Universitatea „Al.I.

Cuza” Iaşi

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic

REFERAT LA DISCIPLINA
Psihopedagogia adolescenţilor şi adulţilor

Profesor,

lect.dr. Georgeta Diac

Cursanţi,

Zugravu Bogdan Gabriel,domeniul : Economie

Murguleţ Marius Eugen, domeniul : Economie

1
 Impactul situaţiei socio-economice a unei familii asupra dezvoltării psihice a unui copil

Notă: În realizarea acestei lucrări autorii au avut un aport egal

Definirea şi măsurarea statusului socio-economic

Situaţia socio-economică1 reprezintă un concept complex, multidimensional, care poate fi

conceptualizat şi măsurat în multiple moduri. In general, indicatorii situaţiei socio-economice
sunt reprezentaţi fie de accesul la resursele sau activele materiale şi sociale, fie de poziţia într-o
ierarhie socio-economică, fie de o combinaţie a acestora. Statusul socio-economic poate fi
evaluat la diferitele stadii ale dezvoltării fiinţei umane, de la naştere şi până la adolescenţa târzie,
iar nivelul la care se face evaluarea poate varia de la cel al individului la cel familiei, comunităţii
sau chiar naţional sau global2.

Cea mai importantă distincţie în măsurarea statusului socio-economic este cea dintre
componenta socială (poziţia individului în ierarhia socială, sau „prestigiul” său în raporturile cu
ceilalţi membri a societăţii) şi componenta economică (accesul la resursele şi bunurile economice
şi sociale). Evaluarea statusului socio-economic din perspectiva socială arată abilităţile
individului în a obţine bunuri, servicii şi informaţii din interacţiunea cu ceilalţi membri ai
societăţii şi se concretizează, de cele mai multe ori, prin clasificări ocupaţionale care furnizează
ierarhii relative clare (aşa cum sunt cele din armată sau serviciile de ordine şi siguranţă publică).
În afara acestor clasificări, evaluarea statusului socio-economic poate avea şi o sursă subiectivă,
respectiv percepţiile individului asupra poziţiei sale în ierarhia socială. Deşi evaluările ce pun
accent pe componenta socială încep să capete din ce în ce mai multă importanţă3, natura lor
eminamente subiectivă a făcut ca aplicabilitatea practică să fie mult redusă.

Din perspectiva economică, statusul socio-economic este apreciat prin indicatori ce

reflectă resursele materiale şi sociale ale individului : nivelul studiilor (liceu, studii universitare,
postuniversitare), nivelul veniturilor realizare, accesul la serviciile de ocrotire a sănătăţii etc.

1
În cele mai multe lucrări de specialitate, mai ales din literatura anglo-saxonă, termenul folosit este „status socio-economic”. Deşi acestui termen
i s-ar putea atribui un înţeles uşor diferit de cel al „situaţiei economico-sociale” ( statusul socio-economic ar desemna atributele cuantificabile ale
unei situaţiei socio-economice), vom utiliza pe parcursul lucrării termenul de status socio-economic.
2
Matthews, Karen A., and Linda C. Gallo. "Psychological perspectives on pathways linking socio-economic status and physical health." Annual
review of psychology 62 (2011): 501, p.2
3
Manuck, Stephen B., et al. "Subjective socio-economic status and presence of the metabolic syndrome in midlife community volunteers."
Psychosomatic medicine 72.1 (2010): 35

