i ) (6.3)
N 1  6N 2
unde notaiile sunt urmtoarele:
x N1- încrcarea transmis de peretele superior;
x 6N2 - suma reaciunilor planeelor care reazem pe peretele care se verific.

6.3. Calculul structurilor cu perei din zidrie la fore orizontale

(1) Pentru proiectarea pereilor structurali i nestructurali i a pereilor din zidrie înrmat se
vor se vor lua în considerare:
a. forele în planul peretelui;
b. forele perpendiculare pe planul peretelui;
c. forele din deformaiile impuse de structur pereilor din zidrie înrmat.
70

În cazul cldirilor tip "sal / hal" pentru structura acoperiului se va lua în calcul i
componenta vertical a aciunii seismice în condiiile prevzute în P 100-1.
(2) Verificarea siguranei la aciunea vântului în planul pereilor structurali, pentru gruparea
fundamental de încrcri, se va face numai în cazurile în care fora seismic total
determinat conform P 100-1 este mai mic decât fora lateral total dat de aciunea
vântului.
(3) Încrcrile din vânt vor fi luate în considerare, în toate cazurile, pentru:
a. calculul momentelor încovoietoare din aciunea perpendicular pe faad;
b. calculul arpantelor.
(4) Pentru situaia de proiectare seismic se va ine seama de prevederile din P 100-1 i de
prevederile urmtoare.

6.3.1. Modelul de calcul pentru fore orizontale

(1) Pentru toate gruprile de încrcri, suprastructura cldirii se va modela prin

subansambluri structurale verticale dispuse pe direciile principale, constituite din perei plini
sau cu goluri, legate prin planee orizontale (plac i rigle de cuplare).
(2) Seciunea de încastrare a ansamblului pereilor structurali pentru calculul la fore
orizontale (în raport cu care se definete numrul de niveluri nniv) se va lua:
a. la nivelul superior al soclurilor, pentru cldirile fr subsol;
b. la planeul peste subsol, pentru cldirile cu perei dei (sistem fagure) i pentru
cldirile cu perei rari (sistem celular) la care s-au prevzut perei suplimentari în
subsol, conform recomandrii de la 5.4.3 (5)- fig. 5.5;
c. peste nivelul fundaiilor pentru cldirile cu perei rari, dac nu s-au prevzut perei
suplimentari în subsol, conform recomandrii de la 5.4.3.(5).
(3) Caracteristicile geometrice ale pereilor structurali care particip la preluarea forelor
orizontale (din vânt sau seismice) se vor stabili considerând, în cazul seciunilor compuse
(L,T, I), lungimile tlpilor active egale cu grosimea peretelui la care se adaug, de fiecare
parte a inimii, cea mai mic dintre valorile:
a. 6 t , unde "t" este grosimea tlpii respective;
b. distana pân la captul peretelui transversal (pân la primul gol).

Figura 6.4. Limea tlpii active

(4) Modelul structural trebuie s schematizeze cât mai exact urmtoarele elemente:
a. alctuirea general structurii:
i. geometria ansamblului i a tuturor subansamblurilor verticale i orizontale;
 71

ii. legturile între subansamblurile structurale i legturile dintre componentele fiecrui

subansamblu;
iii. proprietile mecanice relevante ale materialelor;
b. distribuia maselor de nivel, în plan i pe înlimea cldirii;
c. caracteristicile de rigiditate ale elementelor i capacitatea de amortizare.
(5) Cldirile cu regularitate structural, tipul 1 din tabelul 5.1, se vor calcula cu dou modele
plane constituite, fiecare, din totalitatea pereilor structurali de pe una din direciile
principale. Fiecare model plan constituie un sistem elastic cu un grad de liberate dinamic la
fiecare nivel (deplasare de translaie în planul pereilor).
În cazul cldirilor la care pereii nu sunt dispui pe dou direcii ortogonale, forele seismice
vor fi aplicate în calcul pe direciile principale ale sistemului de perei.
(6) Calculul cu modele plane poate fi folosit i pentru cldirile cu perei structurali din zidrie
care nu satisfac criteriile de regularitate în plan dar care satisfac condiiile suplimentare din P
100-1, art.8.4.2.10.
(7) Cldirile care nu au regularitate structural în plan i în elevaie, tipul 2 din tabelul 5.1,
vor fi modelate ca sisteme elastice cu trei grade de libertate dinamic (dou translaii
orizontale i o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.

6.3.2. Metode de calcul la fore seismice orizontale

(1) Pentru proiectarea cldirilor curente calculul seismic se va face cu metode de calcul static
liniar, conform tabelului 4.1 din P 100-1.
(2) Pentru proiectarea cldirilor cu alctuiri arhitectural-structurale care nu respect în
totalitate recomandrile din Cap.5 i în toate cazurile prevzute în P 100-1 cap.8, se vor
folosi procedee de calcul static neliniar care iau în considerare comportarea postelastic
ateptat a pereilor structurali din zidrie.
(3) Folosirea procedeelor de calcul dinamic neliniar nu este justificat pentru proiectarea
cldirilor cu perei structurali din zidrie.

6.3.2.1. Calculul forelor seismice orizontale pentru ansamblul cldirii

(1) Factorii de comportare q pentru structurile din zidrie se vor lua în calcul în funcie de
tipul zidriei i de grupa de regularitate a construciei conform tabelului 8.7 din P 100-1. Se
va ine seama de coeficienii de suprarezisten (Du/D1) în condiiile stabilite în P 100-1,
cap.8.

6.3.2.1.1. Metoda forelor seismice statice echivalente

(1) Pentru cldirile cu regularitate în plan i în elevaie (tipul 1.1 din tabelul 5.1) calculul
forei tietoare de baz pentru ansamblul cldirii se va face cu metoda forelor seismice
statice echivalente descris în P 100-1.
(2) Distribuia forei tietoare de baz pe înlimea cldirii se va face cu relaia (4.6) din P
100-1 iar efectele torsiunii de ansamblu vor fi calculate conform capitolului 4 din P 100-1.
72

6.3.2.1.2. Metoda de calcul modal cu spectre de rspuns

(1) Pentru cldirile fr regularitate, de tipul 2 din tabelul 5.1, forele seismice pentru
ansamblul cldirii se vor calcula cu metoda de "calcul modal cu spectre de rspuns" descris
în P 100-1.
(2) Dac aceste cldiri au proeminen la ultimul etaj, structura acesteia va fi introdus în
modelul general, chiar dac cldirea satisface condiiile din P 100-1, cap.8.

6.3.2.2. Calculul eforturilor secionale în pereii structurali

(1) Fora seismic de baz se va distribui pereilor structurali conform modelului de calcul.
(2) În cazul pereilor cu goluri de ui i/sau ferestre, plinurile orizontale din zidrie vor fi
considerate ca grinzi de cuplare numai dac sunt esute efectiv cu montanii alturai i dac
sunt legate atât cu centura planeului, cât i cu buiandrugul de beton armat de sub zidrie
(dac acesta este separat de centura planeului).
(3) Dac sunt îndeplinite condiiile de la (2), sau dac riglele de cuplare sunt integral din
beton armat, se poate folosi un calcul de cadru pentru determinarea efectelor aciunilor
verticale i seismice în montani i în rigle.
(4) Dac nu sunt îndeplinite condiiile de la (2) sau (3) pereii se vor considera console
independente, legate cu placa planeului (fr rigiditate la încovoiere) la fiecare etaj sau
numai la ultimul nivel.
(5) Pentru cldirile cu planee rigide în plan orizontal, în situaiile de la (3) i (4) fora
tietoare seismic de baz, calculat conform 6.3.2.1., se distribuie pereilor structurali
proporional cu rigiditatea relativ de nivel a fiecruia.
(6) Pentru cldirile cu planee cu rigiditate nesemnificativ în plan orizontal, fora tietoare
seismic de baz, calculat conform 6.3.2.1., se distribuie pereilor structurali proporional cu
masa aferent fiecruia.
(7) Forele tietoare de baz pentru pereii structurali determinate prin calculul liniar elastic
pot fi redistribuite între pereii de pe aceeai direcie, cu condiia ca echilibrul global s fie
satisfcut i ca fora tietoare în oricare perete s nu fie redus / sporit cu mai mult de 20%.
Redistribuia se accept numai pentru structurile la care legea constitutiv - a zidriei este
de tip liniar-dreptunghiular cu ductilitate limitat (figurile 4.3b i 4.3c din acest Cod)
(8) În cazul pereilor cu seciune compus (I, T, L) fora de lunecare vertical în seciunea
dintre inim i talp (Lv,et) se calculeaz, pentru un etaj, cu relaia:
Sz
Lv ,et 'M (6.4)
Iz
unde notaiile sunt:
x 'M = Minf - Msup cu:
- Minf - momentul încovoietor de proiectare în seciunea de la baza etajului;
- Msup - idem, în seciunea de la baza etajului superior;
x Sz - momentul static al ariei tlpii fa de CG al seciunii peretelui;
x Iz - momentul de inerie al seciunii a peretelui.
 73

Pentru calculul Sz i Iz se consider c peretele este alctuit numai din zidrie (se neglijeaz
elementele de confinare dac acestea exist).
(9) Rigiditatea elastic a pereilor se va calcula conform P 100-1, art.8.4.1.
(10) Eforturile secionale în pereii din zidrie înrmai în cadre din beton armat sau de oel se
vor determina conform P 100-1, art. 10.5.3.1.1.
(11) Pentru determinarea eforturilor secionale (N, M, V) în elementele structurii i pentru
determinarea deplasrilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul
bazat pe principiile recunoscute ale mecanicii structurilor.

6.3.2.3. Calculul deplasrilor laterale în planul peretelui

(1) Sub aciunea încrcrilor orizontale în planul median, deformaiile i deplasrile laterale
ale pereii structurali din zidriei depind de legea constitutiv a zidriei - H :
a. în cazul zidriilor cu lege - H liniar-dreptunghiular, cu parametrii Hmu>Hm1, în calcul
seismic se vor considera urmtoarele tipuri de deplasri:
i. elastice, pentru deformaiile specifice H  Hm1
ii. inelastice, pentru deformaiile specifice Hm1<H  Hmu
b. în cazul zidriilor cu lege - H liniar cu parametrii Hm1  Hmu în calcul seismic se vor
considera numai deplasrile elastice.

6.4. Calculul pereilor din zidrie la încrcri perpendiculare pe plan

(1) Categoriile de încrcri perpendiculare pe planul pereilor sunt date la 6.2.1.(2).

(2) Valorile de proiectare pentru fiecare categorie de încrcri se vor lua din reglementrile
tehnice specifice:
a. Încrcri din aciunea cutremurului conform P 100-1, cap.8 i 10.
b. Încrcri date de presiunea vântului conform CR 1-1-4.
c. Încrcri de exploatare (împingerea oamenilor în spaii aglomerate) conform SR EN
1991-1-1/NA.
d. Alte încrcri din exploatare (mobilier sau echipamente / instalaii suspendate),
conform temei de proiectare i reglementrilor tehnice specifice, aplicabile în vigoare,
dar cu valori cel puin egale cu valorile din ETAG 003.
(3) Valorile de proiectare ale încrcrilor perpendiculare pe plan provenite din:
a. împingerea pmântului, pentru pereii de contur de la subsol
b. împingerile produse de boli, arce, sau arpante,
se vor determina din calculul de ansamblu al cldirii.

6.4.1. Modele i metode de calcul pentru încrcri perpendiculare pe plan

(1) Pentru calculul momentelor încovoietoare din încrcrile perpendiculare pe plan, pentru
toate gruprile de încrcri, pereii se modeleaz, în funcie de prinderile de pe contur, ca:
74

a. grinzi simplu rezemate în cazul pereilor rezemai pe dou laturi, sus i jos, pe planee
(cu laturile verticale libere);
b. plci elastice anizotrope rezemate, sus i jos, pe planeele etajului respectiv i, lateral,
pe pereii de rigidizare (perpendiculari pe planul peretelui considerat).
(2) Pentru panourile din zidrie fr goluri de ui sau ferestre, momentele încovoietoare de
proiectare produse de forele perpendiculare pe planul peretelui (MSxd1 i MSxd2) vor fi
calculate inând seama de:
a. condiiile de fixare pe laturile panoului din zidrie;
b. alctuirea peretelui în seciune;
c. anizotropia zidriei, exprimat prin raportul rezistenelor unitare la întindere din
încovoiere perpendicular pe planul peretelui ( = fxk1/fxk2).
(3) Fixarea laturilor pereilor se va realiza prin:
a. legturi cu planeele intermediare sau de acoperi;
b. esere cu pereii perpendiculari.
(4) Modelarea condiiilor de fixare pe contur a panourilor din zidrie alctuite dintr-un singur
strat se va considera dup cum urmeaz:
a. continuitate complet:
i. pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are cel puin
aceeai grosime, i este încrcat cu fore verticale;
ii. pe latura orizontal, la etajele curente, dac pe perete reazem un planeu de beton
armat.
b. continuitate parial:
i. pe latura vertical, dac peretele este esut cu un perete transversal care are grosime
mai mic, dar cel puin 50% din grosimea peretelui care se calculeaz sau cu un perete
care nu este încrcat cu fore verticale, indiferent de grosimea acestuia;
ii. pe latura orizontal, dac pe perete reazem un planeu cu rigiditate nesemnificativ
în plan orizontal.
c. rezemare simpl:
i. pe latura vertical, dac peretele este alturat / în contact cu element de beton armat
(perete sau stâlp) fr a fi legat de acesta prin esere;
ii. pe latura orizontal, dac planeul nu reazem pe perete (peretele este executat dup
decofrarea planeului) sau pe straturile de rupere a capilaritii;
iii. pe latura orizontal la ultimul nivel, în cazul în care nu sunt prevzute msuri
constructive speciale pentru legarea planeului de beton armat cu peretele din zidrie.
(5) În cazul pereilor dubli cu gol interior (de exemplu: faade ventilate, panouri înrmate la
faade), se consider continuitate complet chiar dac numai unul dintre straturi este esut
continuu la reazem, cu condiia ca peretele s aib legturi între straturi. În toate celelalte
cazuri se va considera continuitate parial.
 75

(6) În cazul pereilor de subsol, pentru calculul la împingerea pmântului, peretele va fi

considerat articulat sau încastrat la nivelul fundaiei, în funcie de rezolvarea constructiv
adoptat, i cu continuitate parial la nivelul planeului peste subsol.
(7) La pereii rezemai numai sus i jos (liberi pe laturile laterale – lâng golurile de u, de
exemplu), planul de rupere este paralel cu rosturile de aezare (fig. 4.2a) i momentul
încovoietor se va determina cu relaia:
M Ed 1 DWEd hw2 (6.5)
în care notaiile sunt:
x
= 0.125 (1/8) pentru cazul rezemrii simple la ambele extremiti (momentul maxim
este la mijlocul înlimii peretelui);
x
= 0.083 (1/12) pentru cazul rezemrii cu continuitate complet la ambele extremiti
(momentul maxim este la reazeme);
x WEd este încrcarea de proiectare uniform distribuit perpendicular pe perete;
x hw este înlimea liber a peretelui.
(8) În cazul pereilor rezemai pe trei sau patru laturi, momentele încovoietoare se vor
determina astfel:
a. pentru planul de rupere paralel cu rosturile de aezare, în direcia fxk1 (fig. 4.2a),
momentul încovoietor pe unitatea de lungime a peretelui se calculeaz cu relaia:
M Ed1 PD WEd lw2 (6.6a)
b. pentru planul de rupere perpendicular pe rosturile de aezare, în direcia fxk2 (fig.
4.2b.) momentul încovoietor pe unitatea de înlime a peretelui se calculeaz cu
relaia:
M Ed2 D WEd lw2 (6.6b)
în care notaiile sunt:
x  este un coeficient care ine seama de
i. anizotropia zidriei (raportul rezistenelor μ = fxd1/fxd2 fxk1/fxk2);
ii. condiiile de fixare pe laturile peretelui;
iii. raportul între înlimea i lungimea peretelui;
x lw este lungimea peretelui între reazeme;
x WEd este încrcarea lateral de proiectare pe unitatea de suprafa;
76

Figura 6.5. Notaii pentru calculul momentelor MEd1 i MEd2

(9) Valorile constantei  pentru rapoartele  folosite în acest Cod sunt date în tabelul 6.1.
Valorile din tabel sunt valabile numai dac sunt îndeplinite urmtoarele condiii:
a. Zidria este executat cu toate rosturile verticale umplute cu mortar
b. Grosimea pereilor este 350 mm.
(10) Pentru zidriile cu rosturi verticale de tip "nut i feder" rezistenele fxd1 i fxd2 vor fi
declarate pentru profilaia respectiv.
(11) În cazul în care, pentru un anumit tip din zidrie, raportul rezistenelor fxd1/fxd2 determinat
prin încercri este diferit de valorile din tabelul 6.1, momentele încovoietoare se vor calcula
conform Anexei E a SR EN 1996-1-1:2006.
(12) Pentru panourile cu grosime >350 mm momentele încovoietoare se vor calcula folosind
teoria liniilor de rupere pentru plci elastice anizotrope (cu moduli de elasticitate diferii pe
cele dou direcii).
(13) Pentru calculul momentelor încovoietoare, panourile cu goluri vor fi divizate în
fragmente care pot fi calculate cu regulile de la panourile pline (fig. 6.6).

Figura 6.6. Modele de calcul la fore perpendiculare pe plan pentru pereii cu goluri
 77

Valorile coeficientului
pentru calculul momentelor încovoietoare
normale pe planul peretelui
Tabelul 6.1
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.023 0.042 0.059 0.071 0.080 0.087 0.091 0.096
0.50 0.014 0.028 0.044 0.057 0.066 0.074 0.080 0.085
1.00 0.008 0.018 0.030 0.042 0.051 0.059 0.066 0.071
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.011 0.021 0.030 0.036 0.040 0.043 0.046 0.048
0.50 0.007 0.014 0.022 0.028 0.033 0.037 0.040 0.042
1.00 0.004 0.009 0.015 0.021 0.026 0.030 0.033 0.036
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.032 0.074 0.122 0.180 0.240 0.300 0.362 0.428
0.50 0.018 0.042 0.077 0.113 0.153 0.195 0.237 0.280
1.00 0.009 0.023 0.048 0.071 0.096 0.122 0.151 0.180

h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.028 0.056 0.091 0.123 0.150 0.174 0.196 0.217
0.50 0.016 0.035 0.061 0.085 0.109 0.130 0.149 0.167
1.00 0.009 0.021 0.038 0.56 0.074 0.091 0.108 0.123
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.050 0.071 0.085 0.094 0.099 0.103 0.106 0.109
0.50 0.040 0.056 0.073 0.083 0.090 0.095 0.099 0.102
1.00 0.031 0.045 0.059 0.071 0.079 0.085 0.090 0.094
h/lw

0.30 0.50 0.75 1.00 1.25 1.50 1.75 2.00
0.25 0.025 0.035 0.043 0.047 0.050 0.052 0.053 0.054
0.50 0.018 0.028 0.037 0.042 0.045 0.048 0.050 0.051
1.00 0.013 0.021 0.029 0.035 0.040 0.043 0.045 0.047

6.5. Calculul planeelor

(1) Planeele cldirilor cu perei structurali din zidrie se dimensioneaz pentru:

a. încrcri verticale, în toate gruprile de încrcri;
b. încrcri orizontale seismice care acioneaz în planul median al planeului.
(2) Proiectarea planeelor din beton armat pentru încrcri verticale se va face conform SR
EN 1992-1-1.
(3) Proiectarea planeelor din lemn pentru încrcri verticale se va face conform
reglementrilor tehnice aplicabile, în vigoare.
(4) Proiectarea planeelor de beton armat la încrcri seismice orizontale are ca scop
asigurarea capacitii de rezisten i a rigiditii necesare pentru ca planeul s fie considerat
78

diafragm rigid în plan orizontal i s poat asigura retransmiterea eforturilor între pereii
structurali.

6.5.1. Modelul de calcul

(1) La cldirile cu forme simple în plan, (aproximativ dreptunghiulare), calculul eforturilor

secionale din forele seismice orizontale, se va face conform 6.5.2. considerând planeul ca
grind continu, rezemat pe pereii structurali.
(2) Pentru proiectarea planeelor cu alctuiri complicate i a planeelor structurilor cu
neregulariti în plan i pe vertical se vor utiliza modele i metode de calcul capabile s
evidenieze comportarea acestora la încrcri verticale i la cutremur.
(3) Proiectarea planeelor mixte alctuite din grinzi monolite sau prefabricate de beton
armat/precomprimat i corpuri de umplutur ceramice sau din beton, cu suprabetonare
armat, se va face numai pe baza prevederilor din reglementrile tehnice specifice, în vigoare.

6.5.2.Metoda de calcul

(1) În condiiile de la 6.5.1(1) fora total de calcul pentru un planeu este egal cu fora
seismic aplicat la nivelul respectiv. În mod simplificat, aceast for se va considera
distribuit liniar pe lungimea planeului, cu rezultanta trecând prin centrul de rigiditate al
structurii de la nivelul respectiv.
În aceast ipotez, valorile extreme ale forei pmax/min care acioneaz asupra planeului se vor
calcula cu relaia:
S niv d
pmax/ min ( 1 r 6 RG ) (6.7)
L L
unde notaiile sunt:
x Sniv - fora seismic de proiectare aplicat la nivelul planeului respectiv;
x dRG – distana între centrul de greutate al planeului (CG) i centrul de rigiditate al
structurii (CR);
x L – dimensiunea cldirii perpendicular pe direcia de calcul.
(2) Reaciunea din seciunea de rezemare a planeului pe un perete structural (Fi) se va
calcula, simplificat, cu relaia (6.8) considerând c este proporional cu suma rezistenelor la
for tietoare ale tuturor montanilor peretelui (6VRdi)
6VRdi
Fi Sniv (6.8)
VR
unde VR este rezistena la for tietoare a cldirii pe direcia de calcul.
(3) În ipotezele de la (1) i (2), momentul încovoietor M i fora tietoare T în planeu se vor
determina din condiiile de echilibru sub efectul încrcrii p i reaciunilor Fi.
 79

Figura 6.7. Calculul eforturilor secionale de proiectare în planee din încrcri orizontale
(a) Determinarea încrcrii în planul planeului (b) Eforturi secionale în planeu
(4) În cldirile cu regularitate structural în elevaie verificarea se face numai la ultimul nivel,
unde Sniv are valoarea maxim.

6.6. Calculul rezistenei de proiectare a pereilor din zidrie

6.6.1.Condiii generale de calcul

6.6.1.1.Modelul de calcul

(1) Modelul de calcul pentru determinarea rezistenei de proiectare a pereilor structurali din
zidrie, pentru efectele din toate gruprile de încrcri, trebuie s in seama de:
a. geometria peretelui;
b. condiiile de rezemare pe contur ale peretelui;
c. condiiile particulare de aplicare a încrcrilor;
d. proprietile de rezisten i de deformabilitate ale zidriei;
e. condiiile probabile de execuie.
(2) Rezistena de proiectare a pereilor structurali se va determina pentru:
a. eforturile secionale produse de forele care acioneaz în planul median al peretelui:
i. for axial (NRd);
ii. moment încovoietor (MRd);
iii. for tietoare (VRd);
iv. for de lunecare vertical în pereii cu seciuni compuse (VLhd);
b. eforturile secionale produse de forele care acioneaz perpendicular pe planul
median al peretelui:
i. moment încovoietor în plan paralel cu rosturilor orizontale (MRxd1);
ii. moment încovoietor în plan perpendicular pe rosturile orizontale (MRxd2).

6.6.1.2. Ipoteze de calcul

(1) Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie se determin în raport cu starea limit
ultim (ULS) i, în cazurile special menionate în text, în raport cu starea limit de serviciu
(SLS).
(2) În condiiile menionate la 6.1.(2), calculul rezistenei i al deformaiilor pentru pereii din
zidrie nearmat, se va face pe baza urmtoarelor ipoteze:
80

a. ipoteza seciunilor plane;

b. rezistena la întindere a zidriei perpendicular pe rostul orizontal este nul;
c. distribuia eforturilor unitare pe zona comprimat a peretelui se consider simplificat,
constant sau liniar, în funcie de:
i. tipul solicitrii;
ii. forma legii constitutive la compresiune  - H a zidriei;
iii. starea limit de calcul.

6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale seciunii orizontale a peretelui

(1) Dimensiunile seciunii transversale a pereilor structurali din zidrie, folosite pentru
calcul, sunt dimensiunile "nete" (perete netencuit) care satisfac:
a. condiiile minime de lungime i grosime din P 100-1, cap.8;
b. condiiile maxime de lungime a tlpilor de la 6.3.1.(3).
(2) Grosimea panourilor din zidrie înrmate în cadre i a pereilor nestructurali se va stabili
prin calcul pentru satisfacerea cerinelor de rezisten din P 100-1, cap.10 i a celorlalte
cerine privind durabilitatea, izolarea termic / fonic i protecia la foc a acestora.
(3) Pereii cu goluri cu dimensiunea maxim d 0.2 lw vor fi considerai în calcul ca perei
plini, dac golul este situat în treimea mijlocie a înlimii nivelului i dac plinurile din
zidrie pân la marginile peretelui sunt cu cel puin 20% mai mari decât valorile minime date
în P 100-1.
(4) Golurile din tlpi cu dimensiunea maxim d h/4 vor fi neglijate iar golurile cu dimensiune
> h/4 vor fi considerate margini ale tlpii.
(5) Pentru pereii din zidrie confinat (ZC) i din zidrie cu inim armat (ZIA)
caracteristicile geometrice ale seciunii orizontale se vor calcula astfel:
a. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupa 1 pentru care deformaia
specific maxim admis este Hmu # 3,5‰, aria de beton se va transforma în arie
echivalent din zidrie prin înmulire cu raportul n dintre rezistena de proiectare la
compresiune a betonului (fcd) i rezistena de proiectare la compresiune a zidriei (fd).
f cd
n (6.9)
fd
În aceste condiii, caracteristicile seciunii "ideale" a peretelui se vor calcula cu relaiile:
i. Aria ideal Ai = Azid + (n-1) Abeton (6.10a)
ii. Momentul de inerie ideal Ii = Izid + nIbeton (6.10b)

b. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupele 2 i 2S i din BCA i pentru
orice alte zidrii care au deformaia specific maxim admis este Hmu= 2‰ aria
seciunii orizontale de calcul se va lua identic cu aria efectiv a peretelui (care
include i elementele de beton armat).

6.6.2. Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali

(1) Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali din zidrie se

determin pentru toate situaiile de proiectare.
 81

(2) Pentru pereii din zidrie, nearmat sau armat, solicitai la compresiune axial, indiferent
de tipul elementelor pentru zidrie i al mortarului, deformaia specific maxim în zidrie
(scurtare) se va lua max= 2‰.

6.6.2.1. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie nearmat (ZNA)

(1) Rezistena de proiectare la compresiune axial pentru un perete din ZNA cu seciune
oarecare, se va determina cu relaia
NRd = )i (m)Afd (6.11)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x )i(m) - constanta de reducere a rezistenei inând seama de efectele zvelteei peretelui i
ale excentricitii de aplicare a încrcrilor;
x A - aria seciunii transversale a peretelui;
x fd - rezistena de proiectare la compresiune a zidriei.
(2) În cazul pereilor din zidrie cu seciune dreptunghiular, rezistena de proiectare la
compresiune axial pentru unitatea de lungime a peretelui.- NRd(l) se va calcula cu relaia
NRd(l) = )i(m)tfd (6.11a)
unde
x t este grosimea peretelui.

6.6.2.1.1. Determinarea coeficienilor de reducere a rezistenei i i m

(1) Constanta de reducere a rezistenei în seciunile de la extremitile peretelui ()i) - sus i

jos - se va determina cu relaia:
e
) 1 2 i (6.12)
i t
unde notaiile sunt urmtoarele:
x t – grosimea peretelui;
x ei - excentricitatea de calcul, în raport cu planul median al peretelui, în seciunea în care
se face verificarea, calculat cu relaia:
ei e0 i  ehi  ea t 0.05t (6.13)
cu notaiile:
x ei0 - excentricitatea încrcrilor verticale determinat cu relaia (6.1);
x ehi- excentricitatea datorat forelor perpendiculare pe planul peretelui determinat cu
relaia (6.3);
x ea - excentricitatea accidental determinat cu relaiile (6.2a) sau (6.2b).
(2) Pentru zidriile executate cu toate tipurile de elemente i de mortare, cu toate rosturile
umplute cu mortar, constanta de reducere a rezistenei în seciunea de la mijlocul înlimii
peretelui )m va fi luat cu valorile care corespund valorilor maxime het/t date în P 100-1, art.
8.5.2.
82

Valorile coeficientului m pentru reducerea rezistenei la compresiune

Tabelul 6.2
Zvelteea Tipul Excentricitatea relativ em/t
(het/t)max zidriei 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30
12 ZNA 0.80 0.70 0.59 0.49 0.38 0.28
15 ZC , ZIA 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22

în care em este excentricitatea de calcul în zona central a peretelui calculat cu relaia:

2
e ei 0  e r e (6.14)
m 3 hm a
unde notaiile sunt urmtoarele:
x het - înlimea etajului;
x ehm - excentricitatea datorat efectului încrcrilor orizontale, în seciunea de la mijlocul
înlimii peretelui calculat cu relaia (6.3).

6.6.2.2. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie confinat (ZC) i zidrie
cu inim armat (ZIA)

(1) Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie confinat i din zidrie cu inim
armat se va calcula conform 6.6.2.1. transformând seciunea mixt într-o seciune ideal din
zidrie conform prevederilor de la 6.6.1.3.(4)
(2) Contribuia armturilor din stâlpiori i din stratul median (ZIA) la preluarea forei de
compresiune se va neglija.

6.6.2.3. Rezistena la compresiune local sub efectul încrcrilor concentrate

(1) Pentru un perete din ZNA, cu elemente pentru zidrie din grupa 1, rezistena de proiectare
la compresiune local sub încrcri concentratese va determina cu relaia:
NRd,cl = EAbfd (6.15)
în care E este constanta de majorare pentru încrcri concentrate;

a1 A
1.0 d E (1  0.30 )(1.5  1.1 b ) d E (6.16)
H A max
ef
cu notaiile:
x a1 - distana de la extremitatea peretelui pân la cea mai apropiat margine a ariei pe care
se transmite încrcarea;
x Abd 0.45 Aef; aria pe care se aplic încrcarea;
x Ho - înlimea peretelui de la baz pân la nivelul la care se aplic încrcarea
concentrat;
x Aef- aria efectiv încrcat;
x Aef = t Lef
unde
 83

2.2 Ab
- Lef d este lungimea efectiv de preluare a încrcrii msurat la jumtatea
t
înlimii peretelui rezultat prin descrcarea forei verticale la un unghi de 60o cu
orizontala (a se vedea fig. 6.2a).
- t este grosimea peretelui
Valorile din relaia (6.16) se vor limita dup cum urmeaz:
2a1
a. Emax = 1.25 dac 0
H
2a1
b. Emax = 1.50 dac t 1.0
H
2a1
c. Pentru 0.0  d 1.0 valorile max se vor obine prin interpolare liniar.
H
(2) Excentricitatea de aplicare a forei concentrate, fa de planul median al peretelui, va fi
t/4.
(3) În cazurile în care efectele forelor concentrate se suprapun, (fig. 6.2a) seciunea de la
mijlocul înlimii peretelui va fi verificat cu relaia (6.15).
(4) În cazul zidriilor cu elemente din grupele 2 i 2S i din BCA, fora concentrat trebuie
s fie aplicat prin intermediul unui material rigid care s permit distribuia pe vertical a
încrcrii la un unghi de 30o cu verticala, asigurând realizarea unei lungimi de încrcare Lef ca
în fig.6.2a. În cazul zidriilor cu elemente din argil ars din grupa 1 fora concentrat poate
s fie aplicat direct pe zidrie.
(5) Dac fora concentrat este aplicat conform (4), efortul de compresiune sub fora
concentrat (Vcl) nu trebuie s depeasc 1.5 fd în cazul elementelor din zidrie din grupele 1
i 2 i fd în cazul elementelor din zidriedin grupa 2S i din BCA.

6.6.3. Rezistena de proiectare la compresiune i încovoiere a pereilor structurali

6.6.3.1.Condiii generale de calcul

(1) Ipotezele generale de calcul pentru determinarea rezistenei de proiectare la for axial i
moment încovoietor în planul peretelui pentru zidrii nearmate i armate sunt cele date la art.
6.6.1.2 (2) cu precizrile de la:
a. Art. 6.6.3.2. pentru pereii din zidrie nearmat (ZNA),
b. Art. 6.6.3.3. pentru pereii din zidrie confinat (ZC i ZC+AR),
c. Art. 6.6.3.4. pentru pereii din zidrie cu inim armat (ZIA).
(2) În cazul zidriilor armate relaia efort unitar-deformaie specific ( - H) pentru armturi
se va lua conformSR EN 1992-1-1.
(3) În cazul pereilor cu form complex a seciunii transversale (I, L, T) rezistena de
proiectare la for axial i moment încovoietor în planul peretelui se va determina pe baza
seciunii de calcul cu lungimile tlpilor determinate la art.6.3.1.(3).
(4) Interseciile dintre inima i tlpile pereilor cu form complex (I, L, T) precum i
seciunile slbite prin liuri verticale. vor fi verificate pentru eforturile de lunecare verticale
calculate conform art.6.8.1.1.(2). Dac la legtura între inim i talp exist liuri cu
84

adâncime mai mare decât valoarea limit dat în tabelul 7.2 legtura între talp i inim se
neglijeaz.
(5) Verificarea de la (4) nu este necesar dac la legtura între talpa i inima peretelui sunt
realizate urmtoarele condiii:
a. Pentru zidria nearmat (ZNA):
i. zidurile de pe cele dou direcii sunt executate simultan (complet esute);
ii. seciunea de legtur între perei nu este slbit prin liuri verticale;
iii. la coluri, intersecii i ramificaii sunt prevzute în rosturile orizontale armturile
minime stabilite în P 100-1i în acest Cod;
b. Pentru zidria confinat, cu sau fr armturi în rosturile orizontale (ZC/ZC+AR):
i. trepii reprezint 50% din suprafaa de contact între zidrie i beton;
ii. seciunea de legtur între perei nu este slbit prin liuri verticale;
iii. la coluri, intersecii i ramificaii sunt prevzute în rosturile orizontale armturile
minime stabilite în P 100-1 i în acest Cod.

6.6.3.2. Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie nearmat (ZNA)

(1) Rezistena de proiectare la încovoiere (MRd), asociat forei axiale de proiectare (NEd),
aplicat în planul median al unui perete, se va calcula considerând c blocul eforturilor de
compresiune are form dreptunghiular cu valoare 0.85fd.

Figura 6.8. Calculul momentului capabil pentru o for axial dat

NOT. În fig. 6.8, lc este lungimea real a zonei comprimate care corespunde legii constitutive - H a zidriei.
(2) În condiiile de la (1), pentru un perete cu seciunea orizontal compus (I, T, L)
rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) se va calcula dup cum urmeaz:
a. Se determin aria zonei comprimate a peretelui:
N Ed
Azc (6.17)
0.85 f d
b. Se determin distana yzc de la centrul de greutate al peretelui (G) pân la centrul de
greutate al zonei comprimate (G1)
c. Se determin rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) cu relaia:
M Rd N Ed yzc (6.18)
 85

(a) (b)

Figura 6.9. Calculul momentului capabil pentru un perete cu seciune compus

(3) În cazul peretelui dreptunghiular, cu lungime lw i grosime t (fig.6.9b) relaiile (6.17) i

(6.18) devin:
x adâncimea zonei comprimate
N Ed
xRd (6.19)
0.85 f d t
x momentul încovoietor de proiectare
N Ed N Ed
M Rd lw  xRd  eRd (6.20)
2 2
(4) Cu notaiile:
୉ୢ
ɐୢ ൌ
Ž୵ –
ߪௗ
‫ݏ‬ௗ ൌ
݂ௗ
ecuaiile (6.19) i (6.20) se scriu sub forma
ఙ೏
‫ݔ‬ோௗ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ݈ ൌ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ݈௪ (6.19a)
௙೏ ௪
ேಶ೏ ௟ೢ మ
௧௟ೢ
‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ሻ ‫ؠ‬ ݂ௗ ൈ ͵‫ݏ‬ௗ ሺͳǤͲ െ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ሻ (6.20a)
ଶ ଺

În cazul particular al zidriei cu lege consitutiv la compresiune - de form liniar (figura

4.3a) relaiile (6.19a) i (6.20a) devin:
ఙ೏
‫ݔ‬ோௗ ൌ ͳǤ͵͵͵ ݈ ൌ ͳǤ͵͵͵‫ݏ‬ௗ ݈௪ (6.19b)
௙೏ ௪
ேಶ೏ ௟ೢ మ
௧௟ೢ
‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺͳǤͲ െ ͳǤ͵͵͵‫ݏ‬ௗ ሻ ‫ؠ‬ ݂ௗ ൈ ͵‫ݏ‬ௗ ሺͳǤͲ െ ͳǤ͵͵͵‫ݏ‬ௗ ሻ (6.20b)
ଶ ଺

(5) Dac fora axial este aplicat excentric fa de planul peretelui, adâncimea zonei
comprimate se va determina cu relaia:
N Sd
xRd (6.19c)
0.8) i ( m ) f d t

unde constanta )i(m) se va determina conform prevederilor de la 6.6.2.1.1.

86

(6) În cazul pereilor din zidrie nearmat pentru care se face verificarea rezistenei la
cutremurul de proiectare pentru SLS, rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) asociat
forei axiale de proiectare (NEd) se va determina ca la (2) i (3) dar cu limitarea ariei pe care
se dezvolt eforturile de întindere prin condiia:
yzc< 1.2 rsc (6.21)
unde
x rsc este distana de la centrul de greutate al seciunii orizontale a peretelui pân la limita
sâmburelui central aflat de aceeai parte cu fibra comprimat.
(7) În cazul peretelui dreptunghiular cu lungime lw,din relaia (6.21) rezult:
MRd = 0.2 lwNEd (6.22)

6.6.3.3. Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie confinat

(1) Calculul rezistenei de proiectare la încovoiere în planul peretelui (MRd) asociat forei
axiale de proiectare din încrcri seismice (NEd) pentru pereii din zidrie confinat (ZC,
ZC+AR), executai cu elemente din zidrie din argil ars din grupele 1, 2 i 2S, i din BCA
se face în urmtoarele ipoteze:
a. Se neglijeaz:
i. rezistena la întindere a betonului din stâlpiorul de la extremitatea solicitat la
întindere a peretelui;
ii. rezistena la întindere a mortarului din rosturile orizontale ale zidriei;
iii. seciunea de beton i armtura stâlpiori intermediari (dac exist);
iv. rezistena la compresiune a betonului din stâlpiorul comprimat pentru zidriile cu
deformaie specific ultim Hmu = 2.0‰ (aria stâlpiorului se include în aria din
zidrie).
b. Se ine seama de rezistena elementelor de confinare verticale:
i. rezistena la compresiune a betonului din stâlpiorul comprimat se ia în
considerare pentru zidriile cu deformaie specific ultim Hmu = 3.5‰ (aria de
beton se transform în arie echivalent de zidrie cu relaia (6.10a);
ii. rezistena armturilor din ambii stâlpiori de la extremiti.
(2) Rezistena de proiectare la încovoiere (MRd), asociat forei axiale de proiectare (NEd),
pentru un perete din zidrie confinat de form oarecare, va fi calculat prin însumarea
rezistenei de proiectare la încovoiere a seciunii ideale din zidrie nearmat MRd (zna,i) cu
rezistena de proiectare la încovoiere corespunztoare armturilor din stâlpiorii de la
extremiti MRd(As) calculat conform (6).
MRd = MRd(zna,i) + MRd (As) (6.23)
(3) Aria seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula, în funcie de deformaia specific
ultim a zidriei ( mu) conform 6.6.1.3.(4).
(4) Aria comprimat a seciunii ideale din zidrie nearmat (Azci) se va calcula cu relaia
(6.17).
(5) Momentul încovoietor de proiectare al seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula
cu relaia:
M Rd ( zna,i ) N Ed yzci (6.24)
 87

unde
x yzci este distana de la centrul de greutate al peretelui pân la centrul de greutate al zonei
comprimate a seciunii ideale din zidrie
(6) Rezistena de proiectare la încovoiere dat de armturile stâlpiorilor MRd(As) se va
calcula cu relaia:
M Rd  As  ls As f yd (6.25)

unde notaiile sunt:

x ls - distana între centrele de greutate ale celor doi stâlpiori de la extremiti;
x As – cea mai mic dintre ariile de armare ale celor doi stâlpiori;
x fyd – rezistena de proiectare a armturii din stâlpiori.

6.6.3.4.Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie cu inim armat

(ZIA)

(1) Rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) în planul peretelui asociat forei axiale de
proiectare (NEd), pentru zidria cu inim armat (ZIA), se va calcula folosind ipotezele
generale de la 6.6.1.2.(2) i urmtoarele ipoteze specifice:
a. straturile paralele din zidrie i beton conlucreaz pân în stadiul ultim corespunztor
celui mai slab dintre materiale;
b. eforturile unitare de compresiune au valoarea 0.85fd i sunt uniform distribuite pe o
zon cu adâncimea xconv = 0.80x unde x este distana de la fibra cea mai comprimat
pân la axa neutr a seciunii orizontale a peretelui;
c. deformaiile specifice în stadiul ultim ale zidriei (Hmu) i betonului (Hcu) se vor limita
dup cum urmeaz:
I. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupa 1: Hcu  Hmu 3.5‰
II. Pentru zidriile cu elemente din argil ars din grupele 2 i 2S i cu elemente din
BCA: Hcu  Hmu 2.0‰
d. armtura stratului median este uniform distribuit în lungul peretelui (as în mm2/m).
(2) În ipotezele menionate la (1) rezistena de proiectare la încovoiere (MRd) în planul
peretelui, asociat forei axiale de proiectare (NEd), se va calcula prin însumarea rezistenei de
proiectare la încovoiere a seciunii ideale din zidrie nearmat cu rezistena de proiectare a
armturilor din stratul median:
MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as) (6.26)
(3) Grosimea echivalent a seciunii ideale din zidrie nearmat se va calcula cu relaia:
tech = 2tz +ntm (6.27)
unde notaiile sunt:
x tz– grosimea straturilor din zidrie exterioare;
x tm – grosimea stratului median de mortar/beton (grout);
x n – constanta de echivalen care se ia conform 6.6.1.3.(4).
(4) Rezistena de proiectare a seciunii ideale din zidrie nearmat MRd (zna,i) se va calcula
conform art.6.6.3.3.
88

(5) Rezistena de proiectare a armturilor distribuite, MRd (as), se va calcula cu relaia:

M Rd a s  0.25 a s l w2 f yd (6.28)

unde notaiile sunt urmtoarele:

x as este aria de armtur pe unitatea de lungime a stratului median
x fyd este rezistena de proiectare a armturilor din stratul median.

6.6.4. Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie (VRd), pentru
toate alctuirile (ZNA, ZC i ZIA) se va lua egal cu cea mai mic dintre valorile calculate
pentru:
a. Cedarea prin lunecare în rost orizontal (VRd,l)
b. Cedarea pe seciune înclinat din eforturi principale de întindere în lungul diagonalei
comprimate (VRd,i).
(2) În cazul pereilor în form de I, T, L rezistena de proiectare la for tietoare se va lua
egal cu rezistena de proiectare la for tietoare a inimii (seciunea dreptunghiular cu
lungime egal cu lungimea total a peretelui lw).

6.6.4.1. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie nearmat

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie nearmat se va
lua egal cu cea mai mic dintre valorile rezistenelor de proiectare
a. La lunecare în rost orizontal, calculat cu relaiile (6.29a) sau (6.29b);
b. La cedare pe seciune înclinat, calculat cu relaia (6.34).

6.6.4.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor dreptunghiulari din zidrie se va

calcula considerând c rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal fvd,l este
distribuit uniform pe lungimea zonei comprimate a peretelui (lc).
(2) Armtura constructiv dispus în centurile planeelor nu va fi luat în considerare pentru
calculul rezistenei la for tietoare.

6.6.4.1.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri neseismice

(1) Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereilor din zidrie nearmat,
pentru solicitri neseismice se va calcula cu relaia
VRd,l = fvd,ltlc (6.29a)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x fvd,l - rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost orizontal a zidriei, stabilit cu
relaia (4.6a)
x t - grosimea inimii peretelui;
x lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
 89

(2) Lungimea zonei comprimate (lc) se va calcula din solicitrile secionale de proiectare
(moment încovoietor -M- i for axial -N- ) considerând c eforturile unitare de
compresiune sunt distribuite liniar pe zona comprimat (fig.6.10a) cu relaia
lc 1.5lw  3e (6.30)
Aciunea

Figura.6.10a. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale la solicitri neseismice

(3) Efortul unitar mediu de compresiune (Vd) folosit pentru determinarea rezistenei unitare
de proiectare (fvd,l) se va calcula considerând c încrcarea vertical de proiectare din
gruparea respectiv de încrcri, NSd sau NEd, este distribuit uniform pe zona comprimat a
peretelui (lc) determinat cu relaia (6.30).

6.6.4.1.1.2. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri seismice

(1) În cazul solicitrii seismice, dup inversarea sensului de aciune (ciclul II) efectul
aderenei fvk0 este anulat pe zonele desprinse/fisurate în ciclul precedent de aciune a forei
seismice - ciclul I (lw -lc { lw - xRd) – fig. 6.10b.
Cutremur Cutremur

Ciclul I Ciclul II
Figura.6.10b. Distribuia rezistenelor unitare tangeniale la solicitri seismice corespunztor
momentului ultim
(2) Pentru solicitri seismice, rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a
pereilor din zidrie nearmat, asociat momentului capabil MRd determinat dup caz cu
relaiile (6.18), (6.20), (6.20a) sau (6.20b), se va calcula cu relaia
1
VRd ,l f vk 0 tlad  0.4 N Ed (6.29b)
JM
90

unde notaiile sunt urmtoarele:

x lad este lungimea pe care aderena este activ determinat, dup caz, cu relaiile
݈௔ௗ ൌ ʹ݈௖ െ ݈௪ perei cu seciune orizontal oarecare (I, T, L) (6.31)
݈௔ௗ ൌ ሺʹǤ͵ͷ‫ݏ‬ௗ െ ͳሻ݈௪ - perei cu seciune orizontal dreptunghiular (6.31a).
x lc este lungimea zonei comprimate determinat cu relaiile (6.17) pentru perei cu seciune
orizontal oarecare (I, T, L) sau cu relaiile (6.19), (6.19a) sau (6.19b) pentru perei cu
seciune orizontal dreptunghiular.
În cazul particular al zidriei cu lege - de form liniar (figura 4.3a) relaia (6.31a) devine
݈௔ௗ ൌ ሺʹǤ͸͸͸‫ݏ‬ௗ െ ͳሻ݈௪ (6.32)
Din (6.31a) rezult c în cazul solicitrii seismice alternante, aderena rmâne activ pe
lungimea lad numai dac este satisfcut condiia
௙೏
ߪௗ ൒ ؆ ͲǤͶʹͷ݂ௗ (6.33a)
ଶǤଷହ

iar din relaia (6.32) rezult c aderena este activ lungimea lad numai dac este satisfcut
condiia
௙೏
ߪௗ ൒ ൌ ͲǤ͵͹ͷ݂ௗ (6.33b)
ଶǤ଺଺଺

(3) Pentru cazurile în care este necesar verificarea pereilor structurali la aciunea seismic
pentru SLS (a se vedea P100-1, art.8.6.5), valoarea forei tietoare capabile se calculeaz cu
procedeul prevzut pentru solicitrile neseismice.

6.6.4.1.2. Rezistena la cedare pe seciune înclinat

(1) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a pereilor structurali din zidrie
nearmat se va calcula cu relaia
Aw
VRd ,i f vd ,i (6.34)
b
unde notaiile sunt urmtoarele:
x fvd,i este valoarea de proiectare a rezistenei unitare de cedare pe seciuni înclinate
calculat cu relaiile (4.4) i (4.6b)
x b este un coeficient de corecie care ine seama de raportul dimensiunilor panoului din
zidrie cu valorile:
- b = 1.5 pentru h/lwt1.5
- b = 1.0 pentru h/lw< 1.0
- b = h/lw pentru 1.0 d h/lw< 1.5
x înlimea panoului din zidrie se va lua:
- h = htot pentru pereii care lucreaz în consol
- h = hsp pentru spaleii care pot fi considerai dublu încastrai la extremiti.
 91

6.6.4.2. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat

6.6.4.2.1. Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal

(1) Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a pereilor din zidrie confinat, VRd,
se va calcula prin însumarea urmtoarelor valori:
a. rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie simpl
corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare (VRd1*),
b. rezistena de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stâlpiorul de la
extremitatea comprimat a peretelui (VRd2),
c. rezistena de proiectare la forfecare a stâlpiorului comprimat (VRsc)
VRd = VRd1* + VRd2 + VRsc (6.35)
(2) Rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidrie nearmat
(VRd1*) se va lua:
a. pentru solicitri neseismice egal cu valoarea VRd1 calculat cu relaia (6.29a)
b. pentru solicitri seismice se va ine seama de efectul conlucrrii între elementele de
confinare i panoul de zidrie i se va folosi relaia
‫כ‬ ଵ ‫כ‬
ܸோௗǡ௟ ൌ ݂ ‫݈ݐ‬ ൅ ͲǤͶܰாௗ (6.35a)
ఊಾ ௩௞଴ ௔ௗ

în care
‫כ‬ ௛೛ೌ೙
ܰாௗ ൌ ܰாௗ ൅ ͲǤͺܸாௗ (6.35b)
௟೛ೌ೙

unde
x hpan i lpan sunt dimensiunile panoului de zidrie confinat.
Valoarea VEd din relaia (6.35b) se va limita conform relaiei
VEd lpantfvd0 (6.35c)
unde
x fvd0 este rezistena unitar de proiectare pentru lunecare în rost orizontal sub efort de
compresiune egal cu zero (aderena la forfecare).
(3) Rezistena de proiectare la forfecare a armturii verticale din stâlpiorul comprimat, prin
efectul de dorn, (VRd2) se va calcula cu relaia:
VRd2 = c Aascfyd (6.36)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x Aasc - aria armturii din stâlpiorul de la extremitatea comprimat;
x fyd - rezistena de proiectare a armturii din stâlpiorul comprimat.
x c - factorul de participare al armturii prin efectul de dorn
Valorile c se iau din tabelul 6.3.
92

Valorile factorului c pentru calculul rezistenei la forfecare a armturii verticale din

stâlpiorii de confinare
Tabelul 6.3
Etrieri Armturi verticale în stâlpiori
Categoria de rezisten 1 Categoria de rezisten 2
Oel 
12 14 16 12 14 16
6 0.250 0.200 0.150 0.200 0.150 0.100
Categoria de
8 0.400 0.350 0.250 0.300 0.250 0.200
rezisten 1
10 0.400 0.300
6 0.250 0.200 0.150
Categoria de
8 Nu se utilizeaz 0.400 0.350 0.250
rezisten 2
10 0.400
(4) Rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat se calculeaz
cu relaia
VRsc = Absc × fcvd (6.37)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x Absc - aria betonului din stâlpiorul de la extremitatea comprimat
x fcvd rezistena unitar de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat.

6.6.4.2.2. Rezistena la cedare pe seciune înclinat

(1) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a pereilor din zidrie confinat,
VRd,i, se va calcula prin însumarea urmtoarelor valori:
a. rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie simpl
corectat pentru a ine seama de efectul elementelor de confinare (VRdi*),
b. rezistena de proiectare la forfecare corespunztoare armturii din stâlpiorul de la
extremitatea comprimat a peretelui (VRd2),
c. rezistena de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiorul comprimat (VRsc)
VRd = VRdi* + VRd2+VRsc (6.38)
(2) Rezistena de proiectare la cedare pe seciune înclinat a panoului din zidrie nearmat
(VRdi*) se va lua:
a. pentru solicitri neseismice, egal cu valoarea VRdi calculat cu relaia (6.34) cu
rezistenele fvd,i calculate cu relaiile (4.4) i (4.6a)
b. pentru solicitri seismice se va folosi relaia (6.34) i se va ine seama de efectul
conlucrrii între elementele de confinare i panoul de zidrie înlocuind în relaiile
(4.4a) i (4.4b) efortul unitar 0d cu valoarea 0d* calculat cu relaia
‫כ‬
‫כ‬ ேಶ೏
ߪ଴ௗ ൌ (6.39)
஺ೢ

în care NEd* este dat de relaia (6.35b).

(2) Rezistenele VRd2 i VRsc se vor calcula conform 6.6.4.2.1. (3) i 6.6.4.2.1 (4).
 93

6.6.4.3. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat i armat în

rosturile orizontale (ZC+AR)

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali din zidrie confinat i
armat în rosturile orizontale se calculeaz prin însumarea rezistenei la for tietoare a
zidriei confinate (VRd1*+VRd2 + VRsc) - determinat cu relaiile de la 6.6.4.3. i a rezistenei
de proiectare dat de armturile din rosturile orizontale (VRd3)
VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc + VRd3 (6.40)
(2) Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculeaz, în cazul
pereilor cu înlimea total (htot) t lungimea peretelui (lw) cu relaia:
Asw
VRd 3 0.8 lw f ysd (6.41)
s
unde notaiile sunt urmtoarele:
x lw- lungimea peretelui;
x Asw- aria armturilor din rostul orizontal (pentru preluarea forei tietoare);
x s - distana pe vertical între dou rânduri succesive de armturi Asw;
x fysd - rezistena de proiectare a armturii din rosturile orizontale.
În cazul pereilor cu înlimea total (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaia (6.41) se va
înlocui lw cu htot.
(3) O parte, cel mult 50%, din armtura din centurile planeelor poate fi adugat armturii
din rosturile orizontale intersectat de o fisur la 45o(6Asw).

Figura 6.11 Rezistena de proiectare a armturilor din rosturile orizontale ale zidriei

6.6.4.4. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie cu inim armat
VRd (ZIA) se determin prin însumarea rezistenelor de proiectare la for tietoare ale celor
trei materiale componente:
VRd (ZIA) = VRdz + VRdb + VRda (6.42)
unde notaiile sunt:
x VRdz rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei nearmate;
x VRdb rezistena de proiectare la for tietoare a stratului median de beton sau mortar-
beton;
x VRda rezistena de proiectare la for tietoare a armturilor orizontale din stratul
median.
94

(2) Lungimea zonei comprimate a peretelui din zidrie cu inim armat i valoarea efortului
unitar de compresiune în perete se determin pe baza ipotezelor de la 6.6.4.4.
(3) Rezistena de proiectare la for tietoare a zidriei VRdz se determin conform 6.6.4.(1).
(4) Rezistenele de proiectare la for tietoare ale stratului de beton (VRdb) i ale armturilor
orizontale (VRda) se vor calcula conform prevederilor reglementrilor tehnice privind
proiectarea construciilor cu perei structurali de beton armat.

6.6.4.5. Rezistena la fora de lunecare vertical asociat încovoierii peretelui

(1) Rezistena de proiectare la fora de lunecare vertical la legtura între inima i talpa
pereilor cu seciune compus (I, T, L) i/sau în seciunile slbite de liuri verticale se
calculeaz pe înlimea unui etaj (VLhd) admiând c eforturile unitare de forfecare sunt
uniform distribuite pe înlimea etajului, cu relaia:
f vk 0
VLhd het t L (6.43)
JM
undenotaiile sunt urmtoarele:
x het înlimea etajului;
x tL grosimea peretelui în seciunea în care se calculeaz rezistena peretelui;
x fvk0 rezistena caracteristic la forfecare a zidriei sub efort de compresiune egal cu zero;
x JM coeficientul de siguran pentru material stabilit conform gruprii de încrcri.

6.6.4.6. Rezistena de proiectare a riglelor de cuplare

(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a grinzilor de cuplare din beton armat Vrc se va
determin cu relaia
1.25M cap
sus
 M cap
jos

Vrc t  Vg (6.44)
L gc
unde notaiile sunt urmtoarele:
x Mcap(sus) i Mcap(jos) sunt valorile rezistenelor de proiectare la încovoiere la
extremitile grinzii de cuplare, sus i jos, calculate folosind rezistena de proiectare a
armturii;
x Lgc este lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feele montanilor);
x Vg este fora tietoare maxim din încrcrile verticale pentru gruparea seismic de
încrcri.
(2) Pentru calculul rezistenelor de proiectare la încovoiere (Mcap) din relaia (6.44) se va ine
seama de armturile dispuse în planeul de beton armat legat de grinda de cuplare respectiv,
pe o band cu limea de ase ori grosimea plcii de fiecare parte.

6.6.5. Rezistena de proiectare a pereilor supui la încovoiere perpendicular pe

planul median

(1) Pentru calculul rezistenelor de proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui

din zidrie (MRxd1 i MRxd2), pentru toate categoriile de perei (structurali, panouri de zidrie
înrmat i nestructurali), se vor folosi rezistenele de proiectare la întindere din încovoiere
perpendicular pe planul zidriei, fxd1, fxd2.
 95

(2) Pentru pereii din zidrie confinat i armat în rosturile orizontale, la calculul
momentului MRxd2 (cu plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale) se va ine seama i
de armturile din rosturile orizontale care sunt ancorate corespunztor în stâlpiorii care
mrginesc panoul.
(3) Valorile MRxd1 i MRxd2 (în Nmm) se calculeaz, pentru o band din perete de lime egal
cu 1000 mm, cu relaiile:
MRxd1 = Ww (fxd1+ d) (6.45a)
MRxd2 = Ww fxd2 (6.45b)
unde notaiile sunt urmtoarele:
1000 t 2
x Ww modulul de rezisten al peretelui (mm3);
6
x dp- valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înlimii
peretelui;
x t - grosimea peretelui în mm.

6.6.6. Rezistena de proiectare a panourilor din zidrie înrmate în cadre

(1) Se va determina conform P 100-1, cap.10.

6.7. Calculul rezistenei de proiectare a planeelor

(1) Rezistena planeelor de beton armat la încrcri verticale se va calcula conform SR EN

1992-1-1.
(2) Rezistena planeelor din lemn la încrcri verticale se va calcula conform reglementrilor
tehnice aplicabile, în vigoare.

6.8. Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie

(1) Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie se va face prin calcul, cu
excepia "Cldirilor simple", proiectate conform prevederilor din P 100-1, cap.8.9.
(2) Verificarea siguranei cldirilor cu perei structurali din zidrie se face în raport cu:
a. strile limit ultime de rezisten i de stabilitate (ULS);
b. starea limit de serviciu (SLS).

6.8.1. Verificarea cerinei de rezisten

6.8.1.1. Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitrile în planul peretelui

(1) Pentru încrcrile din gruparea fundamental pentru situaia persistent/tranzitorie de

proiectare,definit conform CR 0, pereii din zidrie vor fi proiectai pentru a avea, în toate
seciunile, rezistene de proiectare la eforturi secionale (NRd, MRd, VRd) mai mari decât
eforturile secionale de proiectare (NSd, MSd, VSd) rezultate din situaiile cele mai defavorabile.
(2) Pentru încrcrile din gruparea seismic verificarea cerinei de rezisten se va face
conform P 100-1, art.8.6.1.1. i art. 10.9.7. (pentru pereii nestructurali i pentru pereii
înrmai în cadre).
96

6.8.1.2. Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitri perpendiculare pe plan

(1) Cerina de rezisten la aciunea forelor perpendiculare pe plan, pentru toate categoriile
de perei, este îndeplinit dac exist relaiile:
MRxd1t MSxd1 (6.46a)
MRxd2t MSxd2 (6.46b)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x MSxd1 i MSxd2sunt momentele încovoietoare de proiectare datorate forelor perpendiculare
pe plan stabilite conform 6.4.;
x MRxd1i MRxd2sunt rezistenele pe proiectare la încovoiere perpendicular pe planul peretelui
din zidrie determinate conform 6.6.6.
(2) Dac încrcarea perpendicular pe plan provine din aciunea seismic, momentele
încovoietoare de proiectare vor avea valorile MExd1 i MExd2 determinate conform
P 100-1, cap.10 i art.6.4.1.din acest Cod.

6.8.1.3. Verificarea cerinei de rezisten pentru planee

(1) Verificarea cerinei de rezisten pentru încrcrile verticale se va face conform

reglementrilor tehnice specifice pentru fiecare tip de material de construcie (beton, oel,
lemn, etc.).
(2) Pentru încrcrile orizontale din cutremur, cerina de rezisten se va considera
satisfcut dac, prin dimensionarea i alctuirea constructiv, se asigur comportarea
planeelor în domeniul elastic pentru solicitrile asociate capacitilor de rezisten ale
pereilor structurali în stadiul ultim.

