Curs 2 APA

-Exista , la ora actuala , conceptul ca viata nu poate sa existe in afara prezentei apei
-Ori de cate ori noi cautam viata , undeva , intr-un mediu oarecare , noi cautam apa si atunci
cand gasim spunem ca poate exista viata.
-Desigur , exista posibilitatea ca pe alta planeta apa sa nu fie solventul universal, insa pe
pamant este.
-Se considera ca viata pe pamant a aparut din mediul acvatic( cele mai simple org celulare se
gasesc in apa , ex euglena verde)
-Aceasta presupunere a aparitiei vietii din apa , l-a facut pe Jean Pierre Surie , sef al centrului
de transfuzii din Paris sa spuna ca toate organismele care se gasesc acum pe uscat de fapt vin
din apa si ele au fost obligate sa ia in tesuturile lor apa

1. Raportul apei in organism

2. 2. Fortele care guv schimbul de apa in organismul uman.

-Organismul uman are un raport diferit de apa , in functie de varsta ,sex etc , in medie
consideram ca suntem formati din 60-70% apa
-In urma cu cativa ani se zicea ca inclusiv in functie de sex sunt diferente majore , in ceea ce
priveste raportul de apa. Se presupunea ca femeile au un continut mai mic de apa deoarece au
mai mult tesut adipos insa acest concept s-a abandonat.
-In viata intrauterina suntem 98% apa , pornim de la stadiul unicelular , acvatic
-Odata cu nasterea , cont de apa scade 90% apa nou nascut , adult 70% , pers in varsta 50%.
-Se produce o deshidratare odata cu varsta , lucru care se vede morfologic.

-Contiunutul de apa dintr-un tesut depinde de intensitatea proceselor metabolice

Un tesut mai activ , va trebui sa aiba o cantitate mai mare de apa pentru a putea spala o
cantitate mai mare de reziduu.
*creier 85% apa medie , plaman 80%-multe schimburi de gaze , imensitatea patului vascular
pulmonar.La polul opus se afla celulele inactive metabolic –dinti , oase (capacitate reduse de
regenerare, neavand metabolism si nici continut de apa .)

Apa se imparte in 2 compartimente:

 Intracelular -citoplasma
 Extracelular -plasma

Citoplasma=gel, contine 40-45% apa (intracelular) ce asigura troficitate , curgescenta

tesutului

Spatiul extracelular contine 20-25% din apa organismului

Se gaseste sub forma de apa libera sau sub forma unui ultrafiltrat sarac in proteine
Componenta extracelulara este format din 3 subcomponente:

Plasma=5% din apa organismului ( plasma= componenta acelulara a sangelui )

Limfa -aparitia ei se dat unei diferentei intre filtrare si reabs ce apare dat fortei de frecare
dintre sange si peretele vascular.
- Daca facem diferenta dintre fortele care genereaza filtarea si fortele care genereaza
reabsorbtia , vom constata ca energia cinetica pierduta de coloana de sange in capatul arterial
, pe care nu o mai gasim in capatul venos impiedica reabsorbtia totala a lichidului odata
filtrat .Astfel diferenta trebuie sa se dreneze prin vasele limfatice.
-Lichidul limfatic contine o cantitate de proteine , relativ redusa si molecule de sulfura
lipidica=> culoare alb laptos.

Lichidul interstitial -se gaseste in spatiile dintre celule- ele nu se pot lipi perfect => intre ele
ramane un spatiu umplut de acest lichid.
-Este un ultrafiltrat sarac in proteine , se prezinta sub forma unui gel aflat in spatiul
intercelular si la nivelul caruia gasim filamente de colagen , proteoglicani si vezicule cu lichid
liber care au un rol important in troficitate si tonicitate .
-Ori de cate ori cantitatea de vezicule creste , =>edematiere , iar in cazul in care scade=>
deshidrateare.
-Acest lichid are o presiune subatmosferica , fapt ce contribuie la adeziunea celulelor

Alt lichid este lichidul transcelular -1-3% din lichidele corpului . exista zone din organism
care nu sunt tesuturi propriuzise – el nu se gaseste in tesuturi.
Ex: lichidul cefalorahidian –se produce la nivelul ventriculilor ,tot prin filtrare de la nivel
sangvin.
Este important sa cunoastem metabolismul lichidului cefalorahidian deoarece de multe ori
apar tulburari tensionale la niv acestui lichid( hipertensiune , hipotensiune)

Hipertensiune
-Cresterea presiunii intracraniene duce la comprimarea masei cerebrale prin compresia
substantei albe si cenusii.
-Semnele presiunii intracraniene: cefalee , largirea bazei de mers, astfel isi pierde echilibrul,
greturi , varsaturi in jet.
- totusi ,un accident vasc cerebral masiv este mai usor tolerat de o persoana in varsta la care
masa neuronala a scazut dand loc expansiunii in timpul unui avc , fara sa produca distrugeri
tisulare atat de mari.