2
 Indicatorii care sunt frecvent utilizaţi în cercetare sunt cei derivaţi din educaţie, venituri şi
ocupare. În general, aceşti factori captează ambele componente ale statusului socio-economic.
Corelaţiile moderate dintre acestea sugerează că, deşi aceşti indicatori sunt în raporturi de
interdependenţă, prezintă totuşi informaţii socio-economice distincte. Educaţia este o
componentă fundamentală a statusului socio-economic care precede markeri ca ocupaţie, venituri
şi avere. Avantajele utilizării sale în cuantificarea statusului socio-economic decurg din faptul că
poate fi folosită chiar şi la persoanele care nu fac parte din populaţia activă şi că, de obicei, este
completată înainte de debutul unor probleme majore de sănătate (cu excepţia celor din copilărie);
prin urmare, este mai puţin vulnerabilă la o cauzalitate inversă (adică o sănătate precară duce la
scăderea structurii socio-economice SES) decât alţi markeri4. În plus, intrebările din educaţie din
chestionarele aplicate primesc, de cele mai multe ori, răspunsuri precise şi cu rate de refuz
scăzute. Pe de altă parte, limitările raportării la educaţie ca indice al statusului socio-economic
educaţiei decurg din faptul că sensul şi implicaţiile acesteia pentru câştiguri potenţiale pot varia
semnificativ între în grupurile demografice (definite, de pildă, de vârstă, sex, etnie/rasă sau
originile naţionale). În plus, educaţia este un indicator relativ brut, cu câteva categorii generale,
şi nu include informaţii exacte despre calitatea educaţiei.

Venitul este un alt indicator al statusului socio-economic utilizat pe scară largă, în special
în ţările dezvoltate, industrializate. Asociaţiile între venituri şi sănătate tind să fie neliniare si
sunt mai puternice la nivelurile cele mai de jos ale statusului socio-economic5. Estimarea
veniturilor pe cap de locuitor furnizează informaţii mai complete cu privire la nivelul de trai şi
capacitatea de a accesa bunuri materiale.

Pe lângă nivelul veniturilor absolute, şi dinamica relativă a veniturilor (modificările în

mărimea veniturilor de-a lungul vieţii) oferă informaţii importante cu privire la riscurile pentru
sănătate. Însă, în ciuda utilităţii operaţionale, informaţiile despre venituri sunt mai puţin
relevante pentru persoanele care nu sunt câmpul muncii (de exemplu, datorită pensionării sau
invalidităţii). De asemenea, este de remarcat faptul că indicatorii derivaţi din venituri nu oferă
informaţii relevante despre puterea de cumpărare sau nivelul de trai, deoarece acestea pot varia
sensibil în cadrul comunităţii.

4
Manuck, Stephen B., et al. "Subjective socio-economic status and presence of the metabolic syndrome in midlife community volunteers."
Psychosomatic medicine 72.1 (2010): 35,p.2
5
Cohen, Sheldon, et al. "Childhood socio-economic status and adult health." Annals of the New York Academy of Sciences 1186.1 (2010): 37-55,
p.5

3
 Pentru a compensa limitele celor două seturi de indicatori analizaţi anterior se face apel la
indicatorii derivaţi din ocupare, pornind de la o ierarhizare a ocupaţiilor în funcţie de anumite
caracteristici, cum ar fi venitul câştigat, educaţia necesară, prestigiul asociat, abilităţile şi nivelul
de influenţă. Limitările acestor indicatori rezidă în imposibilitatea utilizării provin persoanele
care nu lucrează, în subiectivismul ierarhiilor statusului profesional, şi în variaţiile semnificative
ale prestigiului, câştigurilor şi altor factori între categoriile ocupaţionale6.

Deşi, aşa cum am menţionat, statusul socio-economic poate fi abordat nu numai la nivelul
familiei, ci şi la nivele mai extinse ( comunitate, naţiune sau chiar global), ne vom concentra pe
nivelul familial al statusului socio-economic pentru a analiza impactul acestuia asupra dezvoltării
psihice a copilului. Din perspectiva dezvoltării copilului apreciem că acest nivel este şi cel mai
relevant, având în vedere multiplele funcţii pe care le exercită familia şi importanţa acestora în
dezvoltarea copilului : funcţia economică, funcţia de asigurare a securităţii emoţionale şi funcţia
de socializare7.