6.8.2. Verificarea cerinei de rigiditate

(1) Cerina de rigiditate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera

satisfcut dac deplasrile relative de nivel ale cldirii dr sub aciunea încrcrilor din
gruparea seismic, se înscriu în limitele stabilite în P 100-1.
(2) Cerina de rigiditate a planeelor pentru încrcri din gruparea fundamental i din
gruparea accidental, implic:
a. limitarea deformaiilor verticale la valorile stabilite prin reglementrile specifice în
funcie de:
i. materialul de construcie (beton armat sau lemn);
ii. poziia planeului în cldire (planeu curent, planeu de acoperi);
iii. caracteristicile pereilor de compartimentare rezemai pe planeu;
iv. tipul finisajelor aplicate.
b. limitarea / evitarea vibraiilor planeelor pentru:
i. planeele din beton armat cu deschideri mari în cldiri în care se petrec activiti
care pot provoca vibraii (sli de gimnastic, sli de dans, etc.);
ii. planeele de lemn la toate categoriile de cldiri.
(3) Verificarea satisfacerii cerinei de rigiditate pentru planee se face conform
reglementrilor tehnice specifice pentru materialele respective.
 97

6.8.3. Verificarea cerinei de stabilitate

(1) Cerina de stabilitate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera

satisfcut dac sunt respectate cerinele de alctuire pentru ansamblul construciei date la
2.2.3. i cerinele geometrice i de alctuire constructiv pentru perei din Capitolele 5 i 6.
(2) Cerina de stabilitate a panourilor de umplutur i a pereilor nestructurali din zidrie se
va considera satisfcut dac sunt respectate prevederile de proiectare din acest Cod i din P
100-1, cap.10.

6.8.4. Verificarea cerinei de ductilitate

(1) Cerina de ductilitate a cldirilor cu perei structurali din zidrie se va considera

satisfcut dac sunt îndeplinite condiiile alctuire general, de dimensionare i de detaliere
constructiv prevzute din acest Cod i din P 100-1.
98

CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU

CLDIRILE DIN ZIDRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura

7.1.1. Prevederi generale

7.1.1.1. Materiale pentru structur

(1) Materialele pentru structura cldirilor de zidrie, pentru panourile de umplutur la cadre i
pentru toate elementele nestructurale din zidrie vor respecta condiiile minime de calitate
date în Capitolul 3, în cap.8 i 10 din P 100-1 i în reglementrile tehnice privind executarea
i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare.

7.1.1.2.Seciuni de zidrie slbite prin goluri i lituri

(1) Seciunea orizontal a pereilor structurali nu va fi slbit prin prevederea de:

a. goluri verticale pentru courile de fum sau ventilaii;
b. sliuri orizontale sau oblice pentru instalaii realizate prin spargere sau zidire cu
excepia celor prevzute la (5).
(2) Courile de fum/ de ventilaie se vor realiza cu zidrie esut cu legturi cu peretele
alturat.

Figura 7.1 eserea zidriei la courile de fum

(3) liurile verticale executate prin zidire sau dup executarea zidriei care respect
dimensiunile i celelalte condiii din tabelul 7.1i din notele respective sunt acceptate fr a fi
necesar verificarea prin calcul a seciunii slbite a peretelui.
 99

Dimensiunile maxime ale golurilor i liurilor

Tabelul 7.1
liuri i nie create dup executarea liuri i nie create la executarea
Grosimea zidriei zidriei
peretelui Adâncimea Grosimea
Limea maxim Limea maxim
maxim minim rmas
mm mm mm mm mm
85 ... 115 30 100 70 300
116 ... 175 30 125 90 300
176 ... 225 30 150 140 300
226 ... 300 30 175 175 300
> 300 30 200 215 300
NOTE.
1- Adâncimea maxim a niei sau a liului include i adâncimea golurilor elementului deschise când se
realizeaz liul sau nia.
2- liurile verticale care nu se întind pe mai mult de o treime din înlimea nivelului, peste nivelul planeului
pot avea o adâncime de pân la 80 mm i o lime de pân la 120 m dac grosimea peretelui este de 225 mm sau
mai mare.
3- Distana orizontal între liurile adiacente sau între un li i o ni sau un gol va fi  225 mm.
4- Distana orizontal minim între dou nie alturate, fie c sunt pe aceeai parte sau pe feele opuse ale
peretelui, sau dintre o ni i un gol va fi mai mare decât dublul limii celei mai late dintre cele dou nie.
5 - Limea cumulat a liurilor i nielor verticale va fi 0,125 din lungimea peretelui.
6 - Pentru pereii nestructurali cu grosime 140 mm din cldirile situate în zone seismice cu ag  0,20g
rezistena la încovoiere perpendicular pe plan se verific prin calcul inând seama de seciunea redus
7-liurile create dup executarea zidriei vor fi executate numai prin frezare, fr afectarea integritii i a
stratului de protecie a barelor longitudinale din centuri i/sau din rosturile orizontale de mortar.
(4) În cazul în care, prin proiect, se prevd sliuri verticale executate prin zidire cu adâncime
mai mare decât în tabelul 7.1 rezistena seciunii slbite va fi verificat prin calcul. Dac
rezistena este insuficient, zona respectiv va fi considerat latur liber a peretelui sau va fi
întrit prin armare în rosturi i/sau prin elemente de beton armat.
(5) Este permis executarea, numai prin frezare, a sliurile verticale sau oblice, cu adâncimea
de maximum 2.0 cm, pentru instalaiile electrice, fr a afecta integritatea i stratul de
acoperire a barelor longitudinale din centuri.
(6) La cldirile situate în zone seismice cu ag 0.15g, este permis executarea liurilor
orizontale sau oblice pentru instalaii, prin spargere sau prin zidire, fr verificarea prin
calcul a seciunii slbite, dac sunt respectate condiiile din tabelul7.2i din notele respective.
Pentru zonele seismice cu ag  0.20g nu sunt permise liuri orizontale sau înclinate în pereii
structurali i nestructurali din zidrie.
(7) evile cu diametru mai mare de 60 mm, care nu pot fi montate în liurile prevzute la (2),
vor fi montate în ghene speciale în exteriorul peretelui

Adâncimea maxim a liurilor

Tabelul 7.2
Adâncimea maxim mm
Grosimea
peretelui (mm) Lungime Lungime
nelimitat 1 250 mm
85 ... 115 0 0
116 ... 175 0 15
176 ... 225 10 20
226 ... 300 15 25
peste 300 20 30
100

NOTE
1 - Adâncimea maxim a liului include i adâncimea golurilor elementului deschise când se realizeaz liul.
2 - Distana orizontal între captul unui li i un gol va fi  500 mm.
3 - Distana orizontal între liurile de lungime limitat alturate, aflate pe aceeai parte sau pe prile opuse ale
peretelui va fi mai mare decât dublul lungimii celui mai lung li.
4 - În pereii cu grosime mai mare de 175 mm, adâncimea admis pentru li poate fi sporit cu 10 mm dac
liul este tiat cu un utilaj care realizeaz cu exactitate adâncimea cerut. Dac se folosesc astfel de utilaje, pot
fi tiate liuri cu adâncime pân la 10 mm pe ambele fee ale pereilor cu grosime mai mare sau egal cu 225
mm.
5 - Limea unui li va fi mai mic decât jumtate din grosimea peretelui rmas dup tiere.

7.1.2.Prevederi generale pentru cldiri cu perei structurali de zidrie

7.1.2.1. Prevederi specifice pentru cldiri cu perei structurali de zidrie nearmat

(ZNA)

(1) Toate cldirile cu perei structurali din zidrie nearmat, indiferent de elementele pentru
zidrie i de mortarele folosite, vor avea stâlpiori din beton armat dispui constructiv, în
funcie de zona seismic conform P 100-1.
(2) Peste golurile de ui i de ferestre se vor prevedea buiandrugi din beton armat legai, de
regul, cu centura de la nivelul planeului.

7.1.2.2. Prevederi specifice pentru elementele de confinare din beton armat

(1) În cldirile cu perei structurali din zidrie, indiferent de elementele pentru zidrie i de
mortarele folosite, vor fi prevzute elemente de confinare din beton armat dispuse vertical
(stâlpiori) i orizontal (centuri) dup cum urmeaz:
a. pentru cldirile din ZNAelemente cu rol constructiv;
b. pentru cldirile din ZC i ZC+AR elemente cu rol structural.

7.1.2.3. Prevederi referitoare la buiandrugi, rigle de cuplare i elemente auxiliare

(1) Buiandrugii prefabricai se vor realiza, conform SR EN 845-2, din urmtoarele materiale:
a. Oel;
b. Beton armat sau precomprimat;
c. Zidrie cu elemente ceramice sau din BCA, folosite ca elemente de cofraj în
combinaie cu beton armat sau cu beton precomprimat.
(2) În funcie de alctuirea buiandrugului, elementele de cofraj ale acestora pot conlucra cu
betonul pentru preluarea solicitrilor. Dac nu este asigurat conlucrarea, elementele de
cofraj vor fi considerate nestructurale (nu contribuie la rezistena buiandrugului).
(3) Buiandrugii de oel, care nu sunt executai din oel inoxidabil austenitic, vor fi protejai
împotriva coroziunii în conformitate cu anexa C (art. C1) din SR EN 845-2.
(4) n cazul buiandrugilor de beton i a buiandrugilor de zidrie, armtura trebuie protejat
conform anexei C (art. C2 i art. C3) din SR EN 845-2.
(5) Pentru realizarea pereilor structurali i a panourilor înrmate în cadre cu alctuire
compus se folosesc urmtoarele categorii de elemente auxiliare:
a. Agrafe de perete (pentru prinderea a dou straturi la pereii dubli cu gol interior sau la
zidria cu inim armat)
 101

b. Agrafe de forfecare
c. Agrafe de meninere
d. Etrier suport de grind
e. Console
f. Bride de fixare
(6) Dimensiunile, detaliile constructive i modul de dispunere în plan i elevaie a
elementelor auxiliare de prindere vor fi stabilite prin proiect. Se recomand s se utilizeze
una dintre soluiile date în SR EN 845-1.
(7) Toate elementele auxiliare de prindere se vor proteja împotriva coroziunii. Straturile de
protecie se vor aplica dup fasonarea ancorelor i trebuie s îi menin integritatea pe toata
durata de serviciu a cldirii asigurând preluarea solicitrilor normale de exploatare i
solicitrilor seismice.
(8) În cazul în care elementele de fixare auxiliare trebuie s permit deformaii în timpul
montajului sau al utilizrii, se va ine seama de capacitatea materialului de acoperire de a
rezista deformaiilor posibile/permise.

7.1.3. Prevederi constructive referitoare la planee

(1) Grosimea plcilor planeelor de beton armat va fi stabilit prin calcul inând seama de
cerinele de:
a. rezisten i de rigiditate;
b. izolare fonic.
Grosimea minim a plcii va fi 13 cm dac nu se iau msuri speciale pentru izolarea
împotriva zgomotului.
(2) Dimensiunile elementelor planeelor din lemn vor fi verificate pentru cerinele de la (1) i
pentru evitarea/limitarea vibraiilor produse de micarea persoanelor pe planeu (în cazul
funciunilor care implic activiti care pot genera vibraii).
(3) În cazul planeelor din lemn se vor lua msuri pentru protecia la foc i împotriva
duntorilor (protecie biologic) conform reglementrilor tehnice specifice, aplicabile, în
vigoare.
(4) Pentru planeele din beton armat monolit se vor respecta prevederile constructive din SR
EN 1992-1-1 i P 100-1.
(5) Pentru planeele prefabricate din beton armat se vor adopta numai îmbinri de tip "umed".
Principiile i detaliile de alctuire vor similare cu cele adoptate pentru planeele cldirilor cu
perei structurali de beton armat.
(6) Pentru preluarea eforturilor produse de încrcrile orizontale, în cazurile prevzute la
6.5.5, în planee se vor prevedea armturile necesare, rezultate din calcul, pentru eforturile
secionale.
(7) Faa superioar a planeelor va avea, de regul, aceeai cot de nivel pe toat suprafaa
construciei. În mod excepional, pot fi acceptate decalri ale feei superioare a planeului mai
mici decât înlimea curent a centurilor (15y20 cm) cu condiia asigurrii continuitii
structurale.
102

7.2. Prevederi constructive privind infrastructura

(1) Pentru toate elementele de beton armat ale infrastructurii acoperirea cu beton, înndirea
i ancorarea barelor se vor face conform SR EN 1992-1-1 i reglementrilor tehnice privind
proiectarea fundaiilor de suprafa, în vigoare.
(2) Pentru toate elementele infrastructurii (fundaii, socluri, perei de subsol) continuitatea
armturilor longitudinale din centuri nu va fi întrerupt de golurile pentru instalaii. În cazul
armturilor transversale întrerupte se vor prevedea armturi suplimentare cu seciune total
cel puin egal, la marginea golurilor.
(3) În cazul amplasamentelor pe terenurile dificile de fundare, detalierea constructiv a
infrastructurilor se va face conform reglementrilor tehnice specifice, în vigoare.
(4) În cazurile în care, conform prevederilor de la alineatele urmtoare, soclul i/sau pereii de
subsol pot fi executai din beton simplu, se vor prevedea armturi minime pentru preluarea
eforturilor provenite din contracia betonului.

7.2.1. Fundaii

(1) În cazul fundaiilor care sunt în contact cu pmânturi care conin compui chimici
agresivi fa de beton se vor lua msuri de asigurare a durabilitii betonului prin unul sau
prin ambele procedee indicate mai jos:
a. folosirea cimenturilor rezistente la aciunea substanelor respective;
b. acoperirea betonului cu pelicule de protecie rezistente la aciunea acestor ageni.

7.2.2. Socluri

(1) În cazurile în care soclurile se execut din beton simplu, la nivelul pardoselii parterului se
va prevedea un sistem de centuri care va forma contururi închise. Aria armturilor
longitudinale din aceste centuri va fi cu cel puin 20% mai mare decât aria armturilor din
centura cea mai puternic armat de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. Dac
înlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este  1.50 m se va prevedea o centur la
baza soclului cu aceeai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii.

.
Figura 7.2. Armturi pentru centuri i stâlpiori în socluri de beton simplu
(2) Mustile pentru elementele verticale de beton armat din suprastructur (stâlpiori i
stratul median al pereilor din ZIA) vor fi ancorate în soclu pe o lungime de minimum 60)t
1.0 m i vor fi fasonate fr cârlige. Pentru meninerea poziiei mustilor în timpul turnrii se
recomand ca mustile s fie ancorate pe întreaga înlime a subsolului sau, dac sunt mai
scurte, s fie fixate cu puncte de sudur de armturile longitudinale din centura superioar.
 103

(3) Soclurile pereilor de contur vor fi protejate la exterior cu tencuial hidrofug. Între faa
superioar a soclului i zidul din elevaie se va prevedea un strat de hidroizolaie rigid care
va satisface cerinele de la 4.3.3.5.(1).

7.2.3. Perei de subsol

7.2.3.1. Prevederi generale

(1) Mustile pentru elementele verticale din suprastructur (stâlpiori sau stratul median al
pereilor din ZIA) vor fi ancorate în centura inferioar a peretelui sau, dup caz, vor fi
înndite cu mustile din talpa de fundare.Mustile vor fi fasonate fr cârlige. Continuitatea
mustilor pentru armturile verticale nu va fi întrerupt de golurile pentru instalaii.
(2) Armarea pereilor de subsol se va determina prin calcul pentru gruparea fundamental i
pentru gruparea seismic. Indiferent de rezultatele calculului se vor asigura urmtoarele
procente minime de armare raportate la întreaga seciune (din însumarea armturilor de pe
cele dou fee):
a. vertical: 0.20 %;
b. orizontal: 0.15 %.
(3) Golurile de ui i de ferestre din pereii de beton armat din subsol vor fi bordate cu
armturi verticale a cror seciune total va fi cu cel puin 20% mai mare decât seciunea
armturilor întrerupte de gol. Ancorarea acestor armturi dincolo de marginea golurilor se va
face pe o lungime t 60).
(4) În dreptul golurilor de ui, fora tietoare din seciunile de beton (buiandrug i centura
inferioar) va fi preluat integral cu armturi verticale sau etrieri.

7.2.3.2. Perei de subsol din beton simplu

(1) În cazurile în care pereii de subsol se execut din beton simplu, indiferent de rezultatele
calculului, peretele de subsol va fi prevzut cu dou centuri, care vor forma contururi închise
pe ansamblul cldirii, amplasate la baza peretelui i la nivelul planeului peste subsol. Aria
armturilor longitudinale din fiecare centur va fi cu cel puin 20% mai mare decât aria
armturilor din centura cea mai puternic armat de la nivelurile supraterane de pe acelai
perete.

Figura 7.3 Armturi pentru centuri i stâlpiori în perei de subsol din beton simplu
(2) În cazul în care fundaiile se execut din beton simplu, armturile din centurile prevzute
la 7.2.2 (1) i respectiv 7.2.3.2.(1) vor fi majorate cu cel puin 20%.
104

(3) Golurile de ui i de ferestre din pereii de beton simplu din subsol vor fi bordate dup
cum urmeaz:
a. armturi verticale t 4)12 categoria de rezisten 2/4)14 categoria de rezisten 1;
armturile vor fi din categoria de ductilitate B +
b. armturi în plinurile orizontale calculate pentru efectele locale (reaciunea terenului/
încrcarea adus de planeu) i pentru fora tietoare rezultat din conlucrarea
teren/perete de subsol/perete din suprastructur.

7.2.3.3. Hidroizolaii la infrastructur

(1) Pereii de contur de la subsol vor fi prevzui cu hidroizolaie vertical împotriva apelor
de infiltraie.
(2) Toi pereii de la subsol vor fi prevzui cu hidroizolaie orizontal împotriva ascensiunii
capilare a apei subterane. Hidroizolaia va fi, de regul, de tip "tencuial rigid " pentru a
asigura continuitatea mustilor verticale.

7.2.4. Planee la infrastructur

(1) Plcile de beton armat de la parter (la cldiri fr subsol) i de la subsol vor fi prevzute
cu izolaie termic conform reglementrilor tehnice specifice i cu strat de rupere a
capilaritii pentru a împiedica ascensiunea apei subterane.
(2) Stratul de rupere a capilaritii va fi executat din pietri.
(3) Betonul va fi turnat pe un strat de folie din material plastic sau de carton pentru a se evita
pierderea apei din betonul proaspt.
(4) În cazul în care pe placa suport a pardoselii de la subsol sunt rezemai perei nestructurali
se vor respecta prevederile de la 5.4.1.(3).
7.3. Prevederi referitoare la pereii nestructurali din zidrie
7.3.1. Proiectarea pereilor nestructurali de închidere i de compartimentare din zidrie
(1) Dimensionarea pereilor nestructurali de închidere i de compartimentare din zidrie
pentru gruparea fundamental de încrcri se va face folosind încrcrile i rezistenele
determinate conform prevederilor din acest Cod.
În cazul în care, conform P 100-1, art. 10.2(4), pentru pereii respectivi se cere i verificarea
pentru situaia de proiectare seismic, pentru calcul se vor folosi încrcrile i rezistenele
stabilite în P 100-1, cap.10.

7.3.2. Prevederi specifice pentru elemente nestructurale de zidrie care sunt rezemate în
consol

(1) Pentru toate elementele de construcie care sunt rezemate în consol, indiferent de masa
proprie a acestora, calculul, dimensionarea i detalierea constructiv se vor face pentru
situaia de proiectare seismic conform P 100-1, cap.10
(2) Pentru reducerea eforturilor datorate variaiilor de temperatur, lungimile aticelor din
zidrie cu grosime d 15 cm, se vor limita la 20.0 m, indiferent de tipul elementelor pentru
zidrie (argil ars sau BCA) i al mortarului folosit. În aticele cu lungimi mai mari se vor
prevedea rosturi de dilatare.
 105

(3) Mortarul zidriei pentru courile de fum va fi realizat cu cimenturi rezistente la aciunea
chimic a gazelor arse.
(4) În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie de BCA, courile de fum i de ventilaie
nu vor fi legate prin esere de peretele structural din BCA.
106

ANEXA I (normativ)

Specificaii tehnice privind materialele pentru lucrri de zidrie

Documentaia tehnic pentru realizarea lucrrilor de zidrie,piese scrise i desenate, va
cuprinde obligatoriu urmtoarele informaii necesare pentru executarea corect a prevederilor
din proiect (în documentaie se dau / se bifeaz numai informaiile relevante pentru proiectul
respectiv). Aceste date prezint condiiile i parametrii tehnici care au servit pentru calculul
elementelor de construcie din zidrie i pentru detalierea constructiv a acestora.
Atingerea în exploatare a performanelor proiectate ale cldirii poate fi realizat numai dac
la execuie sunt respectate condiiile i parametrii tehnici stabilii prin proiect.
Orice modificare a caracteristicilor materialelor de construcie prevzute în proiect pe
parcursul execuiei se poate face doar curespectarea legislaiei aplicabile, în vigoare.

FIA SINTETIC
privind materialele pentru lucrri de zidrie

1. Descrierea general a lucrrilor de zidrie prevzute în proiect

1.1. Perei exteriori

1.1.1. Perei structurali

Ÿ Tipul zidriei ZNA/ZC/ZC+AR/ZIA
Ÿ Alctuirea pereilor
 un singur strat / dublu strat cu gol interior (faad ventilat)
 grosime ......mm
1.1.2. Perei înrmai în cadre de beton armat/de oel
 grosime ......mm
1.1.3. Perei de placare
 grosime......mm

1.2. Perei interiori

1.2.1. Perei structurali

Ÿ Tipul zidriei ZNA/ZC/ZC+AR/ZIA
 grosime ...........mm
1.2.2. Perei înrmai în cadre de beton armat/de oel
 grosime ...........mm
1.2.3. Perei despritori
 grosime .......... mm
 107

2. Materiale pentru zidrie

Se specific separat pentru fiecare categorie de perei (1.1. i 1.2)

2.1. Elemente pentru zidrie

 Material
* Ceramice / BCA
 Dimensiuni
* lungime: .......mm / lime: ...... mm / înlime: ...... mm
 Configuraie (grosimi de perei i volum de goluri) conform tabelului 8.1 din codul P 100-
1 (a se vedea i Anexele C i ZA din SR EN 771-1 i SR EN 771-4)
 Clasa de tolerane definite conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4
Valoare medie / Limite
* T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+
 Încadrarea elementului în grupe, în funcie de caracteristicile geometrice, conform P 100-
1, art.8.2.1.
* Grupa 1 /Grupa 2 / Grupa 2S
 Forma feei de capt
* Plan / Nut i feder / Cu loca pentru mortar
 Categoria elementului în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice
conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4:
* Categoria I / Categoria II
 Categoria elementului în funcie de densitatea aparent - conform SR EN 771-1 /SR EN
771-4:
* Elemente LD / Elemente HD
 Densitatea aparent în stare uscat, pentru elementele din BCA
*  =..........kg/m3
 Rezistenele mecanice ale elementelor pentru zidrie
* Rezistenele standardizate la compresiune
- fb = .........N/mm2
- fbh = .........N/mm2
* Rezistena caracteristic iniial la forfecare - aderena la forfecare
- fvk0 = ........N/mm2
* Rezistenele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan - aderena la întindere din
încovoiere
- fxk1 = ........N/mm2
- fxk2 = ........N/mm2
108

 Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare)

* Rezistena la înghe/dezghe
* Coninutul de sruri solubile active
* Dilatarea datorit umiditii
* Permeabilitatea la vapori de ap
* Reacia la foc
 Condiii speciale de calitate (proprieti aspect / proprieti fizice) pentru elemente
conform reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de
zidrie, în vigoare.
x Calitatea A (superioar) / Calitatea B (normal)

2.2. Mortar

 Mortar tip
* de utilizare general (G) / pentru rosturi subiri (T) /adeziv (glue)
 Metoda de stabilire a compoziiei
* mortar proiectat / mortar de reet
 Compoziia pentru mortare de reet
* ciment...../var....../nisip.....
 Prevederi speciale pentru
* aditivi.... / adaosuri..... /colorani.....
 Condiii de preparare
* industrial / în staii centralizate / la antier
 Rezistena la compresiune
* M .......
 Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare)

2.3. Materiale auxiliare

 Straturi de rupere a capilaritii

* Material ....../ Tip ......./Proprieti speciale ......
 Ancore / agrafe
* Material ....../Dimensiuni......./ Protecie anticoroziv......
 Armturi pentru rosturi
* Material ....../ Dimensiuni ...../ Protecie anticoroziv.......
 Buiandrugi prefabricai
* Descriere conform SR EN 845-2
 109

3. Betoane pentru elementele de confinare i zidria cu inim armat

Se specific separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri, stâlpiori, stratul
median al ZIA)
 Clasa de rezisten la compresiune betonului
* C.......
 Clasa de tasare (conform NE 012/1)
* S.....
Metoda de stabilire a compoziiei
* amestec proiectat / amestec prescris
 Compoziia pentru amestec prescris
* ciment...../pietri....../nisip...../ap
 Dimensiunea maxim a agregatelor
* dagr........
 Prevederi speciale pentru
* aditivi.... / adaosuri.....
 Condiii de preparare
* în staii centralizate / la antier
 Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare)
4. Armturi pentru betoane i mortare
4.1. Armturi din oel
Se specific separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri , stâlpiori, stratul
median al ZIA) i pentru mortarele din rosturi.
 Categoria de rezisten
* .......
 Categoria (clasa) de ductilitate
* ......
 Protecie anticoroziv
4.2. Alte materiale pentru armare
Se specific dup caz
 Tipul materialului
 Caracteristicile mecanice
 Alte proprieti
110

ANEXA II (informativ)

COMENTARII

GENERALITI

Necesitatea revizuirii Codului CR 6-2006

Prevederile Codului CR 6-2006 au fost redactate, în mare parte, având ca obiectiv alinierea la
standardul SR EN 1996-1-1. În perioada elaborrii Codului (2004-2005) a fost disponibil
versiunea prEN 1996-1-1:2001 care a fost preluat în cea mai mare msur în textul Codului
CR 6-2006.
Ulterior a aprut i a fost adoptat standardul naional armonizatSR EN 1996-1-1:2006 prin
traducerea versiunii EN 1996-1-1:2005 i elaborarea Anexei NaionaleSR EN 1996-1-
1:2006/NB:2008. În aprilie 2009, s-a publicat Erata la standardul EN 1996-1-1 care a adus
modificri i precizri la circa 10% din text.
În ceea ce privete situaiile de proiectare care sunt luate în considerare, în preambulul SR
EN 1996-1-1 se face precizarea c:
Standardul SR EN 1996-1-1 nu se refer la cerinele speciale de proiectare
seismic. Prevederile referitoare la aceste cerine sunt date în standardul SR EN
1998-1 care completeaz standardul SR EN 1996-1-1
i este compatibil cu
acesta.
Pe de alt parte, în standardul SR EN 1998-1, la Cap.9 se arat c:
Pentru verificarea siguranei contra prbu
irii, rezistena de proiectare a fiecrui
element structural trebuie evaluat în conformitate cu EN 1996-1-1:2004.
Din lectura celor dou texte o concluzie este evident: SR EN 1998-1 prevede verificarea
siguranei seismice cu o reglementare care precizeaz de la început c nu are reguli de calcul
i alctuire pentru proiectarea seismic.
Aceste considerente justific necesitatea promovrii în anul 2013 a unei reglementri tehnice
privind proiectarea cldirilor din zidrie amplasate în zone seismice care s conin prevederi
ce nu sunt contradictorii cu principiile din SR EN 1996-1-1 i SR EN 1998-1 i care s
formuleze reguli de aplicare obligatorii conforme cu practica internaional recent i cu
condiiile materiale i tehnologice specifice României.

Structura actual a sistemului de documente tehnice naionale referitoare la proiectarea

elementelor de construcie i a structurilor din zidrie

Proiectarea cldirilor din zidrie este reglementat în România de un sistem complex i

coerent de documente tehnice, care este constituit din:

I. Prezentul Cod CR 6-2013 aliniat cu standardele din seria SR EN 1996.


 111

Seria standardelor SR EN 1996 este compus din urmtoarele pri:

- SR EN 1996-1-1: Reguli generale pentru structuri de zidrie armate i nearmate
- SR EN 1996-1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc
- SR EN 1996-2: Proiectare, alegere materiale i execuie zidrie
- SR EN 1996-3: Metode de calcul simplificate pentru construcii din zidrie
nearmat
Textele de referin ale EN 1996 au fost preluate prin traducere i sunt completate prin
Anexele naionale, aprobate, la nivel naional, în anul 2008.
II. Standardele europene armonizate (SR EN) referitoare la cerinele de performan ale
materialelor pentru zidrie i metodele de verificare a satisfacerii acestor cerine.
Principalele standarde europene adoptate în România privind materialele pentru zidrie
(standarde de produs / metode de încercare) se refer la:
x Elemente pentru zidrie:
- enunarea cerinelor: seria standardelor SR EN 771
- metode de încercare: seria standardelor SR EN 772
x Mortare:
- enunarea cerinelor: seria standardelor SR EN 998
- metode de încercare: seria standardelor SR EN 1015
x Materiale auxiliare pentru zidrie
- enunarea cerinelor: seria standardelor SR EN 845
- metode de încercare: seria standardelor SR EN 846.
Standardele din seria SR EN 771 sunt bazate pe conceptul de performan, care se refer în
primul rând la cerinele pentru produsul finit, spre deosebire de standardele anterioare,
prescriptive care stabileau compoziia calitativ i/sau cantitativ a materiei prime,
tehnologiile de fabricaie i caracteristicile produsului (de aspect, geometrice i mecanice).
Standardele de produs din seria SR EN 771 au caracter obligatoriu pentru productorii
elementelor pentru zidrie. Aceste standarde nu conin prevederi privind aspectul i
proprietile fizice ale elementelor (informaii care au existat în standardele de produs
abrogate STAS 457, STAS 5185). Din acest motiv devine necesar elaborarea unei
reglementri tehnice (Cod de practic privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor
de zidrie), care s conin cerine de calitate ce condiioneaz folosirea difereniat a
elementelor pentru zidrie.
Particularitatea principal a proiectrii structurilor din zidrie amplasate în zone seismice
rezult din cerina ca structura s fie înzestrat cu o serie de proprieti specifice,
suplimentare fa de cele cerute cldirilor care sunt solicitate numai de încrcri
gravitaionale:
x ductilitate de ansamblu i local;
x capacitate de disipare a energiei seismice;
x degradare moderat a rezistenei i a rigiditii sub efectul încrcrilor alternante
repetate.
Drept urmare, proiectarea seismic a structurilor din zidrie este conceptual diferit de
proiectarea acestora pentru încrcri gravitaionale dominante pentru care sigurana este
asigurat numai prin satisfacerea cerinei de rezisten. Aceast deosebire justific

112

prevederile prezentului Cod care sunt mai severe decât cele ale Codurilor similare din alte ri
al cror regim seismic nu impune msuri speciale. Prevederea este justificat i de faptul c
valoarea cea mai mic a acceleraiei seismice a terenului de pe teritoriul României (ag =
0.10g) depete limita de seismicitate sczut - engl. low seismicity (ag = 0.08g) i este mult
superioar limitei de seismicitate foarte sczut - engl. very low seismicity (ag<0.04g)
prevzute de standardul SR EN 1998-1 pentru care proiectarea cldirilor nu impune reguli
speciale.
Anexa naional la SR EN 1998-1 stabilete c pe teritoriul României nu se aplic
procedurile specifice zonelor de seismicitate sczut i foarte sczut.
Metodele i procedeele de proiectare folosite pentru cldirile noi, stabilite în Codurile P 100-
1/2013 i CR 6 – 2013 sunt conceptual diferite de cele utilizate pentru evaluarea cldirilor
existente i pentru proiectarea msurilor de intervenie.
Diferenele rezult din faptul c proiectarea cldirilor noi se bazeaz pe cele mai recente
cunotine în domeniul alctuirii/detalierii structurale i folosete, în majoritatea cazurilor,
materiale cu performane ridicate, în timp ce construciile existente sunt caracterizate de
alctuiri empirice, inadecvate solicitrilor seismice i sunt realizate cu materiale care au
rezistene mecanice slabe/modeste. În plus, cldirile din zidrie existente, aflate în zone
seismice, au suportat, în timp, mai multe cutremure importante care au consumat, în mare
parte, "rezervele naturale" de rezisten ale acestora care rezultau din alctuirea iniial.


 113

CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE

C.1. PREVEDERI GENERALE

C.1.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

C.1.1.(5)
Codul nu conine prevederi referitoare la cerinele de comportare a structurilor din zidrie la
aciunea focului. Pentru aceste cerine se poate consulta standardul SR EN 1996-1-2.
C1.1.(6)
Necesitatea unor reglementri specifice pentru planeele mixte cu corpuri de umplutur
ceramice sau din beton decurge din faptul c aceste subansambluri structurale sunt, de regul,
produse de firm care includ prevederi cu caracter de proprietate comercial care nu pot fi
încadrate în reglementrile generale privind proiectarea i execuia construciilor.
Comportarea lor la aciunea seismic depinde de modul de calcul i de detalierea constructiv
a fiecrui procedeu propus i trebuie s fie fundamentate, în fiecare caz în parte, prin
cercetrile proprii ale productorului. Aceste cercetri trebuie s fie efectuate în laboratoare
recunoscute în condiii specifice solicitrilor seismice.
C.1.1.(13)
Condiiile de testare a proprietilor mecanice ale materialelor pentru zidrie folosite în
Uniunea European, reglementate prin standardele SR EN,difer de cele folosite în alte ri
dezvoltate (SUA, Canada, Australia,etc) i, deasemenea, sunt diferite de cele care au fost
utilizate în multe ri europene înainte de adoptarea reglementrilor armonizate (Euronorme).
În literatura de specialitate exist numeroase lucrri care pun în eviden faptul c deosebirile
de metodologie în ceea ce privete selectarea i pregtirea probelor i procedurile de
încercare pot genera rezultate care difer între ele cu pân la 40-50%. [Henriques,F.M.A,
Charola,A. E.:Comparative Study of Standard Test Procedures for Mortars 8th International Congress on
Deterioration and Conservation of Stone, Berlin 1996].
Diferene importante între rezultatele încercrilor pe elemente pentru zidrie pot rezulta i din
particularitile geometrice ale acestora. Spre exemplu, în cazul elementelor cu acelai volum
de goluri verticale, alura curbei V-H la compresiune axial depinde esenial de grosimea
pereilor exteriori i interiori.
C.1.1.(14)
A se vedea:
x ANEXA - Comentarii
x EXEMPLUL Nr.17

C.1.3. DEFINIII PRINCIPALE

C.1.3.1
Definiiile date mai sus corespund celor din standardul SR EN 1996-1-1.

114

C.1.3.2
Definiiile date mai sus corespund celor din standardul SR EN 998-2 i sunt folosite i în
standardul SR EN 1996-1-1.
C.1.3.3. Elemente pentru zidrie
C.1.3.3
Calitatea elementelor pentru zidrie se definete i în raport cu probabilitatea de atingere a
unei valori specificate a rezistenei la compresiune (dup caz, rezistena medie sau rezistena
caracteristic). Clasificarea elementelor pentru zidrie în categorii în funcie de gradul de
încredere al rezistenei la compresiune dat în Codul CR 6-2013 corespunde cerinelor
standardelor din seria SR EN 771.
Not. Se atrage atenia c în textele traduse în limba român ale SR EN 771 se folosete, eronat, termenul de
claslegat de gradul de încredere al rezistenei la compresiune. Termenii din versiunea original (EN 771-1,
englez) sunt:Category I masonry units,Category II masonry units.
Codul P 100-1/2013 stabilete pentru situaia de proiectare seismic condiiile de utilizare a
elementelor pentru zidrie în funcie de categoria în care sunt încadrate, astfel:
I. Pentru executarea pereilor structurali din zidrie, indiferent de acceleraia terenului
pentru proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidrie din categoria I, cu
excepia urmtoarelor construcii unde se pot folosi i elemente din categoria II:
- cldiri din clasele de importan III i IV în zonele seismice cu ag 0,15g;
- anexe gospodreti i construcii provizorii în toate zonele seismice.
II. Pentru executarea tuturor elementelor nestructurale de construcie din zidrie, în
cldiri din clasele de importan I i II, indiferent de acceleraia terenului pentru
proiectare ag, se vor folosi numai elemente pentru zidrie din categoria I. Pentru
cldirile din clasele de importan III i IV i pentru anexe gospodreti i construcii
provizorii pot fi folosite i elemente pentru zidrie din categoria II (cu excepia
zidriilor care rmân aparente).


 115

CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTRII

C.2.1. CERINE GENERALE DE PROIECTARE

Cerinele fundamentale pe care trebuie s le satisfac toate cldirile din rile membre al
Uniunii Europene au fost stabilite prin Directiva 89/106/CEE - cunoscut sub numele de
Directiva privind produsele pentru construcii (engl. Construction Directive Products -
CPD)- adoptat de Comunitatea European pentru "a favoriza libera circulaie a produselor

i serviciilor de construcii în rile Uniunii Europene". Aceste cerine, care au fost preluate
în "Legea privind calitatea construciilor" nr.10/1995, cu modificrile ulterioare, sunt
urmtoarele:
x Rezistena mecanic
i stabilitate
x Securitate la incendiu
x Igien, sntate
i mediu
x Sigurana în exploatare
x Protecie împotriva zgomotului
x Economie de energie
i izolare termic.
În prezent (2013) aceast Directiv a fost înlocuit cu Regulamentul nr.305/2011
[REGULATION (EU) No 305/2011 OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 9
March 2011 laying down harmonised conditions for the marketing of construction products and repealing
Council Directive 89/106/EEC] care a adugat o cerin suplimentar referitoare la:

x Folosirea raional (sustenabil) a resurselor naturale.

Aceast ultim cerin include explicit i cerina de "durabilitate", ceea ce înseamn c
satisfacerea cerinelor utilizatorilor (cele eseniale i eventual i altele) trebuie asigurat pe
întreaga durat de exploatare prevzut prin tem, dac sunt respectate condiiile de
exploatare i de întreinere stabilite prin proiect.
C.2.1.(1)
Proiectarea complex a cldirilor cu perei structurali i nestructurali din zidrie i cu panouri
de zidrie înrmat în cadre de beton armat/oel urmrete în primul rând satisfacerea
simultan a celor apte cerine eseniale stabilite prin Legea Nr.10/1995, cu modificrile
ulterioare. În aceste condiii dimensiunile finale ale prilor/subansamblurilor/elementelor de
construcie prevzute în proiecte trebuie s corespund valorii celei mai mari care rezult din
calculule de specialitate sau din prevederile constructive corespunztoare tuturor celor apte
cerine eseniale. Astfel, grosimea minim de 240 mm a pereilor structurali din zidrie,
stabilit în acest Cod pentru satisfacerea cerinei de "rezisten mecanic
i stabilitate trebuie
s fie corectat, de exemplu, pentru a satisface cerina de izolare termic în cazul pereilor
exteriori (dac nu se prevede un alt strat de material izolator). Cerine similare pot interveni
pentru realizarea izolrii împotriva zgomotului. Din acest motiv, se recomand ca alegerea
grosimii pereilor în faza de proiectare preliminar arhitectural-structural s se fac având în
vedere satisfacerea tuturor cerinelor eseniale.
C.2.1.(2)
Principiile i regulile de baz date în Codul CR 0-2012 sunt, practic, armonizate cu
prevederile din standardul SR EN 1990, ceea ce creeaz premizele continuitii utilizrii

116

metodelor i procedeelor de proiectare propuse în Codul CR 6-2013, pân la o ulterioar

revizuire a codului CR 0 - 2012.
C.2.1.1. Sigurana structural, sigurana în exploatare i durabilitatea
C.2.1.1.(1)
Proiectarea pentru satisfacerea cerinei de Rezisten mecanic
i stabilitate urmrete în
primul rând meninerea integritii fizice (absenei avariilor) pentru cele mai probabile
condiii de solicitare în exploatarea normal. În cazul solicitrilor rare, cu caracter
excepional, cum sunt cutremurele, se admite producerea unor avarii limitate i reparabile.
Prin adoptarea unei alctuiri arhitectural-structural favorabile, în cazul cutremurelor de
proiectare, disiparea energiei seismice trebuie s se fac prin mecanisme convenabile, care s
conduc la un rspuns seismic optim pentru condiiile de severitate a hazardului seismic de la
amplasament. Prin proiectare, rspunsul seismic al cldirii (nivelul de performan seismic)
trebuie s fie calibrat în raport cu clasa de importan-expunere a cldirii i cu nivelul
hazardului seismic la amplasament (stabilite conform Codului P 100-1/2013).
Alctuirea i detalierea structurii trebuie s aib în vedere i excluderea pericolului de
prbuire progresiv în cazul unui fenomen neprevzut (explozie/incendiu).
Nivelul de siguran al cldirii corespunztor cerinelor eseniale i eventualelor cerine
suplimentare ale investitorului/beneficiarului se realizeaz prin:
x concepia de ansamblu arhitectural-structural a cldirii;
x utilizarea unor modele i metode de calcul/dimensionare adecvate solicitrilor;
x alegerea corespunztoare a materialelor;
x execuia cldirii cu respectarea regulilor tehnice/tehnologice adecvate.
Deteriorarea în timp a nivelului de siguran iniial sub efectul condiiilor normale de
exploatare (asigurarea durabilitii) se evit/se limiteaz prin:
x alegerea materialelor conform cerinelor de durabilitate formulate la Cap.4;
x respectarea condiiilor de exploatare stabilite prin tema de proiectare;
x efectuarea inspeciilor i a lucrrilor de întreinere i de reparaii curente în exploatare.
C.2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare i durabilitatea
C.2.1.2.(1)
Durata de exploatare a cldirilor cu structura din zidrie trebuie s fie stabilit în concordan
cu durata de via a tuturor cldirilor, recomandat în tabelul 2.1 din Codul CR 0-2012.
Tabelul 2.1. (CR 0-2012)
Durata de via proiectat a
Exemple
structurii construciei,în ani
Structuri pentru cldiri monumentale,
 100
i construcii inginereti importante
Structuri pentru cldiri i alte
50 - 100
construcii curente
Structuri pentru construcii agricole
15 - 30
sau similare
10-25 Pri de structur care pot fi înlocuite
10 Structuri temporare

 117

Evident, experiena utilizrii cldirilor cu perei structurali din zidrie arat c perioadele
menionate în tabel sunt mult depite chiar în condiiile în care alctuirile structurale au fost
inadecvate iar materialele au avut rezistene slabe/modeste.
Datele recensmântului construciilor din 1992, care sunt puin modificate fa de datele
recensmântului din anul 2002, au pus în eviden existena unui numr însemnat de cldiri
din zidrie a cror vechime depete 60÷80 de ani.

C.2.2. CONDIII TEHNICE PRIVIND REZISTENA I STABILITATEA

STRUCTURILOR / ELEMENTELOR DE ZIDRIE

C.2.2.1. Condiia de rezisten

Condiia de rezisten a structurilor din zidrie pentru solicitrile verticale, permanente i

utile, este satisfcut, de regul, dac sunt respectate cerinele/limitrile constructive din
Codul CR 6-2013.
În cazul solicitrilor seismice, satisfacerea condiiei de rezisten trebuie verificat prin
calcul, aa cum cere Codul P 100-1/2013, chiar dac sunt îndeplinite cerinele i/sau
limitrile constructive stabilite în Codul CR 6 - 2013 i în Codul P 100-1/2013.
Verificarea prin calcul a condiiei de rezisten pentru aciunea seismic nu este obligatorie
pentru "cldirile simple din zidrie" care îndeplinesc condiiile speciale de alctuire stabilite
prin Codul P 100-1/2013, Cap.8.
C.2.2.3. Condiia de stabilitate
C.2.2.3.(2)
O atenie special în ceea ce privete asigurarea stabilitii pereilor din zidrie (structurali,
nestructurali i a panourilor de zidrie înrmat) trebuie acordat elementelor de construcie
rezemate "în consol" (calcane, frontoane), precum i în cazul pereilor care nu sunt încrcai
direct (pereii "de contravântuire") în cazul cldirilor cu planee cu rigiditate nesemnificativ
(planee cu grinzi i podin din lemn, planee cu grinzi i corpuri de umplutur i similare).
C.2.2.4. Condiia de rigiditate
C.2.2.4.(1)
Limitele acceptabile ale deformaiilor inelastice ale elementelor structurale (driftul limit)
depind de tipul elementelor pentru zidrie. Este posibil ca driftul limit (0.005h) prevzut în
Codul P 100-1/2013 pentru verificrile la SLS s nu fie satisfctor pentru toate tipurile de
elemente pentru zidrie, în particular pentru zidriile cu elemente ceramice din grupa 2S i
pentru cele cu elemente din BCA. De exemplu, aa cum rezult din încercrile pentru
elementele din BCA [Zepeda,J.A.,Otálora,A.M., Alcocer,S.M. Estudio de evaluación de las propiedades
mecánicas del sistema Hebel, Centro Nacional de Prevención de Desastres, Mexic, Abril 1998] ruperea se
produce la o deformaie specific unghiular mai mic de 1.5‰ iar ruperea este de tip fragil,
fr palier, dup atingerea efortului tangenial maxim.
Argumentele de mai sus impun verificarea obligatorie a compatibilitii deformaiilor
structurii cu deformaiile admisibile ale elementelor pentru zidrie în cazul panourilor de
umplutur la cadre i în cazul pereilor nestructurali neînrmai.

118


(a) (b)
Figura C.1. Ruperea prin for tietoare panourilor de zidrie cu elemente (blocuri) din
BCA [Zepeda,J.A.,Otálora,A.M., Alcocer,S.M. Estudio de evaluación de las propiedades mecánicas del
sistema Hebel, Centro Nacional de Prevención de Desastres, Mexic, Abril 1998]
C.2.2.5. Condiia de ductilitate
Ductilitatea local a pereilor structurali nu poate fi asigurat dac se folosesc elemente
pentru zidrie care nu au robusteea necesar cerut de standardulSR EN 1998-1. În
particular, ductilitatea local a pereilor din zidrie nu poate fi asigurat cu elemente cu perei
subiri care cedeaz la deformaii specifice mici (uneori circa 1.0÷1.2‰) prin ruperea
pereilor interiori urmat de desprinderea pereilor exteriori.
Ruperile cu caracter fragil la care se refer prevederea din acest articol sunt de dou categorii:
x ruperea unui element structural (de exemplu, ruperea în scar/în "X" a
pereilor/spaleilor din for tietoare - figura C.2a);
x ruperea local a zidriei prin depirea capacitii de rezisten a elementelor (de
exemplu, expulzarea feelor laterale ale elementelor pentru zidrie cu goluri- figura
C.2b) [Tomazevic, M., Bosiljkov, V., Lutman,M Masonry research for Eurocodes Meeting CIB
W023, Wall structures, Padova 2003].

(a) (b)
Figura C.2. Ruperi fragile ale pereilor din zidrie cu elemente din argil ars

C.2.3. PRINCIPIILE PROIECTRII LA STRI LIMIT ULTIME PENTRU

CLDIRILE DIN ZIDRIE

C.2.3.(1)
Principiile proiectrii la stri limit au fost introduse în România prin standardul român
STAS 10100-75 (în prezent abrogat) i au fost utilizate în toate reglementrile ulterioare
pentru proiectarea construciilor din toate materialele, inclusiv din zidrie (STAS 10104 i
STAS 10109 -toate ediiile -, în prezent abrogate).

 119

Aceleai principii, reformulate în Codul CR 0-2012, se afl i la baza Codului CR 6-2013 i

a Eurocodurilor structurale (inclusiv cele din seria SR EN 1996 pentru proiectarea cldirilor
din zidrie) astfel încâtCodul CR 6-2013 i reglementrile armonizate SR EN nu aduc nici o
modificare a conceptelor de baz privind sigurana construciilor i a principiile de
evaluare a acesteia care sunt cunoscute deja, de mult timp, de inginerii structuriti din
România.
C.2.3.(2)
Prevederile referitoare la sigurana zidriilor în diferite etape ale execuiei trebuie s fie
corelate cu tehnologiile de construcie utilizate i cu condiiile concrete în care se desfoar
execuia. De exemplu, în cazul execuiei pe timp friguros se va ine seama de faptul c este
necesar un timp mai lung pentru atingerea unei anumite rezistene a mortarului i/sau a
betonului. Din acest motiv, specificaiile tehnice referitoare la sigurana în cursul execuiei
trebuie formulate de proiectantul structurii împreun cu executantul, pe baza particularitilor
procedeelor tehnologice adoptate de acesta din urm.

C.2.4. VARIABILE DE BAZ

C.2.4.1. Aciuni
Referitor la evaluarea i gruparea aciunilor, a se vedea Codul CR 0-2012 i precizrile de la
alineatele urmtoare.
C.2.4.1.(4)
Precizarea din (b) din acest paragraf are în vedere faptul c în standardul SR EN 1991-1-1 i
Anexa Naional nu exist nici o prevedere referitoare la verificarea rezistenei pereilor sub
efectul încrcrilor provenite din greutatea obiectelor suspendate. În cazul pereilor
nestructurali subiri (de exemplu, din elemente – crmizi- aezate pe cant), greutatea
mobilierului (rafturi de bibliotec, dulapuri de buctrie) sau a echipamentelor (boilere) poate
reprezenta o încrcare „critic” în gruparea fundamental, care s „condiioneze” alegerea
grosimii peretelui sau a rezistenei zidriei.

Figura C.3. Încrcarea pereilor din zidrie cu mobilier/echipament suspendat


120

C.2.4.2. Caracteristicile fizice i mecanice ale materialelor i produselor

C.2.4.2.1. Proprietile materialelor i produselor
C.2.4.2.1.(2)
Legea constitutiv U-H a zidriei solicitat la compresiune i valorile limit ale eforturilor
unitare normale i ale deformaiilor specifice asociate definesc modul de comportare -
ductil/fragil- al zidriei i particularitile asocierii zidriei cu betonul armat. Prevederile
referitoare la calculul seciunilor de zidrie la for axial i încovoiere în planul median al
pereilor date la paragraful 6.6.3 din acest Cod sunt valabile numai dac forma legii
constitutive U-H este cea din figura 4.3 din Codul CR 6-2013 - de tip elasto-plastic cu
ductilitate limitat- astfel încât s poat fi utilizat ipoteza simplificatoare a blocului
dreptunghiular al eforturilor unitare de compresiune. În cazul zidriilor cu legi constitutive de
tip fragil (relaie U-H liniar pân la rupere) aceast ipotez nu mai este valabil i, în
consecin, relaiile de calcul din paragraful 6.6.3. din Cod au fost reformulate în mod
corespunztor.
În prezent, pentru standardul EN 1996-1-1, comitetul tehnic CEN/TC250-SC6, care are
mandatul elaborrii/revizuirii standardelor europene din seria EN 1996, nu a prevzut nici o
alternativ pentru calculul zidriilor care au lege U-H de tip" fragil".
C.2.4.2.2. Valorile caracteristice ale rezistenelor materialelor
C.2.4.2.2.(1)
Pentru proiectarea construciilor conform Codului CR 0-2012, proprietile mecanice ale
materialelor se definesc, pe baze statistice, prin:
x valoarea medie;
x abaterea standard;
x legea de distribuie a valorilor.
Dac într-o serie de "n" încercri pentru determinarea unei anumite proprieti mecanice a
zidriei (rezistena de rupere la compresiune sau la forfecare, de exemplu) se obin rezultatele
Ri, valoarea medie a seriei, Rmed, se calculeaz cu relaia:
n
¦ Ri
R med 1 (C.1)
n

Împrtierea rezultatelor individuale fa de valoarea medie, GRi = Ri - Rmed, este o msur a
omogenitii proprietilor zidriei i definete abaterea standard a valorilor caracteristicii
mecanice respective prin relaia:
n
¦ GR i2
VR 1 (C.2)
n

Raportul:
VR
vR (C.3)
R med

reprezint coeficientul de variaie al rezultatelor seriei de încercri.

Valoarea medie i, în special, abaterea standard (sau coeficientul de variaie) constituie
indicatori de calitate acaracteristicilor mecanice ale zidriei.Din acest motiv unele

 121

reglementri tehnice limiteaz superior valoarea acceptabil a coeficientului de variaie al

materialelor pentru zidrie. Astfel, atât Codul CR 6–2013, cât i standardul SR EN 1996-1-1,
limiteaz coeficientul de variaie al rezistenei la compresiune a elementelor pentru zidrie la
valoarea vR = 0.25.
Orientativ, calitile zidriei, dar i ale materialelor constitutive, pot fi apreciate prin
urmtoarele valori semnificative ale coeficientului de variaie:
x vR = 0.10  calitate excelent;
x vR = 0.15  calitate normal;
x vR = 0.20  calitate mediocr;
x vR = 0.25  calitate slab.
Definiia rezistenei caracteristice (Rk) a zidriei dat de standardul SR EN 1996-1-1 care a
fost adoptat i în Codul CR 6-2013 este urmtoarea:
"Valoarea rezistenei zidriei a crei probabilitate de a nu fi atins este de 5%
într-o serie de încercri presupus (ipotetic) nelimitat"
Definiia de mai sus se aplic rezistenelor zidriei în raport cu toate solicitrile
(compresiune, întindere, forfecare, încovoiere).

Figura C.4. Definirea statistic a rezistenelor zidriei

Conform acestei definiii, i dac se accept ipoteza distribuiei normale a seriei de rezultate,
rezistena caracteristic se calculeaz dinvalorile rezistenei medii i a coeficientului de
variaie prin relaia:
Rk = Rmed (1-1.645vR) (C.4)
În figura C.4 sunt reprezentate repartiiile statistice normale cu coeficieni de variaie
vR = 0.10 i vR = 0.20 pentru o zidrie cu rezistena medie la compresiune Rmed = 10N/mm2.
Din formula (C.4) rezult urmtoarele valori ale rezistenei caracteristice:
x Rk = 8.35 N/mm2 pentru vR= 0.10 Ÿ Rk / Rmed  0.83
x Rk = 6.71 N/mm2 pentru vR = 0.20 Ÿ Rk / Rmed  0.67
Diferena între cele dou valori caracteristice arat c, pentru a se obine acelai nivel de
siguran, în cazul zidriilor cu calitate mediocr (vR =0.20) este necesar ca dimensionarea s
se fac folosind o rezisten de proiectare mai mic cu circa 22% decât pentru zidriile de

122

calitate excelent (vR = 0.10). În multe cazuri, în practic, aceast diferen poate impune
adoptarea unor dimensiuni mai mari pentru elementele de construcie respective.
C.2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietilor mecanice ale zidriei
C.2.4.2.3.(2)
Conform definiiilor din Codul CR 0-2012 i din standardul SR EN 1990:2004, preluate i în
standardul SR EN 1996-1-1,
"coeficientul parial pentru material (JM) ine seama de incertitudinile
modelului
i de variaiile dimensionale"
i
"acoper posibilitatea de abatere nefavorabil a caracteristicii materialului sau
produsului de la valoarea ei caracteristic".
Având în vedere sporirea intervalului mediu de recuren (IMR) al cutremurului pentru
proiectarea cldirilor la starea limit ultim (ULS), prin care aceast aciune devine un
eveniment rar pe durata de existen a construcie (stabilit la 50 de ani conform Codului
CR0-2012), s-a impus diferenierea coeficienilor pariali de siguran pentru zidrie.
Rezistenele de proiectare ale pereilor structurali la starea limit ultim (ULS), pentru
gruparea fundamental i pentru gruparea accidental de încrcri, se determin cu valorile
M date în tabelul 2.1din Codul CR 6-2013, pentru situaia persistent de proiectare i pentru
situaia tranzitorie de proiectare.
Not. Aceste valori nu s-au modificat fa de ediia CR 6-2006.
Rezistenele de proiectare ale pereilor structurali la starea limit ultim (ULS), pentru
gruparea seismic de încrcri, se calculeaz pe baza rezistenelor caracteristice folosind
valorile coeficienilor pariali de siguran Mdin tabelul 8.13 din Codul P 100-1/2013.
Tabelul 8.13 (P 100-1/2013)
Tipul controlului la
Categoria
Mortar execuie
elementelor
Redus Normal Special
De reet (G) preparat la antier 2.4 2.2 1.9
De reet (G) preparat sau
Categoria I 2.2 1.9 1.8
semifabricat industrial
Performant (T) i (G) --- 1.8 1.8
De reet (G) preparat la antier 2.7 2.5 2.2
Categoria II De reet (G) preparat sau
2.4 2.2 2.0
semifabricat industrial
În cazul componentelor nestructurale din zidrie verificarea condiiei de siguran pentru
starea limit ultim (USL) la eforturile din gruparea seismic de încrcri se face cu
urmtoarele valori ale coeficientului parial de siguran pentru material:
- componente nestructurale ataate anvelopei (A1z) i perei de închidere (de faad)
înrmai în cadre i neînrmai (A2z):M= 1.9;
- perei de compartimentare (interiori) înrmai în cadre i neînrmai (A3z): M= 1.5.
În acest caz, pentru eforturile provenite din încrcrile din gruparea fundamentali gruparea
accidental de încrcri se folosesc coeficienii pariali de siguran din Codul CR 6–2013
(tabelul 2.1).

 123

C.2.4.2.3.1. Valori de proiectare ale rezistenelor zidriei pentru starea limit ultim
(ULS)
C.2.4.2.3.1.(1)
În cazul în care coeficientul de siguran adoptat este J M = 2.2, în proiect trebuie s se
menioneze explicit condiiile pentru materiale date în acest articol al Codului iar controlul
execuiei trebuie s confirme calitile stabilite de standardele/reglementrile tehnice i
specificate de proiectant. Aceste precizri se fac conform Anexei I la acest Cod.
Asigurarea i controlul calitii execuiei prezint avantaje pentru toi participanii la
procesul de construcie (investitor, proiectant, i executant).
Principalul avantaj este acela c se creeaz condiiile ca structuras fie realizat în
conformitate cu prevederile din planuri i din caietele de sarcini i, implicit, s aib nivelul de
siguran care rezult din aplicarea reglementrilor de proiectare.
Controlul trebuie s se refere la calitatea materialelor folosite, la poziionarea / detalierea
armturilor, la execuia zidriei (în special raportul de esere, umplerea rosturilor cu mortar i
betonarea elementelor de confinare) i la încadrarea în toleranele geometrice prevzute în
documentele tehnice.
Dac din considerente economice i/sau tehnologice investitorul opteaz pentru materialele
prevzute în alineatul (2), proiectantul va dimensiona structura cu coeficientul de siguran
pentru material J M = 2.5, cu consecinele respective privind dimensiunile elementelor de
zidrie i cantitatea de armtur rezultate din calcule.
C.2.4.2.3.1.(2)
Sporirea valorii coeficientului J M în cazul zidriilor executate cu elemente din clasa II i/sau
cu mortare preparate pe antier are în vedere probabilitatea sporit de nerealizare a rezistenei
specificate în cazul acestor materiale. Exist, de exemplu, o probabilitate ridicat de
nerealizare a rezistenei mortarelor "de reet" preparate la antier datorit controlului
insuficient al calitii componentelor i, de multe ori, datorit dozajului aproximativ al
acestora.
C.2.4.2.3.1.(3)
Valoarea adoptat în acest Cod pentru coeficientul J M la zidria cu elemente din clasa II-a
corespunde condiiilor normale de control care se precizeaz în reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor din zidrie, în vigoare. Valoarea este sporit i în
cazul folosirii mortarelor preparate la antier.
În standardul SR EN 1996-1-1 valorile coeficientului parial pentru material sunt stabilite în
funcie de condiiile de control, grupate în 5 clase, pe baza criteriilor generale formulate în
standardul SR EN 1990.

124

CAPITOLUL 3.MATERIALE

C.3.1. ELEMENTE PENTRU ZIDRIE

C.3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidrie

C.3.1.1.(1)
Pentru fiecare livrare de elemente pentru zidrie, satisfacerea cerinelor din standardele SR
EN 771-1 i SR EN 771-4 trebuie s fie confirmat de ctre furnizor prin aplicarea
marcajului CE.
Marcajul CE confirm faptul c elementele respective satisfac condiiile tehnice ale unor
specificaii tehnice armonizate aa cum sunt definite de legislaia european pentru
comercializarea produselor pentru construcii (Regulament nr.305/2011).
Se subliniaz faptul c marcajul CE nu reprezint un atestat exhaustiv de calitate pentru
produsul respectiv i nici nu document care s permit utilizarea acestuia în orice condiii de
solicitare care ar putea fi în contradicie cu prevederile specificaiei tehnice de produs.
În lipsa acestui marcaj, utilizatorul produsului (executantul cldirii) trebuie s aib în vedere
verificarea produselor conform standardelor de încercri aferente fiecrei cerine (a se vedea
i reglementrile tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor din zidrie, în
vigoare).
Informaiile care trebuie s însoeasc loturile de elemente pentru zidrie marcate cu simbolul
CE i standardele pentru verificarea conformitii acestora sunt exemplificate mai jos.

