Curs 2 – Creativitatea

I.Definiţie şi clasificare – creativitate

II.Etapele procesului creator
III.Factorii umani implicati în actul creativ
IV.Metode şi tehnici de stimulare a creativităţii

I.Definiţie

Prima definiţie a creativităţii a fost dată în anul 1938

de Allport:
Creativitatea = predispoziţia generală a personalităţii
spre nou.
Creativitatea = capacitatea de identificare a unor noi
legături între elemente, evenimente, obiecte, legi ,
aparent fără legătură între ele. Trasaturi : noutate,
originalitate, eficienta, productivitate, utilitate.
Ex: inventarea becului electric pornind de la o serie
de legi:
- materialele, în special metalele la încălzire devin
incandescente.
- materialele incandescente plasate în aer se
oxidează.
- metalele şi grafitul conduc curentul electric şi devin
incandescente.
Clasificarea se face după 2 criterii:

1. După modul de desfăşurare:

Creativitatea individuală
Creativitatea colectivă
Creativitatea socială

2. După conţinut:
Creativitatea tehnică
Creativitatea ştiinţifică
Creativitatea economică
Creativitatea politică
Creativitatea artistica

II.Etapele procesului creator

Creativitatea necesita un spirit de observaţie

deosebit, o capacitate de identificare a unor noutăţi,
intuitie remarcabila, efort deosebit , precum şi alte
calităţi proprii unui spirit creative (abstractizare
respectiv generalizare).

Creativitatea implica:
1. Selectarea informaţiei, deci identificarea unui
domeniu, a unor elemente la care se pot aduce
contribuţii noi.
2. Realizarea propriu-zisă a actului creativ, deci
stabilirea de noi conexiuni.
3. Verificarea produsului actului creativ (acceptarea
de catre piata)

Pentru realizarea acestor etape se realizează

următorii paşi:

Prepararea sau pregătirea – o operaţie

complexă care cuprinde:

Observatia si sesizarea problemei

Analiza şi definirea acesteia – strângerea de
informatii
Formularea de ipoteze preliminare, restructurarea
materialului si aparitia primelor solutii Renuntarea
la modele traditionale pentru a nu bloca
creativitatea (restrictii iluzorii)

Incubaţia – o etapa de aşteptare care se

desfăşoară în plan mental; persoana este aparent
pasivă dar realizează conexiuni şi sintetizări din
informaţiile primite.
Iluminarea – momentul central al creaţiei bazat
pe cele anterioare când soluţia apare brusc fără o
intervenţie anterioară

Verificarea sau certificarea – care este o etapă

de elaborare, verificare şi cizelare a soluţiilor sau
ideilor.
Incubaţia şi iluminarea = desfăşurarea actului creativ
propriu-zis.

III. Factorii umani implicaţi în actul creativ

Inteligenta = capacitatea de a utiliza gândirea într-

un anumit scop şi în rezolvarea de probleme.

Imaginaţia = aptitudinea de a realiza imagini

complexe şi dinamice prin asocierea şi combinarea
fenomenelor sau obiectelor total diferite în scopul
obţinerii unor idei originale.

Sensibilitatea la implicaţii - consta în observarea şi

analizarea unei nevoi sau a unei cerinţe care ridica o
problema . Aceasta permite identificarea de
probleme pe care altii nu le vad si obtinerea de idei
originale (evaluare semantica de implicatii).
Procesele asociative – implică operaţii de
combinare şi recombinare a elementelor separate
pana la un moment dat .

Fluiditatea – se referă la uşurinţa şi la rapiditatea

de a stabili asociaţii, se referă la debitul verbal, la
exprimări şi la idei.

Fluiditatea ideaţională (de idei)

Fluidatea asociativa (relatii, asociatii, analogii,
sinonime)
Fluiditatea expresională (expresii noi, intrebari,
raspunsuri, propozitii)
Fluiditatea verbala (numar de cuvinte folosite in
unitatea de timp)
Fluiditatea figurală – exprimarea prin desene,
imagini cu o anumita tema

Flexibilitatea – uşurinţă de modificare a gândirii

sau de a renunţa la anumite puncte de vedere mai
vechi şi adoptarea unora noi.

Originalitatea= dispoziţia personalităţii de a

rezolva probleme cât mai neobişnuit, în mai multe
feluri, în mod inteligent şi elegant.
Motivaţia – este foarte importantă, ne determina
către actul creativ şi reprezinta motorul fiecarei
actiuni si activitati. Poate fi profesionala, economica,
financiara ,sociala etc.

