Comportamentul agresiv la adolescenții dependenți de computer

Aggressive behaviour at adolescents addicted to computer

Igor Racu, profesor universitar, doctor habilitat în psihologie,

Iulia Racu, conferențiar universitar, doctor în psihologie

Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău

Summary
The article describes the result of study of the computer addiction at adolescents. The computer
addiction in adolescents has a high frequency. Nowadays 34% of adolescent are computer addicted.
The relation between computer addiction and indirect aggression, between computer addiction and
nervousness, between computer addiction and negativism, between computer addiction and anger, and
between computer addiction and verbal hostility were identified. Computer addicted adolescents
manifest a high level of agitation, discomfort, nervousness, hostility and impulsivity.
Key words: computer addiction, aggression, indirect aggression, nervousness, negativism, anger,
verbal hostility, guilty feeling, adolescence.
Rezumat
Articolul reprezintă un demers experimental al adolescenților cu dependenţă de computer. Ca
rezultate am evidenţiat că dependenţa de computer este o problemă a societăţii actuale. Astfel 34% din
adolescenţii testaţi prezintă dependenţă de computer. Am stabilit corelaţii semnificative pozitive între
dependență de computer şi agresivitatea indirectă, între dependența de computer și nervozitate, între
dependența de computer și negativism, între dependența de computer și supărare și între dependența de
computer și agresivitatea verbală. Adolescenţii dependenți de computer agresivitate, impulsivitate,
nervozitate şi irascibilitate excesivă.
Cuvinte-cheie: dependența de computer, agresivitate, agresivitate indirectă, nervozitate, negativism,
supărare, agresivitate verbală, sentimentul vinovăției, adolescență
Dependența de computer este un termen relativ nou introdus pentru a descrie dependența de un
computer, nu doar de computerul personal ci şi de jocurile video şi de internet şi are mai multe nume:
cyberaddiction, cyberholism, netaddiction, netaholism, pathological internet use (PIU). [3]
Termenul de dependenţă de computer s-a extins în limbajul psihologic pentru a identifica utilizarea
problematica a internetului asociată cu o afectare semnificativă socială, psihologică şi profesională.
Nu există în prezent o definiţie cu care să operăm şi nici o încadrare nosologică precisă a dependenţei
de computer.