01234

AnyCo Ltd, PO Box 21, B-1050

11
01234-CPD-00234

EN 771-1:2011

Clasa I, HD, xxx·yyy·zz mm element pentru zidrie de argil ars

Dimensiuni: lungime (mm), lime (mm), înlime (mm)

Tolerane dimensionale:
Clasa de toleran: T1
Clasa de domeniu: R1
Planeitate: 1,0 mm
Paralelism: 1,0 mm
Configuraie: Conform schemei ataate
(elemente grupa 1 conform EN 1996-1-1:2005)
Rezistena la compresiune: media: }}}} xx (N/mm2)
(A pe faa de aezare), xx N/mm2 (A pe capt). (Cat I)
Stabilitate dimensional: dilatare datorat umiditii: NPD
Aderena: Valoare fix }}}}} xx (N/mm2)

 125

Coninut de sruri solubile active:}}}}}NPD (S0)

Reacia la foc: Euroclase }}}}}}}…..} A1
Absorbia de ap: xx%
Coeficientul de difuzie al vaporilor de ap: xxx
Izolare acustic împotriva zgomotului aerian direct:
Densitatea aparent în stare uscat}…} xxxx (D1) kg/m3
Configuraie Ca mai sus
Conductivitate termic:} xx W/mK (O10,uscat,elem., S1)

Durabilitate împotriva înghe/dezgheului:……..F2

Substane periculase:}}} a se vedea nota de mai jos

Figura C.5a Marcajul CE pentru elemente din argil ars

01234

AnyCo Ltd, PO Box 21, B-1050

11
01234-CPD-00234

EN 771-4:2011

Clasa I, xxx·yyy·zz mm element pentru zidrie de beton celular

autoclavizat

Dimensiuni: lungime (mm), lime (mm), înlime (mm)

Tolerane dimensionale:
Clasa: TLMB
Planeitate: 1,0 mm
Paralelism: 1,0 mm
Configuraie: Conform schemei ataate (elemente grupa 1
conform EN 1996-1-1)
2
Rezistena la compresiune: caracteristic}} xx (N/mm )
(A pe faa de aezare, prisma decupat)(Clasa I)
Stabilitate dimensional: variaii dimensionale:NPD
2
Rezistena aderenei la forfecare: prin încercri..xx (N/mm )
Rezistena aderenei la încovoiere: NPD
Reacia la foc: Euroclasa A1
Absorbia de ap: A nu se lsa expus
Coeficientul de difuzie al vaporilor de ap: xxx
Izolare acustic împotriva zgomotului aerian direct:
Densitatea aparent în stare uscat}…} xxxx kg/m3
Configuraie Ca mai sus
Conductivitate termic:} xx W/mK (O10,uscat,elem., S2)

Durabilitate împotriva înghe/dezgheului: A nu se lsa expus

Substane periculase:}}} a se vedea nota de mai jos

Figura C.5b Marcajul CE pentru elemente din beton celular autoclavizat


126

C.3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidrie

C.3.1.2.1. Gruparea în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice
A se vedea comentariul C.1.3.3.
C.3.1.2.2. Gruparea în funcie de caracteristicile geometrice
C.3.1.2.2.(1)
Geometria interioar a elementelor pentru zidrie, care este determinant atât pentru
proprietile mecanice ale acestora cât i pentru proprietile fizice care contribuie la
satisfacerea altor categorii de cerine (izolare termic, acustic,etc.), este definit de
urmtorii parametri (a se vedea figura 3.1 din Cod):
x aria golurilor:
- aria total a golurilor  6A + 6a (în procente din aria brut);
- aria fiecrui gol  A i a (în procente din aria brut);
x poziia golurilor în raport cu rostul orizontal al zidriei: vertical (perpendicular pe
rostul de aezare) sau orizontal (paralel cu rostul de aezare);
x grosimea pereilor:
- grosimea minim a pereilor interiori (ti) i exteriori (te) în mm;
- grosimea cumulat a pereilor interiori (6ti) i exteriori (6te) pe fiecare direcie (în
procente din dimensiunea elementului pe direcia respectiv);
x geometria pereilor interiori;
x geometria feelor exterioare.
Grosimea cumulat este grosimea pereilor interiori i exteriori, msurat orizontal,
transversal elementului, la unghiuri drepte pe faa peretelui.În cazul golurilor conice sau a
celor celulare, se utilizeaz valoarea medie a grosimii pereilor interiori i exteriori.
Verificarea trebuie considerat ca un test de calitate i necesit a fi repetat numai în cazul
unor schimbri eseniale la proiectarea dimensiunilor elementelor pentru zidrie.
C.3.1.2.2.(3) i (4)
Prevederile din Codul P 100-1/2013 au în vedere asigurarea robusteei elementelor pentru
zidrie, aa cum cere standardul SR EN 1998-1, care este determinat, în primul rând, de
caracteristicile geometriei interioare a elementelor.
Se subliniaz în acest context faptul c experiena curent în proiectarea zidriei cu elemente
pline nu poate fi extins, necondiionat, la proiectarea zidriei cu elemente cu goluri de
diferite tipuri.
Este evident faptul c volumul de goluri i grosimea pereilor interiori i exteriori nu
afecteaz în mod semnificativ mecanismul de rupere la sarcini verticale, care sunt încrcrile
dominante în rile în care s-a dezvoltat producia elementelor cu goluri mari i perei subiri.
Cercetrile de laborator i examinarea situaiilor de avariere în urma unor cutremure
puternice au artat, îns, c modul de cedare al zidriei la fore orizontale în planul peretelui
depinde, în primul rând i în cea mai mare msur, de geometria interioar a elementelor
pentru zidrie.
Limitarea volumului de goluri are ca scop împiedicarea folosirii elementelor cu goluri mari
(elemente din argil sau din beton) care, datorit avantajelor de privind izolarea termic sunt

 127

folosite, de regul, în zone neseismice. Limitele propuse în Codul P 100-1/2013 i în Codul

CR 6-2013 au în vedere comportarea nefavorabil a elementelor cu perei subiri la
compresiune i forfecare (în particular caracterul fragil al rupereii prin expulzarea pereilor
exteriori). Constatrile dup ultimele cutremure au artat c elementele pentru zidrie cu
goluri verticale i perei subiri au avut, în multe cazuri, o comportare nefavorabil. Din acest
motiv mai multe ri au decis ca elementele pentru zidrie folosite în zone seismice s aib
caracteristici ale geometriei interioare cu forme i cu dimensiuni pentru care performana
seismic s-a dovedit a fi favorabil.

(a) (b)
Figura C.6. Elemente pentru zidriefolosite în: (a) America Central i (b) America de Sud
Australia[Zepeda,J.A., Alcocer,S.M.,Flores,L.E. Earthquake-resistant construction with multi-
perforated clay brick walls 12th WCEE]
În SUA, elementele pentru zidrie din argil ars sunt clasificate astfel:
x elemente pline pentru care procentul de goluri este 25% (conform standardelor
ASTM C 62 i ASTM C 216);
x elemente cu goluri, împrite în dou grupe (conform standardului ASTM C 652):
- cu procent de goluri 25% <M 40%;
- cu procent de goluri 40% <M 60%.
Pentru ambele grupe de elemente cu goluri, grosimea pereilor este stabilit astfel:
- pereii exteriori  19 mm;
- pereii interiori  12 mm.
Se observ c grosimea minim a pereilor stabilit de ASTM este mult mai mare decât cea
stabilit prin SR EN 1996-1-1i preluat în Codul P 100-1/2013, precum i în Codul CR 6-
2013 ceea ce asigur elementelor o robustee superioar i evitarea ruperilor fragile prin
expulzarea feelor exterioare.
Pentru crmizile cu goluri verticale, produse în conformitate cu STAS 5185/2-86 (standard
în prezent abrogat), forma i numrul golurilor puteau fi stabilite de ctre productor, cu
respectarea urmtoarelor condiii:
x Suprafaa total a golurilor s asigure o densitate aparent mai mic sau egal cu 1500
kg/m3. În condiiile în care porozitatea materialului este normal, corespunztoare
densitii de 1800 kg/m3, rezult c aria total a golurilor verticale trebuie s fie de cel
puin 16.66%
x Grosimea pereilor exteriori s se încadreze între limitele 15 mm  te 25 mm
x Grosimea pereilor interiori s fie  8 mm
x Aria unui gol dreptunghiular s fie  600 mm2 în condiiile în care latura mic
trebuie s fie  14 mm
x Diametrul golurilor circulare s fie  18 mm

128

x Abaterile de execuie la grosimea pereilor s fie  +20% pentru crmizile de

calitatea A i calitatea I-a i  + 50% pentru crmizile de calitatea II-a; nu se admit
abateri negative.
Este evident c, prin condiiile de mai sus, se asigura acestor elemente o robustee superioar
în raport cu elementele folosite în prezent fr a îngrdi diversificarea opiunilor tehnologice
de producie.
Prevederea referitoare la continuitatea pereilor interiori ai elementului pentru zidrie atrage
atenia asupra eforturilor suplimentare care rezult în cazul în care acetia nu au continuitate
în direcie perpendicular pe planul peretelui. În cazul lipsei de continuitate (figura C.7.b)
forele de compresiune care se dezvolt în planul peretelui de zidrie produc încovoierea
nervurilor interioare ale elementului normal pe planul peretelui.

.
(a) (b)
Figura C.7. Efectul continuitii pereilor interiori la elementele cu goluri verticale
C.3.1.2.3. Gruparea în funcie de profilaia exterioar a elementului
C.3.1.2.3.(1)
În figura C.8 sunt prezentate câteva dintre profilaiile feelor verticale de tip "nut & feder" ale
elementelor care se întâlnesc curent în practic. Este evident c fiecare tip de alctuire
prezint caracteristici proprii de rezisten i de deformabilitate. Este vorba în primul rând de
rezistena la for tietoare în planul peretelui i de rezistena la încovoiere perpendicular pe
planul peretelui. Forma îmbinrii afecteaz i legea constitutiv -H i modulul de elasticitate
longitudinal ale zidriei. Aceste considerente au stat la baza cerinei formulate în Codul CR
6-2013 privind comunicarea obligatorie de ctre furnizor a informaiilor respective. În lipsa
acestor informaii exist riscul unor subdimensionri periculoase.

Figura C.8.Elemente cu îmbinare vertical tip "nut & feder"

C.3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcie de densitatea aparent în stare uscat
C.3.1.2.4.(3)
Reglementrile din alte ri de exemplu, Germania [DIN V 4165], SUA [ASTM C 1386] i
Suedia [BFS 1998:39], precum i marii productori de BCA, folosesc încadrarea în clase în
funcie de dou criterii (densitatea în stare uscat i rezistena la compresiune). Acest fapt
permite proiectanilor corelarea proprietilor eseniale ale zidriei cu elemente din BCA
având în vedere urmtoarele:
1. Rezistena la compresiune a elementelor depinde direct de densitatea în stare uscat a
materialului;

 129

2. Specificarea de ctre proiectant a clasei de rezisten implic necesitatea cunoaterii

densitii pentru calculul greutii proprii a zidriei;
3. Simultan cu rezistena la compresiune, valoarea densitii materialului condiioneaz
i urmtoarele performane:
x izolarea la zgomotul aerian;
x izolarea termic;
x rezistena la foc.
C.3.1.2.4.(4)
Valoarea trost = 12 mm a fost adoptat inând seama de faptul c aceasta corespunde valorilor
optime ale rezistenei la compresiune a zidriei aa cum rezult din figura C.9.

Fig. C.9.Variaia rezistenei la compresiune în funcie de grosimea statului de mortar

[Amrhein,J.E. Reinforced Masonry Engineering Handbook, Fifth Edition Updated, Masonry Institute of America, 1998]
Pentru evaluarea greutii pereilor tencuii, tencuiala se în calcul dup cum urmeaz:
x pentru greutatea specific a mortarului, în lipsa unor date mai precise, se folosesc
valorile medii ale intervalelor date în SR EN 1991-1-1:
 mortar = 20 kN/m3
x în cazul pereilor într-un singur strat,cu tencuial pe ambele fee cu grosime standard
de 20 mm:
 gtenc = 2 x 0.02 x mortar = 0.8 kN/m2
x în cazul pereilor dublu strat cu gol interior tencuiala se consider aplicat pe o
singur fa a fiecrui strat cu grosimea standard de 20 mm.
În aceste condiii, greutatea specific echivalent a tencuielii se obine împrind greutatea
celor dou straturi de tencuial la grosimea peretelui netencuit.
Pentru tencuiala standard menionat mai sus rezult valoarea:
ଶൈ଴Ǥ଴ଶൈଶ଴Ǥ଴ ଴Ǥ଼଴
ߛ௧௘௡௖ ሺ݇ܰȀ݉ଷ ሻ ൌ ൌ (C.5)
௧ ௧

unde t este grosimea peretelui netencuit, în metri.

Pentru tencuielile/finisajele speciale seia în calcul greutatea comunicat de furnizor.
Pentru toate calculele în care intervine greutatea proprie a pereilor din zidrie, la valoarea
greutii proprii a zidriei determinate ca mai sus se adaug greutatea tencuielii i sporul de
greutate corespunztor obiectelor suspendate.

Cu valorile greutii tencuielii stabilite ca mai sus greutatea proprie a pereilor cu elemente
ceramice, tencuii pe ambele fee, pe m2 de perete, este urmtoarea (valori rotunjite):

130

x Zidrie cu elemente ceramice plin

Tabelul C.1
Mortar G i T ( zid = 18.0 kN/m3)
- tzid = 63 mm (nominal 75 mm)  gzid = 1.95 kN/m2
- tzid = 115 mm (nominal 125 mm)  gzid = 2.90 kN/m2
- tzid = 240 mm (nominal 250mm)  gzid = 5.10 kN/m2
- tzid = 365 mm (nominal 375 mm)  gzid = 7.35 kN/m2
x Zidrie cu elemente ceramice cu goluri verticale

Tabelul C.2
25% goluri 45% goluri 55% goluri
Grosime
Mortar G i T Mortar G Mortar T Mortar G Mortar T
perete
=10.7 zid=9.9 zid=9.0 zid=8.1
(mm) zid=13.5kN/m3 zid
kN/m3 kN/m3 kN/m3 kN/m3
100 2.15 1.90 1.80 1.70 1.60
150 2.80 2.40 2.30 2.15 2.00
200 3.50 3.00 2.80 2.60 2.40
250 4.20 3.50 3.30 3.05 2.85
300 4.85 4.00 3.75 3.50 3.25
350 5.55 4.55 4.25 3.95 3.65
375 5.90 4.80 4.50 4.20 3.85
În cazul zidriei cu elemente din BCA greutatea peretelui depinde i de rezistena
standardizat la compresiune a elementelor (fb):
x Zidrie cu elemente din BCA

Tabelul C.3
fb = 3.0 N/mm2 fb = 4.0 N/mm2 fb = 5.0 N/mm2 fb = 6.0 N/mm2
Grosime zid (kN/m3) zid (kN/m3) zid (kN/m3) zid (kN/m3)
perete Mortar Mortar Mortar Mortar Mortar Mortar Mortar Mortar
(mm) G T G T G T G T
5.25 4.25 6.10 5.10 6.85 5.95 7.65 6.80
100 1.35 1.25 1.40 1.30 1.50 1.40 1.55 1.50
150 1.60 1.45 1.70 1.55 1.85 1.70 1.95 1.80
200 1.85 1.65 2.00 1.80 2.15 2.00 2.35 2.15
250 2.10 1.85 2.35 2.10 2.50 2.30 2.70 2.50
300 2.40 2.10 2.65 2.35 2.85 2.60 3.10 2.85
350 2.65 2.30 2.95 2.60 3.20 2.90 3.50 3.20
C.3.1.3. Proprietile elementelor pentru zidrie
C.3.1.3.1. Proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie
Proprietile de rezisten ale elementelor pentru zidrie, relevante pentru proiectarea
construciilor din zidrie, sunt:
A. Rezistena la compresiune perpendicular pe rostul de aezare i paralel cu acesta
B. Rezistena la întindere axial

 131

C. Rezistena la întindere din încovoiere

D. Rezistena la forfecare prin lunecare pe rostul orizontal i prin cedare pe seciune
înclinat.

C.3.1.3.1.1. Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie

Principala caracteristic mecanic a elementelor pentru zidrie este rezistena la compresiune
care condiioneaz, în cea mai mare msur, toate performanele zidriei. Rezistena sporit
la compresiune a elementelor atrage dup sine creterea rezistenei la compresiune a
masivului de zidrie i a modulului de elasticitate al acestuia, precum i îmbuntirea
durabilitii zidriei.
Rezistenele zidriei la alte solicitri simple (forfecare, întindere axial, întindere din
încovoiere) reprezint fraciuni din rezistena la compresiune. Valorile acestora cresc odat cu
creterea rezistenei la compresiune dar relaiile respective nu sunt sistematice, aa cum se va
arta în continuare.
Rezistena la compresiune a elementelor pentru zidrie din argil ars depinde,în principal,de:
x calitatea materiei prime;
x procesul tehnologic de fabricaie: formare, uscare, ardere, rcire.
Un studiu efectuat în Lituania asupra caracteristicilor mecanice i fizice ale crmizilor din
argil ars [Kizinievi,V, Petrikaitis,F, Kizinievi,O., Influence of Technological Factors on the Physical-
Mechanical Properties of Clay Masonry UnitsMaterials Science (Medžiagotyra). V.11, No. 1. 2005] i-a
propus cuantificarea influenelor negative i/sau pozitive care se datoreaz variabilitii
aleatoare a mai multor factori care intervin în procesul de fabricaie.

Figura C.10. Factori care influeneaz rezistena la compresiune a elementelor din argil ars
[Kizinievi,V, Petrikaitis,F, Kizinievi,O., Influence of Technological Factors on the Physical-
Mechanical Properties of Clay Masonry UnitsMaterials Science (Medžiagotyra). Vol. 11, No. 1. 2005]
Cifrele din diagram se refer la efectele urmtorilor factori care intervin în procesul
tehnologic (cu semnul minus efecte negative, cu semnul plus efecte pozitive):
1. Materiale fr plasticitate
2. Impuriti
3. Aditivi la ardere
4. Argila
5. Grad de compactare
6. Nivel de vacumare
7. Eficiena amestecrii
8. Durata de ardere.
Din graficul prezentat apare evident constatarea c efectele negative cele mai importante
rezult din abaterile de la calitatea pastei din care se formeaz elementele.

132

În funcie de calitatea materiei prime i de rigoarea respectrii procesului tehnologic, se pot

fabrica elemente pentru zidrie din argil ars într-o gam larg de valori ale rezistenei la
compresiune.
Astfel, în SUA i Canada, elementele ceramice se produc cu rezistene la compresiune între
20 y 145 N/mm2 (valorile fabricate în mod curent sunt între 40 y 70 N/mm2). Valori ridicate
ale rezistenei elementelor se obin i în alte ri (Italia, India,Australia,etc.).
În prezent, cea mai ridicat valoare declarat a rezistenei la compresiune a elementelor din
producia naional curent este de 10 N/mm2 ca urmare a deficienelor care se manifest pe
tot lanul tehnologic. Se reamintete c STAS 1031-56 (în prezent abrogat) prevedea mrci de
crmid (rezistene medii la compresiune) pân la 200 daN/cm2 (C200) adic 20 N/mm2. În
perioada interbelic, în categoria 2-a erau încadrate crmizile cu rezistena de 100 daN/cm2
în timp ce crmida dublu presat avea rezistena de rupere la compresiune între 250 ÷ 350
daN/cm2 [Asquini, V. Indicator tehnic în construcii Ed. Cartea Româneasc, Bucureti, 1938]. Din analiza
acestor date, rezult evident declinul calitii elementelor de zidrie, cu consecine directe
asupra performanelor ateptate ale cldirilor cu structura din zidrie i, probabil, ale
cldirilor la care zidria este folosit numai ca panou înrmat la cadre.
C.3.1.3.1.1.(2)
Deoarece rezistenele la compresiune obinute prin încercrile efectuate la diferii productori
sunt influenate, în mare msur, de umiditatea probei în momentul încercrii, ca rezultat al
modului de condiionare aplicat, precum i de dimensiunile probei, standardul SR EN 771-1
definete noiunea de "rezistena la compresiune standardizat" care ine seama de efectele
acestor parametri permiând astfel obinerea unor rezultate echivalente, indiferent de
particularitile elementului testat i de modul de condiionare. În felul acesta, nivelul de
asigurare rezultat din calculele de dimensionare/verificare rmâne practic acelai, indiferent
de dimensiunile elementelor folosite.
Standardul SR EN 771-1 definete noiunea de rezisten la compresiune standardizat astfel:
Rezistena la compresiune standardizat, fb, este rezistena la compresiune a
elementelor pentru zidrie transformat în rezistena la compresiune a unui
element pentru zidrie uscat în aer echivalent, cu 100 mm lime x 100 mm
înlime"
Pentru determinarea rezistenei standardizate fb rezultatele încercrilor pe un eantion
oarecare se corecteaz în funcie de:
1. Procedeul de condiionare a epruvetelor
2. Dimensiunile epruvetelor.
1. În funcie de procedeul de condiionare, valoarea medie rezultat din încercri (fmed) se
corecteaz cu urmtorii factori de transformare (Gcond):
x condiionare prin uscare în aer sau la un coninut de ap de 6%: Gcond =1.00;
x condiionare prin uscare în etuv: Gcond = 0.80;
x condiionare prin imersie:Gcond =1.20.
Rezult valoarea rezistenei medii (fmed) corectat în funcie de modul de condiionare a
epruvetelor (fmed,cond):
Ÿ fmed,cond = Gcond fmed

 133

2. Pentru stabilirea rezistenei standardizate la compresiune (fb) rezistena din încercri,

transformat în rezistena elementelor condiionate în aer (fmed,cond), se multiplic cu
factorul de form G determinat din tabelul A.1 din Anexa A (informativ) la standardul
SR EN 772-1:
Ÿ fb = G fmed,cond
Factorul de form Gdepinde de înlimea elementului i de cea mai mic dimensiune
orizontal a acestuia.
Introducerea rezistenei standardizate prin factorul G elimin limitrile din documentele
tehnice anterioare (STAS 10104-75, în prezent abrogat, de exemplu) care erau valabile
numai pentru zidrii cu înlimea rândului  150 mm i permite astfel ca prevederile codului
CR 6 i ale standardului SR EN 1996-1-1 s fie valabile pentru toate tipurile de elemente
pentru zidrie indiferent de dimensiunile acestora (elimin necesitatea unor reglementri
speciale pentru zidriile cu elemente având înlimea rândului > 150 mm).
C.3.1.3.1.1.(3)
Obligaia de a declara rezistena standardizat (fb) provine din faptul c în toate relaiile de
calcul din Codul CR 6-2013 i din standardul SR EN 1996-1-1 se folosete aceast mrime i
nu rezistena medie. La proiectare nu se poate realiza transformarea rezistenei medii în
rezisten standardizat deoarece nu sunt cunoscute condiiile de conservare a probelor
înainte de încercare care stabilesc valoarea coeficientului de transformare (a se vedea
standardul SR EN 772 i comentariul de la paragraful anterior).
C.3.1.3.1.1.(5)
În cazul rezistenei caracteristice definit prin fractilul de 5% (pentru elementele din clasa I),
relaia între rezistena caracteristic (fbk) i rezistena medie (fmed ) este:
f bk f med ( 1  kv ) (C.6)
unde
x v - coeficientul de variaie al seriei de rezultate;
x k - coeficient care depinde de numrul probelor din serie (N), care are valorile din
tabelul C.4.
În tabelul C.4 sunt date i rapoartele fbk/fmed corespunztoare coeficienilor de variaie v = 0.15
i v = 0.25 (valoare care reprezint limita superioar a neomogenitii produciei acceptat de
unele documente tehnice). În cazul elementelor cu coeficient de variaie mare rezult o
diminuare drastic a rezistenei caracteristice (fbk) i, prin urmare, a rezistenei de proiectare
(fbd), aa cum rezult din tabelul C.4 pentru valoarea limit acceptat v = 0.25.
Tabelul C.4
N 10 12 16 20 25 30
k 2.13 2.06 1.98 1.93 1.88 1.645
fbk/fmed (v=0.15) 0.68 0.69 0.70 0.71 0.72 0.75
fbk/fmed (v=0.25) 0.47 0.49 0.51 0.52 0.53 0.59
fbk,v =0.25/fbk,v=0.25 0.69 0.71 0.73 0.73 0.74 0.79
C.3.1.3.1.1.(6)
Pentru zidriile solicitate numai de încrcri de tip gravitaional, valoarea relevant pentru
proiectare a rezistenei la compresiune este cea în direcie perpendicular pe planul rosturilor

134

orizontale. În cazul zidriilor solicitate de fore seismice, i în particular pentru zidriile cu

elementele cu goluri, rezistena la compresiune se determin atât perpendicular pe direcia
golurilor, cât i paralel cu aceasta, deoarece aciunea simultan a încrcrilor verticale i a
forelor orizontale din cutremur face s se dezvolte în planul peretelui o stare de eforturi de
compresiune bidirecional, cu o component important paralel cu rosturile orizontale (de
aezare).

Figura C.11. Determinarea rezistenei la compresiune a elementelor pentru zidrie

din argil ars cu goluri
RD 1 - perpendicular pe planul de aezare (D1) RD 2 - în planul peretelui (D2)
Încercrile efectuate asupra crmizilor cu goluri au artat diferene mari de comportare în
funcie de direcia de aplicare a sarcinii. Diferenele de rezisten pe cele dou direcii cresc
odat cu creterea volumului de goluri.
Un exemplu în acest sens, care justific i decizia de a nu recomanda utilizarea elementelor
cu goluri verticale din grupele 3 i 4 conform clasificrii date în standardul SR EN 1996-1-1,
este dat de încercrile care s-au fcut pe crmizi cu un procent de goluri între 65y70%
[Pereira dos Santos,A.M. Resistencia das alvenarias à compressao.Licenciatura em Engenharia Civil,
Universidade do Minho, 1998]. Pentru cazul forelor aplicate perpendicular pe direcia golurilor
ruperea a avut un caracter brusc concretizat prin spargerea feelor exterioare, independent de
numrul de goluri. Valoarea efortului unitar de rupere perpendicular pe direcia golurilor a
fost de numai 1N/mm2. Acelai mod de rupere, prin spargerea feelor exterioare, s-a constatat
i în cazul încercrii la compresiune paralel cu direcia golurilor dar pentru aceast solicitare
valoarea efortului unitar de rupere a fost de 2y3 ori mai mare. Particularitile identificate
explic în mare msur comportarea nefavorabil a elementelor cu goluri orizontale, chiar i
în cazul în care sunt folosite pentru panouri de umplutur la cadre din beton armat.

(a) (b) (c)

Figura C.12. Ruperea la compresiune a elementelor ceramice cu volum mare de goluri [Pereira
dos Santos,A.M. Resistencia das alvenarias à compressao.Licenciatura em Engenharia Civil,
Universidade do Minho, 1998]
(a) (b) Perpendicular pe direcia golurilor(c) Paralel cu direcia golurilor
Valoarea minim a rezistenei standardizate la compresiune pentru elemente din argil ars,
stabilit prin SR EN 771-1 este fb = 2.5 N/mm2.

C.3.1.3.1.1.(7)
Alegerea rezistenelor (fb i fbh) implic parcurgerea urmtoarelor etape:

 135

I. Din tabelele 8.2 i 8.3, din Codul P 100-1/2013 se determin valorile minime necesare fk i
fkh în funcie de acceleraia seismic de proiectare ag a amplasamentului i de înlimea
cldirii (numrul de niveluri peste seciunea de încastrare).
II.Calculul rezistenei caracteristice a zidriei la compresiune perpendicular pe rosturile de
aezare (fk) se face conform Codului CR 6 cu relaia:
݂௞ ൌ ‫݂ܭ‬௕଴Ǥ଻ ݂௠଴Ǥଷ (4.1) (CR 6-2013)
unde notaiile sunt urmtoarele:
x K - constant care depinde de tipul elementului pentru zidrie
x fb - rezistena la compresiune standardizat a elementului pentru zidrie, pe direcia
normal pe rosturile orizontale, în N/mm2
x fm - rezistena medie la compresiune a mortarului, în N/mm2
III. Valorile fb i fm care satisfac relaia (4.1) se aleg din tabelele 4.2a ÷ 4.2c din acest Cod.
IV. Se verific apoi satisfacerea, conform prevederilor art.4.1.1.2.1 din acest Cod, cu
mortarul ales la III., a valorii minime necesare fvk0 cerut conform tabelului 8.4 din Codul
P100-1/2013.
C.3.1.3.2. Proprieti fizice ale elementelor pentru zidrie
C.3.1.3.2.(1)
Cele trei proprieti menionate în acest articol joac un rol important în ceea ce privete
rezistena i durabilitatea zidriilor.
Referitor la densitatea aparent
În funcie de densitatea aparent în stare uscat, elementele pentru zidrie din argil ars sunt
clasificate, conform standardului SR EN 771-1, dup cum urmeaz:
x Elemente LD(engl: low density): elemente pentru zidrie din argil ars cu densitatea
aparent în stare uscat d 1000 kg/m3.
x Elemente HD (engl: high density): elemente pentru zidrie din argil ars cu
densitatea aparent în stare uscat > 1000 kg/m3 i elemente pentru zidrii de faad.
Aceast clasificare are ca scop stabilirea domeniilor i condiiilor de utilizare pentru
elementele respective din punct de vedere al cerinei de durabilitate.
Standardul SR EN 771-1 stabilete obligaia productorului de a declara densitatea aparent
i absolut în stare uscat a elementelor din clasa LD. Aceste valori trebuie s se încadreze în
clase de precizie, cu tolerane de 10% (precizie normal), respectiv de 5% (precizie ridicat).
Pentru elementele HD cunoaterea densitii este necesar numai dac elementele sunt
folosite în perei care trebuie s asigure cerine de izolare împotriva zgomotului; în acest caz
densitatea aparent i densitatea absolut trebuie declarate de productor.
Densitatea aparent a elementelor pentru zidrie se determin conform standardului SR EN
772-13.
În cazul elementelor din BCA, densitatea depinde de compoziia materialului i de cantitatea
de ap înglobat în masa sa.

136

La sfâritul procesului de autoclavizare materialul conine ap în proporie de circa 30% din
greutate. În timp, dup o perioad de 9y12 luni, excesul de ap se elimin rmânând un
coninut de ap de numai 5 y 8% din mas (denumit umiditate de echilibru).
Pentru definirea betonului celular autoclavizat standardul SR EN 771-4 folosete noiunea de
densitate aparent în stare uscat care se determin conform procedurilor din standardul SR
EN 772-13.
Aceast valoare este necesar proiectanilor pentru a calcula:
x încrcarea din greutatea proprie;
x izolarea acustic împotriva zgomotelor aeriene (acest calcul implic i cunoaterea
densitii absolute în stare uscat);
x izolarea termic;
x rezistena la foc.
A se vedea i EXEMPLUL NR.1
Referitor la absorbia de ap
Capacitatea elementelor pentru zidrie de a absorbi apa din mortar i/sau din mediul ambiant
influeneaz în mare msur rezistenele mecanice ale zidriei precum i durabilitatea
acesteia.
La executarea zidriei, elementele, de regul uscate, vin în contact cu mortarul care conine o
anumit cantitate de ap. În funcie de particularitile structurii elementului pentru zidrie,
dar i de proprietile mortarului, o parte din apa din mortar este absorbit de element pân la
realizarea unei stri aparente de saturaie superficial. În cazul în care elementele absorb o
cantitate prea mare de ap din mortar este posibil ca, numai cu apa rmas, reacia chimic a
cimentului s nu fie complet rezultând astfel o scdere a rezistenei mortarului la
compresiune i, mai ales, a aderenei sale la elementele pentru zidrie.
Pentru a evalua cantitatea de ap preluat de elementele pentru zidrie în momentul punerii în
oper se folosete noiunea de vitez iniial de absorbie (engl. initial rate of absorption-
IRA) definit prin cantitatea de ap absorbit de un element pentru zidrie când elementul
este scufundat parial în ap, timp de un minut, exprimat în kg/m2 al suprafeei de contact.
Se apreciaz c aderena maxim se obine în cazurile în care cantitatea de ap absorbit într-
un minut variaz între 250 y 1500 g/m2 de suprafa exterioar imersat.
Din aceste considerente, crmizile care au viteza iniial de absorbie mare (orientativ, mai
mare decât 1500 g/m2/minut) trebuie umezite cu câteva ore înainte de punerea în oper i
apoi lsate s se usuce la suprafa.
Un test simplu, care se poate efectua la antier pentru a determina dac este necesar umezirea crmizilor, este
propus de un productor american.
"Se deseneaz pe faa de a
ezare a elementului un cerc cu diametrul de circa 25 mm. În interiorul
acestei suprafee se picur, cu o pipet, 20 picturi de ap. Dac dup 90 de secunde apa a fost
complet absorbit este recomandat umezirea crmizilor înainte de a fi puse în oper."
Crmizile care au suprafaa uscat dar sunt umede la interior realizeaz cea mai bun
aderen. Dimpotriv, crmizile umede pe suprafaa exterioar nu permit decât o aderen
slab i totodat sunt dificil de pus în oper deoarece au tendina de a se deplasa pe stratul de
mortar.

 137

Aderena crmizilor cu IRA foarte sczut poate fi egal sau mai ridicat decât cea a
crmizilor cu IRA ridicat dac mortarele se aleg corespunztor. Astfel, aderena crmizilor
cu valoare sczut IRA poate fi îmbuntit dac se folosete un mortar cu capacitate mai
mic de a reine apa [Gregg Borchelt,J., Tann, J.A. Bond Strength and Water Penetration of Low IRA Brick
and Mortar Masonry Construction,2003].
Rezistena la ptrunderea apei nu influeneaz aderena astfel încât se pot realiza perei cu
crmizi care au IRA redus fr ca acetia s aib permeabilitate la ap.
Dac se folosesc crmizi pline i manoper foarte bun, rezistena la ptrunderea apei crete
odat cu densitatea crmizilor i scade odat cu creterea absorbiei crmizilor.
Standardul SR EN 771-1 stabilete c viteza iniial de absorbie trebuie declarat de
productor, dac aceast informaie este relevant pentru proiect.
Încercarea pentru determinarea vitezei iniiale de absorbie se face conform SR EN 772-11 pe
un eantion de 10 elemente selectat conform anexei A la standardul SR EN 771-1.
Având în vedere importana asigurrii condiiilor favorabile pentru realizarea aderenei, se
consider c aceast informaie este relevant, deci obligatorie, în toate situaiile, deoarece
determin alegerea de ctre executant a unui mortar cu capacitate de retenie a apei adecvat
vitezei iniiale de absorbie a elementelor pentru zidrie respective.
Cantitatea total de ap care poate fi absorbit de un element de zidrie este i un indicator de
durabilitate. Rezistena elementelor pentru zidrie la înghe-dezghe depinde de cantitatea de
ap care poate ptrunde în porii elementului i care, prin mrirea volumului la temperaturi
negative, poate produce deteriorarea acestuia. Aceast cantitate este definit prin coeficientul
de saturaie care este raportul dintre:
x cantitatea de ap absorbit la o imersare de 24 ore în ap rece
i
x cantitatea de ap absorbit la o imersare de 5 ore în ap fierbinte.
Condiiile de calitate impuse de reglementrile tehnice pentru asigurarea durabilitii prevd
limitarea capacitii de absorbie. Standardele americane ASTM C 62, ASTM C 216 i
ASTM C 652 prevd, pentru elementele ceramice, o absorbie de ap cald de maximum
22% în cinci ore i un coeficient de saturaie de maximum 90%. În general, nu se poate stabili
o relaie între viteza iniial de absorbie (IRA), definit ca mai sus, i cantitatea total de ap
care poate fi absorbit de un element.
În cazul elementelor care urmeaz a fi folosite în zidrii expuse mediului exterior fr a fi
protejate, productorul trebuie s declare absorbia de ap pentru lotul respectiv, determinat
în conformitate cu Anexa C la standardul SR EN 771-1.
Standardele anterioare româneti (STAS 457-86 i STAS 5185/1-86-în prezent abrogate) au
limitat nivelul absorbiei pentru elementele din argil ars dup cum urmeaz:
x 8 ÷ 18 % pentru elemente pline de calitatea A;
x 8 ÷ 16 % pentru elemente cu goluri verticale de calitatea A;
x 8 ÷ 20% pentru elementele de calitatea I-a i a II-a.
Este recomandabil ca produsele folosite s se încadreze între limitele de mai sus chiar dac
standardul SR EN 771-1 nu cere în mod explicit acest lucru.
Absorbia de ap a elementelor pentru zidrie din beton se msoar prin cantitatea total de
ap necesar pentru umplerea porilor din corpul elementului.

138

Din acest motiv betoanele uoare, care au agregate mai poroase, au o absorbie mai mare
decât cea a betoanelor de greutate medie sau normal, cu agregate puin poroase sau chiar
compacte.
În standardele americane se stabilete corelarea cerinelor de rezisten cu cele de absorbie a
apei i cu greutatea specific a betonului.
În tabelul C.5 sunt date valorile minime pentru cerinele absorbiei de ap i rezisten la
compresiune în funcie de greutatea volumic a betonului pentru elementele din beton
conform standardului ASTM C 90 iar în tabelul C.6 sunt date aceleai valori pentru
crmizile din beton conform standardului ASTM C 55.

Tabelul C.5.
Rezistena minim la
Absorbia maxim
Densitatea compresiune pe aria
Categoria de ap (kg/m3)
uscat net (N/mm2)
betonului
(t/m3) Media Pentru 1 Media Pentru 1
3elemente element 3elemente element
Uor 1.68 288 320 13.1 11.7
1.68 ÷
Mediu 240 272 13.1 11.7
2.00
Normal  2.00 208 240 13.1 11.7

Tabelul C.6.
Rezistena medie la compresiuneAbsorbia maxim de ap (kg/m3) -
pe aria brut (N/mm2) valoare medie pe 3 probe
Beton
Clasa Media 3 Pentru 1 Beton uor Beton mediu
3 3 normal 
elementului elemente element 1.68 t/m 1.68÷2.00t/m
2.00 t/m3
N 24.1 20.7 240 208 160
S 17.2 13.8 288 240 208

Elementele din clasa N sunt folosite pentru placarea pereilor exteriori unde cerinele
referitoare la rezisten ridicat, la ptrunderea umiditii i rezistena la înghe sunt cele mai
importante.
Referitor la coninutul de sruri solubile.
În prezena apei care migreaz, existena sulfailor solubili în ap (sulfaii de sodiu, de potasiu
sau de magneziu) conduce, de regul, la degradarea zidriei, în special în condiiile unui nivel
ridicat de umiditate. De exemplu, prezena unor cantiti mari de sulfat de magneziu produce
modificarea aspectului exterior, sau chiar degradarea elementelor, prin fenomenul cunoscut
sub denumirea de cripto-eflorescen (figura C.13b). Fenomenul este datorat cristalizrii
srurilor solubile pe suprafaa elementelor sau în interiorul acestora, aproape de suprafa i
nu trebuie confundat cu eflorescena obinuit care se produce la suprafaa elementelor din
argil ars i care poate fi corectat chiar prin procesul natural de uscare.
Mecanismul degradrii zidriei sub efectul sulfailor solubili este artat în figura C.13(a):
1. Zona în care sulfaii sunt dizolvai.

 139

2. Sulfaii dizolvai ptrund în mortar i reacioneaz cu aluminatul tricalcic (C3Al) din

cimentul Portland.
3. Zona în care se produce umflarea i sfrâmarea mortarului.
Aspectul zidriei care rezult din agresiunea sulfatic este artat în figurile C.13(b) i
C.13(c).

(a) (b) (c)

Figura C.13. Degradarea zidriei din cauza sulfailor solubili
[Piaggio,J.M.(ed) Mattoni faccia vista Produttori Andil Assolaterizi 2003]
(a) Schema aciunii chimice (b) (c) Aspectul zidriei
Fenomenul nu se produce dac pentru fabricarea mortarului se folosete ciment rezistent la
aciunea sulfailor.
Cunoaterea coninutului de sruri solubile active (sodiu, potasiu, magneziu) este necesar,
mai ales, în cazul în care elementele pentru zidrie sunt destinate a fi utilizate cu protecie
limitat (de exemplu, numai cu un strat subire de tencuial).
Valoarea maxim procentual a acestor substane determin clasificarea elementelor pentru
zidrie în trei clase (S0, S1, S2), conform standardului SR EN 771-1.
Tabelul C.7
Procentul total în mas d
Clasa
Na+,K+ Mg+
S0 nu se cere nu se cere
S1 0.17 0.08
S2 0.06 0.03
Utilizarea elementelor pentru zidrie din diferitele clase trebuie s fie corelat cu valorile
coninutului de sruri i cu condiiile de expunere. În cazul zidriilor care rmân neprotejate
(aparente), proiectantul trebuie s precizeze explicit clasa elementelor care pot fi utilizate.
Încadrarea elementelor pentru zidrie din punct de vedere al gelivitii i al coninutului de
sruri solubile, trebuie s fie comunicate de ctre productor/furnizor în avizul de însoire a
produselor, conform prevederilor din standardul SR EN 771-1.

C.3.2. MORTARE

Obinerea zidriilor de calitate superioar se realizeaz în mare msur prin folosirea

mortarelor cu performane ridicate.
În ansamblul zidriei, prin umplerea complet a spaiilor dintre elemente, constituind astfel
masivul de zidrie, mortarul îndeplinete urmtoarele funciuni:
x Asigur legtura între elementele pentru zidrie prin aderen i, dup ruperea
aderenei, prin frecare.

140

x Transmite i uniformizeaz eforturile interioare i unele deformaii între elementele

pentru zidrie.
x Asigur rezistena mecanic la compresiune, la întindere i la forfecare.
x Asigur protecia împotriva infiltraiilor de ap i de aer din exteriorul cldirii.
x Particip la imaginea plastic a cldirii prin culoare sau alctuirea special a rosturilor
(în cazul zidriilor aparente/netencuite).
Totodat, în mortarul dintre elemente se înglobeaz i se ancoreaz armturile i, eventual,
piesele de prindere (conectori, ancore).
C.3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidrie
C.3.2.1.(3)
Mortarele pentru rosturi subiri (T) se folosesc în România de puin timp. Din acest motiv în
continuare se prezint principalele proprieti ale acestora.
Mortarele pentru rosturi subiri sunt mortare de ciment cu adaos de polimeri i alte
componente speciale care au ca scop limitarea contraciei i îmbuntirea lucrabilitii fr
creterea cantitii de ap (lucrabilitatea se menine timp de circa dou ore). În multe cazuri,
în mortare se adaug diferite tipuri de fibre care le sporesc rezistena i rigiditatea. În cazul în
care zidria rmâne aparent se poate folosi ciment alb sau se pot introduce colorani în
amestec. Nisipul folosit este foarte fin, cu granule care, de regul, nu depesc 1 mm.
Mortarul este dozat i amestecat la productor iar la antier necesit numai adugarea
cantitii de ap stabilit prin fia tehnic. Este folosit la zidrii cu grosimea rosturilor de 1 y
3 mm dar utilizarea sa necesit prelucrarea feelor elementelor pentru zidrie pentru
înlturarea denivelrilor din fabricaie.

(a) (b) (c)

Figura.C.14a. Execuia zidriilor cu elemente ceramice i mortare pentru rosturi subiri
(a) lefuirea suprafeei elementelor pentru folosirea mortarului pentru rosturi subiri
Aplicarea mortarului pentru rosturi subiri (b) Prin pensulare (c) Prin imersare

Figura.C.14b. Execuia zidriilor armate în rosturile de aezare cu elemente din BCA i

mortare pentru rosturi subiri aplicat prin pensulare (pentru armare a se vedea i figura C.25b)
Standardul SR EN 998-2 cere ca dimensiunea granulei de nisip în mortarul pentru rosturi
subiri s fie 2 mm cu precizarea c productorul trebuie s declare aceast dimensiune.
Acelai standard cere ca timpul de punere în oper s fie declarat de productorul mortarului.
În felul acesta rosturile de mortar, verticale i orizontale, pot avea grosimi de maximum 3
mm ceea ce îmbuntete performanele termice ale cldirii.

 141

Mortarele pentru rosturi subiri se pot aplica cu un dispozitiv de pensulare direct pe faa
superioar a elementului deja aezat în perete sau prin imersarea în mortar a elementului care
se aeaz în stratul urmtor (fig. C.14, b i c).
În funcie de reeta folosit, mortarul pentru rosturi subiri se întrete în primele 24 de ore
pân la valori ale rezistenei la compresiune de circa 3 y 4 N/mm2 i poate atinge valori de
pân la 30 N/mm2 dup 28 de zile de la punerea în oper. Uscarea rapid i rezistena
timpurie ridicat, specifice acestor mortare, permit ritmuri de construcie mai rapide decât
mortarele clasice. O proprietate important a mortarului pentru rosturi subiri este
permeabilitatea redus la ap. Ca urmare, migrarea apei din mortar în crmid este mai mic
ceea ce reduce riscul de eflorescen legat de reacia crmid-mortar.
C.3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidrie
C.3.2.2.(3)
În practica curent, pentru construcii obinuite, proiectarea mortarului se face pe baza
conceptului de reet.
Prin reglementrile tehnice se stabilesc unele caracteristici mecanice (de obicei, rezistena la
compresiune) care se atribuie, aprioric, mortarelor cu o anumit reet (compoziie).
Reeta stabilete rapoartele cantitative, exprimate, de regul, în volum, între componentele
care urmeaz s fie incluse în amestecul preparat în instalaii industriale sau la antier.
Pentru mortarele preparate pe baza acestui concept, trebuie s se aib în vedere c nivelul de
calitate prevzut (rezistena la compresiune, de exemplu) poate fi obinut numai dac sunt
îndeplinite urmtoarele condiii:
x materialele componente satisfac, fiecare, cerinele standardelor i/sau normelor de
produs respective (în particular, cerinele standardelor SR EN);
x la fabricarea mortarului exist un control riguros privind respectarea proporiilor
stabilite i a tehnologiei de preparare.
C.3.2.3. Proprietile mortarelor
C.3.2.3.1. Rezistena la compresiune a mortarelor pentru zidrie
C.3.2.3.1.(1)
Valoarea medie a rezistenei de rupere la compresiune a mortarelor variaz într-un domeniu
foarte larg, în primul rând, în funcie de liantul folosit:
x mortare de var....................................... 0.1 y 1.0 N/mm2
x mortare de ciment-var ........................ 1.5 y 25.0 N/mm2
x mortare de ciment sau cu polimeri............ > 25.0 N/mm2
Împrtierea mare a rezultatelor se explic prin faptul c rezistena la compresiune a
mortarului este influenat de mai muli factori care, la rândul lor, pot avea variaii mari.
Dintre aceti factori cei mai importani sunt:
x Grosimea stratului încercat. (a se vedea i comentariulC.3.1.2.4 (4))
Din figura C.9 rezult c valoarea rezistenei la compresiune crete rapid dac grosimea
stratului de mortar scade sub 25 mm iar rezistena maxim se obine pentru grosimi care
corespund grosimii normale a rosturilor orizontale (circa 10 ÷ 12 mm).

142

x Capacitatea de reinere a apei împotriva tendinei de infiltrare în blocuri care, la

rândul su, este funcie de tipul liantului.

Figura C.15.Variaia rezistenei la compresiune i a capacitii de reinere a apei

în funcie de dozajul mortarului
[Davison,J.I. Masonry Mortar Canadian Building Digest 163, National Research Council of Canada,
Ottawa Ontario,1974]
x Creterea în timp a rezistenei la compresiune a mortarului depinde, de tipul liantului
i de condiiile de pstrare dup întrire.
Cercetri mai vechi [Ivianschi,A.M., Ovecichin, A.M.,Elemente de construcie, vol.III Construcii de beton
armat
i de zidrie. Editura Cilor Ferate, Bucureti 1953] au propus urmtoarea relaie pentru
determinarea rezistenei la compresiune a mortarului dup un numr de zile "z" de la vârsta
standard de 28 de zile (dar cel mult 90 de zile):
a
Rz R 28 (C.7)
28
a  1  1
z

în care coeficientul "a" depinde de marca mortarului:

- a = 1.75 pentru mortar M10 i M5
- a = 2.50 pentru mortar M2.5 i M1
Cu aceti parametri se pot estima urmtoarele sporuri ale rezistenei zidriei cu mortare
superioare (M10 i M5) la 60 de zile i respectiv la 90 de zile de la execuie:
R60/R28  +30% i R90/R28  + 40%.
Aceste valori sunt orientative i ar putea s nu corespund cimenturilor contemporane.
Standardul SR EN 998-2, definete mortarele în funcie de rezistena medie la compresiune,
exprimat prin litera M urmat de valoarea rezistenei la compresiune în N/mm2 (de exemplu:
notaia M5 înseamn mortar cu rezistena medie la compresiune fm = 5 N/mm2).
Standardul SR EN 998-2 prevede ase clase de rezisten (M1, M2.5, M5, M10, M15 i
M20) i posibilitatea specificrii unei clase suplimentare Md cu o valoare a rezistenei la
compresiune declarat de productor mai mare de 25 N/mm2.
Trebuie menionat în mod special i faptul c unele ri din Uniunea european nu folosesc
aceast scar de rezistene, pstrând în continuare valorile tradiionale, de exemplu:
x în Italia, se folosesc mortare M2, M4, M8 i M12 (conform UNI EN 998-2, Anexa
naional i Norme tecniche 2008);

 143

x în Anglia se folosesc mortarele M2, M4, M6 i M12 (conform BS EN 998-2, Anexa

naional).
În practica mondial exist mai multe de procedee pentru încercarea mortarelor la
compresiune ceea ce face dificil compararea valorilor obinute de diferii cercettori i chiar
compararea valorilor incluse în reglementrile diferitelor ri.
Astfel, încercrile pot diferi în ceea ce privete:
x dimensiunile i forma epruvetelor (cub/cilindru);
x condiiile de turnare (cu sau fr eliminarea apei nelegat chimic);
x condiiile de pstrare pân la încercare.
Efectele modificrilor acestor factori pot fi, în unele cazuri, foarte importante. De exemplu,
rezistena mortarelor turnate în tipare fr fund ajunge s fie pân la dublul celei obinute prin
turnare în tipare complet închise, din care nu se elimin apa nelegat chimic.
Standardul european adoptat în România pentru încercarea mortarelor la compresiune este
SR EN 1015-11. Conform procedurii din acest standard, rezistena la compresiune a
mortarului (fm) se stabilete, ca medie a rezultatelor pe ase prisme de mortar cu dimensiunile
40 x 40 x 160 mm. Încercarea la compresiune este asociat, de regul, cu încercarea la
încovoiere astfel încât rezistena la compresiune a mortarului se determin pe cele dou pri
rezultate din încercarea mortarului la încovoiere. Când rezistena la încovoiere nu este cerut,
prile utilizate pentru încercarea rezistenei la compresiune, sunt obinute din prisme printr-
un procedeu care nu conduce la deteriorarea acestora.
Rezistena mortarului în lucrare este întotdeauna superioar celei msurate pe epruvete mici.
Din acest motiv unii autori consider c încercrile pe cuburi sau prisme nu sunt suficient de
elocvente i c încercarea pe panouri de zidrie este mult mai sigur. S-a constatat c, în
multe cazuri, mortare cu rezultate nesatisfctoare la încercrile de laborator au artat
rezistene superioare în zidrie.
Creterea rezistenei la compresiune a mortarului din masivul de zidrie în raport cu
rezistena pe probe mici, este datorat urmtoarelor condiii specifice favorabile:
x existena unui raport favorabil între grosimea mic stratului de mortar i limea
blocului (grosimea straturilor de mortar variaz curent între 6 y 15 mm iar limea
crmizilor este de circa 115 mm); pe msur ce crete grosimea stratului de mortar
scade rezistena la compresiune a acestuia;
x în masivul de zidrie, elementele împiedic deformaia lateral liber a mortarului
(produc un efect de confinare) i, în consecin, crete rezistena de rupere la
compresiune a acestuia;
x raportul ap/ciment este mai mic în cazul mortarului din zidrie datorit pierderilor de
ap prin absorbia de ctre elementele pentru zidrie.
În realitate, în multe cazuri, este posibil ca rezistena în lucrare a mortarului s fie
substanial redus fa de valoarea teoretic ca urmare a execuiei defectuoase care poate
afecta în mare msur unele proprieti, spre exemplu, aderena.
Testele au artat c sporirea rezistenei la compresiune a mortarului influeneaz numai în
mic msur rezistena la compresiune a zidriei. Aceast concluzie se regsete în formula
cu care se calculeaz rezistena la compresiune a zidriei conform standardului SR EN 1996-
1-1 (a se vedea paragraful 4.2.1.5.1).

144

C.3.2.3.1.(2)
Pentru alegerea rezistenei mortarului a se vedea comentariul C.3.1.3.1.1.(7).

C.3.2.3.2. Aderena între elementele pentru zidrie i mortar

C.3.2.3.2.(1)
Dintre proprietile mortarului întrit, care au un rol important pentru calitatea zidriei i,
implicit, pentru sigurana structurilor din zidrie, trebuie reinut mai întâi aderena la
elementele pentru zidrie.
Aderena definete legtura între mortarul i elementul pentru zidrie i se cuantific prin
rezistena la smulgere / desprindere a mortarului de pe element.
Pentru masivul de zidrie, mortarul asigur, prin aderen:
x rezistena la eforturile de întindere i/sau forfecare provenite din încrcrile
exterioare;
x rezistena la eforturile interioare datorate variaiilor dimensionale (din contracie sau
din temperatur);
x etaneitatea la ptrunderea apei i aerului.
În mod simplificat, fenomenul de aderen poate fi explicat prin ptrunderea în porii
elementelor pentru zidrie a unui amestec de ap i particule foarte fine de ciment provenit
din mortar, care, dup hidratare, se întrete formând o pelicul cristalin, cu proprieti
specifice, diferite de cele ale mortarului. Se realizeaz astfel o legtur intim, cu caracter
complex, de natur mecanic i chimic, a mortarului cu elementul pentru zidrie.
În exploatare, deteriorarea aderenei între mortar i elementele pentru zidrie alturate se
poate produce:
x cu caracter excepional, în urma aciunii unor fore orizontale de intensitate ridicat
(cutremur, în cazul României);
x în condiii obinuite de încrcare, ca urmare a cedrii fundaiilor sau a unor deformaii
produse de variaiile de temperatur.
Ruperea aderenei are caracter fragil i, din acest motiv, în cazul solicitrilor cu intensitate
ridicat, se propag rapid, fr a se putea realiza redistribuirea eforturilor ctre elementele
neafectate.
În cazul în care este produs de efectele tasrilor sau variaiilor de temperatur, ruperea
aderenei nu pune, în general, probleme legate de sigurana structural a cldirii dar fisurile
respective pot constitui surse de ptrundere a apei în cazul în care s-au produs în pereii
exteriori.
În toate cazurile, fisurarea rosturilor de mortar, ca urmare a ruperii aderenei, trebuie
considerat ca fiind inacceptabil din considerente estetice.
Valoarea (mrimea) aderenei este condiionat, în msur mai mic sau mai mare, de
numeroi factori care pot fi grupai dup cum urmeaz:
a. Factori care depind de calitatea elementului pentru zidrie:
- Viteza iniial de absorbie a apei Depirea valorilor limit inferioare sau
superioare conduce în general la valori reduse ale aderenei; pe elemente neabsorbante

 145

aderena este aproximativ 50% din cea a mortarului aplicat pe elementele cu

capacitate mare de absorbie.
- Textura/rugozitatea i starea suprafeei elementului pe care se aplic mortarul
Aderena este mai bun la crmizi în comparaie cu blocurile din BCA.

Figura C.16.Variaia aderenei mortarelor în funcie decapacitatea de absorbie a

elementului pe care este aplicat [Sandin,K. Mortars for Masonry and Rendering, Choice and Application
Building Issues 1995 Vol.7 No.3]
Clasificarea elementelor pentru zidrie în funcie de capacitatea de absorbie folosit în figura
C.16 este urmtoarea:
x Elemente absorbante: elemente uscate din argil ars sau din beton.
x Elemente neabsorbante: elemente umede din argil ars sau din beton, piatr
neporoas.
b. Factori care depind de calitatea mortarului:
- Capacitatea mortarului de a reine apa
 Dincolo de anumite valori, aderena scade semnificativ.
- Compoziia mortarului
 Aderena este mai mare în cazul mortarelor cu dozaj ridicat de ciment.
- Utilizarea adaosurilor pentru îmbuntirea lucrabilitii
 Creterea, peste anumite limite, a cantitii de adaosuri de tip antrenori de aer
reduce aderena.
- Contracia la priz i întrire.
 Afecteaz, în primul rând, mortarul din rosturile verticale (fr efort de
compresiune).
c. Factori care depind de calitatea execuiei:
- Umplerea corect/complet a rosturilor cu mortar.
- Starea de curenie a suprafeei elementelor în contact cu mortarul
 Existena petelor de ulei sau a altor impuriti pe suprafaa elementelor împiedic
dezvoltarea mecanismului de formare a aderenei.
- Condiiile de întreinere a zidriei pân la întrirea mortarului
 Solicitarea mecanic a zidriei în stadiul iniial al procesului chimic de dezvoltare a
aderenei duce la reducerea sau chiar la anularea acesteia.

146

În practic, pentru realizarea unei aderene cât mai bune, trebuie s se in seama, simultan,
de toi aceti factori. De exemplu, în cazul elementelor pentru zidrie care au viteza iniial
de absorbie a apei (IRA) mare, pentru asigurarea cantitii de ap necesar pentru reacia
chimic a lianilor se pot lua una sau mai multe dintre urmtoarele msuri:
x folosirea unui mortar cu capacitate ridicat de reinere a apei, rezultat care se poate
obine i folosind aditivi speciali [Baker,L.R.,(ed) Australian Masonry Manual, Sydney, 1991];
x sporirea cantitii de ap din mortar;
x umezirea prealabil a elementelor pentru zidrie din argil ars; umezirea nu este
necesar în cazul elementelor pentru zidrie din beton.
Fora de aderen, care se opune tendinei de separare a elementelor din masivul de zidrie,
manifestat prin formarea fisurilor/crpturilor, depinde de doi factori:
x gradul de aderare;
x rezistena unitar de aderen.
Gradul de aderare reprezint raportul dintre suprafaa pe care s-a realizat efectiv aderena
mortarului la elementul pentru zidrie i suprafaa total a elementului pe care este aplicat
mortarul.

(a) (b)
Figura C.17. Aderena incomplet a mortarului pe element
(a) Pe zona poat nu s-a realizat aderena mortarului la element
[Pluijm van der, R., Out-of-plane Bending of Masonry Behavior and Strength, PhD Thesis, Eindhoven
University of Technology, 1999]
(b) Element ceramic pe care mortarul nu a aderat complet
[Pereira dos Santos,A.M. Resistencia das alvenarias à compressao.Licenciatura em Engenharia Civil,
Universidade do Minho, 1998 ]
În funcie de condiiile concrete de execuie, raportul dintre suprafaa pe care se realizeaz
aderena i suprafaa total a probei încercate variaz în limite foarte largi. Astfel, cu ocazia
încercrilor s-au identificat chiar situaii în care acest raport a fost foarte sczut, aproximativ
1/3 - a se vedea figura C.17b. Suprafaa pe care se realizeaz efectiv aderena este mai mare
dac pierderea apei din mortar este limitat. aa cum se întâmpl în cazul zidriilor realizate
cu mortar cu capacitate de retenie a apei suficient de mare i cu elemente pentru zidrie cu
rata iniial de absorbie mijlocie. Acestor condiii trebuie s li se adauge o execuie îngrijit
mai ales în ceea ce privete umplerea complet cu mortar a rosturilor. Realizarea unui grad de
aderare ridicat contribuie în acelai timp i la asigurarea etaneitii zidriei deoarece, prin
zonele în care nu s-a realizat aderena mortarului la elemente, apa nu este împiedicat s
ptrund în masivul de zidrie.
Rezistena unitar de aderen reprezint valoarea efortului unitar necesar pentru a rupe
legtura (aderena) dintre mortar i elementul pentru zidrie.
Se pot identifica dou tipuri de rezistene unitare de aderen:
x Rezisten unitar de aderen normal care reprezint efortul unitar perpendicular pe
planul mortarului care produce ruperea legturii între acesta i elementul pentru
zidrie.