-Hipertensiunea lichidului cefalorahidian poate aparea in: hematom(indirect , prin

edem); tumori( sunt foarte bine vascularizate , au o retea capilara ft bine dezv , sangele se
filtreaza si opresiunea creste ); meningita(cefalee , varsa in jet , tulburari echilibru) .

MENINGITA- prina intentie- punctie cefalorahidiana (pt a verifica microbul care se dev
acolo). Inainte de asta se administreaza antibiotic. Daca faci o punctie lombara unui pacient
cu hipertensiune craniana , masa celulara se va expansiona datorita presiunii mari din cutia
craniana si a celei scazute din zona lombara ( de unde am scos lichdul) . Astfel , bulbul si
amigdala vor fi impinsi spre foramen magnum=>STOP RESPIRATOR.

ESTE INTERZISA EFECTUAREA PUNCTIEI LOMBARE FARA EXAMEN CT.

-Exista personae cu hiopertensiune craniana cronica, in varsta, la care prod de lichid

cefalorahidian este mai mare decat drenajul ( fizic nu are sens , fiind vb de rata de producere
si drenaj)
Apare la pers in varsta si se manifesta cu : tulburari de echilibru si ameteli cornice
Ca tratament se face punctie lobara o data pe luna sau se creaza un sunt prin care lichidul
cfalorahidian este drenat in peitoneu unde se reabsoarbe. La 1 zi 2 isi revin.

Hipotensiune intracraniana
-Apare dupa rahie anestezica. Astfel de personae , frecvent , dupa ce se ridica din pat au
ameteli si dureri de cap pentru ca in locul unde s-a introdus anestezicul ramane un mic
orificiu ,iar lichidul iese pe acolo. Totusi acest orificiu de inchide in scurt timp. Atata timp cat
orificiul exista , forta hidrostatica impinge lcr , presiunea scade la niv cerebral=> cefalee
-Exista si situatii cand acest orificiu nu se inchide si aceasta hipotensiune ramane o vreme.
Rezolvarea este foarte simpla. Se iau cativa ml de sange din vena si se injecteaza
paravertebtral –BLOOD TOUCH=> sangele coagulat formeaza un dop.

Lichid pleural
-intre cele 2 foite , cativa mL de lichid , permit alunecarea foitelor una peste alta in timpul
respiratiei
PLEUREZIE- cand se acumuleaza apa intre foitele pleurale. In mod normal se resoarbe dupa
rezolvarea infectiilor . uneori se pot acumula depozite de fibrina , leucocite ce duc la aderenta
celor 2 foite pleurale si pacientul ramane cu un junghi toracic de fiecare data cand respira
-De aceea , pleureziile mari ce pun in pericol viata pacientului trebuie drenate.
-Drenajul presupune o punctie intr-o zona cat mai decliva , in functie si de nivelul lichidului ,
de cele mai multe ori la nivelul coastelor 6-7, cu un ac roz (1mm)
-tumorile pleurale- cant mare de lichid 3 sferturi , 1 l de lichid care se reface rapid , la 3 -4
zile dupa ce a fost drenat.
-aceeasi situatie se poate intampla si in cazul pericardului – PERICARDITA- cel mai des se
intalneste la tineri care a au avut o infectie . Cand nu se resoarbe , se depune fibrina si sacul
pericardic ,duopa ani de zoile de pericardita cronica se trasforma intr-o cochilie calcara ,
fibroasa , in care cordul este prins ca intr-o cusca=> insuficienta cardiaca.
- semn ca o pericardita tb drenata este COMPRIMAREA VENTRICOLULUI DREPT
-drenajul se face cu un ac lung , pe sub apendicele xifoid , transdiafragmatic fara sa lezezi
ficatul, pe peretele abdominal, se merge pana la Vdr .Riscul este perforarea ventricolului drept
(ex :pacient cu pleurezie si pericardita)
LICHID DE CULOARE CIOCOLATIE-CANCER

La nivel renal exista apa sub forma de urina= lichid transcelular , nu face parte din niciun
tesut

*Presiunea osmotica(cursul trecut)

-La niv organismului , multe compartimente dezvolta presiune de tip osmotoic

-Unitatea de masura a presiunii osmotice este OSMOLUL (Osmolul este cantitatea de
substantagrame, care dizolvata in 1l de apa dezvolta o presiune de 1 atm. )
-Cantitatea de substanta dizolvata in plasma nu ajunge sa dezvolte o atmosfera.
-Osmolaritatea normala a plasmei este de aprox 300 mOsm .
-Orice lichid care are presiune osmotica , poarta numele de solutie izotona .
-Cea mai celebra solutie izotona este serul fiziologic (9 g de sare la 1L apa).
-Solutiile izotone sunt acele solutii care au osmolaritate egala cu cea a plasmei (9g NaCl/l )
-Nu putem administra solutii hipotone(apa distilata). Orice celula care intra intr-un mediu
hipoton incepe sa se balonizeze si daca gradientul este mare , incepe sa se sparga.
-Era o pernioada cand nu se stia acest lucru si se faceau injectii diluate cu apa distilata.