113
 Dezvoltarea unei singure definiții pentru dependenta de computer este dificilă deoarece termenul
în sine acoperă o gama mai larga de dependenţe. De fapt dependenţa nu este faţa de computer ca obiect,
ci mai degrabă de activitățile pe care o persoana le practica cu ajutorul computerului cum ar fi
schimbul de mesaje, jocurile video, socializarea on-line etc. Aceste activităţi sunt denumite generic
comunicare mediata de computer (CMC), dependența de jocurile video şi tulburare adictivă de
internet (TAI) [4].
Cercetarea sistematică privind dependenţa de computer (comunicare mediata de computer,
dependența de jocurile video şi tulburare adictivă de internet) ne permite să evidenţiem următoarea
definiţie: K. Young consideră că termenul de dependență a fost preluat din psihiatrie pentru a defini
dependenţa de computer. K. Young prezintă dependenţa de computer ca un concept larg care cuprinde
un număr mare de probleme comportamentale şi de controlul atracţiei. Autoarea menţionează că
există cinci tipuri de dependență de computer: dependenţă sexuală, dependenţă de relaţii, vicii în reţea
precum jocuri de noroc, cumpărături, bursă, navigare compulsivă şi căutare excesivă de date şi
dependenţa de jocuri pe computer [5].
Cercetătorii şi studiile efectuate apreciază o incidenţă ridicată a dependenţilor de computer. C.
Popa afirmă că la ora actuală, prevalenţa dependenţei de computer nu se cunoaşte cu exactitate.
Studiile indică o incidenţă foarte diferită pentru dependența de computer. Astfel cifrele sunt dispuse în
intervalul de la 2% la 10% din totalul populaţiei, atât din cauza eşantioanelor, metodologiilor şi
scalelor diferite utilizate, cât şi din cauza diverselor nume folosite de cercetători pentru dependența de
computer [1, 2, 4].
Deşi dependenţa de computer este o problemă acută a timpurilor în care trăim şi se întâlneşte la
toate vârstele, însă preadolescenţii, adolescenţii şi tinerii sunt în mod „natural” mai înclinaţi către
dependenţa de computer.
Direcţiile de cercetare a psihologilor, consilierilor şcolari şi psihiatrilor vizează, în principal,
stările afective şi personalitatea adolescenţilor cu dependenţă de computer.
Examinând și analizând cercetările psihologice am putea spune că alcătuirea unui tablou
psihologic al adolescentului dependent de computer seamănă cu un mare puzzle, în care fiecare autor
de studii mai aşează câte o piesă lipsă sau ajustează piesele lipite provizoriu. Nici nu este de mirare că
se întâmplă, aşa ceva, atâta vreme cât nici pentru dependenţa de computer nu s-a fixat un cadru
conceptual general.
În contextul celor expuse am realizat un demers experimental al comportamentului agresiv la
adolescenţii dependenţi de computer.
Eşantionul de cercetare a fost constituit din 107 adolescenţi din clasele a X–a – a XII–a cu vârsta
cuprinsă între 14 şi 18 ani înscrişi în liceul teoretic „Spiru Haret” din oraşul Chişinău.
114
 Pentru investigarea cât mai autentică a variabilelor supuse cercetării am ales o serie de metode:
Inventarul de determinare a dependenței de computer. K. Young (L. Iurieva şi T. Boiabot) și
Inventarul ostilităţii A. Buss şi A. Durkee.
În scopul verificării nivelului de dependenţă de computer la adolescenţi am aplicat următoarea
probă: Inventarul de determinare a dependenței de computer. K. Young (L. Iurieva şi T. Boiabot).
Rezultatele obţinute, privind nivelul de manifestare a dependenței de computer la adolescenţii din
lotul experimental, sunt prezentate în figura 1.

Fig. 1. Distribuţia rezultatelor privind nivelul de dependență de computer la adolescenţii supuşi

experimentului
Datele prezentate în figura 1 ne arată că 26% din adolescenţii testaţi sunt non-dependenţi.
Aceştia se caracterizează printr-o atitudine adecvată faţă de computer şi utilizează computerul ştiind
când să-şi întrerupă activitatea la acesta. Ei petrec puţin timp în mediul virtual, preferând să-și dedice
timpul liber prietenilor şi familiei. Au un regim alimentar regulat şi raţional, au grijă de igiena proprie.
Regimul de somn şi veghe este adecvat.
40% din adolescenţii investigaţi manifestă o tendinţa de dezvoltare a dependenţii. Adolescenţii cu
risc de dependenţă manifestă tendinţa obsesivă de verificare a poştei electronice, savurarea următoarei
şedinţe on-line, sporirea timpului petrecut on-line, creşterea sumelor băneşti cheltuite on-line. De
asemenea, ei încep să mănânce, să bea, să-şi facă temele direct în faţa computerului. Ei se mai
caracterizează şi prin faptul că încep să-şi petreacă nopţile la computer. La ei se mai atestă şi tendinţa
de a se îndrepta direct către computer cum intră în casă.
În același timp constatăm o frecvenţă ridicată a adolescenţilor dependenţi de computer. Astfel
34% din adolescenţii testaţi obţin un scor considerat ca dependență de computer. Pentru aceşti elevi
este definitoriu o dispoziţie ridicată şi euforie când sunt în faţa computerului şi senzaţia de gol lăuntric,
anxietate, irascibilitate, frustrare, neliniște şi depresie când nu sunt la computer. Adolescenţii
dependenţi de computer manifestă o creştere a perioadelor de timp petrecute in faţa computerului şi
imposibilitatea de a întrerupe utilizarea acestuia. Ei ignoră prietenii, familia şi celelalte activităţi în
115
care s-ar putea implica. Întotdeauna au probleme la şcoală. Aceste caracteristici sunt însoţite şi de
modificări puternice în plan fiziologic şi psihosomatic: senzaţia de umectare insuficientă a sclerei,
dureri de cap de tipul migrenei, dureri de spate, alimentarea neregulată, iraţională, ignorarea regulilor
de igienă personală, dereglări ale somnului, schimbarea regimului de odihnă.
În continuare demersul experimental a fost orientat spre evidenţierea comportamentului agresiv și
a tipurilor de manifestare a comportamentului agresiv la adolescenţii dependenţi de computer.
Agresivitatea, agresivitatea fizică, agresivitatea indirectă, nervozitatea, negativismul, supărarea,
agresivitatea verbală şi sentimentul vinovăţiei la adolescenţi au fost evaluate prin Inventarul de
ostilitate A. Buss şi A. Durkee.
Rezultatele privind agresivitatea la adolescenții cu diferite nivele de dependență de computer sunt
ilustrate grafic în figura 2.

