* Examen de admitere ~24 iulie 2018 Grita nr. 1 A. Marcati interpretarea corecta a structuri frazelor de mai jos. (Propozitiile sunt date in ordinea in care se succedt predicatele lor [exprimate sau subinfelese] in frazit.) 3. Nu ma deranjeazii cii nu esti de acord cu mine, ci de ce si cu ce argumente, pentru ci, altfel, cuvintele tale rimin vorbe in vant. a. principal + subiectiva + principala + subiectiva + subiectiva + circ, de cauza; b. principal + compl. direct + principal + compl. directi + compl. direct + cire. de cauzi; c. principal + subiectivi + subicotiva + subiectiva + circ. de cauza; d, alta interpretare, De cate ori este solicitat si-si expuni punctul de vedere i se pare ci cineva are ceva anume cu el, cdi poate uni dintre noi vrem si-1 obligim si demisioneze, ea si cum n-ar fi capabil sA ne mai conducd. a. circ. de timp + compl. indirecta + principala + subiectiva + subiectiva + compl. directa + compl. indirecta + circ. de mod + compl. indirecta; b. circ. de timp + compl. directa + principal + subiectiva + subiectiva + subiectiva + compl. directa + compl. indirecté + circ, de mod + compl. indirect; ¢. circ. de timp + compl. indirectt + principal + subiectiva + subjectiva + compl. direct + compl. directa + cire. de mod + compl. indirecta; d. alta interpretare, Poate cd ai dreptate sau poate nu, dar, cum esti un om inteligent, nu in interesul tiu si te infurii pe oricine + principal + subieetiva + cire. de cauz + principala + compl. directa + compl. indirect; b. principal + subiectiva + principala + circ. de cauza + principal + subiectiva + compl. indirect; ¢. principala + subiectiva + principal + cire. de cau + principal + subiectiva + compl. directa; d. alti interpretare, B. Marcati varianta corectt de analiza gramaticali a cuvintelor subliniate din enunturile de mai jos: 10. uu. 12. 13. 14. 15. 16. Plecarea Ini la mare in ciuda interdictiei medicului m-a contrariat. a. subst, G. cu loc. prep. / compl. circ. concesiv; b. subst., G. cu loc. prep. /atr. subst. prep.; ¢. subst., G. / atr. pron. gen.; d. alta interpretare, N-au cum fi adevirate toate acestea, a. adv. rel. de mod / compl. circ. de mod; b. conj. subord. cauzaki (cum ,cauzal") /féird functie sintactica; e. adv. rel. de mod / nume pred. d. alta interpretare. Fiind Juate toate masurile, nu cred si apari yreo surprizi. a, verb pred., gerunziu, d. pasiva / compl. cire. de cauzi; b. verb nepred., gerunziu, d. pasiva / compl. circ. de cauzi; e. verb pred., gerunziu cu val. predicativa, d. pasiva / pred. verbal; d. alta interpretare. E de asteptat de ciitre noi toti ca urmarile iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeans si fie dramatice. a. verb pred. ind. prez., d. pasiva / pred. verbal; b. verb cop., indic. prez. + verb pred., supin, d. activi (nume predicativ) / pred. nominal; e. verb cop., indie. prez. + verb pred., supin, d. pasiva (nume predicativ) / pred. nominal; 4d. alti interpretare, S-au intimplat atdtea, ci mi cuprinde tot mai mult ingrijorarea pentru viitorul tiu. a. subst., Ac. / compl. direct; b. subst., N. / subiect; e. subst., N., parte a loc. sintacticd autonoma; d. alti interpretare. ‘Mai si-1 calce tramvaiul, aga era de distrat. a. adv. de mod / nume predicativ; b. adv. predicativ / pred. verbal; . adv, de mod / compl. cire. de mod; d. adv, de mod, component al loc. conj. subord. mai si / fird funetie sintactica. Toane, dragul meu, fii cuminte! a. adj, pron. pos., V. / fara functie sintactic’; b. adj. pron. pos., N./ atr. adj «, adj pron. pos., V. /atr. adj.; d. alti interpretare. Casa esta a lui, iar gridina, a mea. a. pron. pos., N. / nume predicativ; b. adj. pron. pos., N. / nume predicativ; . pron. pers., G./ nume predicativ; d. alta interpretare. motive lesne de infeles, nu i s-a dat nota zece. a. num. card. cu val. adj., Ac. / atr. adj.; b. num, card. cu val. adj., N./atr. adj.; e. num, card. cu val. subst., N. / atr. subst. apozitional (= apozitie neizolati) d. altA interpretare. ‘A trait intregul secol de-a lungul ciruia s-au intimplat atitea. a. pron. rel., G. / atr. pron. gen. b. pron. rel., G. cu loc. prep. / atr. pron. prep. ¢. pron. rel., G. cu loc. prep. / compl. circ. de timp; d, altd interpretare, in tribuna nu prea am vizut de-ai