 147

x Rezisten unitar de aderen tangenial care reprezint efortul unitar aplicat în

planul mortarului care produce ruperea legturii între acesta i elementul pentru
zidrie.
În practica curent, caracterizarea rezistenei mortarului se face prin valoarea rezistenei la
compresiune, mrime care poate fi uor determinat prin încercri de laborator, pe cuburi sau
pe cilindri.
Din încercrile prezentate în continuare, rezult c, în absena datelor privind aderena la
elementele pentru zidrie, specificarea în proiecte numai a rezistenei la compresiune nu este
suficient pentru a defini complet calitatea mortarului.
Sunt necesare informaii despre ambele caracteristici deoarece, în funcie de compoziia
mortarului, raportul dintre rezistena la compresiune i aderen poate varia în limite foarte
largi. Pentru dozaje ridicate raportul valorilor respective este de 30 ÷ 40 iar pentru mortarele
slabe raportul este numai 5, aa cum rezult din figura C.18.
De asemenea, cercetrile au artat c aceast relaie este influenat i de raportul ap/ciment
al amestecului [Isberner,A Properties of Masonry Cement Mortars Designing, Engineering and Constructing
with Masonry Products, F.Johnson, Ed.,Gulf Publishing. Houston Tx.1969].
Creterea raportului ap/ciment, care favorizeaz lucrabilitatea, are dou consecine
contradictorii:
x scderea rezistenei la compresiune a mortarului;
x creterea aderenei.

Figura C.18.Variaia rezistenei la compresiune i a aderenei în funcie de raportul a/c

[Isberner,A Properties of Masonry Cement Mortars Designing, Engineering and Constructing with
Masonry Products, F.Johnson, Ed.,Gulf Publishing. Houston Tx.1969 ]
C.3.2.3.2.(2)
În prezent nu exist un standard european (EN) care s stabileasc o metod direct pentru
determinarea aderenei normale.
În aceast situaie, standardul SR EN 998-2 - Anexa C (normativ) admite ca evaluarea
aderenei s se fac indirect, prin determinarea rezistenei iniiale la forfecare a zidriei,
conform procedurilor din standardul SR EN 1052-3. Este deci vorba de a estima aderena
normal prin aderena tangenial, procedeu care nu întrunete unanimitatea cercettorilor.
Dac nu sunt disponibile nici încercri de tipul celor menionate mai sus, standardul SR EN
998-2 permite ca, pentru rezistena caracteristic iniial la forfecare (fvk0) a mortarelor
performante asociate cu elemente pentru zidrie care satisfac cerinele standardului SR EN
771-1, s fie acceptate urmtoarele valori:

148

x pentru mortar de utilizare general (G) i mortar uor (L): 0.15 N/mm2
x pentru mortar în strat subire (T): 0.30 N/mm2
Trebuie îns menionat c valoarea fvk0, prescris sau rezultat din msurtori în
laborator/fabric, are mai mult un caracter orientativ i nu este decât parial relevant pentru
evaluarea siguranei reale a zidriei deoarece execuia se desfoar, în general, în condiii
diferite de cele în care a fost stabilit valoarea de referin.

C.3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului

C.3.2.3.3.(1)
Lucrabilitateadefinete uurina cu care mortarul este pus în oper.
Not. Cu mici modificri, aceast definiie se regsete în reglementrile din SUA, Anglia,
Japonia, etc.
Ÿ Criteriile de performan asociate cerinei de lucrabilitate sunt:
x În laborator, criteriile de performan au în vedere urmtorii parametri de comportare:
- timpul de priz i timpul de întrire;
- de retenie a apei;
- curgerea, consistena i plasticitatea;
- coeziunea (capacitatea componentelor de a nu se separa);
- adeziune (capacitatea amestecului de a adera la elementele pentru zidrie).
x În antier, mortarul poate fi caracterizat ca lucrabil dac satisface urmtoarele criterii:
- se întinde uor cu mistria i ader la suprafaa elementelor;
- suport greutatea elementului pentru zidrie, dar iese din rosturi dac elementul
aezat pe stratul de mortar proaspt este apsat de zidar.
Standardul SR EN 998-2 prevede obligaia productorului de a declara lucrabilitatea
mortarului preparat industrial sau în staii centralizate.
Verificarea conformitii declaraiei se face pe probe prelevate conform standardului SR EN
1015-2 care se încearc conform procedurilor din standardul SR EN 1015-9.
Factori care influeneaz lucrabilitatea mortarului
Lucrabilitatea mortarului depinde de mai muli factori dintre care cei mai importani sunt
legai de componena i de caracteristicile amestecului:
x dimensiunile i forma particulelor de nisip;
x tipul i dozarea lianilor - în particular, coninutul de var;
x cantitatea de ap;
x cantitatea de aer inclus;
x tipul i dozajul aditivilor pentru sporirea lucrabilitii.
 Referitor la timpul de priz i timpul de întrire
Pentru definirea proprietilor mortarului proaspt se iau în considerare i ali doi parametri:
x Timpul de priz (engl. setting time) este durata în care mortarul îi menine
lucrabilitatea necesar. Timpul de priz definete i durata de lucru (engl. workable

 149

life) a mortarului, adic intervalul de timp dup preparare, în care se poate ameliora
lucrabilitatea acestuia prin adugarea apei. Reglementrile americane interzic
ameliorarea lucrabilitii dup 2½ ore de la momentul primei amestecri; mortarul
nefolosit trebuie considerat rebut i îndeprtat de la punctul de lucru.
x Timpul de întrire (engl. hardening time) cuantific creterea în timp a rezistenei i
a rigiditii mortarului. Timpul de întrire este o mrime care variaz în limite foarte
largi în funcie de compoziia mortarului i de condiiile în care acesta se afl dup
punerea în lucrare.
Reglarea timpului de priz se poate face, în anumite limite, prin alegerea corespunztoare a
cimentului i/sau prin folosirea unor adaosuri speciale.
 Referitor la capacitatea de retenia apei
Capacitatea de reteniea apei (engl. water retentivity) este msura în care mortarul limiteaz
pierderea apei din amestec prin evaporare i/sau prin infiltrarea acesteia în elementele pentru
zidrie uscate.
Capacitatea de retenie a apei este o proprietate de baz a mortarului care influeneaz atât
calitile mortarului proaspt (lucrabilitatea) cât i cele ale mortarului întrit (aderena la
elementele pentru zidrie i rezistena).
Mortarele care au capacitate ridicat de a reine apa îi menin plasticitatea chiar dac sunt
folosite cu elemente pentru zidrie care au viteze ridicate de absorbie a apei.
Capacitatea de retenie a apei este influenat atât de componentele mortarului (liani i
agragate) cât i de eventuala prezen a unor adaosuri destinate s sporeasc lucrabilitatea
acestuia.
Capacitatea de retenie a apei depinde, în primul rând, de tipul liantului din mortar. Din acest
punct de vedere, mortarele se comport dup cum urmeaz:
x mortarele de ciment au tendin mare de infiltrare;
x mortarele mixte (var-ciment sau ciment-var) au tendin medie de infiltrare;
x mortarele de var au tendin redus de infiltrare.
Determinarea capacitii de retenie a apei se face prin "teste de curgere" (flow tests), care
msoar împrtierea iniial în raport cu împrtierea msurat dup ce s-a produs absorbia
unei pri din cantitatea iniial de ap de ctre elementele pentru zidrie. Aceste teste sunt
asemntoare testului de tasare i se efectueaz tot pe o mas de împrtiere care este supus
unor micri oscilatorii pe vertical. Rezultatele încercrilor în laborator, valorile msurate,
difer îns de cele determinate în antier datorit modificrii umiditii (adaosului de ap)
care este permis pentru obinerea celei mai convenabile lucrabiliti. Adaosul de ap asigur,
cu toate acestea, rezultate mai bune decât în cazul mortarului pentru care coninutul de ap nu
a fost restabilit.
Consistena este o msur a fluiditii i/sau a umiditii mortarului proaspt.
Consistena indic, aproximativ, mrimea deformabilitii mortarului proaspt atunci când
este supus la un anumit tip de efort. Consistena msurat în laborator nu este, îns, asociat
direct cu modul în care se comport mortarul proaspt atunci când este utilizat la antier.
Determinarea consistenei mortarului care precede toate testele asupra mortarului proaspt, se
poate efectua cu masa de împrtiere conform procedurilor din standardul SR EN 1015-3.

150

Principiul metodei este urmtorul: valoarea de împrtiere se msoar prin diametrul mediu al
unei probe de mortar proaspt care este aezat pe platanul unei mese de împrtiere cu
ajutorul unei matrie standardizate, i este solicitat la un numr indicat de vibraii verticale,
ridicând i lsând s cad liber masa de împrtiere de la înlimea indicat. Pe baza
rezultatului obinut prin aceast metod se poate determina modul de compactare i valoarea
densitii aparente a mortarului proaspt.
Determinarea consistenei mortarului proaspt în laborator se poate face i prin procedeul din
standardul SR EN 1015-4. care msoar consistena prin mrimea penetrrii verticale a unui
cilindru plunger care cade liber de la o înlime prestabilit în proba de mortar proaspt.
În mod normal trebuie s existe o relaie liniar între valoarea de împrtiere determinat cu
masa de împrtiere i valoarea de penetrare a pistonului pentru acelai tip de mortar dar
aceasta nu este sistematic i din acest motiv sunt prevzute ambele procedee.
C.3.2.3.3.(3)
Pentru modificarea unor proprieti ale mortarului sau pentru îmbuntirea acestora, la
preparare se pot folosi adaosuri active. Acestea sunt materiale anorganice fine, care nu
reacioneaz chimic cu celelalte componente.
În mod curent adaosurile se folosesc pentru:
x creterea lucrabilitii (antrenori de aer);
x sporirea aderenei;
x reducerea contraciei;
x reducerea timpului de priz în cazul execuiei pe timp friguros;
x realizarea unei anumite culori a mortarului din rosturi.
Adaosurile i aditivii folosii la prepararea mortarului trebuie s corespund cerinelor din
standardul SR EN 934-3.Verificarea proprietilor fizice i chimice ale aditivilor se face
conform procedurilor din standardele SR EN 934-6 i SR EN 480-6.
La folosirea adaosurilor trebuie s se in seama, în afara avantajelor urmrite, i de
eventualele efecte negative pe care acestea le pot avea. De exemplu, folosirea adaosurilor
pentru creterea lucrabilitii trebuie fcut cu deosebit grij deoarece dozarea în exces a
antrenorilor de aer conduce la reducerea suprafeei de contact între mortar i elementul pentru
zidrie i prin aceasta la scderea aderenei (scderea rezistenei la întindere din încovoiere i
a rezistenei iniiale la forfecare) i la favorizarea ptrunderii umezelii în zidrie.

Figura C.19 Efectul cantitii de adaos antrenor de aer asupra aderenei [Clay Brick and Paver
Institute, Construction Guidelines for Clay Masonry, Australia, 2001]

 151

Din aceste motive, unele documente normative recomand ca dozarea adaosurilor din aceast
categorie s nu conduc la un coninut de aer mai mare de 12%-14%.
În prezent, standardul SR EN 998-2 nu d nici o limitare a coninutului de aer cu toate
riscurile cunoscute privind reducerea aderenei în cazul unui volum mare de aer inclus. Pentru
a evita folosirea unor mortare cu coninut excesiv de aer, proiectanii trebuie s specifice în
documentaie cantitatea maxim de aer antrenat acceptabil pentru fiecare categorie de
mortar iar executanii trebuie s foloseasc numai materialele conforme specificaiilor.

Figura C.20 Aparate pentru msurarea coninutului de aer inclus

Adaosurile pentru reducerea timpului de priz (acceleratori de priz) - cum este clorura de
calciu folosit pentru accelerarea hidratrii cimentului la temperaturi sczute - trebuie
folosite, de asemenea, cu maxim pruden, deoarece pot crea eflorescene pe suprafaa
zidriei i au efecte corosive asupra armturilor înglobate în mortarele respective.
În aceeai categorie se includ i adaosurile care au ca scop coborârea temperaturii de înghe a
mortarului astfel încât executarea zidriei s fie posibil pe timp friguros. Aceste adaosuri
reduc aderena mortarului la elementele pentru zidrie, pot produce fisurarea elementelor i
dau natere la eflorescene pe suprafaa zidriei. Din acest motiv, unele reglementri stabilesc
explicit c la prepararea mortarului sau a groutului nu este permis folosirea aditivilor pentru
evitarea îngheului.
Pentru acele proiecte în care zidria rmâne aparent, poate fi necesar prepararea mortarelor
colorate.
n aceste condiii coloranii folosii la prepararea mortarului trebuie s corespund cerinelor
din standardul SR EN 12878.
Colorarea mortarului se poate obine cu mai multe mijloace:
x mortar alb sau cu nuane de gri, folosind ciment Portland obinuit sau alb combinat cu
nisipul ales;
x alte culori se capt folosind oxizi metalici (oxizi de fier, de mangan sau de crom),
crbune negru sau albastru ultramarin.
În cazul în care se prepar mortar colorat trebuie avute în vedere urmtoarele msuri:
x Coloranii trebuie s fie substane inerte din punct de vedere chimic (oxizi minerali,
crbune negru, colorani sintetici).
Dozarea coloranilor, trebuie fcut strict în conformitate cu precizrile furnizorului i cu
reglementrile specifice, dac acestea exist (de exemplu, în Anglia i în Australia,
standardul BS 1014) pentru a se evita scderea necontrolat a rezistenei i aderenei
mortarului.
Standardul american ACI 530/ASCE 5/TMS 402prevede, în cazul mortarelor de ciment-var,
limitarea coloranilor (oxizilor minerali) la 10% din greutatea cimentului i la numai 2% în
cazul utilizrii crbunelui negru.

152

x Pentru a se asigura omogenitatea culorii se recomand:

- folosirea mortarelor preparate industrial de tip var: nisip i adugarea cimentului,
la antier, înainte de punerea în oper;
- testarea compoziiei astfel obinute (inclusiv dozajul de ap) în vederea stabilirii
nuanelor dorite i realizarea unor panouri "martor" pentru a se menine
uniformitatea culorii în toat lucrarea;
- aprovizionarea cu pigmeni i/sau mortare de tip industrial de la un singur furnizor
(eventual, chiar achiziionarea întregii cantiti dintr-un singur lot).
Aerul inclus în amestec este un factor care, atunci când se afl între anumite limite,
amelioreaz lucrabilitatea mortarului. Depirea valorilor limit superioare are îns ca efect
reducerea drastic a aderenei mortarului la elementele pentru zidrie i, în consecin,
scderea rezistenei zidriei la încovoiere i la for tietoare.
Din acest motiv, standardul SR EN 998-2 prevede c productorul mortarului preparat
industrial este obligat s declare valoarea medie a coninutului de aer de fiecare dat când
utilizarea prevzut a mortarului o justific.
În Anglia, pân la adoptarea standardelor europene (BS EN), standardul BS 4721 a limitat
coninutul de aer inclus la 7 ÷ 18% adic, în medie, valoarea recomandat de încercri.
inând seama de importana realizrii unei valori cât mai mari a aderenei mortarului la
elemente, este necesar ca prin specificaiile proiectului s se solicite deinerea de ctre
executant de informaii privind cantitatea de aer inclus în mortar de la productor astfel încât
efectul acestuia asupra aderenei s poat fi anticipat de ctre proiectant.
Verificarea conformitii mortarului cu valoarea declarat de productor se face pe probe
selectate conform procedeului din standardul SR EN 1015-2, care se încearc cu procedeul
din standardul SR EN 1015-17. În cazul mortarelor preparate cu agregate poroase, coninutul
de aer poate fi stabilit, indirect, prin determinarea densitii mortarului proaspt prin metoda
din standardul SR EN 1015-6.
C.3.3. BETON

C.3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare i pentru

stratul median al ZIA
C.3.3.2.(3)
Mortar-betonul (groutul) este definit în standardul SR EN 1996-1-1 ca
"amestec foarte fluid din ciment, nisip
i ap destinat umplerii alveolelor sau
spaiilor reduse"
Materialul este folosit pentru umplerea golurilor din elementele cu forme speciale folosite la
zidria armat precum i pentru stratul central al zidriei cu inim armat (ZIA). Capacitatea
de a umple complet golurile i alte spaii înguste trebuie considerat principala cerin în
cazul groutului.
Groutul poate fi folosit i pentru placarea pereilor din zidrie în cadrul lucrrilor de
intervenie de tip "consolidare". Din acest motiv, având în vedere c standardele din seria SR
EN 1996 nu conin prevederi referitoare la domeniul i/sau la condiiile de utilizare a mortar-
betonului în structurile din zidrie i nici la caracteristicele mecanice de rezisten i de
deformabilitate ale acestui material în cele ce urmeaz sunt date informaii privind prepararea
groutului i proprietile sale pe baza reglementrilor din SUA.

 153

Prin umplerea cu grout se obine un spor important de rezisten la încrcrile verticale i

laterale în cazul zidriilor cu elemente cu goluri mari i se îmbuntesc i alte performane
ale acestui tip de zidrie (atenuarea zgomotului, capacitatea de acumulare a cldurii,
rezisten la foc).

Figura C.21. Elemente pentru zidrie cu goluri mari umplute cu grout

În aceste condiii, rezistenele caracteristice i valoarea modulului de elasticitate longitudinal
ale mortar-betonului se pot lua din standardul SR EN 1992-1-1, corespunztor betonului cu
aceeai rezisten caracteristic la compresiune.
În SUA, unde groutul este folosit pe scar larg, cerinele de performan sunt date în
standardul ASTM C 476.
În funcie de condiiile în care este folosit, conform reglementrilor americane menionate,
mortar-betonul se prepar:
x Numai cu nisip, în cazul folosirii în spaii mici, înguste sau cu aglomerare de armturi
(mortar-beton fin).
x Cu nisip i pietri monogranular sau cu granulaie continu, cu granule mai mari
(mortar - beton grosier), cu dimensiunea maxim de:
- 10 mm, în cazul folosirii în spaii mai largi, orientativ t 75 mm;
- 16 mm, în cazul folosirii în spaii cu lrgime t 18 y 20 cm; aceast granulaie se
folosete, în special, pentru stratul central al zidriei cu inim armat.
În cazul mortar-betonului grosier se prefer pietriul cu granulaie continu, folosind agregate
fine în proporie de 60y70% din volumul total de agregate iar restul de30y40% agregate
mari.
Un alt factor de care trebuie s se in seama la alegerea agregatelor este înlimea stratului
de mortar-beton care se toarn într-o singur etap pentru a se evita segregarea
componentelor. Conform reglementrilor americane se stabilesc limitele de folosire pentru
mortar-betonul fin/grosier dup cum urmeaz (valori rotunjite):
Tabelul C.8
Tipul Înlimea Dimensiunea minim a spaiilor (cm)
mortar- maxim
Stratul central la ZIA Elemente cu goluri mari
betonului de turnare (m)
0.30 2.0 4.0 x 5.0
1.50 4.0 4.0 x 5.0
2.40 4.0 4.0 x 7.5
Fin
3.60 4.0 4.5 x 7.5
7.20 5.0 7.5 x 7.5

154

0.30 4.0 4.0 x 7.5

1.50 5.0 6.5 x 7.5
2.40 5.0 7.5 x 7.5
Grosier
3.60 6.5 7.5 x 7.5
7.20 7.5 7.5 x 10.0
Alegerea tipului de grout depinde i de densitatea armturilor care sunt plasate în golurile
respective. Pentru a se realiza înglobarea armturilor, în cazul mortar-betonului fin, trebuie s
se asigure un spaiu t 7 mm între armturi i elementul pentru zidrie în timp ce, dac se
folosete mortar-betonul grosier, spaiul liber trebuie s fie t 12 mm. Dac în spaiile largi se
folosete pietri cu granule mai mari (12 y 16 mm) spaiul liber trebuie s fie cu cel puin 7
mm mai mare decât diametrul celei mai mari granule.
Folosirea agregatelor cu dimensiuni mai mari are avantajul reducerii consumului de ciment în
raport cu cel necesar pentru groutul fin, pentru obinerea aceleiai rezistene.
În cazul folosirii agregatelor mrunte (orientativ cu granule pân la 5 mm diametru, pietri de
râu sau mrgritar) proporiile componentelor de mas recomandate sunt:
x pietri: 25% y 50%;
x nisip: 75% y 50%.
Dozajul minim de ciment stabilit de standardul australian AS 3700 este de 300 kg/m3 pentru a
se asigura un nivel suficient de protecie a oelului înglobat. În cazul zidriilor cu elemente de
argil ars, reglementrile americane recomand i adugarea de var în cantitate de pân la
10% din volumul cimentului.
La prepararea groutului se pot folosi aditivi pentru îmbuntirea performanelor în stare
proaspt i/sau întrit:
x reducerea contraciei;
x creterea lucrabilitii;
x accelerarea prizei i a întririi.
De asemenea se pot folosi i adaosuri active (de exemplu, cenua zburtoare – engl. fly ash)
care permit înlocuirea a 15 y 20% din cantitatea de ciment fr scderea rezistenei la
compresiune i/sau a aderenei.
În cazul preparrii la antier, amestecarea componentelor se face în malaxor timp de 3 y 10
minute (chiar i în cazul amestecurilor preparate industrial).
Pentru fabricarea mortar-betonului se folosesc i aditivi care au ca scop îmbuntirea
performanelor mecanice i de lucrabilitate ale acestuia:
x limitarea efectului de contracie;
x sporirea plasticitii fr creterea suplimentar a raportului ap/ciment;
x înlocuirea unei pri din ciment fr reducerea rezistenelor mecanice;
x acceleratori de priz, pentru folosirea pe timp friguros.
Din punct de vedere al lucrabilitii, mortar-betonul este superior betonului clasic deoarece
amestecul se realizeaz cu o consisten redus. Astfel, dac pentru a se realiza turnarea
corect, tasarea materialului din conul etalon de 30 cm înlime este de circa 3 y 15 cm
pentru betonul normal (în funcie de raportul ap/ciment), în cazul groutului fin, tasarea
variaz între 20 y 25 cm iar în cazul groutului grosier între 17 y 20 cm.

 155

Valoarea mare a tasrii groutului se datoreaz faptului c amestecul are un coninut ridicat de
ap.

Figura C.22.Comparaia tasrii pentru între beton i grout [Greenwald,J., FarnyJ. Masonry
Construction.Self-Consolidating Grout Structure Magazine, May 2005]
Cantitatea mare de ap necesar pentru obinerea lucrabilitii nu conduce la reducerea
rezistenei la compresiune, cum se întâmpl în cazul betonului, deoarece o parte important
din apa de amestec este absorbit de elementele pentru zidrie în funcie de porozitatea
fiecruia, ceea ce favorizeaz i creterea aderenei groutului la elemente. Din aceste
considerente se recomand ca mortar-betonul cu tasare mai mic (~ 20 cm) s fie utilizat în
cazul elementelor cu capacitate de absorbie redus iar cel cu tasare mai mare în cazul
elementelor cu capacitate de absorbie mare.
În ultimii ani, progresele realizate în industria chimic au permis producerea
superplastifianilor (policarboxilai) cu care se realizeaz un grout cu lucrabilitate foarte
ridicat folosind rapoarte curente ap/ciment i la care nu se produc segregrile caracteristice
amestecurilor cu coninut ridicat de ap. Amestecurile astfel realizate se remarc totodat
printr-o capacitate ridicat de reinere a apei pân la absorbia acesteia în elemente. În
literatura de specialitate materialul este denumit grout auto-consolidabil (engl. self-
consolidating grout). Prin aceasta se creeaz posibilitatea reducerii seciunilor golurilor care
urmeaz a fi umplute i creterii înlimii pe care se poate turna groutul fr riscul de a
rezulta zone incomplet umplute sau cu segregri.În condiii normale, groutul trebuie turnat în
cel mult 90 de minute din momentul adugrii apei în amestec.
Rezistena la compresiune a mortar-betonului are valori similare cu cele ale betoanelor pentru
structuri curente. Rezistena minim la compresiune a mortar-betonului dup 28 de zile,
prevzut de reglementrile americane este de 15 N/mm2dar în mod curent se realizeaz
valori duble sau chiar mai mari. Valoarea minim stabilit asigur groutului aderena
necesar cu elementele pentru zidrie i cu armturile.
Pentru a reproduce cât mai exact condiiile concrete din lucrare, încercarea la compresiune a
groutului se face pe epruvete turnate în tipare alctuite din elementele pentru zidrie care se
folosesc la execuia cldirii respective i care au aceeai umiditate cu acestea, aa cum
prevede standardul ASTM C 1019. Dimensiunile în plan ale probei variaz între 75 y 100
mm cu înlimea egal cu dublul laturii.

Figura C.23. Formarea epruvetelor pentru încercarea groutului la compresiune

Folosirea groutului cu consisten foarte redus (tasare mare) este însoit de contracie mare
ceea ce poate reduce aderena la elementele pentru zidrie sau chiar la formarea unor fisuri
interioare. Fisurarea din contracie poate fi controlat prin folosirea unor adaosuri speciale.

156

Mortar betonul grosier, în special cel cu pietri cu granule > 12 mm, are contracie mai
redus decât cel fin.
În SUA, proiectarea groutului se face, de regul, prin stabilirea proporiilor componentelor
(reeta) i, numai uneori, prin enunarea cerinelor de performan, privind rezistena, aa cum
prevede standardul ASTM C 476.
Proporiile componentelor sunt stabilite, orientativ, astfel:
x Mortar-beton fin:
- 1 parte ciment Portland;
- 2½y3 pri nisip;
- ap pân la obinerea tasrii de 20y25 cm pentru conul etalon de 30 cm înlime.
x Mortar-beton grosier:
- 1 parte ciment Portland;
- 2¼ y3 pri nisip;
- 1y2 pri pietri (mrgritar);
- ap pân la obinerea tasrii de 20y25 cm pentru conul etalon de 30 cm înlime.
În cazul zidriilor cu elemente din argil ars, standardul ASTM C 476 recomand reetele
din tabelul C.9.

Tabelul C.9
Ciment Var hidratat Agregate (volum, în stare uscat)
Tipul
Portland sau past de
groutului Fine (x) Grosiere
sau amestec var
Fin 1 0 y 1/10 --------
2¼y3 volumul
1y2 volumul
Grosier 1 0 y 1/10 total al lianilor
total al lianilor
(x)
Definiia agregatelor fine/grosiere este dat în standardul ASTM C 404.
În standardul american ACI 530/ASCE 5/TMS 402 se face precizarea c rezistena la
compresiune a groutului trebuie s fie cel puin egal cu cea mai mare rezisten a
elementelor. În acelai timp, se menioneaz c, pentru zidriile cu elemente din beton,
rezistena minim a groutului trebuie s depeasc cu 25y40% rezistena specificat a
zidriei fm'. De exemplu, pentru obinerea rezistenei specificate a zidriei de fm' = 10 N/mm2,
se recomand folosirea groutului cu rezistena de circa 15 N/mm2.
Pentru ansamblul zidriei, dac se sporete rezistena groutului peste rezistena elementelor,
creterea de rezisten care se obine este redus datorit faptului c mortar-betonul atinge
rezistena ultim la o deformaie specific mai mic decât cea a elementelor. Pentru a ine
seama de aceast diferen, standardul australian AS 3700 limiteaz valoarea rezistenei de
proiectare a zidriei chiar pentru cazul în care groutul are o rezisten foarte ridicat.
C.3.3.2.(6)
Se recomand ca în cazul turnrii betonului în stratul median al ZIA s fie utilizate aceleai
dimensiuni ale agregatelor ca i în cazul groutului ( a se vedea comentariul C.3.3.2.(3)).
C.3.3.2.(7)
Alegerea adecvat a clasei de consisten (lucrabilitii) este important pentru execuia
corect a zidriilor armate deoarece în marea majoritate a cazurilor elementele de beton armat

 157

asociate zidriei au dimensiuni mici (stâlpiorii i stratul central al ZIA) i nu exist

întotdeauna posibiliti de vibrare eficient i de control al compactitii betonului. În cazul
stâlpiorilor turnai în zidria în trepi, ptrunderea complet a betonului este o condiie
esenial pentru realizarea conlucrrii între cele dou materiale i se realizeaz, în principal
prin prevederea unui beton cu consisten adecvat. Din acest motiv în proiecte (planuri,
caiete de sarcini) trebuie s fie specificat clasa de consisten a betonului pentru diferitele
categorii de elemente.

Figura C.24. Defect de turnare la stâlpiorii zidriei confinate

C.3.3.3. Proprietile mecanice al betonului pentru elementele de confinare i ZIA
C.3.3.3.(2)
Pentru rezistenele groutului a se vedea comentariul C.3.3.2.(3)

C.3.4. OELURI PENTRU ARMTURI

C.3.4.(1)
Standardul SR EN 1996-1-1 d urmtoarea definiie general pentru oelul folosit în cldirile
din zidrie:
Ÿ Oel pentru armare(engl.reinforcing steel, fr.acier d’armature):
"armtur din oel destinat a fi utilizat împreun cu zidria"
Conform acestui standard, armarea zidriei poate avea dou obiective:
x sporirea capacitii de rezisten i a ductilitii la solicitri în planul peretelui sau
perpendicular pe plan;
x reducerea fisurrii cauzat de concentrri locale de eforturi sau de deplasri provenite
din efecte termice sau din variaia umiditii.
În construciile din zidrie, oelul este folosit pentru:
1. Armarea betonului/ groutului de umplutur (în cazul zidriilor cu corpuri speciale i al
stratului median la zidria cu inim armat -ZIA);
2. Armarea elementelor de confinare (stâlpiori i centuri) i a riglelor de cuplare la
pereii din zidrie cu goluri pentru ui/ferestre.
Utilizarea plaselor sudate din sârm tras pentru armarea stratului median al pereilor din
ZIA se face numai în condiiile precizate în reglementrile specifice (analog cerinelor
stabilite pentru folosirea acestor plase la pereii structurali din beton armat).
3. Armarea mortarului din rosturile de aezare (orizontale).

158

Aceast armtur este definit în standardul SR EN 1996-1-1 astfel:

Ÿ Armtur pentru rost (engl.bed joint reinforcement, fr.armature pour joint):
"armtur din oel prefabricat (plas sudat) pentru a fimontat
în rosturile dea
ezare"
Cerinele tehnice pentru armturile prefabricate pentru rosturile orizontale ale zidriei sunt
date în standardul SR EN 845-3.
Standardul SR EN 845-3 nu conine prevederi referitoare la armturile din rosturi realizate cu
bare izolate din oel i nici la produsele din alte materiale. Din acest motiv este necesar ca
aceste armturi s satisfac, cel puin, prevederile corespunztoare dinstandardul SR EN
1992-1-1.
Plasele prefabricate pot avea rol structural sau nestructural.
Barele plaselor pot fi din oel rotund, neted sau profilat, sau din platbande.
Dimensiunile barelor utilizate depind de grosimea rostului. Pentru rosturile normale grosimea
minim a barelor longitudinale este de 3 mm, pentru utilizare structural i 1.25 mm pentru
utilizare nestructural.

(a) (b)
Figura C.25. Armturi prefabricate pentru rosturi orizontale,(BRICKFORCE® - Anglia)
(a) Plas tip "scar", cu bare longitudinale din platbande, pentru rost cu grosime normal
(b) Armturi speciale pentru rost subire (3 mm) la zidrie din elemente din BCA
Pentru asigurarea proteciei oelului împotriva coroziunii (asigurarea durabilitii) se poate
folosi:
x oel cu coninut redus de carbon protejat împotriva coroziunii;
x oel rezistent la coroziune.
Detaliile de alctuire pentru aceste armturi i calitatea oelului din care sunt realizate plasele
difer de la un productor la altul.
Pentru armarea rosturilor, oelul se poate folosi i sub form de:
x plase de sârme esute;
x plase de metal întins (cu grosime minim 0.4 mm în cazul folosirii oelului zincat).
În cazul plaselor destinate utilizrilor structurale, conform standardului, productorul trebuie
s declare:
x ductilitatea sârmelor longitudinale (exprimat prin alungirea total la efort maxim i
prin raportul între rezistena la întindere i limita de curgere);
x limita de curgere a armturilor longitudinale i transversale.

 159

C.3.4.(3)
Prevederea are ca scop impunerea folosirii oelurilor cu proprieti de deformare adecvate
obinerii comportrii ductile a zidriei în care sunt înglobate.
C.3.4.(4)
Restricionarea folosirii plaselor sudate din sârm tras pentru armarea stratului median al
pereilor din ZIA se datoreaz lipsei de ductilitatea a acestora.

C.3.5. ALTE MATERIALE PENTRU ARMAREA ZIDRIEI

C.3.5.(1)

(a) (b) (c) (d)

Figura C.26. Grile polimerice de înalt densitate i rezisten folosite pentru armarea zidriei
(a) Grile unidirecionale (b) Grile bidirecionale(c) Inseria grilelor în rostul de aezare
(d) Inseria grilelor în tencuial
[Sofronie,R.,(ed) Application of ReinforcingTechniques with Polymer Grids for Masonry Buildings-
Cooperative Advancements in Seismic and Dynamic Experiments -CASCADE - Report no.5, January 2005]
Pentru lucrrile de consolidare se pot folosi i polimeri armai cu fibre (FRP) sub form de
bare (care se introduc în rosturile orizontale) sau sub form de estur (care se înglobeaz în
tencuial).


160

CAPITOLUL 4. ZIDRIE

C.4.1. PROPRIETILE MECANICE ALE ZIDRIEI

C.4.1.(2)
Pentru zidria cu rosturi verticale neumplute i zidria cu rosturi întrerupte (cu mortarul
aplicat numai pe pereii exteriori ai elementelor pentru zidrie cu goluri verticale) în prezent
nu exist prevederi de reglementare naional deoarece lipsesc datele specifice privind
comportarea acestora la aciunea seismic.
Formulele de calcul pentru rezistenele zidriei cu aceast alctuire date în SR EN 1996-1-1
nu pot fi folosite deoarece standardul nu se refer la comportarea zidriei în cazul
construciilor amplasate în zone seismice. Pentru determinarea unor valori cu grad suficient
de încredere sunt necesare încercri complexe în acest sens.
C.4.1.(3)
Prevederile din acest paragraf referitoare la natura/tipul încercrilor au în vedere deosebirile
eseniale între comportarea zidriilor la încrcri statice cresctoare i comportarea acestora
la încrcri ciclice alternante. Standardul SR EN 1996-1-1 se refer la comportarea zidriei
sub încrcri statice. Din acest motiv preluarea valorilor stabilite de acest standard pentru a fi
aplicate la calculul seismic al zidriei nu poate fi fcut fr o analiz critic i fr
comparaie cu valorile folosite de alte coduri.
C.4.1.1. Proprietile de rezisten ale zidriei
C.4.1.1.1. Rezistena la compresiune a zidriei
C.4.1.1.1.1. Rezistena unitar caracteristic la compresiune a zidriei
C.4.1.1.1.1.(1)
Prevederea din acest alineat are caracter de generalitate i este valabil pentru stabilirea
tuturor valorilor rezistenelor zidriei (la compresiune perpendicular pe rostul de aezare i
paralel cu rostul de aezare, la forfecare în rost orizontal i la încovoiere perpendicular pe
plan) folosite în acest Cod. Rezultatele încercrilor efectuate cu procedeele stabilite prin
standardele SR EN de ctre laboratoare autorizate/atestate conform legii au prioritate în faa
valorilor forfetare date în cod i pot fi folosite în locul acestora. În acest caz rspunderea
pentru corectitudinea datelor furnizate revine productorilor i laboratoarelor de încercri.
C.4.1.1.1.1.(2)
Relaia (4.1) este preluat din standardul SR EN 1996-1-1. Folosirea acestei relaii pentru
calculul rezistenei la compresiune a zidriei este permis numai dac sunt îndeplinite toate
condiiile prevzute în alineatul (3) al articolului.
C.4.1.1.1.1.(5)
Relaiile (4.2a) i (4.2b) sunt preluate din standardul SR EN 1996-1-1. Folosirea acestor
relaii pentru calculul rezistenei la compresiune a zidriei este permis numai dac sunt
îndeplinite toate condiiile prevzute în aliniatul (6) al articolului.

 161

C.4.1.1.1.1.(8)
Condiiile pentru calculul rezistenei caracteristice la compresiune paralel cu rostul de aezare
sunt cele stabilite prin standardul SR EN 1996-1-1.
C.4.1.1.1.1.(11)
Prevederea ine seama de "fragilitatea" mortarelor de ciment în comparaie cu mortarele cu
adaos de var. Caracterul fragil al ruperii acestor mortareeste defavorabil rspunsului seismic
al zidriei.
C.4.1.1.1.2. Rezistena unitar de proiectare la compresiune a zidriei
C.4.1.1.1.2.(2)
Pentru facilitarea utilizrii în proiectare, valorile rezistenelor de proiectare la compresiune
ale zidriei sunt date în tabelele urmtoare:
Valorile sunt calculate cu urmtorii coeficieni pariali de siguran i se aplic pentru
proiectarea cldirilor din clasa III de importan-expunere:
x
M = 2.2 pentru toate tipurile de elemente structurale i nestructurale cu gruparea
fundamental de încrcri;
x
M = 1.9 pentru toate tipurile elemente structurale i pentru elementele nestructurale
exterioare pentru gruparea seismic de încrcri;
x
M = 1.5 pentru elementele nestructurale interioare pentru gruparea seismic de
încrcri.
Pentru elementele structurale si nestructurale ale cldirilor din alte clase de importan
valorile din tabelele urmtoare corecteaz, dup caz, cuprocenteledate în Codul P100-1/2013.
Rezistena unitar de proiectare la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline
din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) - esere conform fig.4.1b din
acest Cod - coeficient de siguran
M =2.2
Tabelul C.10a
Rezistena mortarului (N/mm2)
Rezistena
M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
fb (N/mm2)
15.0 3.00 2.80 2.65 2.40 2.10 1.75
12.5 2.60 2.50 2.30 2.10 1.90 1.55
10.0 2.25 2.10 2.00 1.80 1.60 1.30
7.5 1.80 1.75 1.60 1.50 1.30 1.05
5.0 NA NA 1.20 1.15 1.00 0.80

Rezistena unitar de proiectare la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline

din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) -
esere conform fig.4.1b din acest Cod - coeficient de siguran
M =1.9
Tabelul C.10b
Rezistena Rezistena mortarului (N/mm2)
fb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
15.0 3.50 3.30 3.10 2.85 2.50 2.05
12.5 3.05 2.90 2.75 2.50 2.25 1.80

162

10.0 2.60 2.50 2.35 2.15 1.90 1.55

7.5 2.15 1.60 1.90 1.75 1.55 1.25
5.0 NA NA 1.45 1.35 1.15 0.95

Rezistena unitar de proiectare la compresiune (fk în N/mm2) a zidriilor cu elemente pline

din argil ars din grupa 1 i mortar pentru utilizare general (G) -
esere conform fig.4.1b din acest Cod - coeficient de siguran
M =1.5
Tabelul C.10c
Rezistena Rezistena mortarului (N/mm2)
fb (N/mm2) M15 M12.5 M10 M7.5 M5 M2.5
15.0 4.40 4.20 3.90 3.60 3.20 2.60
12.5 3.90 3.70 3.45 3.15 2.80 2.30
10.0 3.30 3.15 2.95 2.70 2.40 1.95
7.5 2.70 2.60 2.40 2.20 1.95 1.55
5.0 NA NA 1.80 1.70 1.45 1.20

Rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile orizontale (fkh în N/mm2)

a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu
mortar pentru rosturi subiri (T) - coeficient de siguran
M = 2.2
Tabelul C.11a
Marca Grupa Rezistena standardizat a elementelor (fbh)N/mm2
mortar elem. 2.0 2.5 3.0 4.0 5.0
1 0.92 1.07 1.22 1.49 1.74
M15
2 0.38 0.44 0.50 0.61 0.71
(G)
2S 0.30 0.35 0.40 0.49 0.57
1 0.81 0.95 1.08 1.32 1.54
M10
2 0.33 0.39 0.44 0.54 0.63
(G)
2S 0.27 0.31 0.35 0.43 0.51
1 0.74 0.87 0.99 1.21 1.42
M7.5
2 0.31 0.36 0.41 0.50 0.58
(G)
2S 0.25 0.29 0.32 0.40 0.46
1 0.66 0.77 0.87 1.07 1.25
M5
2 0.27 0.31 0.36 0.44 0.51
(G)
2S 0.22 0.25 0.29 0.35 0.41
1 0.53 0.62 0.71 0.87 1.02
M2.5
2 0.22 0.26 0.29 0.36 0.41
(G)
2S 0.18 0.21 0.23 0.29 0.33
1 0.56 0.65 0.74 0.90 1.05
Mortar
2 0.26 0.31 0.35 0.42 0.49
(T)
2S 0.21 0.24 0.27 0.34 0.39

 163

Rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile orizontale (fkh în N/mm2)

a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu
mortar pentru rosturi subiri (T) - coeficient de siguran
M = 1.9
Tabelul C.11b
Rezistena standardizat a elementelor (fbh)
Marca Grupa
N/mm2
mortar elem.
2.0 2.5 3.0 4.0 5.0
1 1.06 1.24 1.40 1.72 2.01
M15
2 0.44 0.51 0.58 0.71 0.82
(G)
2S 0.35 0.41 0.46 0.56 0.66
1 0.94 1.09 1.25 1.53 1.78
M10
2 0.38 0.45 0.51 0.63 0.73
(G)
2S 0.31 0.36 0.41 0.50 0.58
1 0.86 1.01 1.14 1.40 1.64
M7.5
2 0.35 0.41 0.47 0.57 0.67
(G)
2S 0.28 0.33 0.37 0.46 0.54
1 0.76 0.89 1.01 1.24 0.59
M5
2 0.31 0.36 0.42 0.51 0.59
(G)
2S 0.25 0.29 0.33 0.41 0.47
1 0.62 0.72 0.82 1.01 1.17
M2.5
2 0.25 0.30 0.34 0.41 0.48
(G)
2S 0.21 0.24 0.27 0.33 0.38
1 0.64 0.75 0.85 1.04 1.22
Mortar
2 0.30 0.35 0.40 0.48 0.57
(T)
2S 0.24 0.28 0.32 0.39 0.45


164

Rezistena unitar de proiectare la compresiune paralel cu rosturile orizontale (fkh în N/mm2)

a zidriilor cu elemente din argil ars i BCA cu mortar de utilizare general (G) i cu
mortar pentru rosturi subiri (T) - coeficient de siguran
M = 1.5
Tabelul C.11c
Rezistena standardizat a elementelor (fbh)
Marca Grupa
N/mm2
mortar elem.
2.0 2.5 3.0 4.0 5.0
1 1.34 1.57 1.78 2.18 2.55
M15
2 0.55 0.64 0.73 0.89 1.04
(G)
2S 0.44 0.51 0.58 0.71 0.83
1 1.19 1.39 1.58 1.93 2.26
M10
2 0.49 0.57 0.65 0.79 0.93
(G)
2S 0.39 0.45 0.51 0.63 0.74
1 1.09 1.27 1.45 1.77 2.07
M7.5
2 0.45 0.52 0.59 0.73 0.85
(G)
2S 0.36 0.42 0.47 0.58 0.68
1 0.96 1.13 1.28 1.57 1.83
M5
2 0.39 0.46 0.53 0.64 0.75
(G)
2S 0.32 0.37 0.43 0.52 0.61
1 0.78 0.91 1.04 1.27 1.49
M2.5
2 0.32 0.37 0.43 0.52 0.61
(G)
2S 0.26 0.30 0.34 0.42 0.49
1 0.81 0.95 1.08 1.32 1.54
Mortar
2 0.38 0.45 0.51 0.61 0.72
(T)
2S 0.31 0.35 0.40 0.49 0.57

C.4.1.1.2. Rezistena zidriei la forfecare

Comportarea zidriei la forfecare sub efectul forelor aplicate în planul peretelui are
importan major în cazul cldirilor situate în zone seismice.
În funcie de direcia de aciune a forelor exterioare i de alctuirea peretelui, eforturile de
forfecare în zidrie se pot dezvolta în plan orizontal sau vertical.
Eforturile de forfecare în plan orizontal, care sunt adesea determinante pentru proiectarea
pereilor structurali, se datoreaz, de regul, forelor orizontale din vânt sau din cutremur care
acioneaz în planul peretelui. În unele cazuri particulare, în plan orizontal se pot produce i
eforturi de forfecare cu valori importante datorate încrcrilor perpendiculare pe plan (de
exemplu, la zidurile de sprijin solicitate de împingerea pmântului).
La pereii cldirilor situate în zone seismice trebuie s se in seama i de eforturile de
forfecare în plan vertical date de forele de lunecare care se dezvolt la interseciile inimilor
cu tlpile în cazul pereilor cu seciuni compuse (L,I, T), solicitai la încovoiere de fore
orizontale.

 165

Figura C.27.Eforturi de forfecare în plan vertical la intersecia inimii cu talpa

în perei cu forme compuse (L,I,T)

(a) (b)
Figura C.28.Ruperea zidriei din for tietoare
(a) Rupere prin lunecare în rost orizontal
(b) Rupere pe seciuni înclinate din eforturi principale de întindere
Modul efectiv de rupere depinde de:
x Raportul între efortul unitar de compresiune i efortul unitar de forfecare;
x Raportul între înlimea i lungimea panoului de perete (zvelteea panoului).
Pentru toate cele trei mecanisme trebuie subliniat, în primul rând, faptul c alegerea
necorespunztoare a modelului de comportare a zidriei poate conduce la rezultate mult
deprtate de realitate. Este, în special, cazul zidriilor cu mortare slabe, cu rezisten i
rigiditate mult mai mici decât cele ale elementelor pentru zidrie, pentru care modelul izotrop
- liniar elastic este total inadecvat. În aceast categorie se încadreaz monumentele istorice
dar i multe cldiri "ieftine" la care dozajul var/nisip al mortarului scade la valori de 1/5 ÷
1/7. La aceste zidrii, fisurarea i, ulterior, cedarea se dezvolt, aproape în toate cazurile, pe
liniile cele mai slabe i nu pe direcia eforturilor principale de întindere aa cum rezult din
teoria bazat pe ipoteza izotropiei zidriei. Aceast deosebire esenial este unul dintre
motivele pentru care, în majoritatea reglementrilor tehnice pentru cldirile noi, se afirm c
acestea nu pot fi aplicate celor existente, construite, orientativ, înainte de începutul secolului
XX i chiar în primele decenii ale acestuia.
C.4.1.1.2.1. Rezistena unitar caracteristic la lunecare în rost orizontal
C.4.1.1.2.1.(1)
Comportarea zidriei la forfecare sub efectul forelor aplicate în planul peretelui are
importan major în cazul cldirilor situate în zone seismice.

166

În funcie de direcia de aciune a forelor exterioare i de alctuirea peretelui, eforturile de

forfecare în zidrie se pot dezvolta în plan orizontal sau vertical.
Eforturile de forfecare în plan orizontal, care sunt adesea determinante pentru proiectarea
pereilor structurali, se datoreaz, de regul, forelor orizontale din vânt sau din cutremur care
acioneaz în planul peretelui. În unele cazuri particulare, în plan orizontal se pot produce i
eforturi de forfecare cu valori importante datorate încrcrilor perpendiculare pe plan (de
exemplu, la zidurile de sprijin solicitate de împingerea pmântului).
C.4.1.1.2.1.(3)
În literatur exist mai multe categorii de teste pentru determinarea rezistenei la forfecare a
zidriei. Acestea pot fi grupate în dou categorii:
a. Încercri pe ansambluri alctuite din 2y4 elemente pentru zidrie (ansambluri mici);
b. Încercri pe panouri de perete.
Testele pe ansambluri mici sunt descrise în mai multe lucrri dintre care amintim [Ghazali,
M.Z.,Riddington,J.R. Simple test method for masonry shear strength Proc.Instn.Civ.Engrs.Part.2,85, sept.1988,
pp567-574.] i [Marzahan,G. Improving the Shear Bond Behaviour of Masonry]. Încercrile din ambele
categorii pot fi realizate atât în laborator cât i in-situ.
Procedeul de încercare în laborator din standardul SR EN 1052-3.
Standardul SR EN 1052-3 stabilete condiiile tehnice de încercare i de evaluare pentru
determinarea experimental a rezistenei iniiale la forfecare (fvk0).
Epruvetele care se supun încercrilor sunt alctuite, în funcie de dimensiunile elementelor
pentru zidrie, din:
x trei elemente (engl. triplets) legate între ele prin dou rosturi de mortar (pentru elemente
cu înlimea hud 200 mm);
x dou elemente (engl. doublets) legate între ele printr-un singur rost de mortar.

Figura C.29. Schema dispozitivului de încercare la rupere prin forfecare cu trei elemente
i efort normal de compresiune (C) conform standardului SR EN 1052-3
Se încearc, pân la rupere, câte trei epruvete, pentru fiecare din cele trei niveluri ale forei
de precomprimare (perpendicular pe rostul încercat) stabilite prin standard (tabelul C.12).

 167

Tabelul C.12
Efortul de precomprimare
fb
(N/mm2)
2
> 10N/mm 0.2 0.6 1.0
d 10N/mm2
0.1 0.3 0.5
Modurile tipice de rupere sunt artate în figura C.30.

(a) (b) (c) (d)

Figura C.30. Tipuri de rupere la forfecare
Cele patru situaii de rupere din figura C.30 sunt urmtoarele:
(a) Rupere prin forfecare pe suprafaa de legtur între cele dou elemente (mortarul
rmâne ataat complet pe unul dintre elemente sau parial pe fiecare dintre elemente,
ca în figur);
(b) Rupere prin forfecare în rostul de mortar;
(c) Rupere prin forfecare în element;
(d) Rupere prin sfrâmarea sau fisurarea elementelor.
Ruperea din cazurile (c) i (d) se produce dac aderena mortarului pe element este mai
puternic decât rezistena la forfecare a elementului pentru zidrie.
Legea de variaie a rezistenei la forfecare este reprezentat printr-o dreapt ai crei parametri
se determin prin regresie liniar, folosind valorile medii ale forelor de rupere obinute
pentru cele trei niveluri de precomprimare. Intersecia acestei drepte cu axa vertical
reprezint valoarea medie a rezistenei iniiale la forfecare (fv0) iar unghiul dreptei cu
orizontala reprezint unghiul mediu de frecare intern (D).

Figura C.31. Determinarea rezistenei la forfecare

Valorile caracteristice se determin cu relaiile:
x rezistena caracteristic iniial la forfecare: fvk0 = 0.8 fv0;
x unghiul caracteristic de frecare intern: tg Dk = tg 0.8D.

168

Determinarea rezistenei iniiale la forfecare (fvk0) se poate face i direct, în absena forei de
precomprimare, pe schema din figura C.32.

(a) (b)
Figura C.32. Determinarea rezistenei iniiale la forfecare fr efort de compresiune.
(a) Schema dispozitivului (b) Incercarea unor elemente cu goluri [Baio Dias,A. Construção em
tijolo cerâmico: das exigências normativas do produto à prática de aplicaçãoSeminário sobre Paredes de
Alvenaria, P.B.Lourenço & H. Sousa (Eds.), Porto, 2002].

În acest caz, efortul tangenial unitar WR la care se produce ruperea ansamblului reprezint
rezistena la forfecare în absena efortului de compresiune, care, în fapt, msoar aderena
mortarului la blocuri. Valoarea rezistenelor obinute pe schema de mai sus este influenat
îns de eforturile de întindere care rezult din momentul încovoietor care conduc la
deschiderea prematur a rosturilor la faa inferioar a probei.
C.4.1.1.2.2. Rezistena unitar caracteristic la cedare pe seciuni înclinate
Considerarea acestui mecanism de cedare a fost avut în vedere anterior în documentele
tehnice naionale (Normativ P 2-85 i STAS 10109)în prezent abrogate.
Abordarea clasic a acestui mecanism de rupere se bazeaz pe asimilarea zidriei cu un
material omogen i izotrop cu comportare elastic pân la rupere ceea ce a permis ipoteza
distribuie eforturilor unitare de forfecare dup legea lui Juravski (stabilit pentru bare lungi
din material liniar-elastic). Vom reaminti c aceste abordri corespund alctuirilor clasice ale
zidriei: crmizi pline cu raport de form (înlime/lungime) de 0.25 ÷ 0.50 i cu toate
rosturile umplute cu mortar.
Dac peretele este solicitat la compresiune excentric provenit în principal din aciunea unei
fore laterale eforturile principale se determin cu formulele cunoscute
2
V0 §V ·
x efortul principal de compresiune V I   ¨ 0 ¸ W 2 (C.8a)
2 © 2 ¹
2
V0
§V ·
x efortul principal de întindere V II   ¨ 0 ¸ W 2 (C.8b)
2 © 2 ¹
în care semnificaia termenilor este urmtoarea:
N
x V0 unde N este fora axial de compresiune iar A este aria seciunii
A
transversale a peretelui;

 169

V
x W bW med unde V este fora tietoare iar b este un factor care ine seama de
b
A
distribuia eforturilor unitare tangeniale în seciunea respectiv.
Pentru pereii din zidrie factorul b depinde de raportul dimensiunilor peretelui (h/l) i de
raportul N/Vmax. Pentru pereii cu h/l = 1.5 s-a propus b=1.5 [Tomazevic,M., Earthquake-Resistant
Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006].
Pentru un perete solicitat de fora axial N, creia îi corespunde efortul unitar mediu de
compresiune 0, se consider c ruperea se produce pentru fora Vmax care conduce la
atingerea unei valori limit, a efortului principal II = ft definit ca rezistena de rupere la
întindere a zidriei.
Rezult deci c relaia care definete efortul unitar max pe care îl poate suporta peretele este
2
V0§V ·
V II ft   ¨ 0 ¸  W max
2
(C.9)
2 © 2 ¹
din care rezult:
V0
W max ft 1  (C.10)
ft

Dac se folosete valoarea efortului mediu, relaia (7) se scrie:

ft V
W med ,max 1 0 (C.10a)
b ft

i fora tietoare maxim care poate fi preluat de perete este:

ft V
Vmax A 1 0 (C.11)
b ft

Valoarea de proiectare a forei tietoare (Vd) pe care o poate prelua peretele se scrie:
ftd V
Vd A 1 d (C.11a)
b f td

unde:
ftk
x ftd este rezistena de proiectare la întindere a zidriei
JM
x ftk este rezistena caracteristic la întindere a zidriei
x M este coeficientul parial de siguran pentru zidrie
x d este efortul unitar de compresiune din încrcrile de proiectare din
gruparea respectiv
Considerente asemntoare, fundamenteaz calculul rezistenei pe seciuni înclinate pe
ipotezele din lucrarea [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry
walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156]:

170

1. Se neglijeaz anizotropia zidriei (permite s se foloseasc un singur parametru de

rezisten: rezistena convenional la întindere a zidrieiftu).
2. Se admite c panoul este suficient de zvelt pentru a se accepta ipoteza lui Saint -
Venant.
3. Ruperea se produce când efortul principal de întindere în zidrie atinge valoarea
limit ftu.
În aceste ipoteze rezult formula:
f tu Ap V0
Vu 1 (C.12)
b f tu

N
în care V0 este efortul unitar mediu de compresiune pe seciunea transversal a
Ap
peretelui (Ap = lwt) iar b este un coeficient care depinde de proporiile panoului h/l.
Pentru aplicarea formulei la panouri scunde, în [Turnšek,V., Sheppard, P The shear and flexural
resistance of masonry walls Proc.of the Intern. Research Conference on Earthquake Engineering, Skopje,1980,
pp.517-573 ] i [Benedetti, D.,Tomaževic, M. Sulla verifica sismica di costruzioni in muratura Ingegneria
Sismica, vol.1 no.2,1984] se propune corectarea rezultatelor obinute cu formula pentru panouri
zvelte prin folosirea unor valori b, difereniate în funcie de raportul h/lw dup cum urmeaz:
x b = 1.5 pentru h/lwt1.5
x b = 1.0 pentru h/lw< 1.0
x b = h/lw pentru 1.0 dh/lw< 1.5
În ceea ce privete rezistena convenional la întindere din formula (8b) i pentru aceasta
exist diferene importante de apreciere:
i. În lucrarea [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry
walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156]
rezistena convenional la întindere (ftu) este raportat la rezistena caracteristic la
compresiune(fk): ftu = 0.05fk,
ii. Norma din China [National Standards of P.R.China Seismic Design Standards for Building
Structures GBJ 11-89,pp35, 1990] leag rezistena zidriei la întindere de rezistena
mortarului:
x f v 0.125 Fz (în MPa) ceea ce pentru mortarele curente conduce la valorile din
tabelul C.13

Tabelul C.13
M 2.5 5.0 7.5 10.0 12.5 15.0
fv 0.20 0.28 0.34 0.40 0.44 0.48
iii. Mai recent [Gatesco,N., Rezistenza per azioni orizontali Verifica di resistenza maschi Incontro di
studio, Udine, 2009] propune „legarea” rezistenei la întindere de rezistena iniial la
forfecare cu efort axial nul prin relaia:
x ftu = 1.5fvk
Valorile propuse în acest Cod au fost preluate din raportul final ESECMaSE [ ESECMaSE -
Enhanced Safety and Efficient Construction of Masonry Structures in Europe(2002 ÷ 2006)].

 171

C.4.1.1.2.3. Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare

C.4.1.1.2.3.(1)
Rezistenele unitare de proiectare a zidriei la forfecare pentru mecanismul de cedare prin
lunecare în rost orizontal se calculeaz cu formula:
௙ೡೖǡబ
݂௩ௗǡ௟ ൌ ൅ ͲǤͶߪௗ ‫݂ ؠ‬௩ௗǡ଴ ൅ ͲǤͶߪௗ (C.13)
ఊಾ

în care fvd,0 se calculeaz cucoeficientul de siguran pentru material JM care se ia conform

4.1.1.1.2 (2).
Valoarea rezistenei de proiectare fvdl se reduce cu 25% pentru zidria cu mortar (G) care
conine numai ciment (fr adaos de var) pentru a ine seama de ductilitatea redus a acestor
mortare.
Formula (C.13) are în vedere faptul c în formula în formula general din Cod cei doi termeni
sunt definii în mod deosebit:
x fvk0 este valoare caracteristic;
x d este o valoare de proiectare care provine din încrcrile de proiectare.
Prin urmare valoarea coeficientului de frecare μ = 0.4 trebuie considerat valoare de
proiectare corespunztoare valorii medii μmed = 0.7÷0.8 cunoscut din lucrrile de
specialitate i folosit, ca atare, în reglementrile anterioare din România.
Rezistena unitar de proiectare iniial la forfecare a zidriei (fvd0) în N/mm2 -
coeficient de siguran
M =2.2
Tabelul C.14a
Mortar (G) de reet
Elemente pentru zidrie
M10 M7.5 M5, M2.5
Argil ars 0.14 0.11 0.10
Beton celular autoclavizat 0.11 0.10 0.07

Rezistena unitar de proiectare iniial la forfecare a zidriei (fvd0) în N/mm2 - coeficient de

siguran
M =1.9
Tabelul C.14b
Mortar (G) de reet
Elemente pentru zidrie
M10 M7.5 M5, M2.5
Argil ars 0.16 0.13 0.11
Beton celular autoclavizat 0.13 0.11 0.08

172

Rezistena unitar de proiectare iniial la forfecare a zidriei (fvd0) în N/mm2 - coeficient de

siguran
M =1.5
Tabelul C.14c
Mortar (G) de reet
Elemente pentru zidrie
M10 M7.5 M5, M2.5
Argil ars 0.20 0.17 0.13
Beton celular autoclavizat 0.17 0.13 0.10
C.4.1.1.2.3.(2)
Reducerea preconizat se bazeaz pe urmtoarele argumente:
ŸAdaosul de var modereaz rezistena final la compresiune i la încovoiere a mortarului de
ciment. În acest fel se îmbuntete aderena iar ruperea zidriei se dirijeaz
preponderent în rosturi verticale i orizontale (în zig-zag) în loc s se produc prin
elemente i rosturi verticale (dup o linie dreapt).

(a) (b)
Figura C.33. Alura ruperii zidriei cu elemente ceramice prin deformaii impuse în funcie de
tipul mortarului
(a) Mortar de ciment cu adaos de var (b) Mortar de ciment (fr var)
Ÿ În condiiile rezistenei moderate, menionat mai sus, mortarele cu adaos de var sunt mai
deformabile (mai ductile), spre deosebire de mortarele care conin numai ciment care,
dup depirea rezistenei, fisureaz fr deformaii prealabile. Evident comportarea
ductil reprezint un avantaj în cazul cldirilor situate în zone seismice.
C.4.1.1.3. Rezistena unitar la întindere din încovoiere perpendicular pe planul zidriei
C.4.1.1.3.1. Rezistenele unitare caracteristice la întindere din încovoiere perpendicular
pe planul zidriei
C.4.1.1.3.1
Rezistena la forfecare în rost orizontal i rezistena la încovoiere perpendicular pe plan
depind de aderena mortarului la elementele pentru zidrie. Aceast rezisten depinde, la
rândul su de capacitatea de absorbie a elementelor pentru zidrie i de capacitatea
mortarului de a reine apa. Deoarece elementele pentru zidrie sunt fabricate cu procedee
diferite sau chiar cu past cu compoziie diferit este necesar ca pentru fiecare tip / calitate a
elementului s se defineasc valoarea aderenei (a se vedea i comentariul C.3.2.3.2.(1)).
Experimentele raportate în lucrarea [Hamid,A.A., Effect of Aspect ratio of the Unit on the Flexural
Strength of Brick Masonry - The Masonry Society Journal, Boulder, CO,V.1 Ian-June 1981] au artat
influena raportului dintre înlimea elementului pentru zidrie i cea mai mic dimensiune a
acestuia asupra rezistenei la încovoiere a zidriei. Creterea acestui raport conduce la
creterea rezistenei paralel cu rostul de aezare i la scderea rezistenei perpendicular pe
rostul de aezare. Aceasta poate fi argumentarea CEN/TC250-SC6 pentru reducerea valorii
fxk1 (respectiv creterea raportului  = fxk1/fxk2 ) în SR EN 1996-1-1 fa de alte reglementri.