Fig. 2. Agresivitatea la adolescenţii cu diferite nivele de dependenţă de computer (non-dependenţi, cu

risc de dependenţă şi dependenţi de computer)
Analiza rezultatelor din figura 2 ne arată că nivelul redus al agresivităţii se întâlneşte la 13,04%
adolescenţi non-dependenţi şi la 4,00% adolescenţi dependenţi.
Nivelul moderat al agresivităţii se atestă la 65,22% de non dependenţi, la 40,00% de dependenţi de
computer şi la 38,89% cu risc de formare a dependenţei.
În acelaşi timp pentru nivelul ridicat al agresivităţii frecvenţa cea mai mare este specifică
adolescenţilor cu risc de dependenţă şi anume 61,11%, fiind urmaţi de 56,00% dependenţi de computer
şi 21,74% non-dependenţi.
Analiza prezentată privind intensitatea agresivității la adolescenţii cu diferite nivele ale
dependenţei de computer ne-a stimulat la cercetarea corelaţiei dintre agresivitate și dependenţa de
computer utilizând metoda de corelaţie Bravais-Pearson. Conform evaluării rezultatelor experimentale
în conformitate cu valoarea coeficientului de corelaţie, am stabilit următoarele legătură de dependență
între agresivitate și dependenţa de computer:
116
 Tabelul 1. Corelaţia agresivității cu dependenţa de computer la adolescenţi (Bravais-Pearson)
Variabilele Coeficientul de corelaţie (r) Pragul de semnificaţii
Agresivitatea /dependența de computer r=0,29 p=0,001
Pentru agresivitate și dependență de computer coeficientul de corelaţie este r=0,29, p=0,001.
Adolescenţii dependenţi de computer demonstrează emoţii puternice nefireşti cum ar fi: nervozitate,
impulsivitate, irascibilitate şi instabilitate excesivă. Comportamentele agresive manifestate de
adolescenţii dependenţi de computer se manifestă faţă de cei apropiaţi, colegi, şi profesori. Ca
consecinţă a ostilităţii ridicate adolescenţii dependenţi de computer prezintă şi probleme de adaptare şi
socializare.
În continuare sunt prezentate rezultatele privind tipurile de manifestare a agresivității cu diferite
nivele de dependență de computer.
Tabelul 2. Datele privind tipurile de manifestare a agresivității cu diferite nivele de dependenţă de
computer (non-dependenţi, cu risc de dependenţă şi dependenţi de computer)
Tipurile de manifestare a Dependența de computer
agresivității non- cu risc de dependenți
dependenți dependență
Agresivitatea fizică redus 58,70% 55,56% 40,00%
moderat 34,78% 33,33% 48,00%
ridicat 6,52% 11,11% 12,00%
Agresivitatea indirectă redus 54,35% 13,89% 28,00%
moderat 36,96% 58,33% 64,00%
ridicat 8,69% 27,78% 8,00%
Nervozitatea redus 65,22% 27,78% 36,00%
moderat 28,26% 47,22% 48,00%
ridicat 6,52% 25,00% 16,00%
Negativismul redus 32,61% 16,67% 20,00%
moderat 23,91% 13,89% 12,00%
ridicat 43,48% 69,44% 68,00%
Supărarea redus 78,26% 63,88% 32,00%
moderat 19,57% 30,56% 48,00%
ridicat 2,17% 5,56% 20,00%
Agresivitatea verbală redus 15,22% 5,56% 8,00%
moderat 67,39% 75,00% 64,00%