Îndeplinirea funcţiei economice a familiei, respectiv asigurarea bunurilor şi serviciilor

necesare pentru toţi membrii familiei, într-un mix cantitativ şi calitativ cât mai satisfăcător, se
fundamentează pe sursa veniturilor, contribuţia membrilor familiei la obţinerea veniturilor,
administrarea bugetului familiei. Funcţia familiei de asigurare a securităţii emoţionale, ca
expresie a conştientizării de către societatea modernă a importanţei securităţii emoţionale,
vizează necesitatea şi rolul afecţiunii in familie, la necesitatea unei toleranţe mai mare între
părinţi şi între părinţi şi copii, în opoziţie cu autoritarismul şi dominaţia părinţilor, specifice
societăţilor tradiţionale8. O atenţie specială se acordă, din această perspectivă atributelor
mediului emoţional optim şi formelor inadecvate de comportare (restricţii, ameninţări, ostilitate,
respingere, umiliri, denigrări) ce pot afecta dezvoltarea emoţională a copilului. A treia funcţie a
familiei, de socializare, are în vedere rolul fundamental al familiei în socializarea primară, care
se desfăşoară în perioada copilăriei timpurii, precum şi în socializarea ulterioară, în copilăriei şi
adolescenţă, atunci când familia participă la socializarea copiilor, alături de colegi, prieteni, prin
mass-media etc.

Influența statusului socio-economic asupra dezvoltării individului

6
Braveman, Paula A., et al. "Socio-economic status in health research: one size does not fit all." Jama 294.22 (2005): 2879-2888.
7
Urse, Laureana. "O paradigmă îmbunătăţită de analiză a familiilor cu copii." Calitatea vieţii 3-4 (2007): 231-239, p. 234
8
Urse, Laureana. "O paradigmă îmbunătăţită de analiză a familiilor cu copii." Calitatea vieţii 3-4 (2007): 231-239, p. 234

4
 Cercetările arată, fără nici un dubiu, că situaţia socio-economică este un factor
determinant al calităţii vieţii pentru copii, adulţi şi familii. Situaţia socio-economică afectează
dezvoltarea fiinţei umane pe multiple planuri de-a lungul vieţii, inclusiv starea de sănătate
psihologică şi cea fizică. Dezvoltarea psihică este procesul de formare şi reconstrucţie continuă
prin învăţare, a structurilor cognitiv-operaţionale, psihomotrice, dinamico-energetice, afectiv-
emoţionale şi atitudinale, manifestate în comportamentul individului9.

Un status socio-economic al familiei de un nivel scăzut este asociat cu sărăcie, acces

scăzut la educaţie, stare precară de sănătate. In multe ţări, chiar dintre cele dezvoltate, rata
sărăciei atinge nivele îngrijorător de ridicate în rândul copiilor10. Multiplele cercetări11 confirmă
o legătură puternică între nivelul statusului socio-economic şi sănătatea psihică a individului: un
status socio-economic ridicat este asociat cu o stare de sănătate psihică foarte bună, cu
manifestări ca optimism, stimă de sine, percepţia controlului etc., în timp ce un status socio-
economic precar este asociat cu o stare de sănătate psihică scăzută. Sub acest ultim aspect, este
important de remarcat faptul că studiile arată legături puternice de determinare între un status
socio-economic scăzut şi o rată ridicată a sinuciderilor, consumul de tutun şi alcool, dificultăţi de
natură emoţională şi comportamentală (anxietate, depresie, deficit de atenţie), comportament
agresiv, incidenţă ridicată a bolii Alzheimer. Statusul socio-economic al familiei este asociat şi
cu starea de sănătate fizică, raporturile de determinare poziţionându-se pe direcţii asemănătoare:
statusul socio-economic ridicat este asociat cu o stare bună de sănătate fizică, în timp ce statusul
socio-economic precar este asociat cu o stare de sănătate fizică nesatisfăcătoare, mai ales pentru
copii şi adolescenţi, cu manifestări precum : sedentarism, indice ridicat de masă corporală, stres
cronic12.