 173

C.4.1.1.3.1.(2)
Prevederea ine seama de faptul c valorile rezistenelor date în SR EN 1996-1-1 nu se refer
la acest tip de îmbinare. Diversitatea profilaiilor de pe capetele verticale ale elementelor de
acest tip produse de diferite firme, inclusiv cele cu "loca de mortar" face imposibil
atribuirea de valori forfecare(a se vedea i comentariul C.3.1.2.3.)
C.4.1.2. Proprieti de deformabilitate ale zidriei
C.4.1.2
Pentru calculul structurilor cu perei din zidrie solicitai de fore laterale care acioneaz în
planul lor, una dintre problemele cele mai controversate este determinarea caracteristicilor de
deformabilitate ale zidriei. Dificultile rezult din faptul c aceste caracteristici au valori
care depind de numeroi factori a cror variaie este, practic, incontrolabil pentru proiectani.
Comportarea zidriei la compresiune, de la stadiul de solicitare zero (fr eforturi interioare)
pân la rupere, poate fi descris prin relaia între efortul unitar normal (U) i deformaia
specific axial (H) asociat.
Relaia U- este cunoscut i sub denumirea de curb caracteristic sau lege constitutiv.
Pentru proiectarea cldirilor din zidrie, în particular a cldirilor situate în zone seismice,
intereseaz curbele caracteristice determinate prin mai multe tipuri de încercri:
x statice cu fore monoton cresctoare, pân la rupere;
x statice cu fore alternante;
x încercri dinamice.
Relaia efort unitar - deformaie specific permite identificarea mai multor proprieti ale
materialului:
x tipul comportrii: liniar sau neliniar;
x caracterul ruperii: fragil sau ductil;
x energia de rupere;
x modulii de elasticitate.
C.4.1.2.1. Relaia efort unitar – deformaie specific la compresiune (V - H)
C.4.1.2.1
Alura curbelor caracteristice la compresiune perpendicular pe rosturile de aezareV-H este
determinat de:
x proprietile de rezisten i de deformabilitate ale elementelor pentru zidrie i ale
mortarului;
x particularitile geometriei exterioare i interioare a elementelor pentru zidrie;
x modul de realizare a legturilor dintre elemente în masivul de zidrie;
x direcia forei de compresiune în raport cu golurile (în cazul elementelor din grupele 2
i 3).
Din acest motiv, în literatura de specialitate i în reglementrile tehnice naionale i
internaionale se întâlnesc numeroase propuneri diferite pentru definirea analitic a acestor
curbe i pentru trasarea acestora pe baza rezultatelor încercrilor de laborator.

174

Standardul SR EN 1996-1-1 prevede determinarea curbei caracteristice U- pentru zidria cu

elemente din argil ars prin încercrile la compresiune desfurate conform standardului SR
EN 1052-1.
Pentru zidria cu elemente ceramice pline, curba U-H are o form apropiat de cea a betonului
simplu.
Pe baza unui numr mare de încercri în lucrrile s-a trasat o curb generalizat U-H (figura
C.34).
Pe aceast curb au fost identificate, ca i în cazul betonului simplu, patru segmente
caracterizate dup cum urmeaz:
x Zona "a" are o pant mic datorit închiderii fisurilor i golurilor existente (chiar
pentru valori mici ale forei axiale.
x Zona "b" se dezvolt în continuare, aproximativ liniar pentru eforturi cuprinse între
15-75% din efortul ultim. Modulul de elasticitate a fost stabilit considerând aceast
zon a diagramei.
x Zona "c" cu eforturi de peste 75% din efortul ultim devine neliniar datorit fisurrii.
În anumite probe, o parte din elemente s-au avariat i dac dispozitivele de msurare
s-au aflat în aceste zone deformaiile respective nu au mai putut fi controlate.
x Zona "d" se afl în vecintatea punctului de efort maxim i pe ramura descendent a
curbei.

(a) (b)
Figura C.34.Curba experimental la compresiune V-H pentru zidrie
(a) Reprezentarea datelor experimentale (b) Curba V-H cu valori relative
În figura C.34(b) s-a notat:
V
x efortul unitar relativ Vr
Vmax

H
x deformaia specific relativ Hr
H90

undeH90este deformaia specific la efortul unitar relativ Vr = 0.9.

Pentru zidria din elemente cu goluri din argil ars, curba poate avea forme geometrice i
valori caracteristice diferite aa cum au artat mai multe cercetri.
Încercrile de la Universitatea din Ancona [Menditto, G i alii Comportamento di pannellature
murarie in funzione delle caratteristiche dei giunti. Prove di compressione e taglio su pannelli murari realizzati
con blocchi di laterizio alveolato. Universita’ degli Studi di Ancona. Istituto di Scienza e Tecnica delle

 175

Costruzioni. Consorzio Alveolater, Maggio 1999], comandate de firma productoare, s-au fcut pe
fragmente de perete cu dimensiunile 100 x 100 x 30 cm zidite cu blocuri Alveolater A62/45 -
ZS cu fee netede. S-a folosit mortar preambalat cu rezistena la compresiune, pe probele
efectuate în cadrul cercetrii, de 21 ÷ 27 N/mm2 i rezistena la încovoiere de 3.4 ÷ 6.1
N/mm2.Zidria a fost executat cu toate rosturile umplute cu mortar. Din punct de vedere
tehnologic s-au folosit elemente preumezite (B) i elemente uscate (A).

(a) (b) (c)

Figura C.35.Încercarea la compresiune a zidriei cu elemente Alveolater
(a) Elementele încercate (b) Diagrama V-H pentru elemente preumezite (c) Diagrama V-H
pentru elemente uscate. Uniti: eforturi unitare N/mm2, deformaii specifice P=10-3.
Rezultatele obinute, referitoare la comportarea la compresiune centric a zidriei cu acest tip
de elemente, pot fi sintetizate dup cum urmeaz:
x zidria se comport liniar pân la rupere (nu exist palier de ductilitate);
x deformaia ultim este în toate cazurile sub valoarea de 1‰;
x zidria cu elemente preumezite a dat rezistene la compresiune mai mari cu circa 50%
decât cea cu elemente uscate.
Rezultatele raportate în [Modena,C., Valuzzi,M.R., da Porto, F. Comportamento meccanico di muratura
realizzata con blocchi rettificati et giunti sottili SÍSMICA 2004 - 6º Congresso Nacional de Sismologia e
Engenharia Sísmica - Portugal ] se refer la încercrile efectuate la Universitatea din Padova pe
elemente cu perei subiri i zidite cu rosturile verticale neumplute. i aceste încercri pun în
eviden diagrame V -  de form liniar pân la rupere ceea ce, confirm imposibilitatea
considerrii deformaiilor postelastice la calculul elementelor de construcie realizate cu astfel
de elemente. Rezultate similare au fost obinute la Universitatea din Padova, de acelai
colectiv de cercettori, i pentru zidriile executate cu alte tipuri de elemente cu perei subiri
(de exemplu, cele produse de firmele Danesi i Laterificio Pugliese).

(a) (b) (c)

Figura C.36. Comportarea la compresiune centric a zidriilor cu elemente ceramice
cu perei subiri i rosturi verticale neumplute
[Modena,C., Valuzzi,M.R., da Porto, F. Comportamento meccanico di muratura realizzata con blocchi
rettificati et giunti sottili SÍSMICA 2004 - 6º Congresso Nacional de Sismologia e Engenharia Sísmica – PT]
(a) Elementul pentru zidrie (Wienerberger) (b) Proba dup încercare (c) Curbele V-H pentru
deformaiile verticale (valorile pozitive) i orizontale (valorile negative)

176

Comportarea liniar pân la rupere a fost pus în eviden i în cazul unor elemente cu volum
de goluri mai mic, circa 28% [Aliawdin,P., Simbirkin,V., Toropov,V. Resistance of masonry wall panels
to in-plane shear and compression Journal of Civil Engineering and Management, vol. X, supplement 1, 2004.
Vilnius, Estonia]. În diagrama din figura C.37 este reprezentat comportarea panourilor cu
dimensiunile de 380 x 490 x 250 mm realizate din crmizi 250 x 120 x 88 cu 21 de goluri cu
dimensiunea de 20 x 20 mm. Rezistena la compresiune a crmizilor utilizate a fost de circa
30 N/mm2 iar rezistena la compresiune a mortarului a fost de 30 N/mm2.

Figura C.37. Diagrame V-H pentru panouri de perei din elemente ceramice cu goluri

C.4.1.2.1.(1)
Având în vedere diversitatea relaiilor - identificate mai sus, Codul propune trei relaii -
caracteristice, figurile 4.3a÷4.3c, cu grade diferite de complexitate care pot fi folosite pentru
calcul în funcie de rezultatele încercrilor pe zidrie efectuate conform SR EN 1052-1.
C.4.1.2.1.(7)
Valorile forfetare propuse în acest alineat sunt acoperitoare dar pot conduce la dimensionri
în exces fa de cele care ar rezulta utilizând legea determinat prin încercri.

C.4.1.2.2. Modulul de elasticitate al zidriei

C.4.1.2.2.1. Modulul de elasticitate longitudinal
C.4.1.2.2.1.(2)
Modulul de elasticitate longitudinal al zidriei (Ez) depinde, în principal, de:
x rezistena elementelor i a mortarului / groutului;
x greutatea specific a componentelor mortarului i proporiile acestora;
x ponderea volumetric a componentelor zidriei: elemente/mortar;
x materialul din care sunt fcute elementele (argil ars sau beton de diferite tipuri) i
dimensiunile lor.
Astfel, din încercri se constat, între altele, c:
x influena mortarului/ groutului este mai mare pe un perete cu grosime de 25 cm decât
pe un perete cu grosime de 15 cm;
x exist diferene simitoare în cazul elementelor pentru zidrie u
oare în raport cu
elementele cu greutate normal;
x modulul de elasticitate variaz în funcie de tipul mortarului i/sau de înlimea
elementelor pentru zidrie.

 177

Pentru a stabili influena fiecruia dintre factorii menionai asupra valorii Ez este necesar o
analiz foarte laborioas, practic imposibil de realizat cu grad satisfctor de încredere.
inând îns seama c la execuie poate fi întâlnit o variabilitate larg a materialelor, a
manoperei i a controlului asupra acestora, determinarea mai exact a Ez nu este necesar i
trebuie considerat chiar ca nerealist.Totui, pentru utilizarea metodelor de calcul avansate
(metode de calcul biografic -pushover-, de exemplu) cunoaterea cu precizie ridicat a
modulului Ez prezint îns o importan major.
Trebuie semnalat i faptul c diversitatea datelor existente în literatur se datoreaz i
diferenelor între modalitile de definire, în reglementrile tehnice sau în protocoalele de
încercri, a modulului de elasticitate longitudinal la compresiune al zidriei.
Tabelul C.15 sintetizeaz câteva opiuni ale standardelor/reglementrilor tehnice privind
valorile Uinf i Usup (limitele domeniului în care se calculeaz modulul de elasticitate secant).
Tabelul C.15
Standard/Reglementare Vinf sup Observaii
Vmax efort unitar maxim
SR EN 1996-1-1 0 1/3 Vmax
din încercri
fc rezistena la
Nordtest -Finlanda 0.05 fc 0.35 fc
compresiune a zidriei
UIC 0.1 Vr 0.5 Vr Vr efort unitar de rupere
fm' rezistena specificat
SUA 0.05fm' 0.33 fm"
la compresiune
fk rezistena caracteristic
Italia (1987) 0.1 fk 0.4fk
la compresiune
Datorit împrtierii mari a valorilor modulului de elasticitate al zidriei, unii autori
[Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry Structures. Behavior and Design Printice Hall, 2009],
recomand ca un calcul mai exact s fie fcut cu cel puin dou valori ale modulului de
elasticitate pentru a se identifica eventualele efecte asupra eforturilor din diferitele elemente
ale structurii.
Mai multe cercetri au încercat stabilirea unor relaii analitice pentru determinarea modulului
de elasticitate longitudinal în funcie de alte proprieti ale zidriei.
În ipoteza cea mai simplist, formulat în lucrarea [Davidge,R.W. Mechanical Behaviour of Ceramics
Cambridge Solid State Science Series, Cambridge, Cambridge University Press, 1979], dac se accept c
elementele pentru zidrie i mortarul sunt izotrope i dac încrcarea se aplic normal pe
straturile de elemente i de mortar, efortul unitar este uniform distribuit în fiecare strat i, în
consecin, modulul lui Young pentru zidrie (Ez) poate fi determinat cu relaia:
E ez E m
Ez (C.14a)
E m Vez  E ez Vm,

unde:
x Eez - este modulul de elasticitate al elementelor;
x Em - este modulul de elasticitate al mortarului;
x Vez - este grosimea elementului pentru zidrie;
x Vm - este grosimea stratului de mortar.
Aceast relaie se poate scrie i în funcie de grosimea relativ a stratului de mortar i a
elementelor pentru zidrie dup cum urmeaz:

178

1 Kez Km
 (C.14b)
Ez Eez Em

unde notaiile suplimentare sunt:

x Kez = tez/(tez + tm) - grosimea relativ a elementului de zidrie (tEZ);
x Km = tm (tez + tm) - grosimea relativ a stratului de mortar (tm).
Formula (C.14b) pune în eviden efectul înlimii elementelor pentru zidrie în raport cu
grosimea stratului de mortar. Astfel, dac se admite raportul Eez = 3 Em i se consider tm =
10 mm, pentru elemente cu înlimea tez = 65 mm se obine Ez  0.80 Eez iar pentru tez = 290
mm rezultEz  Eez.
Pentru ine seama de greutatea proprie a zidriei "w", Thomas Holme (Solite Corporation) a
propus relaia:

Em  
22w1.5 f m'
0.5
(C.15)
unde w este greutatea specific a zidriei iar fm' este rezistena la compresiune specificat.
Corecia este important pentru zidriile u
oare. De exemplu, pentru aceleai valori ale
rezistenei fm', dac greutatea specific a zidriei u
oare este numai 60% din cea a zidriei cu
greutate normal, modulul de elasticitate scade cu peste 50%. Se menioneaz c standardul
SR EN 1996-1-1 nu difereniaz modulul de elasticitate în funcie de greutatea specific dei
se refer la zidrii cu elemente din betoane uoare i chiar la zidrii cu elemente ceramice
uoare.
Rezultate experimentale au artat numai parial concordan cu mrimile deduse pe cale
teoretic punând în eviden împrtierea foarte mare a rezultatelor.
Încercrile raportate în lucrarea [Totoev,Y.Z.,Nichols,J.M. A Comparative Experimental Study of the
Modulus of Elasticity of Bricks and Masonry], efectuate pe 39 prisme de câte trei crmizi (produse
în Australia) zidite cu mortar 1:1:6 (ciment:var:nisip) au artat valori ale modulului de
elasticitate între limitele Ez = (360 y 780) Rpr în care Rpr este valoarea maxim a rezistenei
prismei.
În încercrile citate în [Zarri, F. Parametri di rezistenza e di deformabilita meccanica di murature
inlaterizio - Documentaia firmei Alveolter] modulul de elasticitate secant msurat între (0.1÷ 0.4)
fm s-au încadrat în apropierea valorilor recomandate de standardul SR EN 1996-1-1 i
anume Ez = (1000 ÷ 1100) fk.
În SUA s-au desfurat cercetri extinse pentru analiza parametrilor care influeneaz
valoarea modulului de elasticitate [Colville,J., Miltenberger,M.A. and Wolde_Tinsae, A.M. Hollow
Concrete Masonry Modulus of Elasticity 6th North American Masonry Conference, Philadelphia, June 1993,
The Masonry Society, Boulder, CO], [Wolde-Tinsae,A,M.,Atkinson,R.H. and Hamid,A/A. State -of-the
Art:Modulus of Elasticity 6th North American Masonry Conference, Philadelphia, June 1993, The Masonry
Society, Boulder, CO]. Aceste cercetri au fost folosite pentru fundamentarea prevederilor din
ultima ediie a standardului american [ACI 530/ASCE 5/TMS 402].
Rezultatele încercrilor pe prisme de zidrie executate cu elemente pline care au fost
efectuate în ultimii ani în India [Kaushik, H.B., Durgesh, C.R., Jain, S.H. Stress-Strain Characteristics of
Clay Brick Masonry under Uniaxial Compression Journal of Materials in Civil Engineering © asce / september
2007] au artat un domeniu de variaie foarte larg al modulului longitudinal de elasticitate în
funcie de rezistena la compresiune a prismelor (figura C.38).Valoarea medie, cu coeficient
de variaie de 0.30, obinut prin regresie liniar cu coeficient de încredere Cr = 0.63 este Ez =
550 fm'. Aceast valoare coincide cu cea propus în recomandarea FEMA 306. Limitele

 179

domeniului de variaie, mai ales pentru valorile inferioare, sunt apropiate de cele stabilite în
1984 de Grimm i preluate ulterior în lucrarea [Drysdale,R.G., Hamid, A.A., Baker, L.R. Masonry
'
Structures. Behavior and Design Printice Hall, 2009 ] unde este dat limita inferioar Em  210 fm .
Determinarea modulului de elasticitate prin încercarea pereilor cu dimensiuni apropiate de
cele întâlnite curent în construcii este rar folosit, în principal, din considerente de cost.

Figura C.38. Domeniul de variaie al modulului de elasticitate pentru diferite tipuri de mortar
[Kaushik, H.B., Durgesh, C.R., Jain, S.H. Stress-Strain Characteristics of Clay Brick Masonry under
Uniaxial Compression Journal of Materials in Civil Engineering © asce / september 2007]
C.4.1.2.2.1.(7)
Modulul de elasticitate de lung durat (Elong term) este definit de standardul SR EN 1996-1-1,
pe baza modulului de scurt durat prin relaia:
E
E long term (C.16)
1  If

în care:
x ) -este coeficientul final de curgere lent care are valori cuprinse între 0.5 i 1.5.
Valorile ) date în tabelul 4.9 din Cod sunt preluate din standardul SR EN 1996-1-1.
C.4.1.2.2.2. Modulul de elasticitate transversal
Ca i în cazul modulului de elasticitate longitudinal, nici pentru stabilirea modulului de
elasticitate transversal al zidriei nu exist o definiie i/sau o metod unitar de calcul.
Valorile de calcul care pot fi gsite în literatur sunt stabilite fie prin încercri la compresiune
pe diagonal, statice sau ciclice, fie prin încercarea la forfecare a probelor de zidrie de
dimensiuni reduse. Încercarea pereilor cu dimensiuni apropiate de cele întâlnite în construcii
este rar folosit, în principal din considerente de cost. Pe de alt parte valoarea modulului de
elasticitate transversal calculat plecând de la rigiditatea efectiv a pereilor determinat prin
încercri poate fi diferit cu pân la 25% fa de valoarea msurat prin experimentri directe
Pentru materialele elastice i izotrope exist relaia cunoscut între modulul de elasticitate
longitudinal (E) i cel transversal (G):
E
G (C.17)
21  X

undeQeste coeficientul lui Poisson.


180

Înc din 1963 în [Lekhnitskii, S. G. (1963). Theory of Elasticity of an anisotropic elastic body, P. Fern,
translator, Holden Day, SF] s-a propus pentru zidrie valoarea Q = 0.25 ceea ce a condus la relaia
utilizat pe scar larg în prezent:
G = 0.4 E (C.18)
Diferenele între valorile Gz din diferitele norme se datoreaz, în mare msur, i deosebirilor
între metodologiile de determinare a acestei valori.
Astfel, valoarea modulului de elasticitate transversal (Gz) poate fi determinat pe probe de
zidrie de dimensiuni reduse, fie prin încercare la forfecare sub efort de compresiune,
reglementat prin standardul SR EN 1052-3 - test A în figura C.39, fie prin încercare la
compresiune pe diagonal, static sau ciclic, reglementat în SUA prin standardul ASTM C
1391 -test B în figura C.39.
Diversitatea procedeelor de testare folosite de diferii autori, este prezentat i comentat în
[Bosiljkov,V, Totoev,Y.Z., Nichols,J.M. Shear modulus and stiffnes of brickwork masonry: An experimental
perspective Structural Engineering and Mechanics, vol.20, 2005].

Figura C.39. Scheme de încercare pentru determinarea modulului de elasticitate transversal

Principalele concluzii ale acestei cercetri sunt urmtoarele:
x relaia G = 0.4 E este confirmat dac încrcarea vertical (de compresiune) este
dominant;
x pentru zidriile executate cu mortare rigide testul de compresiune pe diagonal este
cel mai indicat pentru determinarea rigiditii zidriei; acest test nu este recomandabil
pentru determinarea rezistenei i rigiditii zidriilor armate;
x în cazul zidriilor cu anizotropie important (cu mortare slabe) rigiditatea trebuie
determinat pe probe cu dimensiuni semnificative pentru elementele respective de
construcie; aceast concluzie a fost confirmat i de cercetrile de la Universitatea
din Pavia [Magenes, G., and Calvi, G. M. (1997)." In-plane seismic response of brick masonry
walls"Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 26, 1091 - 112].
Valabilitatea relaiei G = 0.4 E a fost verificat i folosind valorile rigiditii efective (Kef)
obinut din încercrile pe perei în consol, cu mortare rigide i intensitate mare a eforturilor
de compresiune soliciti de fore laterale în planul lor [Ritchie, T. - A Small-panel method for
investigating moisture penetration and bond strength of brick masonry. Materials Research and Stands, Vol.1,
Nº5, 1961], cu relaia:

 181

1.2K ef
G 2
(C.19)
A 4K ef §h·
 ¨ ¸
h E ©l¹

Cercetrile experimentale [Tomazevic,M.,Lutman, M., Petkovic, L. Preliminary research in seismic

behaviour of reinforced masonry walls built with aseismic units KrajncResearch report ZAG, 1996, Ljubljana]
efectuate pe zidria cu elemente cu perei subiri din figura C.37 au artat c formulele din
standardul SR EN 1996-1-1 pentru valoarea modulului de elasticitate transversal (G)
supraestimeaz în mod exagerat rigiditatea zidriei executat cu acest tip de elemente.
Valorile experimentale obinute reprezint numai circa 25 % din valorile date de standard i
prin urmare deformaiile reale sub efectul forei tietoare pot fi de circa 4 ori mai mari decât
cele calculate. Acest rezultat este înc o confirmare a faptului c prevederile standardului SR
EN 1996-1-1 nu pot fi aplicate tuturor categoriilor de elemente pentru zidrie i mai ales
elementelor ceramice cu perei subiri.
Tabelul C.16
Seria
Gexp (MPa) GEC6(MPa) Gexp/GEC6
elementelor
BN 330 1464 0.22
BG 354 1464 0.24
BP 320 1464 0.22
BZ 367 1464 0.25

C.4.3. DURABILITATEA ZIDRIEI

Introducerea în Codul CR 6-2006 i preluarea în Codul CR 6-2013 a unui capitol important

privitor la cerinele de durabilitate pentru cldirile din zidrie a avut ca scop alinierea la
preocuprile reglementrilor europene, care acord o importan deosebit msurilor pentru
asigurarea durabilitii cldirilor. Principalele prevederi ale acestui capitol sunt preluate din
standardele europene adoptate în România (de exemplu, standardele SR EN 1996-1-1 i SR
EN 1996-2, SR EN 845 i SR EN 846).
Având în vedere, pe de o parte, caracterul de noutate al acestor prevederi i, pe de alt parte,
absena unor surse de informare uor accesibile proiectanilor, comentariile la acest capitol
sunt mai extinse în comparaie cu cele din celelalte capitole ale Codului.
C.4.3.1.(1)
Durabilitatea cldirilor din zidrie poate fi afectat de factori din mediul natural sau din
mediul antropic.
În funcie de natura lor, aceti factori pot fi grupai în dou mari categorii:
x factori iniiali (manifestarea efectelor lor se poate produce imediat dup intrarea în
exploatare sau dup un anumit timp sau la o anumit solicitare) care îi au originea în:
- erori de proiectare;
- defecte ale materialelor;
- defecte de execuie.
x factori care intervin în timpul exploatrii:
- factori fizici: aciunea apei, fenomene de înghe/dezghe, cristalizarea srurilor;

182

- degradarea unor compui (silicai, carbonai); depunerea unor particule din

atmosfer;
- factori biologici: insecte, microorganisme animale i vegetale.
Intensitatea afectrii depinde pe de o parte de severitatea agenilor agresivi i pe de alt parte
de gradul de expunere al zidriei la aciunea acestora. La rândul su, gradul de expunere este
funcie de poziia elementului în cldire i de msurile de protecie care au fost prevzute în
proiectul iniial sau care au fost adoptate pe parcursul exploatrii:
x efectul finisajelor i al placajelor de protecie;
x modul în care detaliile de finisaj împiedic meninerea/acumularea apei pe faade.
C.4.3.2. Clasificarea condiiilor de mediu înconjurtor
Referitor la efectele asupra durabilitii cldirilor din zidrie, standardul SR EN 1996-2
definete dou categorii de condiii de mediu natural:
x Macro-condiii: factori climatici care depind de climatul general al regiunii în care o
construcie este realizat, modificat, dup caz, prin efectele topografiei locale i / sau
ale altor particulariti ale amplasamentului;
x Micro-condiii: factori locali climatici i de mediu înconjurtor care depind de
poziia unui element de zidrie în ansamblul construciei i care iau în considerare
efectele proteciei, sau ale lipsei de protecie, care rezult din detaliile de construcie
i/sau din eficiena finisajelor utilizate.
Macro-condiiile care se iau în considerare la determinarea clasei de expunere se refer la:
x factorii climatici specifici ai amplasamentului:
- ploaia i zpada;
- aciunea simultan a vântului cu ploaia;
- variaiile de temperatur;
- variaiile umiditii relative;
x severitatea expunerii la umezire;
x expunerea la cicluri înghe/dezghe;
x prezena compuilor/substanelor chimice care, în contact cu apa, pot conduce la
reacii care afecteaz integritatea zidriei (în special clorurile din aer sau din apa de
mare).
Efectele celor dou grupuri de condiii se pot influena reciproc. De exemplu, efectul macro-
condiiilor asupra micro-condiiilor trebuie luat în considerare atunci când se determin
umezirea zidriei i expunerea acesteia la cicluri de înghe / dezghe.
C.4.3.2.1. Condiii de microclimat de expunere
C.4.3.2.1. (1) i (2)
Standardul SR EN 1996-2, anexa A, ilustreaz localizarea situaiilor de expunere pentru
principalele elemente de construcie din cldirile curente.

 183

Figura C.40. Expunerea zidriei la aciuni din mediul natural conform SR EN 1996-2
1) streain dreapt 2) balcon 3) pies de acoperire 4) tencuial 5) parapet 6) streain cu proeminen
7) cmin de vizitare 8) perete izolat (neancorat) 9) pavaj 10) zid de sprijin pentru pmânt
Severitatea expunerii relative la umezire a diferitelor pri de construcie este reprezentat pe
scara din figura C.41:

Figura C.41. Scara expunerii relative la umezire conform standardului SR EN 1996-2

P - protejat ES - expunere sever

Acelai standard ilustreaz efectele concepiei detaliilor de construcie asupra gradului de

expunere pentru câteva elemente de construcie specifice cldirilor din zidrie.

1 2 3 4
Figura C.42. Efectul detaliilor de execuie asupra expunerii relative la umiditate conform
standardului SR EN 1996-2
A. Parapet din zidrie: 1. Pies de acoperire cu proeminen 2. Pies de acoperire
frproeminen (dal simpl)  expunere sever în totalitate.
B. Perete de faad: 3.Glaf cu proeminen 4. Glaf fr proeminen (glaf plat)
 expuneresever a stratului exterior al zidriei
Standardul SR EN 1996-2 precizeaz c, deoarece în prezent nu exist o reglementare
european privind încercarea la înghe/dezghe, se poate ine seama în acest scop de
experiena naional, verificat în timp. De asemenea standardul afirm c prin utilizarea
criteriilor indirecte, bazate pe considerente mecanice i/sau fizice, cum sunt rezistena la
compresiune sau capacitatea de absorbie a apei, nu se poate stabili, cu certitudine,
comportarea elementelor pentru zidrie la înghe/dezghe.

184

C.4.3.2.1.(3)
Detalierea, localizarea i exemplificare situaiilor în care zidriile se încadreaz în aceste
clase de expunere este dat în standardul SR EN 1996-2 dup cum urmeaz:
MX1 – zidrie care rmâne în mediu ambiant uscat:
x în interiorul cldirilor curente de locuit, pentru birouri, inclusiv stratul interior al
pereilor exteriori dubli, cu gol interior, care, probabil, nu devin umezi;
x zidrie tencuit în perei exteriori, care nu este expus la scurgeri moderate sau severe
de ap de ploaie i este izolat de umezeala din zidrie sau din materialele adiacente.
MX2 – zidrie expus la umiditate sau umezire.
MX2.1. Zidrie expus la umiditate, dar care nu este expus la cicluri de înghe/dezghe sau
la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:
x zidrie interioar expus la un nivel ridicat de vapori de ap ca într-o spltorie; perei
exteriori din zidrie adpostii de streini sau atice înclinate, care nu este expus la
scurgere sever de ap sau la înghe; zidrie sub zona de înghe, în pmânt bine drenat
i neagresiv.
MX2.2. Zidrie expus la umezire sever dar care nu este expus la cicluri de înghe/dezghe
sau la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:
x zidrie care nu este expus la înghe sau la substane chimice agresive, amplasat în:
perei exteriori cu piese de acoperire sau streini drepte; în parapei, în ziduri izolate
(neancorate) în pmânt, sub ap.
MX3 – zidrie expus la umezire cu cicluri de înghe-dezghe.
MX3.1. Zidrie expus la umiditate sau la umezire sever i la cicluri de înghe/dezghe dar
care nu este expus la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice
agresive:
x zidrie ca în clasa MX2.1, expus la cicluri de înghe/dezghe.
MX3.2. Zidrie expus la umezire sever i la cicluri de înghe/dezghe dar care nu este
expus la surse exterioare cu nivel semnificativ de sulfai sau substane chimice agresive:
x zidrie ca în clasa MX2.2, expus la cicluri de înghe/dezghe.
MX4 – zidrie expus la aer saturat de sare, ap de mare sau alte ape cu sruri.
Zidrie expus la aer saturat de sruri, ap de mare sau sruri de topire a gheii:
x zidrie în zona de litoral; zidrie alturat drumurilor pe care se împrtie sare în
timpul iernii.
MX5 – zidrie expus la mediu ambiant chimic agresiv.
x zidrie în contact cu pmânturi naturale, cu umplutur de pmânt sau cu ap freatic,
care au umiditate i niveluri semnificative de sulfai;
x zidrie în contact cu pmânturi cu aciditate înalt, cu pmânturi sau cu ap freatic
contaminate; zidrie în apropierea zonelor industriale unde în atmosfer se afl
substane chimice agresive.
Not. Dac prezena substanelor chimice agresive în mediul înconjurtor (cu excepia clorurilor din
aer sau a apei de mare) poate afecta zidria, pentru stabilirea msurilor de protecie se presupune clasa
de expunere MX5.

 185

C.4.3.2.1.(4)
A se vedea comentariile C.4.3.2 i C.4.3.3.1.(1)
C.4.3.3. Durabilitatea componentelor zidriei
C.4.3.3.1. Elemente pentru zidrie
C.4.3.3.1.(1)
Alegerea elementelor pentru zidrie în vederea asigurrii durabilitii se face, în principal, în
funcie de dou categorii de proprieti:
A. Gelivitate
B. Coninutul de sruri solubile
Aceste proprieti trebui luate în considerare atât pentru zidriile neprotejate cu elemente din
clasa HD, cât i pentru zidriile cu elemente din clasa LD dac auprotecie limitat (de
exemplu, un strat subire de tencuial).

A. Gelivitatea
Rezistena la înghe-dezghe a elementelor pentru zidrie ceramice are importan deosebit
în cazul zidriilor care sunt expuse, fr protecie corespunztoare, efectelor mediului natural.
În cazul zidriilor netencuite, ptrunderea apei în pori sau în golurile elementelor cu perforaii
conduce, chiar dup un numr redus de cicluri de înghe-dezghe, la distrugerea elementelor.

Figura C.43. Zidrie cu elemente GVP dup 15 ani de expunere la înghe/dezghe fr tencuial
În vederea stabilirii, pentru întocmirea proiectului, a condiiilor de calitate privind gelivitatea
elementelor de zidrie este necesar, în primul rând, evaluarea condiiilor concrete de
expunere pentru fiecare element de construcie din zidrie.
Din punct de vedere al severitii, standardul SR EN 771-1 încadreaz condiiile de expunere
la agenii din mediul înconjurtor în trei categorii:
x F0 - expunere în condiii pasive
x F1 - expunere în condiii moderate
x F2 - expunere în condiii severe
Cele trei condiii de expunere menionate mai sus se stabilesc, pentru un anumit
amplasament, prin evaluarea probabilitii de expunere la un coninut ridicat de ap, în
funcie de regimul de umiditate, simultan cu cicluri de înghe/dezghe, a cror manifestare
este estimat în funcie de regimul termic specific amplasamentului.

186

Dac în proiect se prevede o protecie sigur împotriva ptrunderii apei (de exemplu, un strat
gros de tencuial sau alte tipuri de protecie) nu este necesar nici o restricie privind
rezistena elementelor la înghe/dezghe.
Situaiile în care zidria unei construcii se poate afla într-una dintre cele trei condiii de
expunere sunt exemplificate în continuare, conform anexei B la standardul SR EN 771-1:
x F0 - Expunere în condiii pasive:
- pereii exteriori prevzui cu protecie din tencuial cu grosimea stabilit conform
condiiilor climatice locale;
- straturile interioare din pereii exteriori dubli;
- pereii interiori.
x F1 - Expunere în condiii moderate:
- zidria la care s-au luat msuri adecvate pentru evitarea saturrii cu ap (glafuri la
ferestre, membrane sau alte sisteme de etanare la partea superioar a aticelor i
parapeilor, straturi de rupere a capilaritii).
x F2 - Expunere sever:
- zidria pereilor exteriori de subsol (circa dou asize sub i peste nivelul terenului)
care este expus la un risc ridicat de saturaie cu ap simultan cu îngheul;
- parapete, atice, cornie, pervazuri, unde exist condiii de acumulare a umiditii
în timpul sezonului cu temperaturi negative;
- orice perete exterior rmas neprotejat cu tencuial;
- zidurile de sprijin neprotejate pe faa expus sau pe faa în contact cu pmântul.
B.Coninutul de sruri active - a se vedea i C.3.1.3.2.
Aa cum se arat în continuare, în sinteza adaptat dup lucrarea [Boynton,R.S.,Gutschick,K.A.
Efflorescence of Masonry Masonry Mortar Technical Notes no.4, National Lime Association, USA, June
1990]exist un numr mare de factori care interacioneaz defavorabil i care pot produce
eflorescene. Severitatea efectelor lor este diferit dar, în unele situaii, chiar cauze minore
pot contribui la sporirea efectului negativ final.
1. Defectele de proiectare, în special cele care se produc la alegerea materialelor i la
detalierea constructiv precum i greelile de execuie sunt principala cauz a
producerii eflorescenei.
2. Cele mai severe forme de eflorescen sunt produse de srurile solubile alcaline (în
principal sulfai de sodiu i potasiu). Alte sruri solubile sau insolubile (carbonat de
calciu, sulfat de calciu etc.) sunt mai puin periculoase iar efectele lor sunt temporare.
3. Anumite tipuri de crmizi, în special crmizile puin arse i crmizile cu absorbie
mare de ap au cel mai ridicat potenial de producere a eflorescenei. Se recomand
utilizarea crmizilor arse complet, cu capacitate de absorbie sczut/moderat sau a
crmizilor care au fost încercate în ceea ce privete potenialul de producere a
eflorescenei printr-o metod recunoscut, de exemplu, conform standardului ASTM
C67.
4. Cimenturile Portland cu coninut ridicat de alcali au potenial ridicat de producere a
eflorescenei. Se recomand cimenturile cu coninut redus de alcali sau ciment alb.

 187

5. Varul d „natere” la mortare cu potenial redus de eflorescen (unele tipuri de var nu

produc deloc eflorescen). Varul hidraulic obinut din calcare impure, cu mult siliciu,
au potenial mai ridicat decât cel al varului pur, apropiat chiar de cel al cimentului.
6. Apa murdar sau apa de mare folosit la prepararea mortarului d natere la
eflorescene; se recomand s se foloseasc numai ap curat/potabil.
7. Cea mai sigur cale pentru a evita formarea eflorescenei este împiedicarea umezelii
s ptrund în perete prin realizarea rosturilor etane. Se recomand mortare cu
coninut ridicat de var care dau zidrie impermeabil datorit aderenei, plasticitii i
coninutului sczut de sruri solubile.

(a) (b)
Figura C.44 Eflorescene pe zidria aparent (a) Eflorescen intens pe care se vd i
cristalele de sruri (b) Eflorescen difuz[Baratta,A., Efflorescenze, Costruire in Laterizio no.120,
pp 54-57]

C.4.3.3.1.(2)
Zidriile aparente (netectuite) trebuie s fie executate cu elemente cu densitate aparent mai
mare de 1000 kg/m3. Considerând greutatea volumetric de referin a elementelor din argil
ars J = 1800 kg/m3 rezult c pentru zidriile netencuite nu se pot utiliza elemente care au
volumul golurilor mai mare de 45%. Aceast prevedere din standardul SR EN 771-1 nu
elimin îns riscul consecinelor expunerii prelungite a zidriei la cicluri succesive de
înghe/dezghe.
C.4.3.3.2. Mortar
Pentru toate tipurile de mortare, durabilitatea crete odat cu creterea dozajului de ciment.
Mortarele fabricate pe baza conceptului de performan (mortare proiectate) sunt astfel cele
care ofer proprieti de durabilitate superioare, dar i mortarele de reet pot fi folosite cu
elemente argil ars. Prin folosirea unor adaosuri speciale (asemntoare cauciucului) se
poate obine reducerea permeabilitii mortarului i pe aceast cale îmbuntirea rezistenei
la ptrunderea apei de ploaie.
Durabilitatea mortarului este influenat i de calitatea materialelor componente. Astfel
proprietile cimentului Portland se degradeaz în cazul în care se afl mult timp în contact cu
aerul. Prin folosirea nisipului cu coninut ridicat de argil sau a celui monogranular, cu
particule mici, rezult mortare poroase deci cu permeabilitate ridicat, susceptibile de
acumulare a apei în pori i de degradare rapid în cazul îngheului.
Rezistena la înghe-dezghe este un indicator de durabilitate pentru mortarele care în cursul
exploatrii pot fi supuse aciunii apei din precipitaii asociat cu alternane de temperaturi
pozitive i negative. Fenomenul produce degradarea fizic a mortarului prin eforturile induse
în masa acestuia datorit creterii volumului apei din pori în momentul îngheului. Prin
repetarea de câteva ori pe an a acestui fenomen, dezagregarea mortarului avanseaz în
interiorul rosturilor i, astfel, rezistena mecanic a zidriei scade rapid, în numai câiva ani,

188

mai ales în cazul în care aceasta nu este protejat cu tencuial. Se menioneaz c fenomenul
afecteaz în primul rând mortarul de tencuial i, dup degradarea acestuia, avanseaz în
mortarul dintre crmizi.
În situaiile în care exist o probabilitate ridicat de producere a acestui fenomen este
necesar testarea mortarului înainte de a fi pus în oper. Se consider c mortarul are
rezisten satisfctoare dac pierderea în greutate dup 50 de cicluri înghe-dezghe este de
cel mult 1%.
Pentru asigurarea durabilitii mortarul pentru zidrie se alege în funcie de condiiile de
expunere ale zidriei i de tipul i proprietile elementelor pentru zidrie.
În prezent nu exist un standard european de încercare pentru durabilitate, astfel încât msura
în care mortarele pentru zidrie corespund cerinelor de durabilitate se determin pe baza
informaiilor existente în zona/regiunea/ara unde este amplasat cldirea privind
performanele anumitor materiale i/sau reete de mortare.
Pentru elementele de construcie aflate în clasele de expunere MX3÷MX5, ale cldirilor din
clasele de importan I i II, din zonele seismice cu acceleraia seismic de proiectare ag
0.20g, se recomand s se specifice compatibilitatea între elementele pentru zidrie i
mortarul respectiv, pe baza datelor obinute de la productor sau a încercrilor efectuate în
concordan cu standardele din seria SR EN 1015.
Standardul SR EN 1996-2 prevede ca, pentru asigurarea durabilitii, alegerea mortarelor
pentru zidrie s se fac inând seama de riscul de expunere la umiditate al zidriei i de
probabilitatea producerii, în acelai timp, a efectelor de "înghe/dezghe". Cerinele de
durabilitate pentru mortare sunt formulate în standardul SR EN 998-2.
Notarea mortarelor în funcie de situaiile de expunere în care pot fi folosite se face la fel ca i
în cazul elementelor pentru zidrie:
x S - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii severe;
x M - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii moderate;
x P - mortar pentru elemente de construcie expuse la condiii pasive.
NOT - Notaiile P, M i S se utilizeaz numai pentru specificarea proprietilor de durabilitate ale mortarelor.
În clasele de expunere MX1, MX2 sau MX3, proprietile de durabilitate cerute pentru
mortarul pentru zidrie se specific folosind termenii din standardul SR EN 998-2 i notaiile
din anexa B la standardul SR EN 1996-2:
Folosirea mortarelor P, M, S este reglementat prin standardul SR EN 1996-2, în funcie de
clasele de expunere dup cum urmeaz:
x Clasa de expunere MX 1 mortar P, M sau S
x Clasa de expunere MX 2.1  mortar M sau S
x Clasa de expunere MX 2.2  mortar M sau S
x Clasa de expunere MX 3.1  mortar M sau S
x Clasa de expunere MX 3.2  mortar S
Note.
1o Încadrarea în clasa MX 1 se poate accepta numai dac în timpul execuiei zidria nu
rmâne neprotejat o perioad lung de timp.
2o Pentru clasa de expunere MX 2.2, dac elementele pentru zidrie au coninut de sruri din
clasa S1 este necesar ca mortarul s fie rezistent la sulfai.

 189

Pentru zidriile din clasele de expunere MX4 i MX5 se evalueaz pentru fiecare
amplasament, i pentru fiecare proiect, gradul de expunere la:
x sruri;
x umezire;
x cicluri de înghe/dezghe;
x substane chimice agresive (cantitatea acestora i tipul de reacie).
În cazurile în care mortarul pentru zidrie, groutul sau betonul pentru umplutur, fabricate
industrial, sunt destinate s fie folosite în clasele de expunere MX4 sau MX5 este necesar s
existe aptitudine de utilizare în condiii severe de expunere pe baza specificaiilor tehnice ale
productorului.
În cazurile în care în proiect este prevzut mortar de zidrie/ beton de umplutur preparat la
antier, proporiile amestecului pentru asigurarea durabilitii adecvate în condiiile
particulare respective vor fi stabilite pe baza informaiilor recunoscute i acceptate în practica
curent la locul de folosire.
Pentru mortarul pentru zidrie i pentru betonul pentru umplutur fabricate la antier, prin
specificaiile de proiectare trebuie s fie stabilite caracteristicile de performan cerute
produselor respective i mijloacele de verificare ale acestora, inclusiv cerinele de eantionare
i frecvena încercrilor. În plus, acolo unde proiectantul este convins c o specificaie
normativ asigur performana cerut, se poate da o specificare detaliat a materialelor
componente, a proporiilor acestora i a metodei de amestecare. Specificaia se poate baza pe
încercri efectuate pe amestecuri de prob i /sau pe referine autorizate, recunoscute ca
acceptabile la locul de folosire. Indicaia se ia în considerare, în special, în cazurile în care se
folosesc adaosuri, aditivi sau pigmeni.
C.4.3.3.3. Oel pentru armturi
C.4.3.3.3.(1)
Msurile de protecie care se adopt pentru oelul pentru armturi, înglobat în beton sau în
mortar, au ca scop asigurarea rezistenei la condiiile locale de expunere pe toat durata de
exploatare proiectat a cldirii.
C.4.3.3.3. (5)
Pentru cazul particular al armturilor care se monteaz în rosturile de aezare, posibilitile de
alegere a sistemelor de protecie anticoroziv sunt stabilite prin standardul SR EN 845-3
anexa C, în funcie de clasele de expunere, aa cum este artat în tabelul C.17. 
190

Tabelul C.17
Clasa de expunere
Material MX MX MX MX MX
1 2 3 4 5
Oel austenitic inoxidabil (aliaje de molibden, crom, nichel) U U U U R
Oel austenitic inoxidabil (aliaje de crom, nichel) U U U R R
Sârm de oel acoperit cu zinc (265 g/m²) U R R X X
Sârm de oel acoperit cu zinc (60 g/m²) cu acoperire
U U U R X
organic pe toate suprafeele finisate
Sârm de oel acoperit cu zinc (105 g/m²) U R R X X
Sârm de oel acoperit cu zinc U X X X X
Tabl de oel acoperit în prealabil cu zinc (137g/m²) U X X X X
În tabelele C.17 i C.20 notaiile referitoare la utilizarea materialelor respective sunt
urmtoarele:
x U - folosire fr restricie a materialului în clasele de expunere menionate;
x R - utilizare cu restricie; se consult productorul/furnizorul;
x X -material a crui utilizare nu este recomandat în aceast clas de expunere.
Standardul SR EN 1996-2 stabilete, de asemenea, condiii de protecie anticoroziv pentru
buiandrugii prefabricai folosii în cldirile din zidrie în baza prevederilor din standardul SR
EN 845-2. Condiiile respective nu au relevan special pentru proiectarea construciilor din
România deoarece folosirea buiandrugilor prefabricai este limitat numai la zonele cu cea
mai mic valoare a acceleraiei seismice (ag = 0.10g).
C.4.3.3.3.(6)
Pentru armturile din elementele de confinare din beton armat, protecia se asigur prin
prevederea în proiecte a unui strat de acoperire a crui grosime va corespunde cerinelor din
standardul SR EN 1992-1-1 i din codul P 100-1/2013. Standardul SR EN 1996-1-1
stabilete grosimea minim stratului de acoperire cu beton pentru clasele de expunere, în
funcie de dozajul de ciment i de raportul ap/ciment al betonului.
În tabelul C.18 sunt date grosimile straturilor de acoperire în funcie de aceti parametri
pentru cele cinci clase de expunere.

Tabelul C.18
Dozaj minim de ciment (kg/m3)
275 300 325 350 400
Clasa de Raport maxim ap/ciment
expunere 0,65 0,60 0,55 0,50 0,45
Grosime minim a stratului de acoperire
MX1 20 20 20 20 20
MX2 ---- 35 30 25 20
MX3 ---- ---- 40 30 25
MX4,MX5 ---- ---- ---- 60 50

C.4.3.3.3.(7)
Pentru asigurarea durabilitii necesare, în cazurile în care oelul carbon necesit protecie
conform tabelului C.18 armturile trebuie s fie galvanizate conform prevederilor

 191

standardului SR EN ISO 1461, astfel încât acoperirea cu zinc s aib o cantitate de zinc de
minimum 900 g/m2 sau se galvanizeaz prin acoperire cu o cantitate de zinc de minimum
60 g/m2 i se acoper cu un strat aderent de epoxy cu grosime de cel puin 80 Pm, cu o medie
de 100 Pm. Ca alternativ, protecia necesar se poate realiza integral printr-un strat de
pulbere de epoxy aplicat prin fuziune.
Pentru a se evita deteriorarea proteciei, oelul va fi galvanizat dup fasonare.
În unele cazuri speciale, în special pentru clasele de expunere MX4 i MX5, dac proteciile
prin înglobare în mortar /acoperire cu zinc sunt considerate insuficient de sigure, se pot folosi
oeluri rezistente la coroziune (standardul SR EN 1996-1-1, recomand oel inoxidabil
austenitic conform standardului AISI 3161). Aceast soluie implic sporuri substaniale ale
costului iniial al lucrrii dar se pot dovedi rentabile dac se au în vedere cheltuielile totale pe
durata de exploatare.
C.4.3.3.5. Straturi de rupere a capilaritii
C.4.3.3.5.(1)
Deoarece lucrrile de întreinere, reparare sau înlocuire a straturilor de rupere a capilaritii
sunt practic imposibil de realizat, acestea vor avea durabilitatea corespunztoare tipului de
cldire la care se utilizeaz i condiiilor de mediu respective. Straturile vor fi alctuite din
materiale cu rezisten suficient pentru a nu fi strpunse la utilizare i vor fi capabile s
reziste la eforturile mecanice fr s favorizeze producerea condensului sau a migraie
apei.Pentru realizarea acestor straturi se recomand cele imputrescibile i a cror comportare
a fost verificat în timp sau pentru care s-a verificat experimental c nu sunt afectate
semnificativ de fenomene de "îmbtrânire".
Cerinele de performan pentru straturile de rupere a capilaritii sunt formulate în standardul
SR EN 845-1.
C.4.3.3.5.(2)
Straturile pentru ruperea capilaritii trebuie s fie realizate din materiale ale cror proprieti
nu se deterioreaz în timp. Astfel, nu se vor folosi materialele care sunt susceptibile de a
putrezi, cum sunt cartonul asfaltat i pânza asfaltat.
Cele mai indicate soluii sunt cele care folosesc materiale plastice (produse de firm care se
monteaz în condiiile indicate de productor sau tencuieli hidrofuge. În cazul tencuielilor
hidrofuge este necesar s se verifice agresivitatea fa de ciment a apelor subterane
respective.
C.4.3.3.6. Elemente de legtur pentru perei
C.4.3.3.6.(1)
Principalele probleme legate de durabilitate se refer la elementele metalice, atât cele care nu
se înglobeaz în mortar sau în beton, cât i cele care se înglobeaz.
Aceste elemente sunt supuse în primul rând coroziunii atmosferice ale crei efecte pot fi
amplificate de prezena umiditii.
Cerinele referitoare la durabilitatea materialelor auxiliare sunt, în principal, urmtoarele:
x Elementele de legtur pentru perei i prinderile lor vor fi capabile s reziste la
aciunea relevant a mediului înconjurtor i la micrile relative între straturi. Ele vor
avea rezisten la coroziune corespunztoare mediului în care sunt utilizate.

192

x Elementele de ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor
ventilate (cu gol de aer) vor fi executate din oel inoxidabil.
x Eclisele, ancorele, scoabele i cornierele înglobate în zidrie vor avea rezisten la
coroziune corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia
acestora se va realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii
de mediu similare.
Durabilitatea ancorelor trebuie asigurat pe toat durata de existen a cldirii care poate
atinge 100 de ani sau chiar mai mult.
Rezistena ancorelor la coroziune depinde de un numr mare de factori dintre care efectele
cele mai importante sunt date de:
x calitatea oelului i nivelul de protecie intrinsec sau superficial;
x compatibilitatea cu materialele (metalele) alturate;
x condiiile de expunere;
x condiiile de montaj.
Materialele pentru fabricarea componentelor auxiliare i sistemele lor de protecie
anticoroziv sunt specificate complet în prile relevante ale standardelor din seria SR EN
845 i fiecare este indicat printr-o referin unic "material/acoperire". Aceast referin nu
constituie îns nici o indicaie a performanei sau calitii respective.
Standardul SR EN 1996-2, anexa C, în tabelele C.1, C.2 i C.3, indic o scurt descriere a
materialelor i claselor de expunere pentru care acoperirea specificat este corespunztoare.
Aceast indicaie se bazeaz pe o experien îndelungat privind durabilitatea acestor
materiale în domeniul condiiilor de expunere. În mod obinuit nu sunt acceptate teste de
expunere accelerat pentru msurarea durabilitii. Pentru materialele aferente fiecrei clase
de expunere este de ateptat o durat de folosire acceptabil din punct de vedere economic în
condiiile descrise. Alegerea depinde de utilizarea specific, amplasamentul construciei i
durata de folosire cerut pentru materialele respective.
C.4.3.3.6.(1) i (2)
Pentru pereii alctuii din mai multe straturi, elementele metalice de legtur între straturi
vor fi capabile s reziste la aciunile agresive care pot proveni din mediul înconjurtor. În
funcie de clasa de expunere, pentru aceste elemente se vor prevedea msurile
corespunztoare de protecie împotriva coroziunii. inând seama de riscul pentru sigurana
vieii care poate proveni ca urmare a corodrii lor, mai ales în zone seismice, elementele de
ancorare ale placajelor din zidrie sau ale stratului exterior al faadelor ventilate (cu gol de
aer) vor fi executate din oel inoxidabil.
În Australia, avariile observate dup cutremurul din Newcastle din 1989 (figura C.45) au
artat c numeroase ancore nu au rezistat solicitrilor la care au fost supuse datorit
degradrilor suferite în timp. Astfel s-a constatat c dintre ancorele care au cedat numeroase
erau complet distruse prin coroziune datorit condiiilor de mediu în care s-au aflat pe durata
de funcionare.

 193

(a) (b)
Figura C.45. Coroziunea ancorelor pentru zidrie
(a) Ancor complet distrus de coroziune –observat dup cutremurul din Newcastle –
Australia (1989) (b) Ancor din oel galvanizat corodat în zona înglobat în mortar
[Clay Brick and Paver Institute, Manual 7 Design of Clay Masonry for Serviceability, Australia,2001 ]
Ca urmare a acestor constatri, pentru ancorele din pereii dubli, standardele australiene
AS/NZS 2699.1, AS/NZ 2699 i AS 3700 au stabilit rezistena i rigiditatea ancorelor în
funcie de condiiile de expunere i de solicitare. In tabelul urmtor sunt date valorile pentru
ancorele de tip A în perei dubli.
Tabelul C.19
Rezistena caracteristic Rigiditatea
Clasificarea
(kN) caracteristic
ancorelor
Întindere Compresiune (kN/mm)
Condiii uoare 0.3 0.35 0.5
Condiii medii 0.6 0.7 1.0
Condiii grele 1.5 1.8 2.5
Valorile rezistenei caracteristice din tabel se utilizeaz i pentru ancorele de fixare a zidriei
de placare.

C.4.3.3.7
Eclise, scoabe i corniere. Toate piesele metalice înglobate în zidrie (eclise, ancore, scoabe
i corniere) trebuie s aib protecia anticoroziv corespunztoare condiiilor de mediu în care
sunt utilizate. Protecia se poate realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent
pentru condiii de mediu similare. Oelul galvanizat este un material convenabil pentru ancore
deoarece are o durabilitate satisfctoare în condiiile unui pre relativ sczut, în comparaie
cu cel al oelului inoxidabil.
Durabilitatea ancorei depinde de cantitatea de zinc depus pe faa oelului. În literatur exist
puine date referitoare la cantitatea de zinc necesar pentru asigurarea durabilitii. Unele
cercetri din Anglia au artat c, în condiiile expunerii simultane la aer i umiditate,
pierderea de zinc anual variaz între 10 ÷ 20 g/m2. De aici rezult c, pentru o pierdere
medie anual de 15 g/m2, este necesar o acoperire de cel puin 750 g/m2 pentru a se asigura
protecia necesar pe o durat de 50 de ani.
Materialele pentru agrafe, eclise, console i ancore, conforme cu standardul SR EN 845-1,
pot fi alese folosind tabelul C.1 din standardul SR EN 1996-2 (tabelul C.21). Toate piesele
metalice înglobate în zidrie (eclise, ancore, scoabe i corniere) trebuie s aib protecia
anticoroziv corespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia se poate
realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu similare.
Oelul galvanizat este un material convenabil pentru ancore deoarece are o durabilitate
satisfctoare în condiiile unui pre relativ sczut, în comparaie cu cel al oelului inoxidabil.

194

Tabelul C.20
Clasa de expunere
MATERIAL
MX1 MX2 MX3 MX4 MX5
Oel austenitic inoxidabil (aliaje de molibden crom nichel) U U U U R
Plastic folosit pentru corpul ancorelor U U U U R
Oel austenitic inoxidabil (aliaje de crom nichel) U U U R R
Oel feritic inoxidabil U X X X X
Bronz de fosfor U U U X X
Bronz de aluminiu U U U X X
Cupru U U U X X
Sârm de oel acoperit cu zinc (940 g/m²) U U U R X
Sârm de oel acoperit cu zinc (940 g/m²) U U U R X
Component din oel acoperit cu zinc (710 g/m²) U U U R X
Component din oel acoperit cu zinc (460 g/m²) U R R R X
Band sau plac din oel acoperit cu zinc (300 g/m²) cu
U U U R X
acoperire organic pe toate suprafeele exterioare
Band sau plac din oel acoperit cu zinc (300 g/m²) cu
U U U R X
acoperire organic pe toate suprafeele exterioare
Sârm de oel acoperit cu zinc (265 g/m²) U R R X X
Band sau plac din oel acoperit cu zinc (300 g/m²) cu
U R R X X
acoperire organic pe marginile tiate
Band sau plac din oel pre-acoperit cu zinc (300 g/m²) U R R X X
Band sau plac din oel acoperit cu zinc (137 g/m²) cu
U U U R X
acoperire organic pe toate suprafeele exterioare
Band sau plac din oel acoperit cu zinc (137 g/m²) cu
U U U R X
acoperire organic pe toate suprafeele exterioare
Band de oel pre-acoperit cu zinc (137 g/m²) cu marginile
U R R X X
acoperite cu zinc
Sârm din oel acoperit cu zinc (60 g/m²) cu acoperire
U R R R X
organic pe toate suprafeele exterioare
Sârm din oel acoperit cu zinc (105 g/m²) U R R X X
Sârm din oel acoperit cu zinc (60 g/m²) U X X X X
Plac din oel pre-acoperit cu zinc (137 g/m²) U X X X X


 195

CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINAR A CLDIRILOR CU

PEREI STRUCTURALI DIN ZIDRIE

Proiectarea corect a cldirilor din zidrie, prin alegerea celor mai adecvate modele i metode
de calcul i de detaliere, are i un impact economic deosebit de mare dac se ine seama de
numrul mare al cldirilor de acest tip care se construiesc anual. Se apreciaz c cldirile cu
perei structurali din zidrie sunt cu 15-20% mai ieftine decât cele cu structura alctuit din
cadre de beton armat i zidrie de umplutur. De asemenea se apreciaz c durata de execuie
se scurteaz cu circa .
Adoptarea sistemului structural cu perei portani din zidrie de crmid sau blocuri permite
obinerea unor avantaje tehnice i economice importante:
x asigur rezolvarea structurilor pentru construcii diverse ca funciune, form i
proporii în plan i/sau în elevaie;
x se folosete rezistena pereilor care, în planul de arhitectur, au funciuni de
compartimentare i de închidere pentru preluarea aciunilor agenilor mecanici;
x pereii structurali au rigiditate mare ceea ce asigur protejarea elementelor
nestructurale în timpul aciunii seismice fr msuri/costuri suplimentare;
x grosimile pereilor impuse de satisfacerea cerinelor de izolare termic i fonic sunt,
în cele mai multe cazuri, suficiente pentru a satisface exigenele de stabilitate i de
rezisten i nu sunt necesare, de regul, sporuri de grosime pentru considerente
structurale;
x utilizeaz materiale relativ ieftine i nu necesit mân de lucru cu calificare deosebit.

C.5.1. PROIECTAREA PRELIMINAR ARHITECTURAL-STRUCTURAL A

CLDIRILOR ETAJATE CURENTE

Deoarece alctuirea structurilor cldirilor din zidrie rezult, în principal, din alctuirea
planului de arhitectur, proiectarea cldirilor cu perei structurali din zidrie situate în zone
seismice implic parcurgerea unui proces iterativ de "propunere-evaluare" la care trebuie s
participe, înc din faza iniial a proiectului, arhitectul i inginerul structurist.
Proiectarea preliminar arhitectural-structural a cldirilor etajate curente cu perei structurali
din zidrie implic parcurgerea mai multor etape [Petrovici,R. Teoria structurilor pentru arhiteci-
Curs, Ed.UAUIM 2000].