117
 ridicat 17,39% 19,44% 28,00%
Sentimentul vinovăției redus 17,39% 11,11% 20,00%
moderat 65,22% 52,78% 40,00%
ridicat 17,39% 36,11% 40,00%
În tabelul de mai sus identificăm următoarea ilustrare a rezultatelor pentru nivelul redus de
agresivitate fizică: 58,70% adolescenţi non-dependenţi, 55,56% adolescenţi cu risc de dependenţă şi
40,00% dependenţi de computer.
Nivelul moderat de agresivitate fizică este preponderant în rândul dependenţilor de computer
(48,00%), apoi se plasează eşantionul non-dependenţilor (34,78%) şi în final sunt cei cu risc de
formare a dependenţei (33,33%).
Nivelul ridicat de agresivitate fizică se întâlneşte la 12,00% din adolescenţii dependenţi de
computer şi la 11,11% din adolescenţii cu risc de dezvoltare a dependenţei şi la 6,52% din adolescenţii
non-dependenţi. Analiza statistică a rezultatelor nu ne-a permis să identificăm diferenţe semnificative
între adolescenţii cu diferite nivele de dependenţă de computer.
Un alt tip de agresivitate prezentă la adolescenţii din lotul experimental este agresivitatea indirectă.
Agresivitatea indirectă se manifestă diferit la adolescenţii non-dependenţi, adolescenţii cu risc de
dependență şi adolescenţii dependenţi de computer. Astfel conform tabelului 2 observăm că nivelul
redus al agresivităţii indirecte este în mare măsură caracteristic adolescenţilor non-dependenţi
(54,35%), spre deosebire de adolescenţii dependenţi de computer (28,00%) şi de adolescenţii cu risc
de formare a dependenţei (27,78%).
În cazul nivelului moderat al agresivităţii indirectă rezultatele se repartizează după cum urmează:
64% din dependenţii de computer, 58,33% din cei cu risc de dezvoltare a dependenţei şi 36,96% din
non-dependenţi.
Nivelul ridicat al agresivităţii indirecte este preponderent în rândul celor cu risc de dependenţă
(27,78%), la non-dependenţi (8,69%) şi în final la dependenţi (8,00%).
Un alt indice investigat a fost nervozitatea. Potrivit rezultatelor din tabelul 2 evidenţiem nivelul
redus de nervozitate la 65,22% adolescenţi non-dependenţi, 36,00% adolescenţi dependenţi de
computer şi 27,78% adolescenţi cu risc de dependenţă.
48,00% adolescenţi dependenţi, 47,22% adolescenţi cu risc de formare a dependenţei şi 28,26%
adolescenţi non-dependenţi au un nivel moderat al nervozităţii.
Frecvenţa cea mai mare pentru nivelul ridicat de nervozitate este particular pentru adolescenţii cu
risc de dependență (25,00%), în comparaţie cu 16,00% adolescenţii dependenţi de computer şi 6,52%
adolescenţi non-dependenţi