Impactul statusului socio-economic asupra capacităţilor intelectuale şi

performanţelor academice

Evidenţele ce vizează legăturile dintre statusul socio-economic şi capacităţile intelectuale

şi performanţele academice sunt multiple, şi acoperă o gamă foarte extinsă de paliere pe care se
manifestă aceste legături. Numeroase studii arată că un status socio-economic precar este asociat
9
Palicica, Maria. "Prelegeri de psihopedagogie." Editura Orizonturi Universitare, Timișoara (2005), p.29
10
McLoyd, Vonnie C. "Socio-economic disadvantage and child development." American psychologist 53.2 (1998): 185
11
Saegert, Susan C., et al. "Report of the APA task force on socio-economic status." Washington, DC: American Psychological Association
(2007), p.9
12
Saegert, Susan C., et al. "Report of the APA task force on socio-economic status." Washington, DC: American Psychological Association
(2007)

5
cu un coeficient de inteligenţă scăzut al copilului şi cu performanţe şcolare nesatisfăcătoare.13
Principalele canale de transmitere a influenţelor par a fi dobândirea de abilităţi practice şi
comportamentul copilului în şcoală, puternic determinate de aptitudinile parentale.

Relaţii semnificative de determinare se constată între statusul socio-economic şi

aptitudinile verbale ale copilului. Un studiu realizat în 1999 arată diferenţe semnificative între
abilităţile lingvistice ale copiilor proveniţi din familii cu un status socio-economic bun faţă de cei
proveniţi din familii cu status socio-economic scăzut14.

Influentele se transmit în toate stadiile dezvoltării cognitive ale copilului, din copilăria
timpurie până în perioada de preadolescenţă, dar par a scădea în intensitate odată cu înaintarea în
vârstă a copilului. Deşi evidenţele nu sunt concludente, se pare că înaintarea de vârstă reduce
doar intensitatea impactului statusului socio-economic scăzut, influenţele benefice ale unui status
socio-economic crescut fiind la fel de însemnate pentru adolescenţi ca şi pentru copiii mici15.

Dincolo de confirmarea existenţei acestei legături puternice de determinare, utilitate

sporită prezintă cunoaşterea căror markeri ai statusului socio-economic al familiei au un impact
mai puternic. Răspunsul la această întrebare este însă foarte greu de găsit, întrucât relaţia de
determinare dintre statusul socio-economic şi dezvoltarea cognitivă a copilului este extrem de
complexă, în care diferite componente ale statusului socio-economic afectează anumite
componente cognitive, în timp ce altele compensează, mai mult sau mai puţin, efectele
celorlalte16. De exemplu, unele studii arată atât similitudini, cât şi diferenţe în legăturile dintre
educaţia maternală, locul de muncă şi veniturile părinţilor şi performanţele şcolare ale copiilor17.

Cercetările efectuate par să acorde un rol decisiv nivelului educaţiei părinţilor, şi, din
aceştia, educaţiei mamei18. Aproximativ 5% din varianţa performanţelor şcolare ale copiilor sunt
explicate de variaţiile în nivelul de educaţie al părinţilor. Nivelul veniturilor familiei exercită

13
Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-
399, p. 375
14
Evans, Gary W., Lorraine E. Maxwell, and Betty Hart. "Parental language and verbal responsiveness to children in crowded homes."
Developmental psychology 35.4 (1999): 1020.
15
Smith, Judith R., Jeanne Brooks-Gunn, and Pamela K. Klebanov. "Consequences of living in poverty for young children’s cognitive and verbal
ability and early school achievement." Consequences of growing up poor (1997): 132-189.
16
Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-
399, p. 376
17
DeGarmo, David S., Marion S. Forgatch, and Charles R. Martinez Jr. "Parenting of divorced mothers as a link between social status and boys'
academic outcomes: Unpacking the effects of socio-economic status." Child development 70.5 (1999): 1231-1245.
18
Mercy, James A., and Lala Carr Steelman. "Familial influence on the intellectual attainment of children." American Sociological Review
(1982): 532-542.