196

Schema dat mai sus sintetizeaz demersul logic pentru proiectarea cldirilor din zidrie în
vederea satisfacerii cerinei de rezisten i stabilitate. Fazele de "propunere" se refer la
"configuraia de ansamblu a cldirii" (propunerea arhitectului), la "concepia structurii"
(propunerea inginerului bazat, în prim aproximaie, pe configuraia de ansamblu propus)
i la etapa de "proiectare preliminar a structurii" (alegerea tipului de zidrie, alegerea
materialelor, stabilirea grosimii pereilor, etc.).
Validarea propunerilor arhitecturale i structurale const în "evaluarea performanelor
probabile" ale cldirii în raport cu starea limit ultim i cu starea limit de serviciu. Se
evalueaz nivelurile de performan în raport cu cerinele din tema de proiectare (de exemplu,
verificarea capacitii de funcionare imediat dup cutremur în cazul cldirilor din clasa de
importan I). Faza de "interpretare arhitectural-inginereasc i economic" are ca obiect
examinarea corelaiei dintre performanele "structurale" i performanele "funcionale, de
confort i estetice" i, mai ales impactul costului structurii în costul total ale cldirii.
În condiiile în care rezultatul fazei de "interpretare" evideniaz necesitatea relurii
procesului de proiectare acest lucru se face de regul intervenind în primul rând asupra
concepiei structurii (înlocuirea sistemului cu "perei rari" cu "perei dei", dac opiunea este
posibil din punct de vedere funcional, înlocuirea zidriei nearmate cu zidrie confinat,
etc.). În situaiile în care analiza structural arat c performanele nesatisfctoare provin din
configuraia de ansamblul inadecvat situaiei specifice a cldirii (în cazul zonelor cu regim
seismic sever, alctuire arhitectural cu importante neregulariti geometrice/volumetrice,
absena continuitii pe vertical a pereilor care conduce la formarea etajelor "slabe") este
necesar ca procesul de proiectare s fie reluat din faza iniial (revizuirea concepiei
arhitecturale). Dac aceast modificare nu este posibil din diferite considerente, soluia
raional este înlocuirea structurii din zidrie cu o structur din beton armat sau din oel.
Legtura între configuraia arhitectural a cldirii i sigurana structural sub aciunea
cutremurului a fost subliniat de numeroi autori a cror autoritate tiinific i
profesionalism sunt neîndoielnice.
x Arnold i Reitherman [Arnold,C.,Reitherman, R. Building Configuration and Seismic Design.
The Architecture of Earthquake Resistance. Building Systems Development, Inc. San Mateo California
1981]:
"Un aspect al proiectrii antiseismice de importan egal sau chiar mai
mare decât calculul structurii este alegerea configuraiei cldirii."
x Degenkolb [Degenkolb, H.J. Seismic Design. Structural Concepts. Summer Seismic Institute for
Architectural Faculty. AIA Research Corporation 1977]:
"Unele dintre cele mai dificile probleme legate de proiectarea antiseismic
sunt ridicate de concepia iniial de alctuire aleas de arhitect."
x Dowrick [DowricK,D.J. Earthquake Resistant Design. A Manual for Engineers and Architects John
Wiley & Sons, Inc.London, 1977] i Key [Key, D.Earthquake Design Practice for Buildings.
Thomas Telford, London 1988]:
"Niciodat nu va fi în puterea unui inginer structurist s realizeze o
structur suficient de rezistent la cutremur pentru o cldire prost
conceput."
C.5.1.(2)
Etapele "Proiectarea preliminar a structurii" i "evaluarea performanelor structurale
ateptate" reprezint "faze tehnice" ale activitii inginerului structurist care permit

 197

identificarea unei imagini de ansamblu asupra modului în care structura propus rspunde
cerinelor de siguran structural i care furnizeaz, în acelai timp, elementele necesare
pentru "interpretarea arhitectural - inginereasc i economic" a rezultatelor proiectrii
preliminare."Interpretarea" va stabili în ce msur alctuirea structural propus (inclusiv,
dac este cazul, grosimile care rezult pentru pereii structurali) satisface cerinele arhitectului
i va permite o prim evaluare a costurilor probabile pe durata de exploatare.
Dac rezultatele acestei analize sunt satisfctoare se poate trece la "proiectarea definitiv".
În caz contrar este necesar s se reia procesul de proiectare preliminar.
Reluarea procesului de proiectare se poate face din diferite etape:
i) din etapa de proiectare preliminar a structurii (de exemplu, prin utilizarea unor
elemente pentru zidrie i/sau mortare cu rezistene mai ridicate, modificarea poziiei /
dimensiunilor / armturilor elementelor de confinare etc.);
ii) din etapa de concepie a structurii (de exemplu, prin înlocuirea zidriei nearmate cu
zidrie confinat cu sau fr armturi în rosturile orizontale);
iii) din etapa de stabilire a concepiei de ansamblu a structurii (de exemplu, eliminarea
efectelor importante de rsucire de ansamblu prin modificarea formei în plan sau prin
modificarea rigiditii unor perei prin adugarea/eliminarea unor goluri).
C.5.1.1. Principii generale de alctuire arhitectural-structural a cldirilor etajate cu
perei structurali din zidrie
C.5.1.1.(1)
Pentru cldirile care satisfac cerinele de regularitate în plan i pe vertical definit conform
criteriilor de la art. 5.1.2. i 5.1.3. rspunsul seismic este favorabil i poate fi determinat prin
calcul, cu suficient exactitate, folosind modele/metode curente (simple).Pentru zonele cu
acceleraia seismic de proiectare agt0.25g se recomand alegerea cu prioritate a
configuraiilor de plan i volumetrie care conduc la cldiri cu regularitate structural în plan
i pe vertical.
Prevederile din acest Cod trebuie s fie respectate în corelare cu principiile generale de
alctuire structural date în Codul P 100-1/2013.
În special, este vorba de realizarea caracterului spaial al structurii prin asigurarea conlucrrii,
în toate stadiile de solicitare, a pereilor de pe direciile principale ale cldirii i a planeelor
rigide. Unitatea spaial a structurii astfel obinut este capabil s asigure preluarea
solicitrilor seismice oricare ar fi direcia pe care acestea acioneaz. Eficiena acestei
conlucrri a fost verificat de comportarea satisfctoare la cutremurele trecute a cldirilor
care au fost astfel concepute.
În al doilea rând trebuie menionat efectul favorabil al regularitii alctuirii în plan i în
elevaie a cldirii. Regularitatea în plan favorizeaz eliminarea / reducerea efectelor rsucirii
de ansamblu. Regularitatea în elevaie asigur, în primul rând, uniformitatea cerinelor de
rezisten la diferitele niveluri ale cldirii eliminând concentrrile de eforturi care ar putea
rezulta prin devierea traseului normal/ direct, ctre fundaii, al forelor verticale i/sau
orizontale. Cldirile cu regularitate structural în plan i în elevaie prezint i avantajul de a
putea fi analizate cu modele i metode de calcul simple.
Regulile de alctuire favorabile stabilite în acest Cod exploateaz rezervele "naturale" de
rezisten ale cldirilor din zidrie cu puine niveluri i pe acestea se fundamenteaz i
prevederile pentru cldirile simple din zidrie pentru care, conform Codului P 100-1/2013,

198

Cap.8, nu este necesar justificarea prin calcul a satisfacerii cerinei de rezisten la aciunea
seismic de proiectare.
Cldirile cu forme simple în plan (mai ales cele simetrice) i fr discontinuiti brute în
elevaie au comportare seismic uniform, fr concentrri de eforturi în anumite elemente i
zone. Avariile probabile, cele acceptabile în cazul cutremurului de "proiectare", vor fi
controlabile i previzibile i vor putea fi suportate de cldire în condiii de siguran. Pe de
alt parte, comportarea seismic a acestor construcii poate fi modelat prin calcul, cu
uurin i destul de exact, astfel încât rspunsul lor probabil la aciunea seismic poate fi
anticipat cu precizie suficient, oferind astfel baza obiectiv pentru o proiectare sigur i
raional din punct de vedere tehnic i economic.
Neregularitile formei în plan i discontinuitile volumetrice pe înlimea cldirii au ca
rezultat neuniformitatea, uneori exagerat, a distribuiei spaiale a maselor i rigiditilor i
conduc la structuri complicate, confuze chiar, în care, adesea, se fac compromisuri tehnice
grave.
Analiza prin calcul a rspunsului seismic al structurilor cu neregulariti nu mai poate fi
fcut cu metodele simplificate aplicabile construciilor cu structuri regulate. Sunt necesare
abordri complexe, care s in seama de comportarea structurii, sub aciunea dinamic a
cutremurului, ca un ansamblu spaial, în domeniul deformaiilor inelastice.
Proprietile mecanice, de rezisten, de deformabilitate i de ductilitate ale structurilor
complexe din zidrie sunt dificil de modelat, cu un grad suficient de exactitate, astfel încât
chiar analizele efectuate cu cele mai complexe programe de calcul automat, au un grad mare
de incertitudine. Anticiparea rspunsului seismic probabil, prin astfel de calcule, poate fie s
conduc la dimensionri mult acoperitoare fie s dea natere unor zone slabe în raport cu
solicitrile reale.
În timpul cutremurelor puternice, neregularitile de form, în plan i în elevaie, antreneaz
concentrri de eforturi în elementele de construcie, structurale i nestructurale, mai ales în
zonele de discontinuitate geometric care sunt, implicit, zone de discontinuitate ale maselor i
ale rigiditii.
Starea de eforturi din ansamblul structurilor cu neregulariti i comportarea elementelor de
structur, mai ales în zonele de discontinuitate, nu sunt, în general, studiate experimental,
astfel încât proiectarea se bazeaz, mai mult, pe intuiia inginerului de structuri.
Nivelul insuficient de cunoatere în acest domeniu, din ar i din strintate, a fost confirmat
de experiena cutremurelor anterioare care a artat c o mare parte din accidentele grave
(mergând, adesea, pân la prbuirea în totalitate) s-au produs la construcii cu forme
complexe în plan i în elevaie. Paradoxal, cele mai multe dintre sensibilitile acestor
structuri erau cunoscute în literatura de specialitate dar proiectanii respectivi le-au ignorat.
C.5.1.2. Alctuirea cldirii în plan i în elevaie
C.5.1.2.(1)
Formele geometrice regulate ale cldirii, stabilite prin proiectul de arhitectur, reprezint
condiia necesar pentru proiectarea unor structuri simple, clare i de preferin simetrice
având valori comparabile ale rezistenei i rigiditii ansamblului pe direciile axelor de
simetrie i la care excentricitatea centrului de mas în raport cu centrul de rigiditate este cât
mai mic cu putin (teoretic, cele dou centre pot s coincid). În aceste condiii, eforturile
secionale/unitare datorite cutremurului precum i deplasrile laterale ale cldirii, pe cele

 199

dou direcii principale, sunt comparabile iar efectul rsucirii de ansamblu este redus la
minimum pentru toate direciile de aciune ale aciunii seismice.
Se atrage atenia c, în multe cazuri, avantajele aduse de simetria formei planului pot fi
anulate de dispunerea nesimetric în plan a pereilor structurali, ceea ce conduce de asemenea
la necoincidena centrului de mas cu centrul de rigiditate i deci la efectul de torsiune de
ansamblu (în aceast situaie este vorba numai de o "pseudo-simetrie" ). Se menioneaz,
îns, i cazul contrar în care, prin alctuirea judicioas a pereilor structurali, pentru unele
cldiri cu forme nesimetrice în plan, se poate obine apropierea celor dou centre i deci
reducerea semnificativ a efectului de rsucire. Prin alctuirea judicioas a pereilor se
înelege alegerea grosimii, a rezistenelor materialelor, dispunerea i dimensiunile golurilor,
etc.
Adoptarea formelor regulate este favorabil deoarece formele compuse (L, T, H sau
ramificate) sufer, în timpul cutremurului, micri complexe, deplasrile fiecrei aripi fiind
funcie de direcia aciunii seismice. Astfel aripile care au dimensiunea lung paralel cu
direcia aciunii seismice vor avea deplasri mici i deci avarii relativ mici (au condiii
favorabile pentru a avea rigiditate i rezisten mai mare în aceast direcie) în timp ce aripile
care au dimensiunea scurt paralel cu direcia aciunii seismice vor suferi deplasri mai mari
i, în consecin, avarii mai mari. Acest fenomen este mai accentuat în cazul în care lungimea
aripilor este mai mare (se produce chiar i la cldiri cu forme simetrice fa de dou axe - tip
H, de exemplu). În acest caz, oscilaiile seismice ale cldirii sunt deosebit de complexe
deoarece în timp ce cldirea oscileaz în ansamblu (de exemplu, pe direciile principale)
aripile pot oscila fiecare separat, în special pe direciile respective de rigiditate minim.

Figura C.46 Oscilaiile cldirilor nesimetrice în timpul cutremurului [Petrovici,R. Teoria

structurilor pentru arhiteci - Curs, Ed.UAUIM 2000]
Deoarece construcia cu form complex reprezint o unitate structural pentru care îns, în
general, centrele de greutate al planeelor nu coincid cu centrele de rigiditate al etajelor,
ansamblul va fi supus i unei torsiuni generale date de componentele forei seismice care
acioneaz pe aripile profilelor L, T, H sau pe ramificaiile cldirilor cu forme mai
complicate. Punctele cele mai vulnerabile sunt colurile intrânduri i zonele imediat
adiacente acestora în care eforturile se concentreaz oricare ar fi direcia de aciune a micrii
seismice (notate ZC- zone critice în figura C.46).
C.5.1.2.(4)
Msurile recomandate în acest alineat pentru a realiza reducerea rezistenei i/sau rigiditii
structurii pe înlime, în concordan cu variaia eforturilor din încrcrile verticale i
orizontale, au în vedere meninerea regularitii structurale i evitarea crerii unor disimetrii
care pot genera efecte de rsucire. În nici un caz reducerea rezistenei i/sau a rigiditii nu se
va realiza prin suprimarea pereilor structurali întrerupând fluxul continuu al încrcrilor spre
fundaii.
C.5.1.3. Criterii de regularitate structural
Regularitatea cldirilor în plan depinde de satisfacerea a dou categorii de cerine:

200

x Cerine geometrice: forma i proporiile cldirii în plan;

x Cerine structurale: dispunerea pereilor structurali în planul cldirii i rigiditatea
acestora.
Din examinarea cerinelor reglementrilor tehnice rezult un consens semnificativ în ceea ce
privete parametrii dup care se apreciaz regularitatea/neregularitatea geometric i cea
structural. Micile diferene între valorile pragurilor respective se datoreaz mai mult
experienei i tradiiei locale decât unor factori obiectivi, cuantificabili.
Totodat, este necesar s se precizeze c aprecierea regularitii sau neregularitii structurale
se bazeaz, în toate reglementrile, numai pe considerarea rigiditilor liniar-elastice fr a
implica rezervele de rezisten ale cldirilor în domeniul post- elastic i nici diferenierea
modurilor de cedare (ductil/fragil). Neglijarea acestor aspecte poate ascunde unele carene de
alctuire susceptibile de a avea consecine grave (de exemplu, pierderea stabilitii de
ansamblu a cldirii dup cedarea prematur a unui perete).
C.5.1.3.(1)
Pentru se evita/diminua efectele defavorabile ale rsucirii de ansamblu, dispunerea în plan a
pereilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele principale ale cldirii, pentru
toate tipurile de zidrie (ZNA, ZC, ZC+AR, ZIA). Pentru a se asigura o capacitate suficient
de rezisten i de rigiditate la torsiunea de ansamblu se recomand ca pereii structurali cu
rigiditate mare s fie dispui cât mai aproape de conturul cldirii. Nu se vor adopta
configuraii instabile de perei (în care axele pereilor sunt concurente) i se vor evita
configuraiile la care excentricitatea centrului de rigiditate, pe una din direcii depete
valorile stabilite în Cod.
C.5.1.3.(2)
În acelai scop, în cazul tronsoanelor dreptunghiulare, la care faadele longitudinale au
raportul U între ariile în plan ale golurilor de ui i ferestre i ariile plinurilor de zidrie
apropiat de valorile maxime stabilite prin acest Cod la 5.2.5.(3) se recomand ca pereii
structurali transversali de la capetele tronsoanelor s fie cât mai puin slbii prin goluri.
În cazul cldirilor cu perei structurali din zidrie, neregularitile în plan provin, în general,
din dou cauze majore (sau dintr-o combinare a acestora) care decurg din concepia
arhitectural a cldirii:
x dispunere neregulat / nesimetric a golurilor majore în perei
x forma în plan cu nesimetrie pronunat.
Existena pereilor lungi i fr goluri (calcane) este inerent, în special, în cazul cldirilor
"plomb" i introduce efecte puternice de rsucire.

Figura C.47.Neregularitate în plan rezultat din concepia planului de arhitectur


 201

O alt cauz a producerii situaiei de "neregularitate " în plan provine din alctuirea
planeelor:
x planee cu alctuiri diferite la un anumit nivel (planeu rigid din beton armatcompletat
cu planeu cu rigiditate nesemnificativ - cu grinzi i podin din lemn, de exemplu) -
figura C.48(b);
x planee cu goluri mari (orientativ cu aria golului mai mare de 50% din aria planeului)
- figura C.48 (c).

(a) (b) (c)

Figura C.48.Neregulariti provenite din alctuirea arhitectural structural (a)
i din alctuirea planeelor (b) i (c).
Cldirile care au forme oarecare în plan trebuie calculate cu modele spaiale. Pot fi calculate
i cu dou modele plane, cu fore dispuse pe direciile principal de rigiditate, în condiiile
stabilite în Codul P 100-1/2013, Cap.8.
C.5.1.3.(3)
Condiiile de regularitate în elevaie urmresc, în primul rând, realizarea unui traseu direct i
clar al încrcrilor verticale i orizontale pân la fundaii i asigurarea conlucrrii spaiale
dintre pereii de zidrie de pe cele dou direcii i dintre perei i planee.
În acest scop este necesar realizarea urmtoarelor msuri constructive:
x asigurarea legturilor dintre pereii dispui pe ambele direcii principale ale cldirii;
x prevederea fundaiilor continue sub ziduri i legarea zidurilor de fundaii;
x asigurarea legturii între perei i centurile dispuse la nivelul fiecrui planeu;
x prevederea planeelor rigide în plan orizontal (recomandabil i la ultimul nivel);
x în cazul cldirilor cu arpant, ancorarea acesteia de centurile de la ultimul nivel;
x ancorarea de arpant a zidurilor în consol peste ultimul nivel (calcane, frontoane).
În ceea ce privete neregularitile în elevaie, reglementarea din SUA [Codul ASCE 7-10]
este mai nuanat.Sunt definite neregulariti "curente" i neregulariti "extreme" aa cum se
arata în figuraC.49.

Figura C.49.Neregulariti în elevaie conform Codului ASCE 7-10

(a) Neregularitatea geometric în elevaie trebuie luat în considerare dac dimensiunea în
plan orizontal a unui perete structural care preia forele laterale, la oricare nivel, este mai
mare cu peste 30% decât cea a unui etaj adiacent.

202

(b) Neregularitatea este luat în considerare dac exist o deplasare în plan unui perete
structural mai mare decât lungimea acestuia, sau o reducere de rigiditate a elementului
respectiv la etajul inferior.
C.5.1.4. Separarea cldirii în tronsoane
C.5.1.4.(1)
Tronsonarea cldirilor cu alctuiri complexe depinde de forma i de proporiile în plan ale
ansamblului construit.

Figura C.50.Posibiliti de tronsonare a cldirilor cu forme complexe

C.5.1.4.(2)
Prevederea are ca scop evitarea fragmentrii construciei în tronsoane cu proporii geometrice
nefavorabile. Prin limitarea raportului înlime/lime se urmrete limitarea efectelor
momentului de rsturnare iar limitarea raportului lungime / lime are ca scop reducerea
efectelor rsucirii de ansamblu.
Formele alungite în plan pot da natere la planee cu flexibilitate relativ mare în plan
orizontal ceea ce contrazice ipoteza curent referitoare la rigiditatea infinit a planeelor în
plan orizontal prin care se asigur egalitatea deplasrilor orizontale ale tuturor
subansamblurilor verticale.
În cazul cldirilor tip bar împrite în mai multe tronsoane cu caracteristici structurale
similare, se recomand ca tronsoanele de la extremiti, care sunt susceptibile de a suporta
ocul maxim în cazul ciocnirii reciproce în timpul cutremurului, s aib o mas mai mare
(mai multe travei) i o capacitate de rezisten mai mare decât cea a tronsoanelor
intermediare.
C.5.1.4.(5)
Prevederea referitoare la dublarea pereilor structurali la rost are în vedere ca fiecare din
tronsoanele rezultate s constituie o "cutie" cu rigiditate semnificativ la rsucire care se
realizeaz, în mare msur, cu contribuia pereilor dispui pe conturul cldirii.
C.5.1.4.(6)
Pentru cazul în care caracteristicile constructive ale tronsoanelor alturate sunt aproximativ
similare (cum este cazul tronsoanelor rezultate din segmentarea unei cldiri "bar") limea
rostului antiseismic poate fi egal cu cea stabilit din condiia de dilatare termic (în

 203

condiiile geo-climatice ale României, i pentru cldiri cu dimensiuni curente, aceast lime
este de circa 2 - 3 cm).

C.5.1.4.(7)
Având în vedere rigiditatea important a cldirilor din zidrie dimensiunile rosturilor de
dilatare/seismice sunt reduse.
Elementele de închidere a rosturilor trebuie s asigure oscilaiile libere ale tronsoanelor
adiacente i, în acelai timp, s satisfac celelalte exigene (izolare fonic, termic, etaneitate
la aer i la ap, rezisten la foc).
inând seama c avarierea local a zonelor de rost este inevitabil, mai ales în cazul
cutremurelor puternice, detaliile rosturilor seismice trebuie s asigure evitarea desprinderii i
cderii de la înlime elemente sau pri de construcie i s permit repararea acestora cu
uurin.Se recomand folosirea atât pentru rosturile verticale, cât i pentru cele orizontale, a
unor sisteme/dispozitive de închidere verificate în practic.

(a) (b) (c)

Fig. C.51. Detalii de rosturi seismice
(a) Rost orizontal (b) Racord rost orizontal-vertical (c) Rost în faad
Detaliile de principiu de mai sus permit, în alctuiri diverse, preluarea deplasrilor relative
dintre dou tronsoane adiacente prin rosturi de 5 ÷ 50 mm lime i chiar mai mari.
C.5.1.5. Dimensiuni maxime ale cldirilor

Dimensiunile maxime ale cldirilor cu perei structurali din zidrie sunt stabilite în Codul
P 100-1/2013, în funcie de zona seismic a amplasamentului i de înlimea cldirii peste
seciunea de încastrare.

C.5.2. PROIECTAREA PRELIMINAR A PEREILOR STRUCTURALI PENTRU

CLDIRI ETAJATE CURENTE

C.5.2.1. Alegerea sistemului de perei structurali

C.5.2.1.(1)
Cerinele funcionale menionate trebuie s fie:
x conforme cu reglementrile tehnice în vigoare (cerine minime, obligatorii);
x specifice, stabilite de investitor: dimensiunile spaiilor libere, înlimea de nivel, tipul
circulaiilor, etc.
C.5.2.1.(5)
Alctuirile structurale în care exist perei de contravântuire neîncrcai, sau foarte puin
încrcai, cu sarcini verticale trebuie considerate nefavorabile pentru amplasamentele cu
seismicitate ridicat (orientativ ag  0.15g)având în vedere faptul c rezistena la forfecare în

204

rost orizontal este asigurat numai de fora de frecare c orespunztoare efortului de

compresiune dup ce aderena mortarului la elementele pentru zidrie se rupe datorit
deformaiilor laterale ale peretelui (recomandarea FEMA 307 arat c aderena se rupe
pentru drift de circa 3-5‰).
C.5.2.1.1 Structuri cu perei dei
C.5.2.1.1.(1)
În alctuirea menionat la acest alineat, poziiile în cldire ale pereilor structurali interiori
rezult, de regul, din concepia planului de arhitectur (în cazul locuinelor, de exemplu,
separ încperile principale ale cldirii). Sistemul structural cu perei dei corespunde i
cerinelor funcionale ale cldirilor de locuire colectiv (hoteluri, moteluri, cmine i
similare).
C.5.2.1.1.(2)
Dac prin aceast operaie aria pereilor structurali de pe direcia respectiv se reduce cu mai
mult de 20%, cldirea va fi încadrat pentru calcul în clasa cldirilor fr regularitate (tipul 2
din tabelul 5.1).
În condiiile de la (2), structura vertical i planeul care rezult trebuie s aib capacitatea de
rezisten, rigiditatea i ductilitatea necesare pentru a prelua solicitrile datorate celor mai
defavorabile grupri de încrcri, inclusiv efectul disimetriei structurale care ar putea rezulta
din suprimarea peretelui respectiv i sporirea forei seismice de proiectare ca urmare a
modificrii încadrrii cldirii din punct de vedere al regularitii structurale.
C.5.2.1.2. Structuri cu perei rari
C.5.2.1.2.(1)
În aceast alctuire pereii structurali interiori se dispun, de regul, la limita între unitile
funcionale (între apartamente – la locuine, între slile de clas – la unitile de învmânt,
etc.,) ceea ce elimin, în cele mai multe cazuri, slbirea lor cu goluri de trecere.
C.5.2.2. Alegerea tipului de zidrie
C.5.2.2.1. Zidria nearmat (ZNA)
C.5.2.2.1.(1)
Zidria simpl (nearmat) poate fi caracterizat sintetic dup cum urmeaz:
x Este un material capabil s preia încrcri verticale importante.
x Nu poate prelua încrcri verticale i orizontale din care rezult eforturi unitare de
întindere.
x Ruperea este de tip fragil, integritatea fizic a pereilor fiind puternic deteriorat în
stadiile avansate de deformare.
Din motivele de mai sus, pentru reducerea riscului seismic al cldirilor cu perei structurali
din zidrie nearmat, în Codul P 100-1/2013, s-au preconizat urmtoarele msuri:
x Folosirea zidriei nearmate numai pentru cldiri cu un numr mic de niveluri peste
seciunea de încastrare;
x Utilizarea cldirilor cu regularitate structural în plan i în elevaie;
x Determinarea forei seismice static echivalent folosind valori mici ale factorului de
comportare q pentru a se limita amploarea incursiunilor în domeniul postelastic;
x Obligativitatea prevederii constructive a unor stâlpiori i centuri din beton armat.

 205

Regimul de înlime redus care este prevzut în Codul P 100-1/2013 (2y3 niveluri peste
seciunea de încastrare) asigur, pentru grosimea minim de zid, eforturi unitare de
compresiune aflate în intervalul 0.3fd y 0.5fd.
În acelai timp, pentru amplasamentele cu acceleraie seismic de proiectare slab i/sau
moderat (orientativ agd 0.15g) eforturile tangeniale în rosturile orizontale ale zidriei rmân
la valori sczute dac se realizeaz ariile minime constructive de zidrie.
Proprietile mecanice ale structurilor cu perei din zidrie nearmat sunt influenate, în mare
msur, de condiiile de execuie i, în special, de:
x raportul de esere;
x folosirea aceluiai tip de elemente i aceluiai tip de mortar pentru toi pereii unui
nivel;
x executarea simultan a pereilor de pe ambele direcii principale;
x realizarea rosturilor orizontale de mortar cu grosimi între 8 y15 mm i umplerea
complet a tuturor rosturilor verticale;
x tratarea zidriei dup execuie (evitarea încrcrii premature, a solicitrilor dinamice,
msurile pe timp friguros, etc.).
C.5.2.2.1.(2)
Prin introducerea în peretele de zidrie a elementelor de confinare din beton armat (stâlpiori
i centuri) se obine pe de o parte sporirea ductilitii i pe de alt parte reducerea degradrii
rezistenei i limitarea avariilor în stadiile avansate de solicitare.
1. Prezena stâlpiorilor la intersecii, coluri i ramificaii de ziduri contribuie eficient la
realizarea legturii dintre pereii de pe cele dou direcii principale ale cldirii i prin aceasta
la realizarea conlucrrii spaiale a subansamblurilor structurale verticale. Prezena
stâlpiorilor elimin avariile tipice care se manifest prin expulzarea zidriei de la colurile
cldirii chiar i la cldirile cu puine niveluri supraterane.

(a) (b) (c)

Figura C.52. Efectele aciunii seismice la colurile cldirii
(a) Poziiile stâlpiorilor constructivi.
(b) i (c) Distrugeri la coluri (expulzarea zidriei) la cldiri fr stâlpiori
2. Sistemul de centuri particip la asigurarea caracterului spaial al structurii prin:
x legarea pereilor de pe cele dou direcii;
x constituirea unei carcase spaiale cu elemente armate, capabile s preia eforturi de
întindere, prin legarea tuturor stâlpiorilor la nivelul fiecrui planeu;
x sporirea rigiditii în plan orizontal a planeelor;
x realizarea transferului forelor seismice de la planee la pereii structurali.

206

În afar de aceasta, centurile constituie reazeme orizontale pentru pereii solicitai de

încrcrile normale pe plan (seismice sau chiar din vânt).
În cazul planeelor din grinzi de lemn/profile metalice elementele de rezisten trebuie s fie
legate eficient de centuri (prin înglobare pe cel puin  din limea centurii sau prin ancorare
în centur, dar fr întreruperea armturii din centuri). Pentru a se realiza o transmitere cât
mai uniform a încrcrilor verticale centurile se execut pe toat limea peretelui (cu o
eventual reducere pentru aplicarea proteciei termice la pereii de faad).
Centurile contribuie i la limitarea propagrii fisurilor înclinate de la un nivel la altul. Acest
tip de avarie poate conduce la prbuirea peretelui sub efectul combinat al aciunii seismice în
planul peretelui i perpendicular pe plan. Aportul armturilor din centuri nu este luat
considerare la calculul rezistenei la for tietoare pentru cldirile din ZNA.

Figura C.53. Propagarea/extinderea crpturilor înclinate

în lipsa centurii de la nivelul planeului
Prevederea centurilor intermediare la cldirile cu perei rari i la cldirile tip "sal/hal" are
ca scop sporirea rezistenei peretelui la:
x ruperea în scar din fora tietoare (prin concentrarea unei cantiti semnificative de
armtur în aceast centur intermediar);
x aciunea seismic perpendicular pe planul peretelui (prin realizarea unui reazem
intermediar pentru panoul de zidrie).
C.5.2.2.2. Zidria armat (ZC, ZC+AR, ZIA)
Zidria armat, aa cum este cunoscut astzi, este rezultatul acumulrii, în timp, a
experienelor practice de asociere a zidriei fragile cu materiale superioare din punct de
vedere al rezistenelor la întindere i compresiune i al ductilitii, i a dezvoltrilor teoretice
mai recente.
În zone seismice folosirea cu precdere a zidriilor armate este recomandat deoarece
asocierea cu oelul ofer zidriei proprietile necesare pentru realizarea unor performane
seismice superioare:
x ductilitate;
x capacitate de disipare a energiei seismice;
x limitarea degradrii excesive a rezistenei i rigiditii;
x meninerea, în anumit msur, a integritii pereilor dup producerea unui seism
sever.
Rezultate similare pot fi obinute i prin asocierea zidriei, prin procedee specifice, cu alte
materiale de înalt rezisten (polimeri armai cu fibre - FRP- sau grile polimerice, de
exemplu).

 207

inând seama de aceste caliti, prezentul Cod i Codul P 100-1/2013 recomand folosirea cu
precdere a zidriilor armate, sub una din formele menionate, stabilind pentru acestea
domenii mult mai largi de folosire decât pentru zidria nearmat.
Prezena elementelor verticale de confinare îmbuntete calitativ i cantitativ comportarea
pereilor de zidrie înainte idup fisurare (în domeniul elastic dar, mai ales, în domeniul
postelastic):
x asigur un nivel de ductilitate satisfctor în cazul solicitrilor seismice;
x împiedic pierderea stabilitii (rsturnarea) pereilor sub efectul aciunii seismice
perpendiculare pe planul peretelui;
x asigur integritatea panourilor de zidrie în stadii avansate de avariere (dup ce s-au
produs crpturi/ fracturi cu deplasare în planul peretelui i/sau perpendicular pe
plan).
Din încercrile efectuate în Mexic [Meli,R., Mamposteria estructural. La practica, la investigacion y el
comportamiento sismico observado en Mexico CENAPRED] s-au evideniat urmtoarele concluzii
principale privind comportarea pereilor din zidrie confinat:
x Fora lateral care produce fisurarea diagonal variaz foarte puin în funcie de
armarea peretelui
x Cantitatea i detaliile de armtur din stâlpiori afecteaz semnificativ ductilitatea dar
nu modific cu valori importante rezistena peretelui
x Capacitatea crete liniar în funcie de nivelul forei axiale de compresiune (în
domeniul eforturilor specifice cldirilor cu puine niveluri)
x Ductilitatea pereilor este ridicat dac cedarea se produce din încovoiere dar i la
pereii care cedeaz din for tietoare;ductilitatea scade pentru încrcri verticale
mari
Conform unei alte cercetri desfurat tot în Mexic [Sánchez,T.A., Diseño y construccion de
estructuras de mamposteria - CENAPRED ] se consider c, în condiiile în care au fost respectate
prevederile din reglementri, zidria confinat a avut comportare satisfctoare la
cutremurele din Mexic:
x stâlpiorii au asigurat peretelui o capacitate superioar de deformaie lateral i au
îmbuntit legturile între pereii pe cele dou direcii i între perete i planeu
x s-a evitat ruperea brusc fragil dar nu i formarea fisurilor diagonale (rezistena la
eforturi diagonale a zidriei nu sporete semnificativ prin prezena stâlpiorilor i a
centurilor)
x o soluie pentru sporirea capacitii la for tietoare este armarea rosturilor orizontale.
C.5.2.3. Goluri în pereii structurali din zidrie
C.5.2.3.(1)
Adoptarea poziiei i dimensiunilor golurilor pentru ui i ferestre trebuie s se fac de comun
acord între arhitect i inginerul structurist ca un compromis între cele trei categorii de cerine.
C.5.2.3.(2)
Structurile cu perei cu goluri dispuse regulat i în poziii raionale reprezint un sistem
extrem de eficient, recomandabil pentru obinerea comportrii ductile i pentru disiparea
corespunztoare a energiei. Trebuie îns evitate situaiile în care riglele de cuplare sunt mai
puternice decât spaleii dintre goluri. În acest caz, spaleii pot fi avariai puternic sau chiar
distrui în timp ce riglele de cuplare rmân practic în domeniul elastic. Prin forma i

208

proporiile lor aceti spaleii sunt expui unor ruperi fragile i nu vor putea disipa decât o
cantitate redus de energie. Când adoptarea unei asemenea configuraii a peretelui este
impus de considerente funcionale sau plastice, dimensionarea spaleilor se va face pentru
fore convenionale sporite rezultând grosimi mai mari de perei i sporirea armturii din
elementele de confinare i din rosturile orizontale. Pentru alctuirea din figura C.54(b) soluia
recomandabil este realizarea spaletului central din beton armat.

Fig. C.54. Proporionarea spaleilor i riglelor de cuplare la perei cu goluri

(a) alctuire favorabil (b) alctuire nefavorabil
C.5.2.4.(4)
Dispunerea alternant a golurilor trebuie s evite situaiile în care se creeaz zone slabe care
favorizeaz fisuri/crpturi în vecintatea riglelor de cuplare (figura C.55b).

(a) (b)
Figura C.55 Dispunerea alternativ a golurilor de ui pe înlimea cldirii
(a) Dispunere recomandat (b) Dispunere defavorabil/periculoas
La amplasarea golurilor de ui i ferestre se va urmri, de asemenea, ca spaleii care rezult s
aib lungimi egale sau cât mai apropiate. În cazul pereilor lungi (pereii longitudinali ai
cldirilor tip "bar", de exemplu) dac aceast prevedere nu poate fi realizat din
considerente funcionale sau de plastic a faadelor, se recomand ca spaleii cu dimensiuni
mult diferite s fie dispui alternativ în lungul peretelui.
C.5.2.4. Grosimea pereilor structurali i nestructurali
C.5.2.4.(1)
În acest Cod se dau prevederi numai pentru stabilirea grosimii în funcie de cerina de
siguran structural. Grosimea necesar pentru satisfacerea celorlalte cerine se stabilete
prin reglementrile specifice. În proiect se va adopta cea mai mare dintre grosimile necesare
rezultate.

C.5.3. PROIECTAREA PRELIMINAR A SUBANSAMBLURILOR

STRUCTURALEORIZONTALE

C.5.3.1. Tipul planeului

C.5.3.1.(1)
Pentru identificarea tipului de planeu (rigid/flexibil) se poate ine seama de condiia dat în
Codul UBC 2003 (figura C.56):

 209

"Plan
eul trebuie s fie considerat flexibil pentru distribuia forei seismice de
etaj
i a momentului de torsiune dac deformaia lateral maxim a plan
eului
(' max) este mai mare decât dublul deplasrii relative de nivel (driftului) la etajul
considerat"

Cadrul A Cadrul B Planeul

Figura C.56 Definirea planeelor flexibile în plan orizontal conform UBC-2003
sau de condiia dat în [Jain, S.K. A Proposed Draft for IS 1893. Provisions on Seismic Design of
Buildings:Part II: Commentary and Examples Journal of Structural Engineering, vol.22, No.2 July 1995] care
recomand s se ia în considerare flexibilitatea planeului în plan orizontal dac exist relaia:
'1  ' 3 (C.21)
' 2 t 1.5
2

Figura C.57. Definirea planeelor flexibile în plan orizontal conform relaiei (C.21)
C.5.3.1.(2)
Alegerea alctuiri/detaliilor constructive care asigur comportarea planeului ca diafragm
rigid în plan orizontal va ine seama de rolul planeului în ceea ce privete:
x colectarea forelor de inerie i transmiterea lor la pereii structurali;
x asigurarea conlucrrii pereilor structurali pentru preluarea forelor seismice
orizontale:
- distribuia forei seismice de nivel între pereii structurali proporional cu
rigiditatea de translaie a fiecruia;
- retransmiterea ctre pereii care dispun de rezerve de capacitate portant a
încrcrile suplimentare care rezult dup cedarea pereilor cu capacitate de
rezisten insuficient;
x posibilitatea de adoptare a unor modele de calcul structural simplificate, având, dup
caz, numai unu sau trei grade de libertate la fiecare nivel.
Se recomand folosirea planeelor care transmit încrcrile verticale pe toate laturile astfel
încât s se realizeze solicitarea cât mai uniform a pereilor de pe ambele direcii. Aceast
rezolvare este obligatorie pentru cldirile amplasate în zone seismice cu ag  0.30g.

210

C.5.3.1.(3)
Folosirea planeelor fr rigiditate semnificativ în plan orizontal trebuie considerat ca o
soluie de excepie pentru cldirile situate în zonele seismice deoarece anuleaz toate
avantajele menionate la comentariul C.5.3.1.(2). Din acest motiv, folosirea planeelor fr
rigiditate, în special planeele cu grinzi i podin din lemn, este limitat la amplasamente cu
acceleraia seismic de proiectare redus i la cldiri cu puine niveluri (a se vedea Codul P
100-1/2013).
C.5.3.2. Supante, console
C.5.3.2.(1)
Prezena supantelor face ca în anumite zone, înlimea nivelului rezult egal cu dublul
înlimii nivelului curent ceea ce conduce la reducerea drastic a rigiditii unor perei i la
modificarea poziie centrului de rigiditate. Prin aceasta, efectul de rsucire de ansamblu i
forele tietoare generate de aceasta sunt mult amplificate la nivelul respectiv.

C.5.4. PROIECTAREA PRELIMINAR A INFRASTRUCTURII

C.5.4.1. Fundaii
C.5.4.1.(1) i (2)
Alegerea modului de alctuire a fundaiei se face în funcie intensitatea încrcrilor verticale
i seismice din perei, de mrimea eforturilor pe teren, de natura terenului i de adâncimea
cotei de fundare.
Prevederea de la (1) urmrete asigurarea unui traseu direct al încrcrilor verticale i
orizontale ctre terenul de fundare, condiie de regularitate recomandat pentru asigurarea
unui rspuns seismic favorabil. Excepia permis la (2) se bazeaz pe faptul c, în unele
situaii, fundaiile de tip "talp continu" pot cpta dimensiuni care depesc cu mult limea
necesar i devin scumpe, ca urmare a unor condiii constructive (generate, de exemplu, de
limea minim a spturilor în anuri). Aceast situaie se întâlnete în special la cldirile cu
1y2 niveluri aezate pe terenuri normale de fundare pentru care presiunea pe talpa fundaiilor
continue (cu limi care depesc cu 5y10 cm grosimile zidurilor) este, în general, sub  y ¾
din presiunea convenional. Datorit înlimii reduse a cldirilor i intensitii reduse a
încrcrilor seismice pentru care este acceptat soluia propus, eforturile din grinzile care
susin pereii structurali din elevaie pot fi meninute, fr dificulti constructive, în domeniul
elastic de comportare.
C.5.4.2. Socluri
C.5.4.2.(1)
Prevederea urmrete transmiterea încrcrilor la terenul de fundare fr ca efectul acestora
s fie amplificat de excentricitile relative ale elementelor de construcie (zidrie Ÿ soclu Ÿ
fundaie)
C.5.4.2.(2)
Limea soclului va permite preluarea/compensarea eventualelor abateri de trasare/execuie
inerente execuiei la nivelul terenului. Abaterile admisibile pentru fundaii, mai ales când
acestea sunt turnate direct în sptur sunt mai mari decât abaterile de execuie pentru
poziionarea pereilor în plan.

 211

Retragerea soclului în raport cu planul zidriei este recomandat pentru a permite realizarea
scurgerii apelor pluviale de pe faada cldirii. Dimpotriv, nu se va prevedea retragerea
planului zidriei parterului în raport cu faa soclului deoarece în aceast situaie se
favorizeaz acumularea apei de ploaie i a zpezii i migraia acesteia în elevaie.
C.5.4.2.(3)
Folosirea betonului armat este recomandabil pentru a preveni eventualele ruperi fragile ale
soclurilor sub efectul eforturilor secionale generate de aciunea seismic la baza pereilor (cu
eforturile secionale elastice, calculate cu factorul de comportare q = 1). Excepia are în
vedere cazurile în care, în condiiile menionate mai sus, eforturile secionale din socluri au
valori care pot fi preluate de betonul simplu. Se recomand ca proiectantul s examineze în
acelai timp i oportunitatea dispunerii unor armturi minimale pentru prevenirea efectelor
contraciei betonului (în aceste condiii clasa betonului va fi stabilit pentru a asigura
protecia armturilor).
Executarea soclului din beton simplu este permis în cazul amplasamentelor cu teren normal
de fundare, pentru construcii din clasa de importan III, cu nnivd 3, în zonele seismice cu agd
0.15g, precum i pentru construcii din clasa de importan IV, în toate zonele seismice numai
dac rezultatele calculelor de dimensionare cu încrcrile din Codul P 100-1/2013 permit
aceast soluie.
Adoptarea acestei soluii implic i realizarea urmtoarelor msuri constructive:
a. În socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de centuri care
formeaz contururi închise. Aria total a armturilor longitudinale din centuri va fi cu
cel puin 20% mai mare decât aria total a armturilor centurilor de la nivelurile
supraterane de pe acelai perete. În cazurile în care înlimea soclului, peste nivelul
tlpii de fundare, este  1,50 m se va prevedea i o centur la baza soclului cu aceeai
armtur ca i centura de la nivelul pardoselii.
b. Mustile pentru elementele de beton armat din suprastructur (stâlpiori i/sau stratul
median al pereilor din zidrie cu inim armat) vor fi ancorate în soclu pe o lungime
de minimum 60d t 1,0 m. În cazul în care, conform (a), în soclul de beton simplu se
prevede i o centur la baza soclului, mustile vor fi ancorate în aceasta.


212

CAPITOLUL 6. CALCULUL CLDIRILOR CU PEREI

DIN ZIDRIE

C.6.1. PRINCIPII GENERALE DE CALCUL

C.6.1.(1)
Principiile generale de calcul pe care se bazeaz acest Cod au în vedere principalele
particulariti ale comportrii zidriei la solicitri mecanice:
1. Neomogenitatea alctuirii, care provine din faptul c exist diferene mari între
proprietile mecanice ale elementelor pentru zidrie i ale mortarelor i de aderena
reciproc a acestora. Alte cauze ale neomogenitii sunt legate de diversitatea eserii i
de modul de umplere a rosturilor cu mortar (diferene semnificative de comportare
între zidriile cu rosturile verticale umplute cu mortar i cele cu rosturi verticale de tip
"nut&feder").
2. Anizotropia, care rezult din proprietile diferite în funcie de direcia solicitrilor în
raport cu rosturile de aezare depinde de forma i de proporiile elementelor i
existena, volumul i direcia golurilor în perete, de modul de esere.
3. Discrepana între rezistena la compresiune i cea la întindere care rezult de fapt din
comportarea nesimetric la compresiune / întindere care caracterizeaz atât elementele
cât i mortarul, i aderena intre acestea (din acest motiv rezistena la întindere poate
fi neglijat în cele mai multe cazuri practice).
4. Particularitile legii constitutive la compresiune ( - H) i anume:
- caracterul neliniar chiar pentru stadii de solicitare incipiente
- existena/lipsa deformaiilor post elastice rezult în mare parte din caracteristicile
menionate mai sus
Cu toate aceste particulariti, în practica de proiectare se folosesc modele care accept
zidria ca pe un corp continuu i omogen, pentru care anizotropia este neglijat sau luat în
considerare în mod foarte simplificat, i pentru care, în multe cazuri, pentru nivelurile curente
de solicitare, neliniaritatea materialului este omis.
C.6.1.(3)
Pentru a descrie exact comportarea real a structurilor cu perei din zidrie, modelul de calcul
trebuie s aib în vedere simultan urmtoarele aspecte specifice:
x caracterul complex al legii constitutive la compresiune V-H care, de regul este
neliniar;
x particularitile legii constitutive la forfecare W-J care depind de proporiile
elementului i de tipul zidriei (simpl/armat);
x degradarea rezistenei i a rigiditii datorit incursiunilor repetate în domeniul post
elastic;
x particularitile fenomenului de disipare care depind de tipul zidriei (simpl/armat).

 213

(a) (b)
Figura C.58. Comportarea zidriilor la solicitri alternante
(a) Relaia"for lateral (H) -deplasare lateral (d)" pentru zidria simpl/confinat
(b) Comportarea zidriei simple/confinate la solicitri laterale ciclice alternante
Astfel de modele complexe nu sunt în prezent disponibile pentru utilizarea practic iar, sub
unele aspecte, nu sunt clarificate nici la nivel teoretic. În plus, utilizarea lor nu este posibil
decât cu ajutorul unor programe de calcul complexe. Din studiile existente s-a constatat c
rezultatele obinute cu modelele complexe sunt foarte sensibile la variaiile proprietilor
mecanice ale zidriei. Ori, aa cum se tie, aceste proprieti depind de un numr foarte mare
de parametri care,de cele mai multe ori variaz aleator, într-un mod imprevizibil pentru
proiectant. Ca atare, se justific adoptarea unor procedee bazate pe ipoteze simplificatoare cu
ajutorul crora se poate obine o descriere suficient de exact din punct de vedere practic a
comportrii structurii sub aciunea încrcrilor verticale i, mai ales, seismice.
Descrierea comportrii trebuie s se refere la capacitatea de rezisten i la rigiditate în
domeniul elastic de comportare dar i dincolo de acesta, pân în stadiul ultim. De asemenea,
modelul folosit trebuie s permit evaluarea cât mai apropiat de realitate a ductilitii
elementelor i a ansamblului structurii în funcie de care se adopt diferitele valori ale
factorului de comportare la aciunea cutremurului (q). Se urmrete, în acelai timp, ca
modelele simplificate s fie uor aplicabile în practica curent de proiectare iar rezultatele
obinute s poat fi uor de controlat/verificat.
În principal, în reglementri se cere, de regul, numai ca modelul de calcul s reflecte în mod
adecvat caracterul spaial al rspunsului seismic al ansamblului de perei i planee, pân în
faza de rupere, considerând o lege constitutiv de tip elasto-plastic cu ductilitate limitat
(controlat).
În cazul cldirilor din zidrie, aceast formulare are un caracter prea general deoarece nu
expliciteaz diferitele moduri de cedare ale elementelor de construcie care, de fapt, depind
de alctuirea geometric i mecanic a pereilor i de direcia de aciune a forei seismice în
raport cu acetia.

C.6.2. CALCULUL STRUCTURILOR LA ÎNCRCRI VERTICALE

C.6.2.1. Modelul de calcul pentru încrcri verticale

C.6.2.1.(1)
Pereii structurali din zidrie sunt elemente verticale ale suprastructurii cldirii care preiau, în
principal, încrcrile de tip gravitaional aduse de planee i le transmit terenului de fundare
prin intermediul infrastructurii.
C.6.2.2. Metode de calcul pentru încrcri verticale
C.6.2.2.1. Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali

214

C.6.2.2.1.(5)
Prevederea se refer în special la cazul cldirilor care au balcoane/bowindow-uri cu
deschideri mari, dispuse pe o singur latur a cldirii, de exemplu- fig.C.59a. Dac efectul
excentricitilor nu se echilibreaz pe ansamblul structurii, este necesar s se evalueze
eforturile suplimentare rezultate din aceast situaie (fig.C.59b).

(a) (b)
Figura C.59. Încrcri verticale excentrice pe pereii structurali
C.6.2.2.2. Determinarea excentricitilor de aplicare a încrcrilor verticale
C.6.2.2.2.(1)
Calculul rezistenei zidriei la compresiune axial sau excentric nu se poate face fr a ine
seama de inerena unor efecte geometrice de ordinul II. Considerarea acestor efecte este
impus de particularitile de comportare a pereilor la aceste încrcri:
x zvelteea important a peretelui, în special în raport cu aciunile perpendiculare pe
plan;
x rezistena foarte mic/neglijabil la întindere;
x deformaiile difereniate în timp.

Figura C.60.Schema pentru evaluarea efectelor de ordinul II

Zona fisurat este inactiv (se neglijeaz rezistena la întindere a zidriei).
Evaluarea exact a efectelor de ordinul II asupra pereilor din zidrie este complicat
deoarece depinde de mai muli parametri:
x condiiile de fixare la nivelul planeelor i, eventual, pe laturile verticale (a se vedea i
comentariul C.6.6.2.1.3(2));
x rezistena limitat la compresiune a zidriei (spre deosebire de modelele teoretice,
liniar elastice, unde aceast ipotez nu este avut în vedere);
x forma legii constitutive la compresiune V-H care, de regul, este neliniar;

 215

x prezena deformaiilor diferite în timp (efectul acestor deformaii nu ar trebui luat în

considerare în cazul aciunii seismice).
C.6.2.2.2.(2)
Efectele de ordinul II se introduc în calculul la compresiune axial sau excentric prin
intermediul unui coeficient de reducere care se calculeaz în funcie de:
x excentricitile cu care se aplic încrcrile;
x zvelteea efectiv a peretelui (determinat prin noiunea de “înlime efectiv” – a se
vedea articolul 6.6.2.1.3. i comentariul respectiv).
Coeficientul de reducere are forma general:
Nd
)
Nu

unde Nd este rezistena de proiectare iar Nu este rezistena ultim pentru solicitarea respectiv.
C.6.2.2.2.1. Excentricitatea din alctuirea structurii
C.6.2.2.2.1.(1)
Particularitile alctuirii/concepiei arhitectural-structurale a cldirii pot produce eforturi
secionale suplimentare (momente încovoietoare) prin:
x suprapunerea excentric pe vertical a pereilor la etajele adiacente (d1 în figura 6.3
din Cod);
x rezemarea excentric a planeelor pe perete (d2 în figura 6.3 din Cod);
x rezemarea pe perete a planeelor cu deschideri i încrcri diferite.
Valorile acestei excentriciti pot fi evaluate, în cele mai multe cazuri, înc din faza de
proiectare preliminar.
Excentricitatea datorit suprapunerii pe vertical a pereilor de la etajele adiacente se produce
întotdeauna la pereii de contur atunci când grosimea peretelui superior este mai mic. La
aceiai perei se produce i excentricitatea datorit rezemrii planeului pe o singur parte a
peretelui. Excentricitatea datorit rezemrii pe perete a planeelor cu deschideri i încrcri
diferite se dezvolt pe pereii care mrginesc încperi cu deschideri i/sau încrcri diferite
(de exemplu la pereii coridoarelor centrale de la cldirile cu camere pe ambele faade - coli,
cmine i similare).
Pereii cldirilor etajate la care planeele pot fi considerate reazeme fixe pentru încrcrile
verticale se calculeaz pentru încrcri verticale excentrice ca elemente liniare dispuse
vertical. Pentru simplificarea modelului se consider c elementele sunt legate articulat la
nivelul planeului inferior i libere lateral (figura 6.3 din Cod). Încrcarea adus de peretele
nivelului superior (N1) se consider aplicat în planul median al acestuia iar încrcarea
proprie a peretelui (N3) este considerat c acioneaz în planul su median. Încrcrile aduse
de planeu (N2) se descarc dup o lege liniar. În cazurile în care pereii au aceeai înlime
iar planeele sunt dispuse pe ambele pri cu deschideri i încrcri aproximativ egale
excentricitile d1 i d2 sunt practic nule.

C.6.2.2.2.2. Excentricitate din imperfeciuni de execuie (accidental)

Principalele categorii de imperfeciuni de execuie care genereaz excentricitatea accidental
a forelor verticale (ea) sunt urmtoarele:
x deplasarea relativ a planurilor mediane ale pereilor de la nivelurile adiacente;

216

x abaterile de la valoarea nominal a grosimii pereilor;

x abaterile de la poziia vertical a peretelui;
x neomogenitatea materialelor.
Limitele acestor abateri, care sunt avute în vedere prin valorile excentricitii accidentale
date prin relaiile (6.2a) i (6.2b) din Cod sunt stabilite prin reglementrilor tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare.
C.6.2.2.2.2.(1)
Pentru cldirile curente cu perei structurali cu grosime  240 mm i înlime de etaj 400
cm, valoarea excentricitii de calcul ea (în cm) rezultat din relaiile (6.2a) i (6.2b) este dat
în tabelul C.21.
Tabelul C.21
Înlimea Grosimea peretelui(cm)
etajului (m) 25.0 30.0 37.5 45.0
3.00 1.00
3.20 1.07
1.25
3.40 1.13
1.50
3.60 1.20
3.80 1.27
4.00 1.33

Excentricitatea accidental ine seama de imperfeciunile de execuie.

Într-o variant mai veche a standardului SR EN 1996-1-1 excentricitatea accidental a fost
exprimat în funcie de înlimea efectiv a peretelui (ea = hef/450). Exprimarea actual a
excentricitii accidentale în funcie de înlimea etajului are avantajul de a evita, calculul,
pentru fiecare perete, a înlimii efective a acestuia conform metodologiei de la art. 6.6.2.1.3.

C.6.2.2.2.3. Excentricitate din forele orizontale perpendiculare pe plan

C.6.2.2.2.3.(1)
În cazul cldirilor cu perei mai groi un calcul mai exact al excentricitii în seciunea
median ehm ar trebui s in seama i de greutatea proprie a peretelui. Neglijarea acestei
încrcri este îns acoperitoare.

C.6.3. CALCULUL STRUCTURILOR CU PEREI DIN ZIDRIE LA FORE

ORIZONTALE

C.6.3.1. Modelul de calcul pentru fore seismice orizontale.

C.6.3.1.(3)
Limea tlpilor active în cazul pereilor cu forme complexe (I, T, L) a fost stabilit conform
prevederilor din reglementrile din SUA[TMS 402-09/ACI 530-08/ASCE 5-08] care au în vedere
comportarea pereilor din zidrie la aciunea alternant a cutremurului (inversarea solicitrii
compresiune întindere, în cazul pereilor supui la compresiune excentric în planul
inimii).
C.6.3.1.(4)
Rigiditatea lateral a unui panou de zidrie depinde de:
x geometria panoului;

 217

x condiiile statice la extremiti: dublu încastrat, în consol, sau situaii apreciate de

proiectant ca intermediare;
x proprietile de deformabilitate ale zidriei: modulii de elasticitate longitudinal i
transversal.
Rigiditatea unui panou de zidrie solicitat la încovoiere cu for tietoare se definete ca
valoarea forei tietoare care produce o deplasare a extremitilor (') egal cu unitatea
R { V ('=1) (C.22)
Pentru calculul deplasrii se iau în considerare deformaiile din încovoiere (o'M) i
deformaiile din for tietoare (o'V)
' = 'M +'V (C.23)
Valoarea celor dou componente depinde de schema static (condiiile de fixare la
extremiti).
1. Perete (montant) în consol 2.Spalet dublu încastrat
(fixat numai la baz): (fixat la ambele extremiti):
VH 3 VH3
'M (C.23a) 'M (C.23b)
3E z I p 12E z Ip

VH VH
'V k (C.24a) 'V k (C.24b)
G zAp GzAp

1 1
R 3
(C.25a) R 3
(C.25b)
H H H H
k k
3E z I p GzAp 12E z I p G zAp

Cu notaiile:
x V - fora tietoare
x H - înlimea panoului (montant/spalet)
x lp - lungimea panoului
x tp - grosimea panoului
x Ap - aria panoului de perete
x Ip - momentul de inerie al panoului de perete
x Ez - modulul de elasticitate longitudinal al zidriei
x Gz - modulul de elasticitate transversal al zidriei
x k - coeficient de form; k = 1.2 pentru seciuni dreptunghiulare, k = 2.0y2.5 pentru
seciuni I
În cazul seciunilor dreptunghiulare cu grosimea panoului de zidrie tp i inând seama de
relaiile Ez=1000 fk i Gz = 0.4 Ez expresiile de mi sus devin:

1. Perete în consol Rp
Ez t p
(3  4O2p )
 
Ez t pk M Op (C.26a)
p

2. Spalet dublu încastrat Rp

Ez t p
(3  O2p )
 
Ez t pkS Op (C.26b)
p

H
unde p este factorul de form al panoului (zvelteea panoului)
lp

218

Figura C.61.Variaia rigiditii panourilor de zidrie dreptunghiulare în funcie de p

În cazul pereilor compui din montani i spalei, rigiditatea total (echivalent) este egal cu
suma rigiditilor panourilor componente:
Rtot = 6 Ri (C.27)

Figura C.62 Rigiditatea peretelui compus din mai muli montani

În cazul pereilor a cror rigiditate scade pe vertical de la un etaj la altul (de exemplu ca
urmare a creterii dimensiunilor golurilor sau a reducerii grosimii zidurilor) se poate defini o
rigiditate echivalent cu relaia:
1 1
R echiv (C.28)
¦ 'C i 1
¦
Ri
unde:
x 'Ci este deplasarea relativ a peretelui la nivelul "i" iar Ri este rigiditatea peretelui la
acest nivel.

Figura C.63 Rigiditatea echivalent a peretelui cu rigiditate variabil pe înlime


 219

C.6.3.2. Metode de calcul la fore seismice orizontale

C.6.3.2.(2)
Procedeul de calcul static neliniar (calcul "biografic") urmrete, pe msura sporirii
încrcrilor laterale, evoluia nivelurilor de solicitare atinse de pereii structurali (montani i,
dup caz, rigle de cuplare) pân la ieirea succesiv din lucru a acestora.
Capacitatea ultim a structurii se consider atins atunci când s-a produs articularea plastic a
montanilor care, împreun, preiau cel puin 15% din fora seismic total capabil a cldirii.
Aplicarea procedeului, implic cunoaterea legii  - H la compresiune a zidriei i a legii de
deformare lateral - . Utilizare procedeului, fr suportul unui program de calcul
specializat, este dificil în cazul cldirilor etajate deoarece implic modificarea schemei
statice a ansamblului structurii dup ieirea din lucru a fiecrui perete.
C.6.3.2.1. Calculul forelor seismice orizontale pentru ansamblul cldirii
Coeficienii de suprarezisten (D u/D 1) stabilii în Codul P 100-1/2013 au în vedere rezervele
de rezisten structural ale cldirilor etajate cu perei structurali din zidrie. Aceste rezerve
provin, de regul, din mai multe surse:
x redundana sistemului structural (articulaiile plastice de la baza montanilor nu se
produc simultan);
x ductilitatea de material a zidriei (forma i parametrii legii  - H)
x suprarezistena armturilor;
x efectele favorabile ale unor msuri constructive, etc.
Codul stabilete condiiile forfetare de alegere a coeficienilor de suprarezisten pentru toate
tipurile de alctuire a zidriei. Se precizeaz c pentru zidriile cu legea constitutiv de tip
liniar (fr deformaii post elastice) coeficientul de suprarezisten
u/
1 se ia egal cu unitatea
pentru toate tipurile de elemente pentru zidrie (din argil ars i din BCA) i pentru toate
alctuirile zidriei (ZNA, ZC, ZIA).
C.6.3.2.2. Calculul eforturilor secionale în pereii structurali
C.6.3.2.2.(7)
Redistribuia eforturilor secionale stabilite prin calculul liniar elastic are ca scop corectarea,
cel puin parial, a discrepanelor între valorile forelor tietoare rezultate din calculul liniar
elastic care sunt proporionale cu rigiditile elastice sau cu o parte a acestora (1/2) i forele
care ar rezulta din compatibilizarea deformaiilor inelastice. Aceste diferene sunt greu
controlabile i depind în mare msur i de factorul de suprarezisten
u/
1..Prin redistribuie
valorile finale ale eforturilor se apropie de cele care ar fi obinute printr-un procedeu de
calcul inelastic fr a rezulta necesitatea aplicrii unui astfel de procedeu. Într-o lucrare
recent se propune renunarea la factorul de suprarezisten i redistribuirea forelor
proporional cu rezistena lor urmat de o verificare a capacitii de rezisten [Morandi, P.,
Magenes, G.,,“Seismic Design of Masonry Buildings: Current Procedures and New Perspectives”, Proc,of the
14th W C E E 2008, Beijing, China].