118
 Încă un tip de manifestare a agresivității la adolescenții cu diferite nivele de dependență de
computer este negativismul. Tabloul rezultatelor pentru negativism se distribuie în felul următor:
nivelul redus al negativismului este cel mai des întâlnit la adolescenţii non-dependenţi (32,61%), la
adolescenţii dependenţii de computer (20,00%), şi la adolescenţii cu risc de formare a dependenţei
(16,67%).
Nivelul moderat al negativismului în mai mare măsură este caracteristic pentru non-dependenţi
(23,91%), pentru cei cu risc de dependenţă (13,89%) şi pentru dependenţi de computer (12,00%).
Tabloul rezultatelor pentru nivelul ridicat al negativismului este îngrijorător şi ne oferă
următoarea distribuţie: 69,44% adolescenţii cu risc de dependenţă, 68,00/ dependenţii de computer şi
43,38% adolescenţi non-dependenţi.
Analizând rezultatele pentru supărare la adolescenţii non-dependenţi, adolescenţii cu risc de
dependență şi adolescenţii dependenţi de computer observăm că nivelul redus al supărării este
caracteristic preponderent non-dependenţilor în raport de 78,26%, în comparaţie cu cei cu risc de
formare a dependenţei - 63,88% şi dependenţii de computer - 32,00%.
Privind nivelul moderat al supărării rezultatele ne oferă următoarea distribuţie: 48,00%
adolescenţi dependenţi de computer, aceștia fiind urmaţi de 32,56% adolescenţi cu risc de dependenţă
şi 19,57% adolescenţi non-dependenţi.
Nivelul ridicat al supărării se înregistrează preponderent la dependenţii de computer (20,00%). La
adolescenţii cu risc de dependență şi adolescenţii non-dependenţi frecvenţa este de (5,56%) şi respectiv
(2,17%).
Evaluând datele tabelului 2 pentru agresivitate verbală evidenţiem că nivelul redus al agresivităţii
verbale este prezent la toate subgrupele de adolescenţi: 15,22% din adolescenții non-dependenţi,
8,00% din adolescenţii dependenţi de computer şi 5,56% din adolescenţii cu risc de dezvoltare a
dependenţei.
75,00% din adolescenţii cu risc de formare a dependenţei, 67,39% din adolescenţii non-dependenţi
şi 64,00% din adolescenţii dependenţi de computer se caracterizează printr-un nivel moderat al
agresivităţii verbale.
Nivelul ridicat al agresivităţii verbale se înregistrează preponderent la 28,00% dependenţi de
computer, 19,44% cu risc de dependenţă şi 17,39% non-dependenţi.
Studiul comparativ al rezultatelor pentru sentimentul vinovăției scoate în evidenţă că 20,00%
adolescenţi dependenţi, 17,39% adolescenţi non-dependenţi şi 11,11% adolescenţi cu risc de
dependenţă prezintă un nivel redus al sentimentului vinovăţiei.
Nivelul moderat al sentimentului vinovăţiei este întâlnit la non-dependenţi în raport de 65,22%, la
cei cu risc de formare a dependenţei - 52,78% şi la cei dependenţi de computer - 40,00%.
119
 În cazul nivelului ridicat al sentimentului vinovăţiei frecvenţa cea mai mare este caracteristică
dependenților de computer (40,00%). La adolescenţii cu risc de dependenţă şi adolescenţii non-
dependenţi se înregistrează următoarele frecvenţe: 36,11% şi respectiv 17,39%.
Tabelul 3. Corelaţia tipurilor de manifestare ale agresivității cu dependenţa de computer la adolescenţi
(Bravais-Pearson)
Variabilele Coeficientul de corelaţie (r) Pragul de semnificaţii
dependența de computer / agresivitatea
r=0,32 p=0,001
indirectă
dependența de computer / nervozitatea r=0,34 p=0,001
dependența de computer / negativismul r=0,20 p=0,001
dependența de computer / supărare r=0,39 p=0,001
dependența de computer / agresivitatea
r=0,15 p=0,001
verbală
Studiul de corelaţie a rezultatelor ne permite să menţionăm că au fost stabilite corelații
semnificative pozitive între agresivitatea indirectă și dependența de computer, între nervozitate și
dependența de computer, între negativism și dependența de computer, între supărare și dependența de
computer și între agresivitatea verbală și dependența de computer.
Între agresivitate indirectă și dependența de computer atestăm o corelație semnificativă pozitivă
(r=0,32, p=0,001). Odată cu creșterea valorilor la agresivitatea indirectă cresc și scorurile la
dependența de computer. Adolescenții dependenți de computer se caracterizează printr-o agresivitate
accentuată față de cei din jur manifestată într-un mod evitant prin bârfe, ironii, luarea în râs, glume
batjocoritoare, trântirea ușii.
Pentru nervozitate și dependență de computer obținem o corelație semnificativă pozitivă (r=0,34,
p=0,001). La creșterea scorurilor la dependența de computer cresc și scorurile la nervozitate. Pentru
adolescenții dependenți de computer este definitoriu o sensibilitate exagerată, nemulțumiri și frustrări.
Între negativism și dependența de computer există o corelație semnificativă pozitivă (r= 0,20,
p=0,001). Cu cât sunt mai mari indicii adolescenților la dependența de computer cu atât sunt mai mari
valorile pentru negativism. Adolescenții cu dependență de computer se caracterizează printr-un
comportament opozant față de părinți și profesori. Negativismul implică refuzul de a coopera și se
poate exprima printr-un șir de conflicte: de la lipsa de bunăvoință pasivă până la răzvrătire față de
regulile stabilite.
Între supărare și dependența de computer se atestă o corelație semnificativă pozitivă (r= 0,39,
p=0,001). Putem menționa că cu cât sunt mai înalte scorurile adolescenților la dependența de computer