6
influenţe semnificative asupra dezvoltării cognitive şi performanţelor şcolare ale copilului, dar
magnitudinea efectelor este mai ridicată când acest indicator a fost combinat cu alţi indicatori
tradiţionali. Un al treilea indicator tradiţional al statusului socio-economic, ocuparea, a fost mai
puţin investigat. Totuşi, există o serie de cercetări ce arată un impact pozitiv al mediului de lucru
al părinţilor, îndeosebi al mamei (de exemplu, mamele care au un loc de muncă ce le solicită
sarcini diverse şi rezolvarea de probleme oferă copiilor mai multă căldură şi activităţi stimulative
favorabile dezvoltării cognitive)19.

Impactul statusului socio-economic asupra dezvoltării socio-emoţionale

Legătura dintre statul socioeconomic şi bunăstarea socială şi emoţională a copiilor pare a

fi de o intensitate mai redusă comparativ cu cea caracteristică dezvoltării cognitive. Există totuşi
dovezi substanțiale că acei copii cu un status socio-economic scăzut manifestă mai des tulburări
psihice şi tulburări de inadaptare socială decât copiii din medii socio-economice pozitive20.

Rezultatele neconcludente se pot explica, măcar parţial, prin dificultatea sporită a

măsurării acestei legături de determinare. Adesea este foarte dificil să identifici bolile mintale la
copiii mici, succesul acţiunii depinzând de diverse standarde şi metode utilizate pentru a evalua
boli mintale. Pentru copii foarte mici, există puţine dovezi referitoare la legătura dintre statusul
socio-economic şi al bunăstării socio-emoţionale21. Este interesant însă că relaţia devine din ce în
ce mai consistentă (în special pentru externalizarea problemelor) în copilăria mijlocie şi
adolescenţă. Un studiu arată că pentru adolescenţi un status socio-economic scăzut este adesea
asociat cu o slabă adaptare funcţională, o probabilitate ridicată de depresie şi comportament
delicvent22. Este interesant şi faptul că influenţele se exercită mai mult dinspre componenta
socială a statusului socio-economic, şi mai puţin dinspre cea economică.

Intensitatea legăturii dintre statusul socio-economic şi tulburările psihice variază şi în

funcţie de tipul de tulburare şi rasă. Adesea, statusul socioeconomic precar este asociat cu
afecţiuni de schizofrenie şi personalitate, în unele cazuri cu depresie uşoară, şi uneori cu

19
Parcel, Toby L., and Elizabeth G. Menaghan. "Early parental work, family social capital, and early childhood outcomes." American Journal of
Sociology (1994): 972-1009.
20
Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-
399, p. 377
21
Earls, Felton. "Prevalence of behavior problems in 3-year-old children: A cross-national replication." Archives of General Psychiatry 37.10
(1980): 1153-1157.
22
McLoyd, Vonnie C. "The impact of poverty and low socioeconomic status on the socioemotional functioning of African-American children
and adolescents: Mediating effects." Social and emotional adjustment and family relations in ethnic minority families (1997): 7-34.

7
nevrozele şi tulburările afective23. Printre copiii de 6-17 ani aflaţi în clinici de psihiatrie, statusul
socio-economic a fost asociat cu un comportament agresiv şi delincvent. Studiile arată rate
ridicate de consum de droguri în rândul tinerilor cu un status socio-economic scăzut, dar
rezultatele sunt uneori contradictorii. Legătura este adesea mijlocită prin utilizarea de substanţe
de către prieteni, competenţa academică şi susţinerea părintească, dar şi de experienţele negative
de viaţă.