C.6.4. CALCULUL PEREILOR DIN ZIDRIE LA ÎNCRCRI

PERPENDICULARE PE PLAN

Comportarea zidriei nearmate la aceast solicitare este deosebit de complex i reprezint un

domeniu insuficient cunoscut al proiectrii seismice aa cum se subliniaz i în lucrarea de

220

referin [Paulay T., M.J.N. Priestley, “Seismic design of reinforced concrete and masonry buildings,” John
Wiley & Sons, 1992].
Spre exemplu, sunt insuficient cunoscute i verificate experimental, influenele condiiilor
efective de fixare pe laturile verticale i la nivelul planeelor, efectul de amplificare dat de
micarea planeului în timpul cutremurului (în special în cazul planeelor cu rigiditate
nesemnificativ în plan, cum sunt cele cu grinzi i podin din lemn), caracteristicile mecanice
ale zidriei pe cele dou direcii, etc.
În ultimele decenii s-au desfurat, în multe ri, cercetri pentru elucidarea acestor aspecte.
Introducerea în practica de proiectare a unor metode de calcul mai exacte, de exemplu, cele
bazate pe rotirea de corp rigid a fragmentelor de perete, a fost facilitat de încercri mai
complexe, pe modele la scar mare (1:2), desfurate în ultimii ani. [Doherty K., B. Rodolico,
N.T.K. Lam, J.L. Wilson, M.C. Griffith, Displacement-based seismic analysis for out-of-plane bending of
unreinforced masonry walls, Earthquake Engineering and Structural Dynamics, 2002, Vol. 31,pp. 833-850].

Valorile coeficienilor de moment D date în SR EN 1996-1-1 au fost obinute din formulele

generale date în lucrrile [Sinha, B.P. A simplified ultimate load analysis of laterally loaded model
orthotropic brickwork panels of low tensile strength, Structural Engineer,50B(4), 1978] [Sinha, B.P. An
ultimate load analysis of laterally loaded brickwork panels, Int. J. Masonry Construction, 1(2),1980] care se
bazeaz pe teoria liniilor de rupere pentru plci ortotrope (figura C.64).

Figura C.64. Linii de rupere în pereii de zidrie i detaliile traselor posibile

Figura C.64A corespunde ruperii pe un plan paralel cu rosturile orizontale iar figurile C.64B
i C corespund ruperii pe un plan perpendicular pe rosturile orizontale.Detaliile de rupere pe
trasee înclinate sunt artate în figurile C.64 D i E.
Ruperile pe traseele indicate în figurile C.64 C i D sunt specifice zidriilor cu mortare slabe
în raport cu elementele pentru zidrie iar ruperea din figurile C.64 B i E sunt specifice
zidriilor în care elementele i mortarul au rezistene apropiate.
Fotografii realizate dup cutremurele trecute confirm formarea liniilor de rupere luate în
calcul.

 221

Figura C.65. Alura liniilor de rupere la cutremur a pereilor prin încovoiere perpendicular pe
plan
Fiecare poriune a panoului limitat de liniile de rupere i de reazeme este în echilibru sub
aciunea încrcrilor exterioare, a eforturilor care se dezvolt pe liniile de rupere i a
reaciunilor.
În mod logic, extinderea procedeelor specifice calculului plcilor de beton armat nu se
justific deoarece exist o diferen esenial de comportare între zidria fragil i materialele
cu comportare liniar elastic, sau betonul armat, care permit dezvoltarea articulaiilor plastice
în lungul liniilor de rupere prin curgerea oelului sub efort constant. Aceste diferene
intrinseci sunt evideniate i prin rezultatele încercrilor care arat c, în toate cazurile,
încrcarea limit rezultat din încercrile pe panourile de zidrie este mai mic decât cea
rezultat din calcul dac se ine seama numai de diferenele de rezisten pe cele dou direcii.
Dac se introduc în calcul i diferenele între rigiditile pe cele dou direcii, rezultatele
obinute sunt satisfctoare pentru proiectarea curent.
În text s-au explicitat condiiile constructive care asigur diferitele tipuri de rezemri laterale
ale pereilor (continuitate complet/parial, rezemare simpl).

Figura C.66. Condiii de fixare pe contur pentru pereii încrcai perpendicular pe plan
C.6.4.1. Modele i metode de calcul pentru încrcri perpendiculare pe plan.
C.6.4.1.(1)
Determinarea corect a eforturilor secionale în perete sub efectul încrcrilor perpendiculare
pe planul peretelui, prin echivalena cu o plac elastic, este condiionat, în mare msur, de
identificarea condiiilor reale de prindere/fixare pe contur a panoului de zidrie (rezemare
simpl, încastrare elastic din continuitate, latur liber). Se subliniaz faptul c modelarea ca
plac elastic poate furniza rezultate nerealiste în cazul pereilor cu anizotropie accentuat (cu
rosturi verticale neumplute sau cu îmbinri mecanice - tip "nut i feder").
În afara ipotezelor menionate la (2), la proiectare trebuie s se in seama i de urmtoarele
efecte care pot influena sigurana pereilor:
x efectele încrcrilor de lung durat (considerând modulul de elasticitate de lung
durat);
x efectele de ordinul II care pot afecta stabilitatea general sau local;

222

x excentricitile "structurale" care provin din alctuirea /geometria peretelui, din

relaiile cu planeele etc.;
x excentricitile "de construcie" datorate abaterilor geometrice de la valorile din
proiect, variaiilor (neuniformitii) proprietilor materialelor.

C.6.5. CALCULUL PLANEELOR

C.6.5.1. Modelul de calcul

C.6.5.1.(1)
La cldirile cu forme simple în plan, care pot fi înscrise, aproximativ, într-un dreptunghi,
calculul eforturilor secionale provenite din forele seismice orizontale, se va face conform
6.5.2 considerând planeul ca grind continu, rezemat pe pereii structurali
C.6.5.1.(2)
Pentru proiectarea planeelor cu alctuiri complicate (cu forme neregulate i cu goluri relativ
mari, cu încrcri concentrate mari, etc.) i pentru proiectarea planeelor în structuri cu
neregulariti în plan i pe vertical se vor utiliza modelele i metode de calcul care pot s
evidenieze suficient de exact comportarea acestora la încrcri verticale i la cutremur (în
particular, efectul rigiditii planeelor asupra distribuiei forelor seismice între pereii
structurali i efectul cedrii premature a unor perei).

C.6.6. CALCULUL REZISTENEI DE PROIECTARE A PEREILOR DE ZIDRIE

C.6.6.1.1.Modelul de calcul
C.6.6.1.1.(1)
În detaliu pentru determinarea rezistenei de proiectare a pereilor structurali i nestructurali
din zidrie i a panourilor înrmate în cadre trebuie s in seama de:
x geometria peretelui;
- forma seciunii transversale;
- raportul înlime / grosime;
- existena unor zone slbite (liuri, nie,etc.).
x condiiile de rezemare pe contur ale peretelui;
- modul de fixare la nivelul planeelor;
- modul de fixare lateral;
- efectele golurilor asupra condiiilor de rezemare.
x condiiile particulare de aplicare a încrcrilor;
- excentricitile de aplicare rezultate din alctuirea constructiv (a se vedea
6.2.2.2.1);
- excentricitile rezultate din imprecizia de execuie, inclusiv din neuniformitatea
proprietilor materialelor (a se vedea 6.2.2.2.2);
- efectele încrcrilor de lung durat.
x proprietile de rezisten i de deformabilitate ale zidriei;
- legea constitutiv a zidriei la compresiune V-H;
- proprietile reologice ale zidriei;
- compatibilitatea deformaiilor specifice ultime ale zidriei i betonului (în cazul
cldirilor din zidrie armat - ZC, ZC+AR, ZIA).

 223

x condiiile probabile de execuie.

- tipul controlului (normal sau redus) stabilit prin tema de proiectare.
C.6.6.1.3.Caracteristici geometrice ale seciunii orizontale a peretelui
C.6.6.1.3.(5)
Prevederea ine seama de faptul c pentru zidriile din grapa 2, cu mu 2,0‰, betonul nu
poate atinge valoarea maxim a rezistenei la compresiune (fc). Având în vedere toate
incertitudinile legate de atingerea valorii mu prevederea este acoperitoare.

Figura C.67.Deformaii specifice în componentele zidriei confinate cu elemente din grupa 2

În graficul din figura C.67 factorii de reducere mbc au fost introdui pentru a se ine seama de
reducerea rezistenei betonului din cauza condiiilor dificile de turnare/compactare în spaii
cu dimensiuni mici.
C.6.6.2. Rezistena de proiectare la compresiune axial a pereilor structurali
C.6.6.2.1. Rezistena la compresiune axial a pereilor din zidrie nearmat (ZNA)
C.6.6.2.1.1.Determinarea coeficienilor de reducere a rezistenei i i )m
C.6.6.2.1.1.(2)
Valorile din Tabelul 6.2 sunt preluate din standardul SR EN 1996-1-1 i sunt calculate cu
valoarea forfetar a modulului de elasticitate al zidriei Ez = 1000 fk care trebuie considerat
o limit superioar (a se vedea Comentariul C.4.1.2.2.1). Valorile  scad lent odat cu
descreterea modulului de elasticitate; aceste diferene pot fi neglijate în raport cu
incertitudinile care caracterizeaz fenomenul de instabilitate.
Pentru valori intermediare ale raportului em/t valorile ) se pot obine prin interpolare. Nu
este permis extrapolarea valorilor din tabel.

224

C.6.6.2.3. Rezistena pereilor la compresiune local sub efectul încrcrilor

concentrate
C.6.6.2.3.(5)
Se poate considera c un cuzinet cu limea egal cu grosimea peretelui, cu înlimea de 200
mm i cu lungimea de trei ori mai mare decât lungimea pe care este rezemat încrcarea are
rigiditatea necesar pentru a satisface aceste condiii.
C.6.6.3. Rezistena de proiectare la compresiune i încovoiere a pereilor structurali

C.6.6.3.2. Perei din zidrie nearmat

Pentru zidriile cu legea constitutiv de tip liniar cu Hmu/Hm1  1. (figura.4.3a din Cod)
relaia (6.24) din Cod supraestimeaz valoarea MRd cu circa 20% pentru valorile efortului
unitar mediu de compresiune 0  0.4fd- figura C.68a [Petrovici,R., Revizuirea Codului CR 6-2006
(I)Propuneri pentru calculul pereilor din zidrie nearmat la compresiune excentricBuletin AICPS 1/2010].
În acest caz se recomand calculul momentului capabil inând seama de forma legii
constitutive a zidriei.

Figura C.68a Curbe de interaciune "for axial  moment încovoietor" pentru

zidrii fragile
În acelai timp, relaia (6.24) subestimeaz, tot pentru cazul eforturilor de compresiune 0 
0,4 fd rezistena zidriilor cu legi "liniar dreptunghiulare" cu   2.0.

 225

Figura C.68b. Curbe de interaciune "for axial  moment încovoietor"

pentru zidrii cu deformaii post elastice mari (  2.0)
Ipoteza distribuiei uniforme a eforturilor unitare de compresiune admis prin relaiile (6.19)
i (6.19a) este adecvat zidriilor cu lege - i cu deformaii specifice mu>> m1 (figura 4.3b
din Cod).
Pentru zidrie cu lege constitutiv la compresiune - fr palier - mu# 1 (figura 4.3a din
Cod) calculul momentului capabil (MRd) asociat unei fore axiale de compresiune cunoscute
devine mai complicat în cazul pereilor cu seciune compus, ceea ce conduce la dificulti în
aplicarea practic.
În cazul pereilor cu seciune dreptunghiular sunt date relaiile:
ଶே
‫ݔ‬ோௗ ൌ ൌ ʹ‫ݏ‬ௗ ݈௪ (C.30a)
௙೏ ௧
௟ ௫ೃ೏ ே௟ೢ
‫ܯ‬ோௗ ൌ ܰ ቀ ೢ െ ቁൌ ሺͳ െ ͳǤ͵͵͵‫ݏ‬ௗ ሻ (C.30b)
ଶ ଷ ଶ

Dac se exprim fora axial în funcie de efortul mediu de compresiune (d) sub forma
ܰ ൌ ߪௗ ݈௪ ‫ݐ‬ (C.31)
rezult urmtoarele expresii analitice simple:
ഥ ൈ ͵‫ݏ‬ௗ ሺͳ െ ͳǤͳ͹ͷ‫ݏ‬ௗ ሻ ൌ ‫ܯ‬
‫ܯ‬ோௗ ൌ ‫ܯ‬ ഥ ൈ ݉ଵ (C.32a)
ഥ ൈ ͵‫ݏ‬ௗ ሺͳ െ ͳǤ͵͵͵‫ݏ‬ௗ ሻ ൌ ‫ܯ‬
‫ܯ‬ோௗ ൌ ‫ܯ‬ ഥ ൈ ݉ଶ (C.32b)
మ
௧௟ೢ
ഥൌ
unde ‫ܯ‬ ൈ ݂ௗ (C.32c)
଺

Diferena care rezult între cele dou valori este reprezentat prin raportul  = m2/m1

226

Figura C.69.Efectul legii - asupra rezistenei la compresiune excentric

Din examinarea figurii C.69rezult c ipoteza blocului uniform de eforturi poate fi folosit
pentru perei la care sd 0.35. În aceast zon diferenele care rezult din cele dou ipoteze
sunt 10%. Pentru pereii mai puternic solicitai la compresiune în raport cu rezistena
zidriei (valori sd> 0.35) se recomand un calcul exact folosind ipoteza adecvat tipului de
zidriei (legii -).
C.6.6.4. Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor structurali
C.6.6.4.1. Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor din zidrie nearmat
C.6.6.4.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal
Prevederile din standardul SR EN 1996-1-1 i din Codul CR 6-2006 privind rezistena la
lunecare în rost orizontal nu corespund condiiilor care trebuie avute în vedere la proiectarea
cldirilor din zidrie pentru gruparea seismic de încrcri [Petrovici.,R. Revizuirea Codului de
proiectare pentru cldiri din zidrie CR 6-2006 - A 4-a Conferin Naional de Inginerie Seismic, Bucureti
2009]. În aceste condiii, în Codul CR 6 - 2013 s-au prevzut procedee de calcul distincte
pentru solicitri neseismice(gruparea persistent de încrcri) i pentru solicitri seismice.
C.6.6.4.1.1.1. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri neseismice
Conform SR EN 1996-1-1 i CR 6-2013 rezistena la lunecare în rost orizontal este calculat
cu relaia:
VRd,l = fvd,ltlc (C.33)
unde:
x lc - lungimea zonei comprimate a inimii peretelui.
௙ೡೖǡబ
x ݂௩ௗǡ௟ ൌ ൅ ͲǤͶߪௗ (C.34)
ఊಾ

este rezistena unitar de proiectare la cedare prin lunecare în rost orizontal.

Lungimea zonei comprimate se determin conform CR 6-2013 i SR EN 1996-1-1
considerând distribuia liniar a eforturilor de compresiune:

 227

Figura C.70. Echilibrul seciunii orizontale a peretelui la for tietoare pentru solicitri
neseismice
Figura C.70 indic situaia solicitrii neseismice. Rezistena unitar la forfecare fvd
acioneaz pe întreaga zon comprimat (lc) a seciunii orizontale a peretelui.
În raportul final ESECMaSE [Program ESECMaSE ] se propune o relaie de calcul a lungimii
zonei comprimate care include i efectul proporiilor peretelui:
§ V ·
lc 1 .5 ¨ l w  h ¸ (C.35)
© N ¹
C.6.6.4.1.1.2. Rezistena la lunecare în rost orizontal pentru solicitri seismice
În cazul solicitrii seismice, dup inversarea sensului de aciune, pe zona care a fost fisurat
în ciclul anterior (lw - lc) componenta datorat aderenei (fvd0) a fost anulat i rezistena la
forfecare este realizat numai prin efectul frecrii (0.4d).

Figura 6.10b din Cod

Prin urmare în cazul solicitrii seismice rezistena în raport cu mecanismul de cedare în rost
orizontal trebuie calculat cu expresia:
௙ೡೖబ ௟ೌ೏
ܸோௗǡ௟ ൌ ቀ ൈ ൅ ͲǤͶߪௗ ቁ ‫݈ݐ‬௖ (C.36)
ఊಾ ௟೎

În cazul solicitrii seismice, valoarea semnificativ a forei tietoare capabile este cea
asociat momentului capabil.
Calculul acestei valori se face considerând c eforturile unitare tangeniale sunt distribuite
astfel:

228

x efortul provenit din efectul frecrii (0.4d) este uniform distribuit pe lungimea zonei
comprimate lc;
x efortul provenit din rezistena la lunecare în rostul orizontal (aderena) se poate
dezvolta numai pe lungimea lad pe care aderena nu afost rupt din aciunea
momentului încovoietor.
Lungimea zonei comprimate se calculeaz cu relaia (6.17) din Cod în cazul pereilor cu
seciune oriontal de form complex sau cu relaia (6.19) în cazul pereilor dreptunghiulari.
x lad 2lc  lw este lungimea pe care aderena este activ.
Ipotezele adoptate în acest Cod se bazeaz pe mai multe opinii exprimate în literatura de
specialitate. În rile în care exist preocupare pentru proiectarea seismic a cldirilor din
zidrie exist mai de mult timp opinia c participarea factorului fvk0 este efectiv numai în
msura în care aderena mortarului la elemente nu a fost depit în prealabil din efectul
încovoierii alternante a peretelui sub aciunea forei seismice.
Asupra acestui aspect în [Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial
College Press 2006] i în [ATC 43-FEMA 306, Evaluation of Earthquake Damaged Concrete and Masonry
Wall Buildings. Basic Procedures Manual 1998] sunt prezentate mai multe observaii i comentarii.
Astfel în [ATC 43-FEMA 306, Evaluation of Earthquake Damaged Concrete and Masonry Wall Buildings.
Basic Procedures Manual 1998] se atrage atenia c modelul Mohr-Coulomb este mai potrivit
pentru estimarea rezistenei înainte de fisurare deoarece, dup fisurare, aderena este
deteriorat i rezistena este, probabil, asigurat numai prin frecare. Fenomenul de degradare
semnificativ a rezistenei s-a constatat experimental pentru valori ale driftului de 3÷4 ‰
care corespund, probabil, anihilrii complete a aderenei. Deoarece conform prevederilor din
Codurile de proiectare seismic (inclusiv Codul P 100-1/2013) driftul pentru cutremurul de
serviciu (SLS) este de 5‰, aceast atenionare, va trebui luat în considerare pentru
proiectarea cldirilor din zidrie astfel încât acestea s poat prelua în siguran forele
orizontale pentru 2y3 cutremure severe pe durata de exploatare (circa 100 de ani).
În România observaia privind anularea efectului aderenei a fost fcut într-o lucrare mai
veche [ Ghiocel, D. i colectiv:Construcii civile Ed.Didactic i Pedagogic, Bucureti 1985] în care se
afirm urmtoarele (notaiile sunt cele din lucrarea citat):
x Ruperea pe rost orizontal se produce, de regul, dup fisurarea peretelui pe seciune
înclinat
x Dac zidria are rosturile orizontale fisurate la ambele extremiti sau pe întreaga
lungime a seciunii ca urmare a eforturilor provenite din încovoierea provocat de
aciunea seismic, efortul unitar tangenial capabil se determin cu o relaie de tipul:
Wf,cap = m.n.f.V0# 0.4 V0,
x Fora tietoare capabil rezult
Tf,cap = Wf,cap Az# 0.4 N
unde:
- m este coeficientul condiiilor de lucru
- n este coeficientul încrcrii pentru stabilirea încrcrii gravitaionale minime
- f este coeficientul de frecare pentru zidria supus la încrcri dinamice

 229

- 0 = N/Az este efortul unitar de compresiune mediu pe toat suprafaa peretelui

(b × l)
- N fora de compresiune minim din combinaia de încrcri pentru care se face
verificarea
- Az = b × lw - aria seciunii orizontale a peretelui
În condiiile în care pentru solicitarea seismic efectul aderenei poate fi anulat în multe
situaii concrete de proiectare, devine foarte important exactitatea cu care este determinat
coeficientul de frecare
. În reglementrile tehnice dar i în literatura de specialitate exist în
prezent importante divergenele de opinii în ceea ce privete valoarea coeficientului de
frecare
care intervine în calculul rezistenei la forfecare în rostul orizontal.
 Standardul SR EN 1996-1-1 i Codul CR 6 - 2013 consider valorile:
x pentru calculul rezistenei caracteristice la forfecare se ia  = 0.4 indiferent de tipul
elementelor pentru zidrie (din argil ars sau din BCA) i al mortarului
x pentru calculul rezistenei de proiectare la forfecare se ia valoarea  = 0.4/ M; pentru
M = 2.2 rezult  # 0.18
 Codul american [TMS 402-09/ACI 530-08/ASCE 5-08 ]:
x pentru contribuia zidriei la rezistena la for tietoare se ia  =0.25 (valoarea
nominal) sau  = 0.8 × 0.25 = 0.20 (valoarea de calcul)
x în cazul zidriei cu elemente BCA coeficientul de frecare se ia
-  = 0.75 pentru frecare BCA/BCA (valoare nominal) i  = 0.8 × 0.75 = 0.60
(valoarea de calcul)
-  = 1.0 pentru frecare BCA/strat de mortar pentru rosturi subiri i frecare
BCA/strat de mortar de uz general (valoarea nominal) i  = 0.8 × 1.0 = 0.8
O alt observaie care trebuie fcut la prevederile SR EN 1996-1-1 se refer la rezistena la
forfecare a zidriilor la care rosturile verticale nu sunt umplute cu mortar (de exemplu
zidriile cu elemente cu rost vertical tip "nut&feder").
Pentru acest tip de zidrie, executat cu mortar de utilizare general (G), sau cu mortar pentru
straturi subiri (T) în rosturi orizontale cu grosimea de 0,5 ÷ 3,0 mm, dac feele adiacente ale
elementelor pentru zidrie se afl în contact direct, rezistena caracteristic la lunecare în rost
orizontal se calculeaz, conform SR EN 1996-1-1, art.3.6.2.(4) cu relaia:
f vk,l 0 ,5 f vko  0 ,4 V d d 0.045 f b (C.37)
Evident, observaia fcut mai sus privind aportul aderenei îi pstreaz valabilitatea dar
trebuie avut în vedere c, în condiii curente de execuie, contactul direct prin alturare fr
interspaiu, într-o proporie suficient de mare de rosturi verticale, este dificil de realizat astfel
încât utilizarea relaiei (C.37) s asigure nivelul corespunztor de siguran.
Tabelul C.22 arat diferenele importante ale capacitii de rezisten între zidriile cu
rosturile verticale umplute (relaia C.6.10) i cele în care îmbinrile verticale sunt fr mortar
(relaia C.6.10a). Capacitatea redus de rezisten la for tietoare a zidriilor cu elemente cu
îmbinri tip "nut&feder" face ca utilizarea acestora s fie recomandat numai pentru zonele
cu seismicitate sczut, cel mult moderat.

230

Tabelul C.22
Efortul unitar de compresiune Vd (N/mm2)
Relaia de calcul
0.10 0.20 0.30 0.40 0.50 0.60 0.70 0.75
(C6.2) 0.34 0.38 0.42 0.46 050 054 058 0.60
(C6.2a) 0.19 0.23 0.27 031 0.35 0.39 0.43 0.45
(C6.2)/(C6.2a) 0.56 0.60 0.64 0.67 0.70 0.72 0.74 0.75
Un calcul mai exact al lungimii comprimate din compresiune excentric se poate face
considerând c distribuia eforturilor de compresiunecorespunde legii  - H a zidriei. În acest
caz situaia de echilibru se reprezint ca în figura C.71.

Figura C.71. Echilibrul seciunii orizontale pentru o lege  - H dat

Aplicarea acestei ipoteze implic, la proiectare, impunerea unui tip de zidrie cu o anumit
lege  - H, ceea ce evident nu este posibil în prezent datorit lipsei informaiilor necesare.
Dac se calculeaz rezistena la for tietoare asociat momentului capabil ultim pentru o
for axial dat rebuie s se in seama de lungimea zonei comprimate determinat ca în
figura 6.10b din Cod.
Calculul cu forma exact a legii  -H este îns recomandabil pentru evaluarea zidriilor
existente dup determinarea caracteristicilor mecanice (de exemplu, prin încercri cu prese
plate).
C.6.6.4.1.2. Rezistena la cedare pe seciune înclinat
Verificarea pentru acest mecanism de cedare a fost prevzut anterior în unele documente
tehnice naionale (Normativ P 2-85 i STAS 10109), în prezent abrogate.
Alt evaluare a forei tietoare care produce fisurarea diagonal este dat în lucrarea [Magenes,
G., Calvi, G.M., In-plane seismic response of brick masonry walls, Earthq. Engin. and Struct. Dyn. Vol. 26,
1997, pp. 1091-1112 -1997] unde se propune ca fora tietoare maxim pe care o preia peretele
înainte de producerea fisurrii diagonale s fie calculat cu relaia:
Vmax = lwtWu (C.38)
unde:
Wu = min (Wws;Wb) (C.39)
Cele dou valori ale efortului tangenial limit din relaia (C.39) sunt:
f vk 0  PV 0
I. W ws (C.39a)
M
1
Vl w
valoare care corespunde fisurrii diagonale prin cedarea rosturilor de mortar.

 231

f bt V0
II. W b 1 (C.39b)
§ M · f bt
2.3¨¨ 1  ¸¸
© Vlw ¹
valoare care corespunde fisurrii prin ruperea elementelor pentru zidrie la întindere.
În relaiile de mai sus fbt este rezistena elementelor pentru zidrie la întindere.
Referitor la ipotezele de mai sus trebuie fcute urmtoarele observaii:
x Formularea din [ Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of brick masonry
walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156]
corespunde suficient de exact cu comportarea la forfecare a panourilor în condiia
meninerii paralele a celor dou extremiti (ipoteza panoului dublu încastrat - spaletul
între ferestre).
x Exist unele dubii în ceea ce privete folosirea pentru valori diferite ale formei
peretelui i pentru condiii diferite de prindere la capete, mai ales în cazul în care
zidria are un caracter anizotrop marcat, cum este cazul elementelor pentru zidrie
ceramice cu mortare slabe [Magenes, G., Calvi, G.M., In-plane seismic response of brick masonry
walls, Earthq. Engin. and Struct. Dyn. Vol. 26, 1997, pp. 1091-1112 -1997].
x Cercetrile nu au constatat prezena semnificativ a ruperii prin forfecare în rost,
pentru care se consider c sunt necesare ipoteze corespunztoare.
Evoluiile recente în producia elementelor pentru zidrie (elemente de tip "bloc" cu raport de
form # 1.0, elemente cu îmbinri mecanice "nut&feder") i în tehnologia de execuie (rosturi
verticale neumplute cu mortar sau elemente cu "loca pentru mortar") impun verificarea
i/sau modificarea limitelor de utilizare a teoriei clasice aa cum aceasta a fost prezentat mai
sus.
Aceast abordare este prezentat în continuare.
Modelul Mann -Muller [Mann W., Müller H., Failure of Shear-Stressed Masonry: An enlarged theory,tests
and application to shear walls, Proceedings of the British Ceramical Society, Vol. 30, pp. 223-235, 1982] se
bazeaz pe rezultatele cercetrilor efectuate de autori pe panouri din zidrie solicitate la
compresiune i forfecare.
Cercetrile au pus în eviden trei mecanisme de rupere, difereniate în funcie de intensitatea
efortului unitar de compresiune ( 0) în zidrie:
1. Ruperea prin rosturile de mortar (orizontale i verticale), care se produce de regul la
valori reduse ale efortului unitar de compresiune 0
2. Ruperea prin forfecare i întindere în elemente, care se produce la valori medii ale
efortului 0
3. Ruperea prin zdrobirea zidriei, care se produce la valori mari ale efortului 0
(apropiate de limita de rupere a zidriei la compresiune centric)
Explicarea celor trei mecanisme de rupere a fost dat de autori considerând c rosturile
verticale transversale nu contribuie la preluarea forei tietoare deoarece, în cele mai multe
cazuri, umplerea acestora este incomplet iar aderena mortarului la elemente este inferioar,
datorit în parte i contraciei mortarului. În rosturile verticale nu se dezvolt nici fore de
frecare datorit absenei efortului de compresiune normal (paralel cu rosturile de aezare).
În aceast situaie echilibrul unui element pentru zidrie se realizeaz pe schema din figura
C.72.

232

Figura C.72. Schema de echilibru a elementelor pentru zidrie -Modelul Mann-Muller

Rezult valorile:
h
V m V 0  2W (C.40a)
l
h
VM V 0  2W (C.40b)
l
Cuantificarea eforturilor unitare la care se produce ruperea dup cele trei mecanisme este
fcut dup cum urmeaz:
1. Ruperea prin rosturile verticale i orizontale (în scar) se produce când, într-un anumit
rost (j), este depit rezistena dat de criteriul de tip Coulomb:
j = c + j (C.41)
unde valorile eforturilor unitare în rost sunt, de regul, diferite de valorile medii pe seciunea
peretelui: j   i j  0.
Trecând de la nivelul local la cel macroscopic, au fost propuse urmtoarele relaii de
transformare
1 1
W c  PV 0 c c P P (C.42)
h h
1  2P 1  2P
l l

2. Ruperea prin elemente se produce atunci când efortul principal într-un anumit element
(efortul local) atinge rezistena de rupere din întindere a materialului.
În acest caz exist efortul tangenial de rupere satisface relaia
f bt V
W 1 0 (C.43)
2.3 f bt

unde fbteste rezistena la întindere a elementelor. Se remarc analogia rezultatului cu cel din
modelul clasic.
3. Ruperea prin zdrobirea zidriei se produce atunci când efortul unitar maxim de
compresiune într-un anumit element (efortul local) atinge rezistena de rupere la
compresiune a zidriei.
În acest caz efortul tangenial de rupere este dat de relaia:
fu  V 0
W (C.44)
h
2
l

 233

Pe baza acestor cercetri s-au stabilit limitele cazurilor de cedare la for tietoare din Anexa
Naional a Germaniei la standardul EN 1996-1-1 (propunere amintit la începutul acestui
comentariu) care propune o abordare mai nuanat a calculului rezistenei de rupere din for
tietoare limitând valoarea fvk prin valori fvlt difereniate în funcie de modul de cedare i de
proporiile panoului de zidrie.
Adoptarea acestor propuneri într-o ediie viitoare a CR 6 - 2013 necesit îns examinarea
suplimentar a datelor disponibile i experimentri numerice pentru validarea rezultatelor.
C.6.6.4.2. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat
Ruperea zidriei simple din for tietoare este de tip "fragil", cu deformaii limitate i prin
urmare cu capacitate sczut de disipare a energiei seismice. Prezena elementelor de
confinare amelioreaz într-o anumit msur aceste deficiene datorit efectelor rezultate din
conlucrarea celor dou componente.
Majoritatea studiilor efectuate asupra pereilor din zidrie confinat au neglijat efectele
confinrii asupra capacitii de rezisten la for lateral reinând numai efectele privitoare la
îmbuntirea comportrii la solicitri alternante.
Ÿ Una dintre primele încercri de modelare analitic a rezistenei pereilor de zidrie
confinat inând seama de conlucrarea între zidrie si elementele de confinare a fost
prezentat în lucrarea [Tomasevic, M., Klemenc, I.: Seismic behaviour of confined masonry walls,
Earthquake Engrg. Struct.Dynamics,Vol. 26, 1997, pp. 1059-1071.].Modelul consider de asemenea
c ruperea se produce la atingerea rezistenei de rupere din eforturi principale în centrul
panoului, aa cum s-a propus în [Turnšek, V.,Cacovic,F Some experimental results on the strength of
brick masonry walls. Proc. of the 2nd Intern.Brick Masonry Conference, Stoke-on-Trent,1971, pp.149-156],
dar relaiile de calcul sunt corectate având în vedere efectul conlucrrii panoului cu
elementele de confinare.
Elementele de confinare dau natere unor eforturi suplimentare de compresiune în zidrie pe
ambele direcii ale panoului (vertical i orizontal). Ca atare efortul unitar de compresiune care
intervine în calculul rezistenei la forfecare a panoului trebuie corectat adugând efectul
interaciunii.
V 0 V 0 ,v  V 0 ,i (C.45)
unde:
x 0,v este efortul unitar de compresiune din încrcrile verticale;
x 0,i este efortul unitar de compresiune din efectul interaciunii dintre panou i
elementele de confinare.
Efortul unitar 0,i se calculeaz în mod analog cu procedeul folosit pentru panourile înrmate
în cadre de beton armat [ Zarnic,R., Tomazevic,M Study of the behaviour of masonry infilled reinforced
concrete frames subjected to seismic loading Proc 7th Int.Brick-Masonry Conf. vol.2,Brick Development
Research Institute, Melbourne 1985] [Zarnik,R. Inelastic model of r/c frame with masonry infill- analytical
approace. Int.J.Engrg.Modelling 7 (1-2) 1994]:
Ni nw
V 0 ,i V (C.46)
A DA
unde:
x Ni este fora vertical care rezult din conlucrarea între panoul de zidrie i elementele
de confinare

234

x nw = h/l este factorul care ia în considerare geometria panoului

x
= 1.25 este un parametru care ia în considerare forma i distribuia eforturilor din
interaciune
Introducând valoarea corectat a efortului unitar de compresiune expresia capacitii de
rezisten la for tietoare capt forma:

Af t ª § V ·º
Vmax «1  1  Ci2 ¨¨ 1  0 ¸¸ » (C.47)
bC i « © ft ¹ »¼
¬
în care coeficientul de interaciune este definit prin expresia:
h
Ci 2Db (C.48)
l
Modelarea propus a fost susinut de o serie de încercri pe panouri de zidrie cu raport
h/l=1.5 solicitate de fore de tip seismic.
În rezumat comportarea panourilor a fost urmtoarea:
x Pân la formarea primei fisuri semnificative în panoul de zidrie comportarea
ansamblului "zidrie+elemente de confinare" a fost de tip "monolit" (nu s-au
manifestat diferene de deformaii/deplasri între componente);
x În continuare, dup formarea fisurii în stâlpiorii de beton, armturile acestora au
rezistat solicitrilor alternante prin efectul de "dorn";
x În final ruperea s-a produs prin zdrobirea zidriei în zona central a panoului urmat
de pierderea stabilitii unui stâlpior (sau chiar a ambilor stâlpiori).

Figura C.73.Aspectul ruperii ZC

[Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006]
Modelul San Bartolomé[San Bartolomé,A., Quiun, D., Mayorca,P. Proposal of a standard for seismic
design of confined masonry buildings Institute of Indutrial Science, University of Tokyo, Bulletin of ERS,
No.37]. Modelul propus se bazeaz pe ipoteza c panoul de zidrie se comport elastic pân la
un drift de 1/800 când se produce fisurarea diagonal i c dincolo de aceast deplasare fora
de forfecare este preluat de elementele verticale de confinare fr nici o degradare a
rezistenei.
Fora care produce fisurarea diagonal este dat de relaia:
VR 0.5v'mDtL  0.23 Pg (C.49)

 235

cu
1 Ve L
dD d1 (C.50)
3 Me
unde:
x vm' este rezistena la forfecare diagonal
x Pg este fora axial
x Ve i Me sunt fora tietoare i momentul încovoietor rezultate din calculul elastic
x  este un factor care ine seama de geometria panoului

Figura C.74.Efectul raportului laturilor asupra forei de fisurare diagonal

C.6.6.4.2.1.(3)
Interaciunea panoului cu elementele de confinare genereaz un supliment de capacitate de
rezisten la forfecare prin efectul de dorn al barelor de armare i prin contribuia etrierilor
care leag aceste bare.
În lucrarea [Tomasevic, M., Klemenc, I.: Seismic behaviour of confined masonry walls, Earthquake Engrg.
Struct.Dynamics,Vol. 26, 1997, pp. 1059-1071.] fora tietoare atribuit efectului de dorn al unei
singure bare verticale din stâlpiori este calculat cu relaia folosit pentru zidria armat [
Priestley,M.J.N., Bridgeman,D.O. Seismic resistance of brick masonry wall Bull.of the New ZealandNational
Society for Earthquake Engineering no.7, 1974].

Vdorn 0.806dv2 f c f y (C.51)

unde:
x dv este diametrul barei
x fc este rezistena la compresiune a mortarului /groutului în care este înglobat bara
Un model complet pentru calculul efectului de dorn al armturilor verticale din stâlpiori este
dat în lucrarea [Bourzam,A., Goto,T.,Miyajima,M. Shear Capacity Prediction of Confined Masonry Walls
Subjected to Cyclic Lateral Loading Doboku Gakkai Ronbunshuu A., Vol.64 No.4, 692-704, 2008].
Se presupune c fisura provocat de fora tietoare este orientat aproximativ la 45o i c
aceasta intersecteaz doi etrieri (pentru simplificare punctul de inflexiune al armturii este
considerat la jumtata distanei între etrieri).
Solicitarea barei verticale provine din:

236

x eforturile unitare de compresiune generate de contactul barei cu betonul (fcx)

considerate distribuite liniar pe o lungime "l", cu valoarea maxim fc (rezistena
betonului la compresiune)
x efectul reaciunii etrierilor pe bara vertical (Retr)
Valoarea maxim a forei tietoare transferate prin efectul de dorn este atins atunci când
momentul încovoietor dat de eforturile unitare (fcx) i de reaciunea etrierilor (Retr) este egal
cu momentul capabil al barei verticale: Mcap,s = Ws fys.

Figura C.75 Modelarea efectului de dorn

[Bourzam,A., Goto,T.,Miyajima,M. Shear Capacity Prediction of Confined Masonry Walls Subjected to Cyclic
Lateral Loading Doboku Gakkai Ronbunshuu A., Vol.64 No.4, 692-704, 2008.]
Dac se noteaz cu d - diametrul barei verticale, momentul încovoietor la distana "x" de
reazem dat de eforturile unitare de contact este:
1 § x3 ·
M 1,x f c dl ¨¨ x  2 ¸¸ (C.52)
6 © l ¹
Momentul M1,x capt valoarea maxim pentru:
3
xmax l # 0.577 l  M 1,max # 0.064 f c dl 2 (C.53a)
3
Se noteaz cu:
x Ae – aria etrierilor
x fye – rezistena caracteristic a oelului etrierilor
x s – distana între etrieri
Momentul maxim dat de reaciunea etrierilor se scrie:
§ s· § s·
M 2 ,max Retr ¨ l  ¸ Ae f ye ¨ l  ¸ (C.53b)
© 2¹ © 2¹
Momentul capabil al barei verticale este:
Sd 3
M cap fy (C.53c)
32
Din ecuaia:
M1,max + M2,max = Mcap (C.54)
rezult lungimea "l" i apoi reaciunea maxim:
1
Rc fc dl (C.55)
2
Fora tietoare transferat prin efectul de dorn este:

 237

§2 1 ·
Vmax,dorn max ¨ Rc , Rc  Retr ¸ (C.56)
©3 3 ¹
Pentru cazurile curente de armare a stâlpiorilor:
x bare longitudinale d = 12 ÷16 mm din oel categoriile de rezisten 1 sau 2
x etrieri de = 6 ÷10 mm din oel categoriile de rezisten 1 sau 2; oelul din categoria de
rezisten 2 se folosete numai dac i barele longitudinale sunt din aceeai categorie
de oel)
x distana între etrieri s 15 cm
x beton C12/15 sau C16/20
rezulta:
1
Vmax,dorn Rc  Retr (C.56a)
3
Pentru folosirea curent în proiectare, fora Vmax,dorn se poate exprima ca o fraciune din
rezistena barei verticale sub forma:
Vmax,dorn = c A0,s fy (C.57)
unde s-a notat cu A0,s aria unei bare verticale a stâlpiorului.
Dac în relaiile de mai sus în locul valorilor caracteristice ale rezistenelor betonului i
oelului se introduc valorile de proiectare (determinate cu coeficienii M = 1.35 pentru beton
i M = 1.15 pentru oel) valoarea factorului c se modific nesemnificativ. Valorile c nu
variaz semnificativ în raport cu rezistena betonului astfel încât pentru calculele curente
valorile respective se încadreaz în aceeai grup.
Pentru cazurile curente menionate mai sus valorile c au fost calculate pentru diferite distane
între etrieri. S-au reinut valorile minime (rotunjite) date în tabelul urmtor, independente de
aceste distane.

Tabelul C.23 Valori c

Etrieri Armturi verticale în stâlpiori
Cat. de rezisten 1 Cat.de rezisten 2
Oel 
12 14 16 12 14 16
Cat. de 6 0.250 0.200 0.150 0.200 0.150 0.100
rezisten 8 0.400 0.350 0.250 0.300 0.250 0.200
1 10 0.400 0.300
Cat.de 6 0.250 0.200 0.150
rezisten 8 Nu se utilizeaz 0.400 0.350 0.250
2 10 0.400
Valorile din tabelul C.23 arat c valoarea rezistenei armturilor VRd2 este acoperitoare cu
excepia unor cazuri mai rar întâlnite în practica curent (stâlpiori armai cu bare 14÷16
mm din oel din cat. de rezisten 2 - casetele poate). În cazurile curente, valoarea  = 0.20
din CR 6 - 2013 subestimeaz aportul real al armturilor din stâlpiori.
C.6.6.4.3. Rezistena la for tietoare a pereilor din zidrie confinat iarmat în
rosturile orizontale (ZC+AR)

238

În figura C.76 sunt reprezentate curbele înfurtoare obinute pe perei din zidrie confinat
cu i fr armare în rosturile orizontale. Încercarea s-a fcut pentru efortul unitar axial de
0.09f'm.[San Bartolomé,A.,Quiun, D., Mayorca,P. Proposal of a standard for seismic design of confined masonry
buildingsInstitute of Indutrial Science, University of Tokyo, Bulletin of ERS, No.37].Se observ sporirea
semnificativ a forei tietoare chiar de la valori mici ale deplasrii orizontale. În cazul
zidriilor fr armare în rostul orizontal, în stadiul final rezistena lateral este numai circa
2/3 din rezistena maxim.

Figura C.76 Efectul armturilor din rostul orizontal asupra forei tietoare capabile
C.6.8.1. Verificarea cerinei de rezisten
C.6.8.1.1. Verificarea cerinei de rezisten pentru solicitrile în planul peretelui
C.6.8.1.1.(2)
În cazul pereilor solicitai la compresiune i încovoiere în planul lor, pentru toate gruprile
de încrcri, momentul MRd se calculeaz pentru fora axial de proiectare (NSd) din gruparea
respectiv.
C.6.8.2. Verificarea cerinei de rigiditate
C.6.8.2.(1)
Verificarea cerinei de rigiditate, prin limitarea driftului, trebuie s aib în vedere i starea
limit în raport cu care se face verificare. Din punct de vedere practic, cerina de rigiditate
trebuie s se concretizeze prin enunarea valorilor limit admisibile ale deplasrilor laterale
pentru diferite niveluri de performan seismic. Valorile se difereniaz în general, în funcie
de alctuirea zidriei (ZNA, ZC) dar i de tipul elementelor pentru zidrie i de raportul între
capacitatea de rezisten la încovoiere i cea la forfecare.
Pentru fiecare categorie de stare limit driftul admisibil este asociat unei anumite configuraii
a degradrilor exprimat prin distribuia fisurilor i mrimea rezidual a acestora.
În acest sens lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based
seismic design of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] furnizeaz
urmtoarele repere provenite din practica din Mexic:
x Starea limit de serviciu este considerat atins pentru driftul de 0.15% i este
caracterizat prin declanarea procesului de formare a fisurilor înclinate (este atins
rezistena de fisurare); deschiderea fisurilor remanente este apreciat la 0.1 mm

 239

x Limita avariilor reparabile este considerat atins pentru driftul de 0.25% i este
caracterizat prin dezvoltarea fisurilor înclinate pe toat suprafaa peretelui, însoit de
fisuri foarte subiri (fir de pr) în elementele verticale de confinare i de declanarea
procesului de zdrobire a zidriei comprimate; deschiderea fisurilor remanente este
apreciat la 2.0 mm
x Starea limit ultim este considerat atins pentru driftul de 0.40% i corespunde
limitei de rezisten a peretelui când fisurile din zidrie ptrund i în capetele
stâlpiorilor de beton armat; se produce curgerea armturilor din stâlpiori datorit
forfecrii precum i declanarea zdobirii betonului din stâlpiorii comprimai;
deschiderea fisurilor remanente este apreciat la 5 mm
Tot în lucrarea [Alcocer,S.M.,Arias,J.G., Flores,L.E. Some developmentson performance-based seismic
design of masonry structures Institute of Engineering, UNAM, Mexico, 2006] sunt propuse urmtoarele
valori ale driftului maxim admisibil în funcie de tipul zidriei:
x Zidrie nearmat/neconfinat  Jlim = 0.0015
x Zidrie armat  Jlim = 0.0020
x Zidrie confinat cu elemente pline sau cu goluri i cu armturi în rosturile orizontale
Jlim = 0.0025
x Panouri de umplutur la structuri din cadre  Jlim = 0.0060
C.6.8.2.(2)
Din punct de vedere al severitii, aceste vibraii pot fi clasificate în patru categorii [Murray,
T.M. "Acceptability Criterion for Occupant-Induced Floor Vibrations". Engineering Journal, AISC,vol.18,
no.2, 1981]:
i. vibraii care nu sunt percepute de ocupani;
ii. vibraii care sunt percepute dar nu afecteaz confortul normal al ocupanilor;
iii. vibraii care afecteaz confortul i folosirea normal a cldirii;
iv. vibraii a cror severitate poate conduce la afectarea sntii ocupanilor.
În funcie de durata lor, vibraiile înregistrate în cldiri se împart în dou mari grupe:
A. Vibraii tranzitorii, care se amortizeaz rapid dup ce au atins valoarea maxim, cum
este cazul vibraiilor produse de cderea unui obiect greu.
B. Vibraii continue sau intermitente care se manifest neîntrerupt pe perioade lungi sau
care sunt separate de perioade în care nu se manifest, cum este cazul vibraiilor
provocate de grupuri de persoane care se deplaseaz.
Reglementrile tehnice din mai multe ri conin prevederi referitoare la verificarea criteriului
de confort legat de nivelul vibraiilor din cldiri provocate de micarea oamenilor.
Prevederile se refer în general, la dou aspecte ale rspunsului dinamic:
1. Evitarea fenomenelor de rezonan;
2. Limitarea vibraiilor planeelor cauzate de deplasarea oamenilor.
1. Standardul din Noua Zeeland NZS 4203 –1992 [ NZS 4203 "Code of Practice for General
Structural Design and Design Loadings for Buildings". Wellington 1992] prevede obligativitatea
verificrii rspunsului dinamic al cldirilor în care se produc aglomerri de persoane care
sunt susceptibile s genereze vibraii armonice (este cazul cldirilor în care se desfoar
activiti cum sunt dansul, gimnastica, concerte i al tribunelor pentru spectacole sportive).
Toate aceste planee trebuie s fie proiectate pentru evitarea fenomenelor de rezonan.

240

2. Codul de proiectare din Canada [National Building Code of Canada: "Commentary A on Part 4 of the
National Building Code of Canada, Serviceability Criteria for Deflection and Vibration". NationalResearch
Council of Canada, Ottawa,Ontario, 1990] conine prevederi referitoare la:

x Nivelurile acceptabile de acceleraie pentru vibraiile provocate de activiti ritmice.

x Încrcarea dinamic în timpul unor activiti ritmice.
x Limitarea frecvenei fundamentale pentru planee din beton, metal i lemn, în cazul
desfsurrii unor activiti specifice.
Standardul SR EN 1995-1-1 privind proiectarea cldirilor din lemn [EUROCODE 5 "Design of
Timber Structures, Part 1.1General Rules and Rules for Buildings". European Commission on Standardisation.
1993] nu conine prevederi referitoare la limitarea vibraiilor planeelor.


 241

CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU

CLDIRILE DIN ZIDRIE

C.7.1. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PRIVIND SUPRASTRUCTURA

C.7.1.2. Prevederi generale pentru cldiri cu perei structurali din zidrie

C.7.1.2.2. Prevederi specifice elementele de confinare din beton armat
C.7.1.2.2.(1)
A se vedea i comentariul C.5.2.2.1.(2).
Efectul favorabil al elementelor de confinare de la coluri a fost pus în eviden i de unele
încercri de laborator.
Elementele de confinare se armeaz constructiv cu valorile minime prevzute pentru
elementele cu rol structural. Contribuia armturilor respective nu se ia în considerare pentru
evaluarea siguranei structurii.

Figura C.76 Distrugerea conlucrrii spaiale între perei în faze avansate de solicitare
[Tomazevic,M., Earthquake-Resistant Design of Masonry Buildings Imperial College Press 2006 ]
În cldirile cu perei structurali din zidrie vor fi prevzute elemente de confinare din beton
armat dispuse vertical (stâlpiori) i orizontal (centuri) dup cum urmeaz:
x pentru cldirile din ZNA elemente cu rol constructiv
x pentru cldirile din ZC i ZC+AR elemente cu rol structural
C.7.1.2.3. Prevederi referitoare la buiandrugi, rigle de cuplare i elemente auxiliare
C.7.1.2.3.(7)
Cutremurele recente au artat c execuia incorect a prinderilor, cu crmizi dispuse
transversal i lipsa proteciei anticorozive a ancorelor dau natere unor accidente grave.
La originea acestor accidente se afl dou cauze principale:
x Cerinele arhitecturale, manifestate prin abandonarea, voit sau nu, a condiiilor de
regularitate arhitectural/structural, adoptarea unor structuri flexibile, proliferarea
consolelor cu deschideri importante, etc.;

242

x Cerinele de eficien economic (reducerea costului i/sau a duratei de execuie),

concretizate în principal prin introducerea elementelor de zidrie lipsite de rezisten
i de robustee i prin renunarea la umplerea complet cu mortar a rosturilor verticale.
Toate piesele metalice înglobate în zidrie (eclise, ancore, scoabe i corniere) trebuie s aib
protecia anticorozivcorespunztoare condiiilor de mediu în care sunt utilizate. Protecia se
poate realiza cu orice procedeu recunoscut în practica curent pentru condiii de mediu
similare.Oelul galvanizat este un material convenabil pentru ancore deoarece are o
durabilitate satisfctoare în condiiile unui pre relativ sczut, în comparaie cu cel al oelului
inoxidabil. Durabilitatea ancorei depinde de cantitatea de zinc depus pe faa oelului. În
literatur exist puine date referitoare la cantitatea de zinc necesar pentru asigurarea
durabilitii. Unele cercetri din Anglia au artat c, în condiiile expunerii simultane la aer i
umiditate, pierderea de zinc anual variaz între 10 ÷ 20 g/m2. De aici rezult c, pentru o
pierdere medie anual de 15 g/m2, este necesar o acoperire de cel puin 750 g/m2 pentru a se
asigura protecia necesar pe o durat de 50 de ani.
În Australia, avariile observate dup cutremurul din Newcastle din 1989 au artat c
numeroase ancore nu au rezistat solicitrilor la care au fost supuse datorit degradrilor
suferite în timp. Astfel s-a constatat c dintre ancorele care au cedat numeroase erau complet
distruse prin coroziune datorit condiiilor de mediu în care s-au aflat pe durata de
funcionare.
Ca urmare a acestor constatri, pentru ancorele din pereii dubli standardele australiene
AS/NZS 2699.1, AS/NZ 2699 i AS 3700 au stabilit rezistena i rigiditatea ancorelor în
funcie de condiiile de expunere i de solicitare. In tabelul urmtor sunt date valorile pentru
ancorele de tip A în perei dubli.
Tabelul C.24
Rezistena caracteristic(kN)Rigiditatea
Clasificarea
caracteristic
ancorelor Întindere Compresiune
(kN/mm)
Condiii uoare 0.3 0.35 0.5
Condiii medii 0.6 0.7 1.0
Condiii grele 1.5 1.8 2.5

Valorile rezistenei caracteristice din tabel se utilizeaz i pentru ancorele de fixare a zidriei
de placare (engl. veneer ties).

Turcia 1999 Italia 2009

Figura C.77.Avarierea faadelor "dublu strat"


 243

(a) (b)
Figura C.78.Prinderea straturilor la faade ventilate
(a) i (b) Dispozitive de prindere conform SR EN 845-1

C.7.3.2. Prevederi specifice pentru elemente nestructurale de zidrie care sunt rezemate
în consol
C.7.3.2.(1)
Prevederea are în vedere evitarea/limitarea riscului prbuirii calcanelor/frontoanelor înalte
care nu au structur proprie sau nu sunt ancorate de elementele structurale. Prin cdere aceste
elemente pot produce accidente în exteriorul cldirii sau pot avaria cldirile adiacente care au
înlime mai mic.

Fig.C.79. Cderea calcanului a avariat cldirea vecin. Bucureti, 1977

C.7.3.2.(3)
Din analiza efectuat dup cutremurul din 1940 de ctre A.A.Bele - [Cutremurul
i Construciile
- Bucuresti 1941], remarcile privind comportarea seismic a courilor i explicaiile, de cele mai
multe ori evidente, ale situaiilor constatate au fost urmtoarele:
Co
urile au suferit deasemeni foarte mult. În special co
urile înalte,
i cele
cu cciul s-au prbu
it distrugând alocuri învelitorile
i chiar plan
eele.
Distrugerea co
urilor chiar la cutremure de mai mic intensitate (de
gradul VI, de exemplu) se explic
i prin faptul c zidria acestor co
uri
sub aciunea fumului, a variaiilor de temperatur, a ploii, a îngheului
i
dezgheului este în bun parte alterat. Chiar la co
uri joase care s-au
prbu
it, în majoritatea cazurilor, zidria se gsea complet dezagregat pe
învelitoare.

244

ANEXA I (normativ)

Specificaii tehnice privind materialele pentru lucrri de zidrie

-Comentarii -
Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrrilor din zidrie
Instruciuni de completare
x Se taie cu linie orizontal XXXXX poziiile din fi care nu corespund prevederilor
proiectului.
x Se încadreaz într-un dreptunghi XXXXX poziiile din fi care corespund
prevederilor proiectului.
x Se completeaz spaiile libere …… conform prevederilor proiectului i se încadreaz
într-un dreptunghi 300 mm
A se vedea i EXEMPLUL NR.17.


 245

ANEXA III (informativ)

EXEMPLE DE CALCUL

EXEMPLUL 1 Calculul greutii zidriei - Art. 3.1.2.4.(4).

Alegerea coeficientului parial M pentru pereii structurali din zidrie
EXEMPLUL 2 pentru cldirea unei coli generale 8 clase (> 250 de persoane) în
Bucureti. - Art. 2.4.2.3. (CR 6-2013) i Art. 8.6.1. (P 100-1/2013)
Determinarea aproximativ a valorii de proiectare a efortului unitar de
EXEMPLUL 3
compresiune (pentru predimensionare) - 0d.- Art.4.1.1.2.2.
Calculul rezistenelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare
EXEMPLUL 4
prin rupere pe seciuni înclinate - Art.4.1.1.2.2.
Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali -
EXEMPLUL 5
Art. 6.2.2.1.
Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali.
EXEMPLUL 6
Efectul excentricitii planeului - Art.6.2.2.1.(5).
EXEMPLUL 7 Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a).
Calculul rezistenei de proiectare la compresiune axial NRd pentru un
EXEMPLUL 8
perete de zidrie nearmat  Art. 6.6.2.1.
Calculul rezistenei de proiectare la compresiune excentric - momentul
încovoietor capabil (MRd) asociat unei fore axiale date (NEd) - pentru un
EXEMPLUL 9
perete din zidrie cu inim armat (ZIA) cu seciune dreptunghiular -
Art.6.6.3.4.
Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat -
EXEMPLUL 10
Art. 6.6.3.2.Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2.(2).
Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat -
EXEMPLUL 11
Art. 6.6.3.2.Calculul pentru rezistena la SLS (Art.6.6.3.2(5)).
Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2.
EXEMPLUL 12
Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie confinat -
EXEMPLUL 13
Art.6.6.3.3.
Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal din încrcri neseismice–
EXEMPLUL 14
Art.6.6.4.1.1.1.
Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal asociat momentului
EXEMPLUL 15
capabil din încrcri seismice - Art.6.6.4.1.1.2.
EXEMPLUL 16 Calculul rigiditii unui perete cu goluri. Art.6.3.2.3.
Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrrilor din zidrie -
EXEMPLUL 17
Anexa I.

246

EXEMPLUL NR.1

Calculul greutii zidriei - Art. 3.1.2.4.(4).

Greutatea zidriei netencuite

Codul CR 6-2013 stabilete urmtoarele condiii pentru calculul greutii de proiectare a

zidriei în funcie de densitatea elementelor i de tipul mortarului:
1. Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul
mortarului (G sau T) se ia egal cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidrie
definit mai sus.
De exemplu:
x zidrie cu elemente ceramice pline zid,0 = 18.0 kN/m3
x zidrie cu elemente ceramice cu 25% goluri zid = 13.5kN/m3
2. Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar pentru rosturi
subiri (T) se ia egal cu greutatea de proiectare a elementelor de zidrie definit mai sus.
De exemplu:
x zidrie cu elemente din BCA zidBCA  elBCA
x zidrie cu elemente ceramice cu 45% goluri zid = 9.9 kN/m3
x zidrie cu elemente ceramice cu 55% goluri zid = 8.1 kN/m3
3. Greutatea de proiectare a zidriei netencuite cu elemente LD i mortar de utilizare
general (G) se va lua egal cu greutatea elementelor pentru zidrie la care se adaug
greutatea mortarului necesar pentru legarea acestora.
În acest caz calculul greutii proprii a peretelui se face dup cum urmeaz:
1. Dimensiunile elementului în perete - zidit- (inclusiv grosimea rostului de mortar) sunt:
 lzid = lel + 12 mm
 hzid = hel +12 mm

Figura Ex.1.1.Schema pentru calculul greutii de proiectare a zidriei cu elemente LD i

mortar de uz general (G)
2. Volumul elementului
Vel = tel × hel × lel (Ex.1.1a)
3. Greutatea elementului
Gel (kN) = Vel (m3) × (kN/m3) (Ex.1.1b)
4. Volumul elementului în perete - zidit - (inclusiv grosimea rosturilor de mortar)

 247

Vel,zid (m3) = tel × hzid × lzid (Ex.1.1c)

5. Volumul mortarului
Vmortar (m3) = Vzid - Vel (Ex.1.1d)
6. Greutatea mortarului
Gmortar (kN/element) = 20.00 × Vmortar (Ex.1.1e)
7. Greutatea total a elementului zidit, inclusiv greutatea mortarului din rosturi (în kN)
Gel,zid = Gel + Gmortar (Ex.1.1f)
8. Greutatea specific a zidriei în perete (elemente + mortar)
ீ೐೗ǡ೥೔೏ ሺ௞ேሻ
ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰȀ݉ଷ ሻ ൌ (Ex.1.2)
௏೐೗ǡ೥೔೏ ሺ௠య ሻ

9. Greutatea peretelui (elemente + mortar) pe 1.0 m2 de perete

‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰȀ݉ଶ ሻ ൌ ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰȀ݉ଷ ሻ ൈ ‫ݐ‬௘௟ ሺ݉ሻ (Ex.1.3)

A. Calculul greutii de proiectare a unui perete netencuit executat cu elemente din BCA
i mortar de uz general (G).

x Dimensiunile elementului
- hel= 0.250 m  hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m
- lel = 0.600 m  lzid = 0.600 + 0.012 = 0.612 m
- tel = 0.300 m  tzid = 0.300 m
x Volumul elementului
Vel = 0.300 × 0.250 × 0.600 = 0.0450 m3
x Volumul elementului zidit
Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.612 = 0.0481 m3
x Volumul mortarului
Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0031 m3
x Greutatea specific a elementului
elBCA = 0.85 × (5.0 +2) = 5.95 kN/m3
x Greutatea elementului
GelBCA = Vel × elBCA = 0.045 × 5.95 = 0.2678 kN/element
x Greutatea mortarului pentru un element
Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.062 kN/element
x Greutatea total a elementului zidit
Gel,zid =Gel + Gmortar = 0.2678 +0.062 # 0.330 kN/element
x Greutatea specific echivalent a zidriei
ீ೐೗ǡ೥೔೏ ሺ௞ேሻ ଴Ǥଷଷ଴
ߛ௭௜ௗ஻஼஺ ሺ݇ܰȀ݉ଷ ሻ ൌ ൌ ൌ ͸Ǥͺ͸݇ܰȀ݉ଷ
௏೐೗ǡ೥೔೏ ሺ௠య ሻ ଴Ǥ଴ସ଼ଵ

248

x Sporul de greutate datorat greutii mortarului (G) este circa 15.3%

x Greutatea de proiectare a peretelui
‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰȀ݉ଶ ሻ ൌ ͸Ǥͺ͸ ൈ ͲǤ͵Ͳ ؆ ʹǤͲͷ݇ܰȀ݉ଶ

B. Calculul greutii de proiectare a unui perete netencuit zidit cu elemente LD din argil
ars cu 55% goluri verticale i mortar G.

x Dimensiunile elementului
- hel = 0.250 m  hzid = 0.250 + 0.012 = 0.262 m
- lel = 0.350 m  lzid = 0.350 + 0.012 = 0.362 m
- tel = 0.300 m
x Volumul elementului
Vel = 0.300 × 0.250 × 0.350 = 0.02625 m3
x Volumul elementului zidit
Vel,zid = 0.300 × 0.262 × 0.362 = 0.02845 m3
x Volumul mortarului
Vmortar = Vel,zid - Vel = 0.0022 m3
x Greutatea specific a elementului
el = 18.00 × (1 - 0.55) = 8.1 kN/m3
x Greutatea elementului
Gel = Vel × el = 0.02625 × 8.1 = 0.212 kN/element
x Greutatea mortarului pentru un element
Gmortar = 20.00 × Vmortar = 0.0440 kN/element
x Greutatea total a elementului zidit
Gel,zid =Gel + Gmortar = 0.212 +0.044 = 0.2566 kN/element
x Greutatea specific a zidriei în perete
‫ܩ‬௘௟ǡ௭௜ௗ ሺ݇ܰሻ ͲǤʹͷ͸͸
ߛ௭௜ௗ ሺ݇ܰȀ݉ଷ ሻ ൌ ൌ ൌ ͻǤͲʹ݇ܰȀ݉ଷ
ܸ௘௟ǡ௭௜ௗ ሺ݉ ሻ ͲǤͲʹͺͶͷ
ଷ

x Sporul de greutate datorat mortarului (G) este circa 11.4%

x Greutatea de proiectare a peretelui
‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ሺ݇ܰȀ݉ଶ ሻ ൌ ͻǤͲʹ ൈ ͲǤ͵Ͳ ؆ ʹǤ͹ͳ݇ܰȀ݉ଶ

C. Calcululgreutii de proiectare a unui perete de compartimentare cu dimensiunile

3.00 × 5.00 m cu grosimea nominal de 0.30 m realizat din elemente ceramice cu
55% goluri verticale care suport un boiler cu greutatea de 3.5 kN.

x Greutatea peretelui tencuit pe 1.0 m2 de perete

Gperete = 3.50 kN/m2

 249

x Greutatea echivalent a obiectului suspendat

͵Ǥͷ
‫ܩ‬௦௨௦௣ ൌ ؆ ͲǤʹͷ݇ܰȀ݉ଶ
͵ǤͲͲ ൈ ͷǤͲͲ
x Greutatea echivalent total a peretelui
௧௢௧௔௟
‫ܩ‬௣௘௥௘௧௘ ൌ ͵ǤͶͲ ൅ ͲǤʹͷ ൌ ͵Ǥ͸ͷ݇ܰȀ݉ଶ


250

EXEMPLUL NR.2
Alegerea coeficientului parial
m pentru pereii structurali din zidrie pentru cldirea
unei coli generale 8 clase (> 250 de persoane) în Bucureti. - Art. 2.4.2.3. (CR 6-2013) i
Art. 8.6.1. (P 100-1/2013).