120
cu atât sunt mai ridicate scorurile copiilor la supărare. Adolescenților dependenți de computer le este
definitoriu: resentimente, gelozie față de alții, o credințe că cei din jur îi tratează incorect. U
Pentru agresivitatea verbală și dependență de computer atestăm o corelație semnificativă pozitivă
(r= 0,15, p=0,001), astfel cu cât scorurile la dependența de computer sunt mai înalte cu atât și scorurile
la agresivitatea verbală sunt mai mari. Adolescenților dependenți de computer le sunt particulare
strigătele, țipetele, conținut verbal amenințător și hipercriticism.
În final concluzionăm că dependenţa de computer este o problemă acută a timpurilor în care trăim
şi reprezintă o entitate psihologică ce poate fi descrisă ca un nou tip de tulburare în care utilizatorul
încearcă să folosească computerul în mod excesiv pentru a satisface nevoile interne.
Dependența de computer are o frecvenţă foarte ridicată în vârsta adolescentă (34%) şi duce la un
comportament dezadaptativ, fiind periclitată funcţionarea normală a adolescentului în plan şcolar,
familial şi social. Potrivit acestui studiu, dependenții de computer tind ă, nervozitate, negativism,
supărare și agresivitate verbală) decât non-dependenții de computer.
Bibliografie
1. Andrieş L. Internetul – aspecte psihologice. În: Psihologie. nr. 6. Iaşi. 2002.
2. Badea E. Caracterizarea dinamică a copilului şi adolescentului (de la 3 – 17/18 ani) cu aplicaţie
la fişa şcolară. ed. a II-a ad. Bucureşti: Tehnica. 1997.
3. Chele E. Utilizarea îndelungată a calculatorului la copii şi adolescenţi: factor de risc sau condiţie
premorbidă. Iaşi. 2010.
4. Popa C. Noi comportamente adictive. Internetul patologic, dependenţă de sms-uri şi de televizor.
București: Universitara. 2013.
5. Young K., Goldberg I. Cyber-Disorders: The mental Health Concern for the New. Millennium:
CyberPsychology and Behavior, 1999.
Primit 01.11.2015

121