Înţelegerea şi investigarea relaţiilor dintre statusul socio-economic şi schimbările socio-

emoţionale sunt îngreunate de o serie de factori ce derivă din două teorii reprezentative pentru
domeniul de cercetare: teoria cauzalităţii sociale şi teoria selecţiei sociale, care implică legături
de cauzalitate opuse24. Teoria cauzalităţii sociale susţine faptul că tulburările mintale rezultă din
sărăcie şi factorii adiacenţi acesteia, în timp ce teoria selecţiei sociale susţine că cei cu tulburări
mintale alunecă treptat înspre straturile inferioare ale statutului socioeconomic. Pentru copii, au
fost efectuate puţine studii referitoare la ipoteza mai sus menţionată deoarece obiectivul principal
a fost explicarea declinului gradual pentru adulţii serios bolnavi mintal. O a doua dificultate în a
interpreta cercetările asupra statutului socioeconomic şi bolile mintale derivă din faptul că cei
săraci sunt mai susceptibili de a fi încadraţi ca fiind bolnavi psihic, chiar şi atunci când ei
manifestă acelaşi nivel de simptomatologie ca majoritatea indivizilor25.

În ansamblu, există dovezi clare care leagă un status socio-economic scăzut de rezultate
mai scăzute în aproape fiecare domeniu al dezvoltării socio-economice a individului. Din păcate,
cele mai multe studii s-au concentrat pe evaluarea unui singur rezultat, omiţând alte rezultate,
chiar dintre cele observabile direct. Cercetările s-au ghidat după teoria sistemelor de dezvoltare,
conform căreia este foarte dificil de a indica cu precizie căi de dezvoltare în organisme extrem de
complexe, auto-construirea ca la oameni26. Acelaşi set de circumstanţe pot să potenţeze orice
număr de rezultate în funcţie de punctele forte şi vulnerabilităţile individuale şi alte condiţii
prezente simultan şi ulterior la experienţa acelor împrejurări.

Pentru copiii cu un status socio-economic scăzut, este destul de dificil de prezis dacă
poate apare în cele din urmă o problemă de sănătate, cognitivă, sau o problemă emoţională. Cu
23
Muntaner, Carles, et al. "Socioeconomic position and major mental disorders." Epidemiologic Reviews 26.1 (2004): 53-62.
24
Ortega, Suzanne T., and Jay Corzine. "Socioeconomic status and mental disorders." Research in community and mental health 6 (1990): 149-
182.
25
Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-
399, p. 378
26
Wachs, Theodore D. "Necessary but not sufficient: The problem of variability in individual outcomes." (2000).

8
toate acestea, este oarecum mai uşor de afirmat că tinerii cu un status socio-economic scăzut pot
întâmpina mai multe probleme de dezvoltare decât copiii normali. Într-un studiu realizat în SUA
se arată că 40% dintre copiii născuţi prematur şi care au trăit în sărăcie lucie au avut deficienţe în
cel puţin două domenii de funcţionare la vârsta de trei ani.27 Valoarea mediului familial a fost
corelată cu o intensitate de de 0,40 cu numărul de probleme de dezvoltare manifestate de
adolescenţi din cinci grupuri socioculturale diferite. Corelaţiile cu probleme specifice variază în
cadrul grupurilor, dar corelaţia cu numărul de probleme a fost practic identică.

Aspecte specifice

În această secţiune dorim să ne oprim, din multitudinea de factori determinanţi ai

statusului socio-economic, asupra a doi factori particulari: stilul parental şi stilul pedagogic.
Justificăm această alegere prin interesul pe care credem că îl prezintă pentru aproape orice cadru
didactic, aflat în dubla ipostază de părinte şi profesor.