Se parcurg urmtoarele etape:

A. Stabilirea tipului de control

x coala general cu 8 clase este încadrat în clasa de 2-a de importan (conform
tabelului 4.2 din Codul P 100-1/2013)
x pentru cldiri din clasa 2-a de importan, pentru toate zonele seismice, trebuie s se
adopte controlul special (Sp), în conformitate cu reglementrile tehnice privind
executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de zidrie, în vigoare.
B. Alegerea materialelor pentru zidrie
x conform Codului P 100-1/2013, art. 8.2.1.(7) pentru cldirile din clasa de importan
2 se folosesc elemente pentru zidrie din categoria 1
x conform Codului P 100-1/2013, art.8.2.2. pentru cldirile din clasa de importan 2 în
zone seismice cu ag0.20 g nu se accept folosirea mortarului (G) preparat la antier;
prin urmare se poate alege orice alt mortar (G) sau (T) preparat industrial sau semi
industrial
C. Alegerea coeficientului parial de siguran
x Pentru elemente pentru zidrie din categoria 1 i control special, conform Codului
CR 6-2013, tabelul 2.1. pentru gruparea fundamental de încrcri, coeficientul de
siguran este:
pentru mortar de reet (G) preparat industrial sau semi industrial M = 2.0
pentru mortar performant (G) sau (T) M = 1.8
x Pentru elemente pentru zidrie din categoria 1 i control special, pentru toate tipurile
de mortare, conform Codului P 100-1/2013, tabelul 8.13 pentru gruparea seismic de
încrcri, la starea limit ultim (ULS) valoarea coeficientului parial de siguran este
M = 1.8

x Pentru elemente pentru zidrie din categoria 1 i control special, pentru toate tipurile
de mortare, conform Codului P 100-1/2013, tabelul 8.13 pentru gruparea seismic de
încrcri, la starea limit de serviciu (SLS) valoarea coeficientului parial de siguran
este M = 1.5

 251

EXEMPLUL NR.3
Determinarea aproximativ a valorii de proiectare a efortului unitar de compresiune
(pentru predimensionare) - 0d- Art.4.1.1.2.2.

Pentru predimensionarea cldirilor cu structuri din zidrie este necesar cunoaterea

aproximativ a efortului unitar mediu de compresiune (0d) dat de încrcrile de tip
gravitaional (permanente i utile).
Mrimea acestui efort se poate calcula suficient de precis considerând:
x greutatea proprie a cldirii pe nivel, în funcie de materialul din care sunt realizai
pereii (se consider, în toate cazurile, c planeele sunt din beton armat):
- zidrie cu elemente pline din argil ars  gech = 15.0 kN/m2/nivel
- zidrie cu elemente din argil ars cu 45% goluri gech = 12.5 kN/m2/nivel
- zidrie cu elemente din BCA  gech = 10.0 kN/m2/nivel
x aria pereilor structurali pe fiecare direcie p% = 3.0 ÷ 6.0%
x înlimea medie a etajului (inclusiv parterul) hniv = 3.0 m
Valorile obinute (0,1) în N/mm2/nivel sunt date în tabelul Ex.3.1
Tabelul Ex.3.1.

Greut. Densitatea pereilor structurali p%

gech 3.0% 4.0% 5.0% 6.0%

10.0 kN/m2 0.166 0.125 0.100 0.083

12.5 kN/m2 0.208 0.156 0.125 0.104

15.0 kN/m2 0.250 0.188 0.150 0.125

Pentru fiecare caz în parte, valorile din tabel se înmulesc cu numrul de niveluri aflat peste
seciunea considerat pentru obinerea efortului unitar de proiectare.
Pentru efortul maxim, în seciunea de "încastrare",valorile 0,1 se înmulesc cu nniv (numrul
de niveluri supraterane ale cldirii). De exemplu, pentru o cldire zidrie cu înlime P+3E
(nniv = 4), având greutatea gech = 12.5 kN/m2 (cu elemente pentru zidrie din argil ars cu
45% goluri verticale) i densitatea pereilor structurali pe fiecare direcie p = 5.0%, în
seciunea de la baza parterului efortul unitar de compresiune este d = 4 × 0,1 = 4 × 0.125 =
0.50 N/mm2 (casetele poate din tabelul Ex.3.1).

252

EXEMPLUL NR.4
Calculul rezistenelor unitare caracteristice pentru mecanismul de cedare prin rupere pe
seciuni înclinate - Art.4.1.1.2.2.

Rezistena unitar caracteristic la forfecare fvk,i, a zidriei cu mortar (G), i cu mortar (T),
cu toate rosturile umplute cu mortar, se calculeaz cu relaiile (4.4a) i (4.4b) din CR 6-2013:
A. Pentru elemente din argil ars din grupele 1, 2 i 2S
ఙబ೏
݂௩௞ǡ௜ ൌ ͲǤʹʹ݂௕௧ ටͳ ൅ ͷ (4.4a)
௙್೟

D. Pentru elemente din BCA

ఙబ೏
݂௩௞ǡ௜ ൌ ͲǤͳͲ݂௕௧ ටͳ ൅ ͳ͸ (4.4b)
௙್೟

În relaiile (4.4a) i (4.4b) notaiile sunt:

x fbt rezistena caracteristic la întindere a elementelor pentru zidrie.
x 0d valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe
direcia efortului unitar de forfecare, în seciunea considerat.
În lipsa rezultatelor din încercri valoarea rezistenei caracteristice la întindere fbt a
elementelor pentru zidrie se determin cu relaiile (4.5a) i (4.5b) din CR 6-2013:
I. Elemente din argil ars:fbt = 0.035fb (4.5a)
II. Elemente din BCA (fb > 2.0 N/mm2):fbt = 0.080 fb (4.5b)
Pentru utilizare direct în proiectare s-au determinat valorile fvk,i date în tabelele urmtoare:
Valori fvk,i pentru zidrie cu elemente din argil ars
Tabelul Ex.4.1a.

fb Efort unitar de compresiune 0d (N/mm2)

(N/mm2) 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0

15.0 0.162 0.197 0.228 0.257 0.278 0.301 0.321 0.341 0.359 0.376

12.5 0.141 0.174 0.202 0.226 0.249 0.269 0.288 0.306 0.322 0.338

10.0 0.120 0.151 0.177 0.200 0.220 0.238 0.255 0.271 0.287 0.301

7.5 0.099 0.127 0.150 0.170 0.188 0.204 0.219 0.234 0.247 0.259

5.0 0.077 0.101 0.121 0.137 0.152 0.166 0.179 0.190 0.202 0.212

 253

Valori fvk,i pentru zidrie cu elemente din BCA

Tabelul Ex.4.1b.

fb Efort unitar de compresiune 0d (N/mm2)

(N/mm2) 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8 0.9 1.0

6.0 0.100 0.133 0.159 0.182 0.202 0.220 0.237 0.252 0267 0.281

5.0 0.089 0.120 0.144 0.165 0.183 0.200 0.215 0.230 0.243 0.256

4.4 0.078 0.106 0.128 0.147 0.163 0.178 0.192 0.205 0.217 0.229

3.5 0.073 0.099 0.119 0.137 0.152 0.166 0.179 0.191 0.203 0.214

3.0 0.066 0.091 0.110 0.126 0.141 0.154 0.166 0.177 0.187 0.197

2.5 0.060 0.082 0.100 0.115 0.128 0.140 0.151 0.161 0.171 0.180

De exemplu, pentru cldirea din EXEMPLUL NR.3.pentru care 0d= 0.5 N/mm2, dac se
folosesc elemente din argil ars cu fb = 10.0 N/mm2, rezult, la parter fvki = 0.220 N/mm2
(casetele poate din tabelul Ex.4.1a).


254

EXEMPLUL NR.5
Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali - Art. 6.2.2.1.

Se determin fora axial de compresiune în pereii structurali pentru cldirea cu planul din
figura Ex.5.1.

Figura Ex.5.1. Planul nivelului

Calculul se face pentru zidrie executat cu patru tipuri de elemente pentru zidrie:
1. Elemente din argil ars pline
2. Elemente din argil ars cu 25% goluri verticale
3. Elemente din argil ars cu 45% goluri verticale
4. Elemente din BCA cu fb=5 N/mm2

5.1. Date generale

x Înlimea etajului het = 3.00 m

x Aria nivelului Aniv = 10.30 × 10.30 = 106.09 m2
x Aria zidurilor structurale Azid = 11.33 m2

5.2. Calculul ariei zidriei în elevaie (pe înlimea unui nivel)

x Zidrie cu grosimea t = 30 cm
- Ax A  10.30x3.00 - 1.50x1.50 - 1.00x1.00 = 27.65 m2
- Ax C  10.30x3.00 - 2.00x2.00 - 1.50x2.00 = 23.90 m2
- Ax 1  (10.30-0.60)x3.00 - 2.00x2.00 - 2.50x2.00 = 20.10 m2
- Ax 3  (10.30-0.60)x3.00 - 1.50x1.50 - 2.00x2.00 = 22.85 m2
Total = 94.50 m2
x Zidrie cu grosimea t = 25 cm
- Ax B  (10.30 -0.60) x3.00 - 1.50x2.40 - 1.00x2.10 = 23.40 m2
- Ax 2  (10.30-0.85)x3.00 - 1.00x2.10 - 1.50x2.40 = 22.65 m2
Total = 46.05 m2

 255

5.3. Calculul greutii zidriei pe nivel

S-au considerat greutile gzid ale zidriei (elemente + mortar cu grosime normal -G) inclusiv
tencuiala cu grosime de 2.0 cm pe ambele fee, date în tabelele din Anexa II (Comentarii) a
prezentului Cod, la Cap.3.
Tabelul Ex.5.1

Grosime t = 30 cm Grosime t = 25 cm Total greutate

Elemente Azid gzid Gzid Azid gzid Gzid 6Gzid 6Gzid/Aetaj

m2 kN/m2 kN m2 kN/m2 kN kN kN/m2

Pline 6.20 586 5.10 235 821 7.74

Gol 25% 4.85 458 4.20 193 651 6.14

94.5 46.05
Gol 45% 4.00 378 3.50 161 539 5.08

BCA 2.85 269 2.50 115 384 3.62

5.4. Calculul greutii planeului

x Aria planeului (între perei)

- A-B/1-2  (5.50 - 0.15 - 0.125)x(6.00 - 0.15 - 0.125) = 29.91 m2
- A-B/2-3  (5.50 - 0.15 - 0.125)x(4.00 - 0.15 - 0.125) = 19.46 m2
- B-C/1-2  (4.50 - 0.15 - 0.125)x(6.00 - 0.15 - 0.125) = 24.19 m2
- B-C/2-3  (4.50 - 0.15 - 0.125)x(4.00 - 0.15 - 0.125) = 15.74 m2
Total = 89.30 m2
x Greutatea planeului în gruparea seismic (pe 1.0 m2)
- placa de beton armat 16 cm grosime 400 daN/m2
- tencuiala la intrados 40 daN/m2
- pardoseala (inclusiv apa) 135 daN.m2
- perei despritori uori 80 daN/m2
- încrcare util (locuin) 0.3 x 150 daN/m2 45 daN/m2
700 daN/m2
x Greutatea total a planeului
89.30 x 700 = 62500 daN  625 kN

256

5.5. Greutatea total a nivelului

Tabelul Ex.5.2

6Gzid Gpl Gtot,et Gtot,et/Aetaj Gtot,et/Aetaj

Elemente
kN kN kN kN/m2 %

Pline 821 1446 13.6 100

Gol 25% 651 1276 12.0 88

625
Gol 45% 539 1164 11.0 81

BCA 384 1009 9.5 70

1,5

1 Pline
25%gol
0,5 45%gol
BCA
0
Greut.totala

Figura Ex.5.2.Comparaia greutii totale a nivelului în funcie de

elementele pentru zidrie folosite
5.6 Determinarea forei axiale de compresiune pe perei pentru un nivel al cldirii

Succesiunea operaiilor de calcul este urmtoarea:

1. Se determin reaciunile planeelor pe fiecare linie de perei (p1 i p2) cu relaiile
qtot l1 § l ·
p1 p2 p1 ¨¨ 2  1 ¸¸
4 © l2 ¹
unde qtot este încrcarea total de proiectare pentru gruparea respectiv de încrcri
(fundamental sau seismic)

Figura Ex.5.3. Schema pentru calculul încrcrilor verticale pe perei

din greutatea planeului

 257

2. Pentru fiecare zon de perei (Z1÷Z9 din figura Ex.5.4b) se calculeaz fora axial
dat de planeu prin înmulirea reaciunii pe unitatea de lungime (p) cu lungimea
zonei aferente (care include câte 1/2 din limea fiecrui gol adiacent plinului de
zidrie).

(a) (b)
Figura Ex.5.4. Calculul forelor axiale pe perei
2. Se determin ariile verticale de zidrie (pe înlimea etajului) aferente fiecrei zone (Z1 ÷
Z9). Ariile respective includ plinul de zidrie (care este continuu pe toat înlimea
etajului), zidria parapetului i buiandrugului (pentru golurile de la faade) i zidria
buiandrugului (pentru golurile interioare) - tabelul Ex.5.3.
Tabel Ex.5.3

Gzidrie (kN) Fora axial (kN)

Gplaneu
Elemente 25% 45% Elemente 25% 45%
(kN) BCA BCA
pline gol gol pline gol gol

Z1 62 106 83 69 49 168 145 131 111

Z2 82 93 73 61 43 175 155 143 125

Z3 47 79 61 51 36 126 108 98 83

Z4 52 75 59 49 35 127 111 101 87

Z5 187 142 117 98 70 329 304 285 257

Z6 74 97 77 64 46 171 151 138 120

Z7 34 78 61 51 36 112 95 85 70

Z8 63 101 81 66 47 164 144 129 110

Z9 24 48 38 31 22 72 62 55 46

258

3. Din valorile forei axiale rezult efortul unitar de compresiune în zidrie pe nivel.
Tabelul Ex.5.4

Efort unitar de compresiune

Aria Fora axial (kN)
(kN/m2)
Zona Z
2 Elemente 25% 45% Elemente 25% 45%
(m ) BCA BCA
pline gol gol pline gol gol

Z1 1.50 168 145 131 111 113 97 88 74

Z2 1.24 175 155 143 125 142 126 116 101

Z3 1.05 126 108 98 83 120 103 93 79

Z4 0.96 127 111 101 87 132 115 105 91

Z5 2.18 329 304 285 257 151 140 131 118

Z6 1.36 171 151 138 120 127 112 102 89

Z7 1.05 112 95 85 70 106 90 81 67

Z8 1.39 164 144 129 110 118 104 93 79

Z9 0.60 72 62 55 46 120 104 92 77

(a) Transversal (b) Longitudinal

Figura Ex.5.5 Perei structurali pe cele dou direcii
4. Valorile forelor axiale (kN/etaj) obinute prin înmulirea efortului unitar din zona (Z)
creia aparine elementul (T sau L) cu aria elementului respectiv sunt date în tabelele
Ex.5.5a i Ex.5.5b.

 259

Tabelul Ex.5.5a.

Fora axial (kN/Etaj)

Aria
Elem. Zona Elemente 25% 45%
(m2) BCA
pline gol gol

T1 Z1 0.495 56 48 44 36

T2 Z2 0.900 128 113 104 91

T3 Z3 0.345 41 36 32 27

T4 Z4 0.288 38 33 30 26

T5 Z5 1.125 170 158 147 133

T6 Z6 0.538 68 60 55 48

T7 Z7 0.645 68 58 52 43

T8 Z8 1.050 124 109 98 83

T9 Z9 0.345 41 36 32 27

Tabelul Ex.5.5b.

Fora axial (kN/Etaj)

Aria
Elem. Zona
(m2) Elemente 25% 45% BCA
pline gol gol

L1 Z1 1.035 117 100 91 77

L2 Z4 0.750 99 86 79 68

L3 Z7 0.495 52 45 40 33

L4 Z2 0.413 59 52 48 42

L5 Z5 1.125 170 158 147 133

L6 Z8 0.413 49 43 38 28

L7 Z3 0.795 95 82 74 63

L8 Z6 0.900 114 101 92 80

L9 Z9 0.345 41 36 32 27

260

EXEMPLUL NR.6
Determinarea forelor axiale de compresiune în pereii structurali.
Efectul excentricitii planeului - Art.6.2.2.1.(5).

Peretele considerat este reprezentat în figura Ex.6.1 i face parte dintr-o cldire cu P+3E,
având înlimea de etaj het = 3.00 m la toate nivelurile (inclusiv parterul). Zona aferent
peretelui studiat are dimensiunile 6.00 × 8.00 m, planeul fiind în consol pe o deschidere de
2.00 m la toate nivelurile.

6.1. Date generale

x Greutatea de proiectare a planeului qpl = 8.0 kN/m2.

x Greutatea volumetric de proiectare a zidriei tencuite qzid = 16.0 kN/m3.
x Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei fd = 1.6 N/mm2

Figura.Ex.6.1.

2. Succesiunea calculului

x Aria seciunii orizontale a peretelui: Aw = 3.24 m2

x Greutatea peretelui pe nivel Gw,et = 3.24 × 3.0 × 16.0 # 156 kN/nivel
x Greutatea total a peretelui Gw,tot = 4 × 156 = 624 kN
x Distana de la extremitatea tlpii 1 pân la C.G al seciunii peretelui XG,w = 2.525 m
x Greutatea planeului pe nivel Gpl,et = 6.00 × 8.00 × 8.0 = 384 kN
x Greutatea total adus de planee Gpl,tot = 4 × 384 = 1536 kN
x Distana de la extremitatea tlpii 1 pân la C.G al planeului XG,pl = 4.00 m
x Excentricitatea încrcrii din planeu epl = 4.00 - 2.525 = 1.475 m
x Momentul încovoietor la baza peretelui dat de excentricitatea planeului

 261

Mpl = 1536 × 1.475 # 2270 kNm (comprim permanent talpa 2)

x Momentul capabil al seciunii orizontale a peretelui din zidrie nearmat pentru
compresiune pe talpa 2: Mcap# 5230kNm (calculat conform metodologiei din
EXEMPLUL NR.10).
ŸConcluzie
Dispunerea excentric a planeului fa de perete, consum circa 43% din capacitatea de
rezisten la compresiune excentric a peretelui.


262

EXEMPLUL NR.7
Calculul caracteristicilor geometrice ale peretelui - Art.6.6.1.1.(1a).

Pentru cazul în care calculul se efectueaz manual (fr ajutorul programelor de calcul
automat) se dau, în continuare, sub form sistematizat, formulele necesare pentru calculul
caracteristicilor geometrice ale seciunii orizontale a pereilor în form de I.

Figura Ex.7.1 Notaii pentru calculul caracteristicilor geometrice ale pereilor

Notaiile pentru calcularea caracteristicilor geometrice ale seciunilor orizontale ale pereilor
sunt artate în figura Ex 7.1.
x t - grosimea inimii peretelui
x lw - lungimea inimii peretelui (inclusiv grosimile tlpilor, pentru seciunile I,L sau T)
x t1 - grosimea tlpii 1 a peretelui
x t2 - grosimea tlpii 2 a peretelui
x b1 - limea tlpii 1 a peretelui
x b2 - limea tlpii 2 a peretelui
x aria tlpii 1 a peretelui: At1 = (b1 - t)t1 (Ex.7.1)
x aria tlpii 2 a peretelui: At2 = (b2 - t)t2 (Ex.7.2)
x aria inimii Aw = lwt (Ex.7.3)
x Dt1 = At1/Aw i Dt2 = At2/Aw coeficieni adimensionali
x t1 = t1/lw i t2 = t2/lw coeficieni adimensionali
În cazul peretelui în form de "I" (figura I.13) caracteristicile geometrice ale seciunii
peretelui se calculeaz astfel:
1. Aria total a peretelui
AI = Aw + At1 + At2 (Ex.7.4)
2. Distana centrului de greutate G, fa de extremitatea 1
k y ,I l w
y G ,I (Ex.7.5)
2
unde factorul ky,I se obine din relaia
1  D t 2 ( 2  Et 2 )  D t1Et1
k y ,I (Ex.7.6)
1  D t1  D t 2

 263

3. Momentul de inerie I
tl w3
II k I ,I I w k I ,I (Ex.7.7)
12
unde factorul kI,Ieste dat de relaia:
k I, I 1  3(1  k y ) 2 
t 1 [ 2t1  3(k y   t 1 ) 2 ] 
t 2 [ 2t2  3(2  k y   t 2 ) 2 ] (Ex.7.8)

4. Modulele de rezisten

Ÿ La talpa 1
II
WI ,1 (Ex.7.9a)
yG ,1

Ÿ La talpa 2
II
WI ,1 (Ex.7.9b)
lw  yG ,1
5. Limitele sâmburelui central (fa de centrul de greutate G)
WI ,1
rsc ,1 (Ex.7.10a)
AI
W2 ,1
rsc ,2 (Ex.7.10b)
AI
În figura Ex.7.1 se consider urmtoarele dimensiuni:
x t = 25 cm
x t1 = t2 = 30 cm
x b1 = 150 cm
x b2 = 250 cm
x lw = 400 cm
Cu formulele (Ex.7.1)÷(Ex.7.10) rezult:
x Aw = lw x t = 10000 cm2
x At1 = (b1-t)t1 = (150 - 25) x 30 = 3750 cm2
x At2 = (b2-t)t2 = (250 - 25) x 30 = 6750 cm2
x
t1 = At1/Aw = 3750 / 10000 = 0.375
x
t2 = At2/Aw = 6750 / 10000 = 0.675
x t1 = t2 = t1/lw = 30 / 400 = 0.075
x AI = Aw + At1 + At2 = 10000 + 3750 + 6750 = 20500 cm2
1  D t 2 ( 2  Et 2 )  D t 1Et 1 1  0.675( 2  0.075 )  0.375 u 0.075
x k y ,I k y ,I 1.135
1  Dt 1  Dt 2 1  0.375  0.675

264

k y ,1l w
x y G1 1.135 u 200 227 .0cm
2
య
௧ൈ௟ೢ ଶହൈସ଴଴య
x ‫ܫ‬௪ ൌ ൌ ൌ ͳ͵͵Ǥ͵ ൈ ͳͲ଺ ܿ݉ସ
ଵଶ ଵଶ

x kI,I = 3.553
x II = 3.553 × 133.3 × 106 = 4.74 × 108 cm4
ூ಺ ସǤ଻ସൈଵ଴ఴ
x ܹூǡଵ ൌ ൌ ൌ ʹǤͲͻ ൈ ͳͲ଺ ܿ݉ଷ
௬ಸభ ଶଶ଻Ǥ଴
ூ಺ ସǤ଻ସൈଵ଴ఴ
x ܹூǡଶ ൌ ൌ ൌ ʹǤ͹Ͷ ൈ ͳͲ଺ ܿ݉ଷ
௟ೢ ି௬ಸభ ସ଴଴Ǥ଴ିଶଶ଻Ǥ଴
ௐ಺ǡభ ଶǤ଴ଽൈଵ଴ల
x ‫ݎ‬௦௖ǡଵ ൌ ൌ ൌ ͳͲͳǤͻܿ݉
஺಺ ଶ଴ହ଴଴
ௐ಺ǡమ ଶǤ଻ସൈଵ଴ల
x ‫ݎ‬௦௖ǡଶ ൌ ൌ ൌ ͳ͵͵Ǥ͹ܿ݉
஺಺ ଶ଴ହ଴଴


 265

EXEMPLUL NR.8
Calculul rezistenei de proiectare la compresiune axial NRd pentru un perete de zidrie
nearmat Art. 6.6.2.1.
1. Date generale
1.1. Dimensiuni i materiale
x lw = 100 cm
x t = 25 cm (nivel curent)
x t = 37.5 cm (parter)
x het = 300 cm
x zidrie din crmid plin cu elemente fb = 10.0N/mm2 i mortar (G) M10
1.2 Încrcarea pe etaj
x Netaj (zid) = 25.2 kN/etaj  Netaj,d(zid) = 1.35 x 25.2 = 34.0 kN/etaj
x Netaj,d (planeu) = 29.0kN/etaj (valoarea este calculat cu coeficientul 1.35 pentru
încrcrile permanente i 1.50 pentru încrcarea util)
x Netaj,d (total) = 34.0 + 29.0 = 63.0kN/etaj
2. Încrcarea total adus de etajele I÷III (fora notat N1 în figura Ex.8.1)
x N1 = 3 x 63.0 = 189.0kN
x Excentricitatea forei N1 fa de axul peretelui de la parter

t Pz  t E
z 37.5  25.0
d1 6.25cm
2 2
3. Încrcarea adus de planeul peste parter (fora notat N2 în figura Ex.8.1)
x N2 = 29.0 kN
x Lungimea de rezemare a planeului pe zidul parterului (distana notat "a" în figura
6.3 din Cod): a = 30 cm
a
x Poziia forei N2 în raport cu faa interioar a peretelui 10.0cm
3
x Excentricitatea forei N2 fa de axul peretelui de la parter

t Pz a 37.5 30.0
d2   8.75cm
2 3 2 3

266

Figura Ex.8.1.Determinarea excentricitii

structurale ei0

4. Excentricitatea datorat încrcrii excentrice – ei0 - (formula 6.1 din Cod)

Cele dou fore au excentriciti de semne contrare fa de axul peretelui de la parter
N 1d 1  N 2d 2 189 x6.25  29 x8.75
ei 0 4.25cm
N1  N 2 189  29
5. Excentricitatea accidental ea
x în funcie de grosimea peretelui (formula 6.2a din Cod)

t Pz 37.5
eat 1.25cm
30 30
x în funcie de înlimea etajului (formula 6.2b din Cod)
h et 300
eah 1.00cm
300 300
x ea = max(eat, eah) = 1.25 cm
6. Excentricitatea datorat aciunii vântului.
x Presiunea vântului pe faad gv = 1.5 kN/m2 (valoare convenional pentru acest
exemplu ilustrativ - pentru fiecare proiect presiunea vântului se va calcula conform
CR 1-1-4/2012)
Încrcarea din vânt pe fâia aferent de faad
ph = (0.60 x 1.00 +0.60) x 1.5 =3.3 kN/m
x Momentul încovoietor din aciunea vântului pe faad (valoare aproximativ)
p h het2 3.3 x 3 .0 2
M hi M hm 2.5 kNm
12 12
x Excentricitatea forei verticale datorit momentului încovoietor produs de aciunea
vântului (formula 6.3 din Cod)
M hm( i ) 2.5 x10 2
ehm( i ) 1.15cm
N1  N 2 218.0
În seciunea de la nivelul planeului –eh(i) excentricitatea corespunztoare momentului Mh(i)
este plasat ctre faa interioar a peretelui de la parter (în raport cu axul acestuia) deoarece

 267

momentul Mh(i) întinde fibra exterioar a peretelui de faad. Prin urmare eh(i) are semn opus
excentricitii ei0.
7. Excentricitatea total de calcul se calculeaz cu formula 6.13 din Cod în care valoarea
excentricitii accidentale se ia în poziia cea mai defavorabil.
Rezult:
ei = e0i – eh(i) + ea = 4.25 – 1.15 + 1.25 =4.35 cm > 0.05 tzid = 0.05 x 37.5 = 1.875 cm (condiia
de limitare inferioar din relaia 6.13 este satisfcut)
8. Coeficientul de reducere a rezistenei în seciunea de la extremitatea superioar a peretelui
de la parter se calculeaz cu formula 6.12 din Cod
e 4.35
)i 1  2 i 1 2 0.768
t zid 37.5
9. Calculul coeficientului de reducere a rezistenei )m (în seciunea situat la 2/3 din
înlimea peretelui):
x Coeficientul U2 = 1.00 (perete exterior cu planeu pe o singur parte)
x Perete nerigidizat pe laturile verticale
x Înlimea efectiv este hef = U2 hliber = 1.00 x 280 = 280 cm
x Se neglijeaz excentricitatea ek datorat curgerii lente
x Excentricitatea em se calculeaz cu relaia 6.14 din Cod (în seciunea central
excentricitile ei0 i ehm au acelai semn, iar ea se ia în situaia cea mai defavorabil)
2 2
em ei0  e hm  ea 4.25  1.15  1.25 5.23cm { emk
3 3
x Coeficientul de reducere )m se determin, prin interpolare în tabelul 6.2 din Cod
pentru valorile
emk 5.23
0.14
t zid 37.5
h ef 280
# 7.50
t zid 37.5

Rezult )m = 0.685 <)i = 0.768.

10. Rezistena de proiectare la compresiune centric se determin cu formula 6.11 din Cod
NRd = )mAzidfd
unde
x aria seciunii transversale Azid = 1.00 x 0.375 = 0.375 m2
x rezistena caracteristic la compresiune fk = 4.40 N/mm2 se ia din tabelul 4.2a din Cod
pentru crmizi pline (63 x 115 x 245 mm) cu rezistena standardizat fb = 10 N/mm2
zidite cu rost longitudinal cu mortar M10. Considerând coeficientul parial de
siguran JM=2.2, fd = 2.00 N/mm2.
Rezult rezistena de proiectare a elementului la parter
NRd = 0.685 x 0.375x 106 x 2.0 = 514 kN

268

EXEMPLUL NR.9

Calculul rezistenei de proiectare la compresiune excentric - momentul încovoietor

capabil (MRd) asociat unei fore axiale date (NEd) - pentru un perete din zidrie cu inim
armat (ZIA) cu seciune dreptunghiular - Art.6.6.3.4.

1. Date de intrare

1.1. Geometria peretelui (figura Ex.9.1a)

x lw = 500 cm
x tz = 11.5 cm (straturile exterioare)
x tm = 10 cm (stratul median)
1.2.0ateriale
2
x Elemente pentru zidrie din argil ars pline (240 x 115 x 63 mm) cu fb= 10N/mm ,
clasa I; zidire fr rost longitudinal
x Mortar M10
x Rezistena caracteristic la compresiune, fr rost longitudinal fk = 4.40 N/mm2 (tabel
4.2a)
x Coeficientul parial de siguran pentru zidrie M = 2.2  art. 2.4.2.3.1.(1)
x Rezistena de proiectare la compresiune a zidriei
fd = 4.4/2.2 = 2.0 N/mm2
*
x Beton armat (în stratul median) C12/15  f cd 9 .5 N/mm 2

x Oel clasa de rezisten 1 (în stratul median)  Ra = 210 N/mm2

x Armarea stratului median  10/15 cm  as = 0.785/0.15 =5.23 cm2/m=0.0523
cm2/cm
1.3 Încrcri
x Fora axial NEd = 1200 kN
2. Caracteristicile geometrice
x coeficientul de echivalen  relaia (6.9) din Cod
f cd* 9.5
nech 4.75
fd 2.00
x grosimea echivalent a seciunii ideale de zidrie nearmat relaia (6.27) din Cod
tech = 2tz + nechtm = 2 x 11.5 + 4.75 x 10 =70.5 cm

 269

Figura Ex.9.1

3. Calculul momentului capabil al seciunii echivalente de zidrie nearmat

3.1. Aria zonei comprimate

N Ed 1200000
Azc 705900mm 2 7059cm2
0.85fd 0.85x2.0
3.2. Lungimea zonei comprimate
Azc 7059
lc 100.1cm
tech 70.5
3.3. Distana de la centrul de greutate al zonei comprimate pân la centrul de greutate al
seciunii ideale de zidrie
yzci = 0.5lw - 0.5lc = 0.5 x 500 - 0.5 x 100.1 = 200 cm = 2.0 m
3.4 Momentul încovoietor de proiectare a seciunii ideale de zidrie  relaia (6.26) din Cod
MRd (zna,i) = NEd yzci = 1200000 x 2.00 = 240 x 104 Nm Ÿ 2400 kNm

4. Calculul momentului capabil al armturilor din stratul median  relaia (6.26)

M Rd (as ) 0.25as l w2 f yd 0.4x0.0523x500 2 x2100 68.6 x10 5 daNcm Ÿ 686 kNm

5. Momentul capabil al peretelui de zidrie cu inim armat relaia (6.28) din Cod

MRd (ZIA) = MRd (zna,i) + MRd (as) = 2400.0 + 686 = 3086 kNm 
270

EXEMPLUL NR.10
Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat -Art. 6.6.3.2.
Calculul pentru ULS - Art.6.6.3.2. (2)

Date generale

Se determin valoarea de proiectare a rezistenei la încovoiere (momentul capabil MRd)

pentru gruparea fundamental de încrcri pentru peretele cu dimensiunile din figur în
urmtoarele condiii:
1. Rezistena caracteristic a zidriei la compresiune fk = 3.0 N/mm2
Coeficientul de siguran pentru condiii normale de control M= 2.2.
Rezistena de proiectare fd = fk/ M = 1.36 N/mm2
2. Valoarea de proiectare a forei axiale:
NEd = 800 kN

Figura Ex.10.1.
1. Efortul unitar mediu de compresiune este:
800000
NEd = 800 kN  V 0 0.39 N / mm 2
2.05 u 10 6
0.390
sd # 0.285
1.36
2. Aria zonei comprimate (relaia 6.17- CR 6-2013)
800000
Azc 692000 mm 2 ! At 1 450000 mm 2
0.85 u 1.36
3. Forma i dimensiunile zonei comprimate (figura Ex.10.2)
x xc1 lungimea zonei comprimate de partea tlpii 1
x Azc> At1  axa neutr este în inim
Azc  bt 1 u t1
xC 1 xC1 = 96.8 cm
t
x Poziia centrului de greutate al zonei comprimate în raport cu extremitatea tlpii 1
0.5bt 1t12  xC 1 u t u ( t1  0.5 xC 1 )
yG1  yG1= 37.2 cm
Azc
Mrimile respective sunt reprezentate în figura Ex.10.2.(zona comprimat este poat)

 271

Figura Ex.10.2. Caracteristicile geometrice ale zonei comprimate

pentru peretele din figura Ex.10.1
Dimensiunile zonei comprimate alturat marginii 2. se calculeaz analog folosind bt2 i t2,

x Azc< At2  axa neutr este în talp

Azc 6920
x xC 2 27.6 cm
bt 2 250

x yG2 = 0.5 xC2 = 0.5 × 27.6 = 13.8 cm

5. Excentricitatea forei axiale în raport cu centrul de greutate al peretelui

yzc1 = yG - yG1= 227.0 - 37.2 = 189.8 cm = 1.898 m
yzc2 = lw - yG - yg2 = 400 - 227.0 - 13.8 = 159.2 cm = 1.592 m
6. Valoarea de proiectare a momentului încovoietor capabil este (relaia 6.18 –CR 6-2013):
Mcap,1  MRd1 = Nyzc1 = 800× 1.898 # 1520.0 kNm
Mcap,2  MRd2 = Nyzc2 = 800 × 1.592 # 1270.0 kNm


272

EXEMPLUL NR.11
Calculul momentului încovoietor pentru un perete din zidrie nearmat -Art. 6.6.3.2.
Calculul pentru rezistena la SLSArt.6.6.3.2(5).

Pentru peretele din EXEMPLUL NR.10 se determin momentul capabil pentru SLS.

1. Determinarea sâmburelui central al seciunii

x Momentul de inerie al peretelui

25 u 400 3
Iw 1.333 u 10 8 cm 4
12
x kI,1 = 3.553
x II = 3.553 × 1.333 × 108 = 4.74 × 108 cm4
x Modulele de rezisten sunt:
Ÿ Modulul de rezisten la talpa 1
‫ܫ‬ூ ͶǤ͹Ͷ ൈ ͳͲ଼
ܹூǡଵ ൌ ൌ ൌ ʹǤͲͻ ൈ ͳͲ଺ ܿ݉ଷ
‫ீݕ‬ଵ ʹʹ͹ǤͲ
Ÿ Modulul de rezisten la talpa 2
ூ಺ ସǤ଻ସൈଵ଴ఴ
x ܹூǡଶ ൌ ൌ ൌ ʹǤ͹Ͷ ൈ ͳͲ଺ ܿ݉ଷ
௟ೢ ି௬ಸభ ସ଴଴Ǥ଴ିଶଶ଻Ǥ଴

x Limitele sâmburelui central

ௐ಺ǡభ ଶǤ଴ଽൈଵ଴ల
Ÿ Fa de talpa 1 ‫ݎ‬௦௖ǡଵ ൌ ൌ ൌ ͳͲͳǤͻܿ݉
஺಺ ଶ଴ହ଴଴
ௐ಺ǡమ ଶǤ଻ସൈଵ଴ల
Ÿ Fa de talpa 2 ‫ݎ‬௦௖ǡଶ ൌ ൌ ൌ ͳ͵͵Ǥ͹ܿ݉
஺಺ ଶ଴ହ଴଴

2. Momentele încovoietoare capabile pentru SLS sunt - relaia (6.21) din Cod.

Ÿ Fa de talpa 1: M1 (SLS) = 1.2 × 1.019 × 800 # 980 kNm

Ÿ Fa de talpa 2: M2 (SLS) = 1.2 × 1.337× 800 # 1280 kNm 

 273

EXEMPLUL NR.12
Calculul momentului capabil pentru un perete dreptunghiular - Art 6.6.3.2.

Se calculeaz momentul capabil al unui perete dreptunghiular cu dimensiunile seciunii

transversale 25 × 400 cm pentru încrcri din gruparea seismic.

Coeficientul de siguran pentru material s-a luat M = 1.9

Calculul se face pentru urmtoarele ipoteze:

A. Zidrie cu lege - liniar-dreptunghiular (fig.4.3b) din Cod
B. Zidrie cu lege - liniar (fig.4.3a) din Cod
x În ambele cazuri se consider dou valori ale rezistenei caracteristice la compresiune:
a. fk = 3.0 N/mm2  fd = 3.0/1.9 = 1.58 N/mm2
b. fk = 5.0 N/mm2  fd = 5.0/1.9 = 2.63 N/mm2
x Fora axial este N = 800 kN  800000 N
x Efortul unitar de compresiune este
ͺͲͲͲͲͲ
ߪௗ ൌ ൌ ͲǤͺܰȀ݉݉ଶ
ʹͷͲ ൈ ͶͲͲͲ
Pentru cele dou valori ale rezistenei de proiectare pentru factorul sd = d/fd rezult valorile:
଴Ǥ଼
a. ‫ݏ‬ௗ ൌ ൌ ͲǤͷͲ͸
ଵǤହ଼

଴Ǥ଼
b. ‫ݏ‬ௗ ൌ ൌ ͲǤ͵ͲͶ
ଶǤ଺ଷ

A. Pentru zidria cu lege liniar-dreptunghiular

x lungimea zonei comprimate se calculeaz cu formula (6.19a) din Cod i rezult
‫ݔ‬ோௗ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ൈ ͲǤͷͲ͸ ൈ ͶͲͲͲ ؆ ʹ͵ͺͲ݉݉ (pentru fd = 1.58 N/mm2)
‫ݔ‬ோௗ ൌ ͳǤͳ͹ͷ ൈ ͲǤ͵ͲͶ ൈ ͶͲͲͲ ؆ ͳͶʹͻ݉݉ (pentru fd = 2.63 N/mm2)
x momentul capabil se calculeaz cu formula (6.20a) i rezult
଼଴଴଴଴଴ൈସ଴଴଴
‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺͳ െ ͳǤͳ͹ͷ ൈ ͲǤͷͲ͸ሻ ൌ ͸ǤͶͺ ൈ ͳͲ଼ Nmm  648 kNm
ଶ

଼଴଴଴଴଴ൈସ଴଴଴
‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺͳ െ ͳǤͳ͹ͷ ൈ ͲǤ͵ͲͶሻ ൌ ͳͲǤʹͻ ൈ ͳͲ଼ Nmm  1029 kNm
ଶ

B. Pentru zidria cu lege liniar

x lungimea zonei comprimate se calculeaz cu formula (6.19b) i rezult
‫ݔ‬ோௗ ൌ ͳǤ͵͵͵ ൈ ͲǤͷͲ͸ ൈ ͶͲͲͲ ؆ ʹ͸ͻͺ݉݉ (pentru fd = 1.58 N/mm2)
‫ݔ‬ோௗ ൌ ͳǤ͵͵͵ ൈ ͲǤ͵ͲͶ ൈ ͶͲͲͲ ؆ ͳ͸ʹͳ݉݉ (pentru fd = 2.63 N/mm2)

274

଼଴଴଴଴଴ൈସ଴଴଴
x momentul capabil se calculeaz cu formula (6.20b) i rezult‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺͳ െ
ଶ
ͳǤ͵͵͵ൈͲǤͷͲ͸ൌͷǤʹʹൈͳͲͺNmm  522 kNm (-19.5%)
଼଴଴଴଴଴ൈସ଴଴଴
‫ܯ‬ோௗ ൌ ሺͳ െ ͳǤ͵͵͵ ൈ ͲǤ͵ͲͶሻ ൌ ͻǤͷʹ ൈ ͳͲ଼ Nmm  850 kNm (-7.5%)
ଶ


 275

EXEMPLUL NR.13
Rezistena la compresiune i încovoiere a pereilor din zidrie confinat -Art.6.6.3.3.

Se determin momentul capabil pentru peretele cu dimensiunile din EXEMPLUL NR.10

realizat din zidrie confinat cu 2 stâlpiori 25 × 30 cm din beton clasa C12/15 (fcd = 5.8
N/mm2 -tab.3.7) armai cu 416,clasa de rezisten 2 (fyd = 300 N/mm2).

Figura Ex.8.1
Calculul se face în dou ipoteze:
A. Zidria este executat cu elemente din grupa 2 cu Hmu = 1.8‰
B. Zidria este executat cu elemente din grupa 1 cu Hmu = 3.0‰

A. Deoarece Hmu = 1.8‰ < 2.0‰ (deformaie specific pentru care betonul atinge valoarea de
proiectare a rezistenei la compresiune fck/fcd) se neglijeaz aportul betonului din
stâlpiorul comprimat (se consider c seciunea este integral din zidrie). -art 6.6.1.3. din
Cod
x Momentul capabil al peretelui de zidrie nearmat (EXEMPLUL NR. 10)
- Compresiune la talpa 1 M = 1520 kNm
- Compresiune la talpa 2 M = 1270 kNm
x Momentul dat de armturile din stâlpiori:
- distana între axele stâlpiorilor ls = 3700 mm
- aria armturi unui stâlpior 416 = 804 mm2
- momentul Ms = 3700 × 804 × 300 = 89.2 × 107 Nmm  892 kNm
x Momentul capabil al peretelui de zidrie confinat
- Compresiune la talpa 1 M = 1520 + 892 # 2410 kNm
- Compresiune la talpa 2 M = 1270 + 892 # 2160 kNm

B. Se calculeaz aria de zidrie ideal (echivalent) transformând aria de beton în arie de

zidrie echivalent
x Coeficientul de transformare - relaia (6.9) din Cod
f cd 5.8
n # 4.25
fd 1.36
x Limea tlpilor ideale
- bt1 (i) = 150 + (4.25 - 1.0) × 25 # 230 cm

276

- bt2 (i) = 250 + (4.25 - 1.0) × 25 # 330 cm

x Ariile tlpilor ideale
- At1,i = 230 × 30 = 6900 cm2# Azc = 6920 cm2
- At2,i = 330 × 30 = 9900 cm2> Azc
- Pentru ambele cazuri axa neutr este în talp
x Coordonata centrului de greutate devine
- yG = 221.9 cm (fa de talpa 1)
x Adâncimea zonei comprimate
6920
- La talpa 1 xC 1 # 30 cm
230
6920
- La talpa 2 xC 2 # 21.0 cm
330
x Centrul de greutate al zonei comprimate
- La talpa 1: yG1 = 0.5 xC1 = 15.0 cm
- La talpa 2: yG2 = 0.5 xC2 = 10.5 cm
x Momentele încovoietoare capabile ale seciunii ideale de zidrie nearmat
- La talpa 1 Mcap (zna,i) = (2.22 - 0.15) × 800= 1656 kNm
- La talpa 2 Mcap (zna,i) = (4.00 - 2.22 - 0.105) × 800 = 1340 kNm
x Momentele încovoietoare capabile ale peretelui de zidrie confinat
- La talpa 1 Mcap (ZC) = 1656 + 892 = 2548 kNm
- La talpa 2 Mcap (ZC) = 1340 + 892 = 2232 kNm


 277

EXEMPLUL NR.14
Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal din încrcri neseismice–Art.6.6.4.1.1.1.

Se calculeaz fora tietoare capabil la lunecare în rost orizontal (VRd,l) pentru un perete
dreptunghiular cu seciunea orizontal 400 × 25 cm.

Peretele este solicitat de încrcri din gruparea fundamental (neseismice):

x fora axial N = 800 kN
x moment încovoietor M = 500 kNm
ହ଴଴
x excentricitatea ݁ ൌ ൌ ͲǤ͸ʹͷ݉ ‫ ؠ‬͸ʹͷ݉݉
଼଴଴

x Lungimea comprimat se determin cu relaia (6.30) i rezult:

lc = 1.5 × 4000 - 3 × 625 = 4125 mm
x Rezistena unitar de proiectare la lunecare în rost se calculeaz cu relaia (4.6a)
଴Ǥଶହ
݂௩ௗǡ௟ ൌ ൅ ͲǤͶ ൈ ͲǤͺ = 0.434 N/mm2
ଶǤଶ

x Valoarea de proiectare a rezistenei la lunecare în rost orizontal este - relaia (6.29a)

ܸோௗǡ௟ ൌ ͲǤͶ͵Ͷ ൈ ʹͷͲ ൈ Ͷͳʹͷ ൌ ͶͶǤ͹ ൈ ͳͲସ ܰ ‫ ؠ‬ͶͶ͹݇ܰ


278

EXEMPLUL NR.15
Calculul rezistenei la lunecare în rost orizontal asociat momentului capabil din
încrcri seismice - Art.6.6.4.1.1.2.

Pentru peretele din EXEMPLUL NR 12 se determin fora tietoare capabil asociat

momentului MRd.
S-a considerat fvk0 = 0.25 N/mm2.
Lungimea pe care se menine aderena (lad) dup solicitarea la încovoiere în ambele sensuri se
calculeaz cu relaia (6.32).
A. Zidria cu lege - liniar dreptunghiular

x pentru fd = 1.58 N/mm2 rezult xRd  lc = 2380 mm  lad = 2×2380 - 4000= 760 mm

x pentru fd = 2.63 N/mm2 rezult xRd  lc = 1429 mm  lad = 2×1429 - 4000 < 0

B. Zidria cu lege - liniar

x pentru fd = 1.58 N/mm2rezult xRd  lc = 2698 mm  lad = 2×2698 - 4000= 1396 mm

x pentru fd = 2.63 N/mm2rezult xRd  lc = 1621 mm  lad = 2×1621 - 4000 < 0

Pentru solicitri seismice, rezistena de proiectare la lunecare în rost orizontal VRd,l a pereilor
din zidrie nearmat, asociat momentului capabil MRd se calculeaz cu relaia (6.29b).
Se obin urmtoarele rezultate:
A. Zidria cu lege - liniar dreptunghiular
x fd = 1.58 N/mm2  lad = 760 mm
ͳ
ܸோௗǡ௟ ൌ ൈ ͲǤʹͷ ൈ ʹͷͲ ൈ ͹͸Ͳ ൅ ͲǤͶ ൈ ͺͲͲͲͲͲ ൌ ͵ͶͷͲͲͲܰ ‫͵ ؠ‬Ͷͷ݇ܰ
ͳǤͻ
x fd = 2.63 N/mm2  lad = 0.0
†ǡŽൌͲǤͶൈͺͲͲͲͲͲൌ͵ʹͲͲͲͲ‫Ͳʹ͵ؠ‬

B. Zidria cu lege - liniar

x fd = 1.58 N/mm2  lad = 1396 mm

ͳ
ܸோௗǡ௟ ൌ ൈ ͲǤʹͷ ൈ ʹͷͲ ൈ ͳ͵ͻ͸ ൅ ͲǤͶ ൈ ͺͲͲͲͲͲ ൌ ͵͸͸ͲͲͲܰ ‫͵ ؠ‬͸͸݇ܰ
ͳǤͻ

x fd = 2.63 N/mm2  lad = 0.0

†ǡŽൌͲǤͶൈͺͲͲͲͲͲൌ͵ʹͲͲͲͲ‫Ͳʹ͵ؠ‬

 279

EXEMPLUL NR.16
Calculul rigiditii unui perete cu goluri.

1.Date de tem
- Grosimea panoului tp = 250 mm;
- zidria cu elemente fb = 7.5 N/mm2 i mortar M5
2
* fk = 2.90 N/mm (tabel 4.2a din Cod)
2
* Ez = 1000 fk = 2900 N/mm
2
* Gz = 0.40 Ez = 1160 N/mm

Figura Ex.11.1

2. Varianta 1

1. Calculul coeficienilor de rigiditate KM (montani) i KS (spalei) (a se vedea volumul

Comentarii)

360 1
- Panoul 1 (montant) o p1 0.90 o k M (1) 0.178
400 0.90 x (3  4 x 0.90 2 )

240 1
- Panoul 2 (spalet) o p2 2.40 o k S (2) 0.048
100 2.40 x (3  2.40 2 )

240 1
- Panoul 3 (spalet) o p3 1.20 o k S (3) 0.188
200 1.20x (3  1.2 2 )

280

2. Calculul rigiditii panourilor

- R1 = 2900 x 250 x 0.178 = 129150N/mm (129.15 kN/mm)
- R2 = 2900 x 250 x 0.048 = 34780 N/mm (34.78 kN/mm)
- R3 = 2900 x 250 x 0.188 = 136080 N/mm (136.1 kN/mm)
3. Rigiditatea peretelui
Rperete = R1 + R2 + R3 = 300000 N/mm (300.0 kN/mm)

3.Varianta 2 pentru calculul rigiditii subansamblului 2+3

1. Caracteristicile geometrice ale peretelui considerat plin (consola)
A2+3 = 6500 x 250 = 1,625 x 106 mm2
250x65003
I23 5,72x1012 mm4
12
2. Se calculeaz sgeata la vârful panoului pentru peretele plin
3600 3 3600
f3(V 1) 12
 1.2 3.23 x10 6 mm
3 x 2900 x 5.72 x10 1160 x1,625 x10 6
3. Se admite c deformata panoului este liniar i se determin deplasrile acesteia în
seciunile care mrginesc golul.
3.1. Sgeata la baza ferestrelor (seciunea 1)
600
f1 x 3.23 x10  6 0.530 x10  6 mm
3600
3.2. Sgeata la partea superioar a ferestrelor (seciunea 2)
3000
f2 x 3.23 x10 6 2.69 x10 6 mm
3600
4. Caracteristicile geometrice ale ansamblului celor doi spalei dublu încastrai
- A2 = 1000x250 = 250000 mm2 I2 = 20830 x 106 mm4
- A3 = 2000x250 = 500000 mm2 I3 = 166400 x 106 mm4
5. Deplasarea lateral a ansamblului celor doi spalei dublu încastrai
2400 3 2400
d 12  1 .2 x 5.43 x10 6 mm
12 x 2900 x( 2.08  16.64 )x10 10
1160 x( 250000  500000 )
6. Sgeata total a ansamblului la partea superioar a panoului
- '2+3 = f1 + d12 + (f3 - f2) = [0.530 + 5.43 + (3.23 – 2.69)]x 10-6 = 6.51 x 10-6 mm
7. Rigiditatea ansamblului celor doi spalei
- R2+3 = 1/'2+3 = 153600 N/mm (153.6 kN/mm)
o diferena fa de procedeul de la varianta 1 este de 10%.

 281

EXEMPLUL NR.17
Completarea caietului de sarcini pentru proiectarea lucrrilor din zidrie
Instruciuni de completare
x Se taie cu linie orizontal XXXXX poziiile din fi care nu corespund prevederilor
proiectului.
x Se încadreaz într-un dreptunghi XXXXX poziiile din fi care corespund
prevederilor proiectului.
x Se completeaz spaiile libere …… conform prevederilor proiectului i se încadreaz
într-un dreptunghi 300 mm

1. Descrierea general a lucrrilor de zidrie prevzute în proiect

1.1. Perei exteriori

1.1.1. Perei structurali

Ÿ Tipul zidriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA
Ÿ Alctuirea pereilor
 un singur strat / dublu strat cu gol interior (faad ventilat)
 grosime 300 .mm
1.1.2. Perei înrmai în cadre de beton armat/de oel
 grosime ......mm
1.1.3. Perei de placare
 grosime......mm

1.2. Perei interiori

1.2.1. Perei structurali

Ÿ Tipul zidriei ZNA/ ZC /ZC+AR/ZIA
 grosime 250 mm
1.2.2. Perei înrmai în cadre de beton armat/de oel
 grosime ...........mm
1.2.3. Perei despritori
 grosime 150 mm

2. Materiale pentru zidrie

Se specific separat pentru fiecare categorie de perei (1.1. i 1.2)

2.1. Elemente pentru zidrie

 Material

282

* Ceramice / BCA
 Dimensiuni
* lungime: 300 mm / lime: 300 mm / înlime: 150 mm
 Configuraie (grosimi de perei i volum de goluri) conform tabelului 8.1 din codul P 100-
1/2013 (a se vedea i Anexele C i ZA din SR EN 771-1 i SR EN 771-4)
……
 Clasa de tolerane definite conform SR EN 771-1 i SR EN 771-4
Valoare medie / Limite
* T1 &/ R1 / T1+ & R1+ / T2 & R2 / T2+&/ R2+
 Încadrarea elementului în grupe, în funcie de caracteristicile geometrice, conform P 100-
1/2013, art.8.2.1.
* Grupa 1 / Grupa 2 / Grupa 2S
 Forma feei de capt
* Plan / Nut i feder / Cu loca pentru mortar
 Categoria elementului în funcie de nivelul de încredere al proprietilor mecanice -
conform SR EN 771-1 /SR EN 771-4:
* Categoria I / Categoria II
 Categoria elementului în funcie de densitatea aparent - conform SR EN 771-1 /SR EN
771-4:
* Elemente LD / Elemente HD
 Densitatea aparent în stare uscat, pentru elementele din BCA
*  =..........kg/m3
 Rezistenele mecanice ale elementelor pentru zidrie
* Rezistenele standardizate la compresiune
- fb = 7.5 N/mm2
- fbh = 2.5 N/mm2
* Rezistena caracteristic iniial la forfecare - aderena la forfecare
- fvk0 = 0.25 N/mm2
* Rezistenele caracteristice la încovoiere perpendicular pe plan - aderena la întindere din
încovoiere
- fxk1 = 0.100 N/mm2
- fxk2 = 0.200 .N/mm2
 Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare)
se completeaz conform necesiti specifice
* Rezistena la înghe/dezghe

 283

* Coninutul de sruri solubile active

* Dilatarea datorit umiditii
* Permeabilitatea la vapori de ap
* Reacia la foc
 Condiii speciale de calitate (proprieti aspect / proprieti fizice) pentru elemente
conform reglementrilor tehnice privind executarea i urmrirea execuiei lucrrilor de
zidrie, în vigoare.
x Calitatea A (superioar) / Calitatea B (normal)

2.2. Mortar

 Mortar tip
* de utilizare general (G) / pentru rosturi subiri (T) /adeziv (glue)
 Metoda de stabilire a compoziiei
* mortar proiectat / mortar de reet
 Compoziia pentru mortare de reet
* ciment.. 1 .../var. 1/4 ...../nisip. 5 ...
 Prevederi speciale pentru
* aditivi.... / adaosuri..... /colorani.....
se completeaz conform necesiti specifice
 Condiii de preparare
* industrial / în staii centralizate / la antier
 Rezistena la compresiune
* M 5 c-v
 Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare)

se completeaz conform necesiti specifice

2.3. Materiale auxiliare

 Straturi de rupere a capilaritii

* Material ....../ Tip ......./Proprieti speciale ......
se completeaz conform necesiti specifice
 Ancore / agrafe
* Material ....../Dimensiuni......./ Protecie anticoroziv......
 Armturi pentru rosturi
* Material ....../ Dimensiuni ...../ Protecie anticoroziv.......
 Buiandrugi prefabricai

284

* descriere conform SR EN 845-1

3. Betoane pentru elementele de confinare i zidria cu inim armat

Se specific separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri, stâlpiori, stratul
median al ZIA)
 Clasa de rezisten la compresiune betonului
* C12/15
 Clasa de tasare (conform NE 012/1)
* S3 (centuri) S4 (stâlpiori)
Metoda de stabilire a compoziiei
* amestec proiectat / amestec prescris
 Compoziia pentru amestec prescris
* ciment...../pietri....../nisip...../ap
conform reeta staiei de preparare
 Dimensiunea maxim a agregatelor
* dagr = 20 mm .
 Prevederi speciale pentru
* aditivi.... / adaosuri.....
se completeaz conform necesiti specifice
 Condiii de preparare
* în staii centralizate / la antier
 Cerine speciale de durabilitate (în funcie de condiiile specifice de utilizare)
se completeaz conform necesiti specifice

4. Armturi pentru betoane i mortare

4.1. Armturi din oel
Se specific separat pentru fiecare categorie de elemente de beton (centuri, stâlpiori, stratul
median al ZIA) i pentru mortarele din rosturi.
 Categoria de rezisten
Categoria 2 pentru bare longitudinale
Categoria 1 pentru etrieri
 Categoria (clasa) de ductilitate
* B
 Protecie anticoroziv
se completeaz conform necesiti specifice

 285

4.2. Alte materiale pentru armare

Se specific dup caz
 Tipul materialului
 Caracteristicile mecanice
 Alte proprieti

p = 6.52 kN/m