IV.Metode şi tehnici de stimulare a creativitatii

Metodele folosite sunt diverse şi se împart în 3

categorii:

1. Metode de abordare logică (convergente)

2. Metode euristice (divergente)
3. Metode imaginative

1.Metode de abordare logică (convergente)

- sunt utilizate în special în etapele de pregătire şi de
incubaţie.
- urmăresc să evidenţieze subproblemele unei teme
date.

analiza funcţională – evidenţiază funcţiile unui

produs, ierarhizarea lor şi costurile. Se caută apoi
soluţii de realizare a funcţiilor îmbunătăţite cu un
cost mai mic sau identic.
analiza morfologica – implică descompunerea unui
produs în elementele componente, căutarea de
soluţii pentru fiecare în parte, precum şi combinarea
acestora şi alegerea variantei optime.

analiză grafică – foloseşte desene, imagini grafice

pentru rezolvarea problemelor (drumul critic,
arborele decizional etc.)

2. Metode euristice (divergente)

- sunt utilizate în etapele de iluminare şi verificare.
- îşi propun să găsească o soluţie dintr-o infinitate de
soluţii fără a avea certitudinea că soluţia aleasă este
cea optimă.

A)Metoda morfologică cuprinde următorii paşi:

Precizarea problemei ce trebuie rezolvata si
factorii principali in rezolvarea ei
Analiza factorilor şi valorilor pe care le pot lua
– cu aceste valori se întocmesc matrici cu n linii si
m coloane
În matricele obţinute se incercuieste valoarea
optimă pentru fiecare factor şi se leagă între ele
cercurile obţinânduse un lanţ care poate reprezenta
o soluţie a problemei respective.
Se stabilesc valorile performanţelor pentru
toate soluţiile posibile. Apar idei pentru cercetarea
stiintifica.

B) Matricea descoperirilor – o metodă care permite

combinarea a 2 factori tehnici şi economici
obtinandu-se combinatii ce conduc la idei asupra
unui nou produs sau alta necesitate luata in
considerare . Factorii luati in studiu sunt de natura
tehnica-tehnica si tehnico-economica

C) Concasajul – o tehnică care desface problemele în

elementele sale, iar fiecare element este analizat cu
întrebări de tip grila: Cine? Unde? Când? Cum? De
ce?

3. Metode imaginative – din această categorie fac

parte: metoda brainstorming, metoda sinectica,
metoda carnetului colectiv, metoda Philips 66,
metoda notarii ideilor din timpul somnului.

Brainstorming – se organizează o şedinţă cu 5 până

la 12 persoane de profesii diferite dar pe aceeaşi
scară ierarhică. Locul se alege în afară instituţiei, iar
şedinţa ţine cont de:
- cantitatea generează calitatea
- orice critică este interzisă
- imaginaţia chiar absurdă este binevenită
Toţi cei prezenti expun ideile lor în rezolvarea
problemei care vor fi ulterior analizate de specialişti.

Metoda sinectică –utilizeaza analogii, referiri si

comparatii cu activitatea fiecărei persoane, cu fapte
din domenii diferite sau cu imagini simbolice ,
acestea contribuind la rezolvarea problemei
propuse. Grupul sinectic este compus din 5-7
persoane din toate sectoarele unei
întreprinderi şi cu interes şi pregătire în problemele
de specialitate. Se organizează şedinţe de 60 minute,
iar discuţiile se poartă în contradictoriu . Grupul este
condus de doi lideri, unul tehnic si celalalt din afara
domeniului. Discuţiile inregistrate sunt analizate
ulterior pentru a găsi propunerea optimă.

Metoda carnetului colectiv – este una din cele mai

eficiente şi se desfăşoară astfel:
- Se constituie un grup de creativitate unde fiecare
membru primeşte un carnet pentru a nota ideile
timp de o lună
- După o lună fiecare membru întocmeşte un
rezumat
- Conducătorul grupului aduna rezumatele şi
sintetizează ideile
- Se organizează o şedinţă de prezentare a ideilor şi
se aleg cele mai bune

Metoda Philips 66 – se organizează şedinţe cu

max.30 de persoane împărţite în grupuri de câte 6,
din care unul va fi reprezentantul. Se prezintă
problemele pentru care se aşteaptă soluţii, iar
grupurile se retrag pentru 6 minute. Fiecare
reprezentant de grup notează ideile, iar ulterior
grupurile se reunesc pentru analiza acestora.

Caracteristicile unei idei creative:

este atipică
este diferită
este făcută altfel decât de obicei
este potrivită scopului
este genială
Surse ale ideilor creative

Observatii :
- asupra mediului,
- a ceea ce fac altii
- imaginatie
- analiza