Majoritatea observaţiilor legate de statusul socio-economic, de stimularea experienţelor

cognitive şi bunăstarea copilului, probabil reflectă atitudini parentale, aşteptări şi stiluri de
interacţiune dintre părinţi şi copiii. Cercetătorii28 au identificat opt diferenţe majore în modele
de socializare pentru copii din diferite clase sociale: printre acestea, accentul dat abilităţilor
verbale, independenţă, realizare şi creativitate.

Un nivel ridicat al statusului socio-economic al părinţilor angajează copiii în mai multe

conversaţii, lecturi care le oferă şi mai multe experienţe de predare. Conversaţiile lor sunt mai
bogate, devin mai pertinente şi includ mai multe eforturi din partea copilului în a susţine un
discurs. Astfel de diferenţe în practica de a fi părinte sunt puternic implicate în relaţia dintre
statusul socio-economic şi performanțele intelectuale şi academice ale copiilor. Relaţia dintre
statusul socio-economic și competențele cognitive şi verbale ale copilului dobândite în casă pare
să fie una complexă, care este asociată atât cu gradul de aglomerație din reşedinţă cât şi cu
numărul de. Disconfortul şi distragerile corelate cu aglomerația conduc la mai puține și mai slab
consistente schimburi între părinte şi copil.

27
Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-
399, p. 378
28
Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-
399, p. 382

9
 Părinții cu un status socio-economic scăzut tind să cumpere mai puține cărți și materiale
educaționale pentru copiii lor, sunt mai puțin preocupați să-și ducă copiii lor la evenimente
culturale şi educaţionale, decât să monitorizeze și să reducă timpul petrecut de aceștia în fața
televizorului. Ca rezultat, copiii cu status socio-economic scăzut se confruntă mai frecvent cu
eşecul şcolar (chiar şi în clasele primare), care îi situează adesea pe o traiectorie cu probleme de
comportament sau cu comportamente de retragere.

Atitudinile și așteptările profesorului pot fi, de asemenea, parte dintr-un set complex de
mediatori care fac legătura dintre statusul socio-economic scăzut la eșecul școlar şi problemele
de comportament prin intermediul materialelor educaționale şi a experienţelor de învăţare.
Cercetătorii susţin că profesorii tind să perceapă elevii cu un status socio-economic scăzut mai
puţin pozitiv (în ceea ce priveşte abilităţile lor academice şi de auto-reglementare)29. Profesorii
oferă copiilor săraci mai puțină atenție şi mai puţine încurajări atunci când au performanţe bune.
În cazul în care copiii, atât înainte de intrarea în şcoală cât şi în timpul anilor de școală, au mai
experienţe stimulative pe plan cognitiv în mediul familial, sunt mai susceptibili în a îndeplini
stereotipurile negative ale profesorilor. Acest lucru creşte riscul de a avea discuții contradictorii
cu profesorii, o problemă care poate fi exacerbată de copii în minoritate sau de cei recent imigraţi
fără aptitudini bune în limba de studiu. În timp, frustrările în legătură cu eşecul şcolar şi
discuțiile contradictorii cu profesorii tind să scoată la iveală anumite comportamente negative.

Concluzii

Situaţia socio-economică, sau statusul socio-economic, reprezintă un concept complex,

multidimensional, care poate fi conceptualizat şi măsurat în multiple moduri. Din perspectiva
dezvoltării copilului apreciem că nivelul familial de măsurare a statusului socio-economic este şi
cel mai relevant, având în vedere multiplele funcţii pe care le exercită familia şi importanţa
acestora în dezvoltarea copilului

Cercetările arată, fără nici un dubiu, că statusul socio-economic este un factor

determinant al calităţii vieţii pentru copii, adulţi şi familii. Statusul socio-economic afectează
dezvoltarea fiinţei umane pe multiple planuri de-a lungul vieţii, inclusiv starea de sănătate
psihologică şi cea fizică. Numeroasele cercetări confirmă o legătură puternică de determinare
între nivelul statusului socio-economic şi sănătatea psihică a individului: un status socio-

29
McLoyd, Vonnie C. "Socioeconomic disadvantage and child development." American psychologist 53.2 (1998): 185.

10
economic ridicat este asociat cu o stare de sănătate psihică foarte bună, cu manifestări ca
optimism, stimă de sine, percepţia controlului etc., în timp ce un status socio-economic precar
este asociat cu o stare de sănătate psihică scăzută.