*injectiile cu apa distilata inca se mai fac in psihiatre , pt a da pacientului convingerea ca a

primit un medicament puternic

Din asceasta presiune osmotica , mare parte din ea este generata de proteine=>
=>Presiunea coloidosmotica (oncotica) -realizata de proteinele plasmatice = 25mmHg
-De echilibrul dintre presiunile osmotice si cele hidrostatice depinde sensul in care se misca
apa in tesut
Exista 2 mari catrgorii de forte- FORTE STARLING
-guverneaza intrarea si iesirea apei din tesut
-sunt 4:
 p hidrostatica din capilar favorizeaza iesirea apei din vas
 p colloidosmotica din capilar
 p hidrostatica din tesut favorizeaza iesirea apei din vas
 p coloidosmotica din tesut

FILTRARE=trecerea apei din vas spre tesut

ESTE FAVORIZATA DE : presiunea hidrostatica din capilar si presiunea hidrostatica din
tesut
FORTELE CARE SE OPUN: presiunea coloidosmotica din capilar si presiunea
coloidosmotica din tesut

Dc un pacient cu ciroza hepatica (indiferent de cauza) au burta umflata ?

Datorita scaderii presiunii coloidosmotice din vase. Ficatul nu mai produce albumina si
fibrinogen , deci apar edeme.

-In afara de forte , viteza si miscarea apei depinde si de o constanta de permeabilitate a

peretelui capilar. Cu cat capilarul e mai usor permeabil , cu atat va fi favorizata filtarea.

sigma- permeabilitatea capilarelor

Presiunea efectiva de filtrare poate fi reprezentata astfel:
Presiunea hidrostatica capilara Pc
Presiunea hidrostatica tisulara Pc
Presiunea colloid osmotica din capilare c
Presiunea coloidosmotica tisulara t
NDF= presiunea efectiva de filtrare
NDF>0=>apa se filtreaza
NDF<0=>apa se reabsoarbe

(ex: imaginar. La captul arterial al capilarului , presiunea hidrostatica capilara este mare fata
de capatul venos , iar apa va tinde sa iasa din tesut . Presiunea coloidosmotica la nivelul
capilarului arterial este mai mica pentru ca sangele este mai diluat , apa nu s-a pierdut, nu a
iesit diun tesut. Spre captul venos , presiunea hidarostatica scade=> favovrizeaza reabsorbtia
si presiunea coloidosmotica venoasa creste. Vasul a pierdut apa ca iesit din tesut , proteinele
s-au concentrat, ceea ce determina reabsorbtia.Acestea sunt fortele de a caror echilibru
depinde daca avem de a face cu tesuturi edematizate sau deshidratate.
Deshidratarea se apreciaza prin asa numitul”pliu cutanat persistent”.
Cel mai des si mai repede se deshidrateaza bebelusii , prin diaree sau persoanele foarte in
varsta care nu se pot mobiliza.Sau cei care raman in desert.

Necesarul de apa pe zi:TREBUIE AJUSTAT IN FUNCTIE DE PERSOANA

La adult 30-40 ml/kg/zi
La copil de 3-4 ori mai mult / kg
Insuf cardiaca (apa se aduna in tesuturi=>edem daca consuma ft multa apa , o sa faca si edem
pulmonar)

Se risca intoxicatia cu apa:

-FOARTE greu de identificat la nou nascut
-se manifesta prin tulburari psihomotorii si de comportament

-Nici deshidratarea nu este de dorit si pierderea 15% din cantitatea de apa implica un risc vital
E-xista mecanisme care se opun instalarii deshidratarii , precum setea generate la nivelul
hipotalamusului printr-un mecanism foarte complex generat de scaderea presiunii arteriale

(unui om cu presiune arteriala scazuta ii va fi mai sete decat unui om cu presiune arterial
crescuta)
Spre ex: raniti , au pierdut mult sange – cer apa
Principalul hormon care regleaza echilibrul chimic al organismului este hormonal antidiuretic
ADH , se prod la nivelul hipofizei si este eliberat in circulatiei sanguine.El favorizeaza reabs
apei la nivel renal , prin tubiidistali si colectori. Lipsa adh duce la aparitia diabetului insipid.
Pers pierde ft multa apa (10 l).
Un alt hormon care controleaza schimburile hidrice este aldorsteronul , produs la nivelul
suprarenalei. El retine in organism Na si elimina K. Retentia de Na este mereu insotita de
retentie de apa.

Sist renina angioplastina aldorsteron- sistemul prin care se secreta aldosteron

Renina –detecteaza scaderea presiunii de filtrare (nu este apa destula)
-determina producerea de:
Angiotensina-produce vasoconstrictie , presiunile cresc si se produce :
Aldosteronul -produce vasoconstrictie si retine apa sis area la nivel renal , readucand
echilibrul hidric al organismului la situatia initiala