Analiza efectuată în lucrarea asupra influenţei statusului socio-economic asupra

capacităţilor intelectuale şi performanţelor academice, pe de o parte, şi asupra dezvoltării socio-
emoţionale a copilului, pe de altă parte, relevă un impact deosebit de puternic al statusului socio-
economic, pe multiple paliere.

Bibliografie

1. Bradley, Robert H., and Robert F. Corwyn. "Socio-economic status and child
development." Annual review of psychology 53.1 (2002): 371-399.
2. Braveman, Paula A., et al. "Socio-economic status in health research: one size does not fit
all." Jama 294.22 (2005): 2879-2888.
3. Cohen, Sheldon, et al. "Childhood socio-economic status and adult health." Annals of the
New York Academy of Sciences 1186.1 (2010): 37-55.
4. DeGarmo, David S., Marion S. Forgatch, and Charles R. Martinez Jr. "Parenting of
divorced mothers as a link between social status and boys' academic outcomes:
Unpacking the effects of socio-economic status." Child development 70.5 (1999): 1231-
1245.
5. Earls, Felton. "Prevalence of behavior problems in 3-year-old children: A cross-national
replication." Archives of General Psychiatry 37.10 (1980): 1153-1157.
6. Evans, Gary W., Lorraine E. Maxwell, and Betty Hart. "Parental language and verbal
responsiveness to children in crowded homes." Developmental psychology 35.4 (1999):
1020.
7. Manuck, Stephen B., et al. "Subjective socio-economic status and presence of the
metabolic syndrome in midlife community volunteers." Psychosomatic medicine 72.1
(2010): 35.
8. Matthews, Karen A., and Linda C. Gallo. "Psychological perspectives on pathways
linking socio-economic status and physical health." Annual review of psychology 62
(2011): 501.

11
9. McLoyd, Vonnie C. "Socio-economic disadvantage and child development." American
psychologist 53.2 (1998): 185.
10. McLoyd, Vonnie C. "The impact of poverty and low socioeconomic status on the
socioemotional functioning of African-American children and adolescents: Mediating
effects." Social and emotional adjustment and family relations in ethnic minority families
(1997): 7-34.
11. Mercy, James A., and Lala Carr Steelman. "Familial influence on the intellectual
attainment of children." American Sociological Review (1982): 532-542.
12. Muntaner, Carles, et al. "Socioeconomic position and major mental disorders."
Epidemiologic Reviews 26.1 (2004): 53-62.
13. Ortega, Suzanne T., and Jay Corzine. "Socioeconomic status and mental disorders."
Research in community and mental health 6 (1990): 149-182.
14. Palicica, Maria. "Prelegeri de psihopedagogie." Editura Orizonturi Universitare,
Timișoara (2005).
15. Parcel, Toby L., and Elizabeth G. Menaghan. "Early parental work, family social capital,
and early childhood outcomes." American Journal of Sociology (1994): 972-1009.
16. Saegert, Susan C., et al. "Report of the APA task force on socio-economic status."
Washington, DC: American Psychological Association (2007).
17. Smith, Judith R., Jeanne Brooks-Gunn, and Pamela K. Klebanov. "Consequences of
living in poverty for young children’s cognitive and verbal ability and early school
achievement." Consequences of growing up poor (1997): 132-189.
18. Urse, Laureana. "O paradigmă îmbunătăţită de analiză a familiilor cu copii." Calitatea
vieţii 3-4 (2007): 231-239.
19. Wachs, Theodore D. "Necessary but not sufficient: The problem of variability in
individual outcomes." (2000).

12