vostri. a. adj. pron. pos. (pe langa un subst. subinjeles), Ac. / atr. adj.; b. pron, pos., Ac. cu prep. / compl. direct; e. pron. pos., Ac. cu prep. / compl. indirect; d. alt interpretare Ia si vedem cum stim eu gramatica. a. interj. pred. / pred. verbal; b. interjectie / fri functie sintactica, e. verb pred., imperativ / pred. verbal; d. alt& interpretare, ‘A pariat 0 suma enormé pe doi dintre cai. a, num, card. cu val. subst., Ac. / compl. direct; b. num. card. eu val. subst, Ac. / compl. indirect; ¢. num. card. cu val. adj, Ac. /atr. adj; d. alta interpretare.Examen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr 1 C. Marcati varianta corectit de ritspuns: 17. 18. 19. 20. 21. 22, 23. 24, 25, 29. 30. 31. 32. Fie enunfurile: (1) Tor tu m-ai ciiutat $i aseard? (2) Ai méncat tot din farfurie? (3) Si-l pici cu ceariy tot nu tace. (4) Am tot insistat, dar in zadar. (5) Ai citit tot romanul? Cuvintele subliniate sunt: a, adv. in (3) si (4), pron. nehot. in (2), adj. pron. nehot. in (1) si (5); b. adv. in (1), (3) gi (4), pron. nehot. in (2), adj. pron, nehot. in (5); ‘adv. in (1), (2), (3) si (4), adj. pron, nehot. in (5); d. alta interpretare. Fie enunful: Sa spund cine ce problemd are, ca nu-i timp de pierdut. Cuvintele subliniate: a. sunt amandoud relative (subordonatoare, pronume sau adverb); b. este relativ (pronume sau adverb) numai primul; e. este relativ (pronume sau adverb) numai al doilea; a. formeaza (impreuna) o locutiune relativa (subordonatoare). Fie enunful: El nu este ce pare a fi. Cuvantul subliniat este: a. pron, rel., N. / nume predicativ pe Kinga este: b. pron. rel., N. / nume predicativ pe langa pare; e. pron. rel., N. / nume predicativ pe Inga a fi; d. alt& interpretare. Fie urmitoarele forme: (1) dregefi-vd glasul; (2) prinde-ti-l; (3) prindeti-l; (4) catura-ti-mi-l. Sunt corect serise: a. toate; b. toate, in afara de (4); e. numai (1) si (3); d. alta interpretare, iu, ori... ori, fie... fie, in fafa celui de-al doilea component al cuplurilor conjunctionale disjunctive sau. virgula este: a. exclusa; b. obligatorie; e. facultativa; d. alt interpretare. ic enunfurile: (1) Propunerea era prea tentantd sit n-o acceptitm. (2) Mai st nu-t recunosc. (3) Cum e sii n-ai pe nnimeni apropiat? (4) Nu-mi dau seama cu ce si-| atrag de partea mea. Propozitile subordonate introduse prin conjunetia sii sunt: a. circ. consecutiva in (1), subiectiva in (2) si (3), compl. indirecta in (4); b. circ. consecutiva it (1), subiectiva in (2), predicativa in (3), compl. indirecta in (4); e. cire. de scop in (1), subiectiva in (2) gi (3), compl. directa in (4); d. alta interpretare, Fie urmitorul enun{: Efectele (1) succedii / (2) sueced / (3) suecedeaza cauzelor si mereu va fi asa, adicé efectele (4) vor succeda / (5) vor succede cauzelor, Dintre cuvintele subliniate, sunt corecte gramatical: a. toate; b. numai (1) $i @); e. numai (1) si (2); d. alta interpretare. Fie urmatoarele enunfuri: (1) Masina pe care am cumpirat-o este grozavi. (2) Dintre masinile de aici, pe oricare 0 poti incerca. (3) Dintre cartile tale, numai pe asta am citit-o. (4) Nu stiu pe care candidat sa il anunt. (5) Foaia care ai rupt-o era importanti, Sunt coreete gramatical: a, toate; b. toate, in afar de (5); e. numai (1), (2) si 3); d. alta interpretare. im imprumutat, iti mai amintesti, sper, di-i-i lui, cd i-i tare greu sé se descurce o greseala. Fie enunful: fntru-cat nu-mi poate priti atacul lor $i scandalurile continui in presi, am decis sit md retrag din politica. Acesta confine: a. patru greseli; b. rei greseli; c. doua greseli; d alta interpretare. Fie enunjul: Conform unei surse de incredere din Consiliul Judetean, dar si a unor informatii apitrute in presé, $-a votat amenajarea a zeci de parcuri in jurul marilor orase $i a comunelor mari si asfaltarea unor drumuri Judefene, Acesta confine: a. trei greseli; b. dow gregeli; e. 0 greseald; d. alt interpretare. Fie enunjul: fn pofida sperangei noastre si, mat ales, asteptitrilor (1) / a asteptarilor (2) / ale asteptiritor (3) profesorilor, examenul s-a desfisurat conform vechiului regulament si, fireste, a legii (4) /al legit (5) / legil (6) pe care am combiitut-o de atatea ori. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2) i (5); ¢. numai (1) si (4); d. alta interpretare. Fie enunful: Desi nu e nici o (1) / nicte (2) fat proasti, nici o (3) / nicio (4) nesuferita, iar sord-sa e chiar premianid, nu mi-i dragd nici una (5) / nicluna (6), nici cealltd, Dintre cuvintcle subliniate, sant corect folosite: a. toate; b. numai (2), (4) si (6); ¢. numai (2), (4) si (5); d. alta interpretare, Se dau urmatoarele cuvinte: galben-inchis, alba-iulian, socio-cultural, maine-dimineatd, pur-sdinge. Sunt corect scrise cu cratima: a. toate; b. numai primul si al patrulea; e. numai al doilea, al treilea si al cincilea; d. alti interpretare. Se dau urmitoarele seeven(e: Catedra de limba romani, E ‘honoris causa, Sunt corecte, din punctul de vedere al serie ‘a patra; c. toate, in afard de a cincea; d. alta interpretare Fie enuntul: Desi repeta mereu, ca un laitmotiv (1) / leit-motiv (2), ea avusese un moment de citdere, stiam cu totii ci € un mincinos inveterat (3) / inveterat (4) si cit nu repurtase (5) / reputase (6) in viata lui vreo victorie pe terenul de fotbal. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. numai (2), (4) si (6); b. numai (1), (3) si (5); ‘e,numai (1), (2), (4) si (5); d. alta interpretare. Fie enunful: Banii pe care ti singur. Acesta confine: a. trei greseli; b. doua greseli; c. 0 greseali: d. ni ul Mediu, intdi Mai, Facultatea de Litere, doctor eu majuscule: a. toate; b. numai a doua, a treia siExamen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr 33. 34 35. 36. 37. 38. 39. 40. al. 2. 45. 46. 47. 48. 49. 50, Si. Se da enuntul: Fara a mi-l considera dusmén (1) / diisman (2), ined din ianudrie (3) / idinuarie (4), de cand plecase in Débrogea (5) / Dobrigea (6), devenise cémplicele (7) / complicele (8) lor. Dintre cuvintele accentuate sunt corecte: a. numai (1), (4), (6), (7) si (8); b. numai (2), (4), (5) gi (8); e mumai (1), (3), (5) si (8); di. alta interpretare. Se dau urmitoarele cuvinte: custéde, capsiild, detindzi, matrice, peniirie, Sunt corect accentuate: b. niciunul; e. toate, in afard de al patrulea; d. alts interpretare. a. toate; Se dau urmitoarele cuvinte: viatd, pleoapd, senior, fiasco. Contin diftongi: a. toate; b. numai al doilea si al patrulea; ¢. numai primul si al patrulea; d. alta interpretare, Se dau urmitoarele abrevieri: m (= metru), dr. (= doctor), ad-tie (= administratie), g-ral (= general), gen. reneral). Sunt corecte: a. toate; b. numai prima, a doua, a treia si a patra; e. numai prima, a treia si a cincea; 4. alta interpretare. Se dau urmatoarele cuvinte: motto, a repurta, contumacie, biscuite, greier. Sunt forme literare corecte: a. toate; b. numai primul, al treilea si al cincilea; e. toate, in afara de al patrulea; d, alt& interpretare. Fie enunful: Ameninfarile tale aduceau a apocalips (1) / apocalipsit (2), desi voiai sa pard doar un aprope (3) / apropou (4) la greselile pe care noi le fatcuserdm cénd incercam sti ne dumerim (5) / dumirim (6) a cui a fost vina pentru situatia creata. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (2), (3) si (6); €. numai (1), (3), (4) si ©); d. alta interpretare, Fie enuntul: Pentru cd pe site-ul (1) facultafii nu am gisit suficiente informatii, am trimis citeva e-mailuri (2), acesta find, nu e asa, trendul (3): cu citeva clickuri (4) rezolvi totul. Dintre cuvintele subliniate, sunt corect folosite: a. toate; b. numai (1), (2) si (3); €. niciumul; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele seri de cuvinte: (1) justefei, ordinii, rumorii, tristeti; (2) justeti, ordinei, rumoarei, tristetei; (8) justefei, ordinii, rumoarei, tristetei; (4) justetit, ordinii, rumorii, tristetii. Confin(e) numai forme corecte de genitiv-dativ articulat: a, toate; b. numai prima; e. numai a patra; d. alti interpretare. Se di enunful: Baremele (1) / baremurile (2) anuntate sunt generoase, asa cit ne asteptim la deznodiminte (3) / deznodiménturi (4) fericite. Dintre substantivele la plural subliniate sunt corecte, in contextele date: a, numai (1) $i G)s Bb. numai (1) gi (4); e. numai (2) si (3); alt interpretare Se da urmatorul enunt: fi cam place sit cotrobaie (1) / cotrobdiascit (2) prin lucrurile altora, dar nu se gandeste cdi, daca va fi prins, oamenii legii o sti il ciuruiasedi (3) / ciuruie (4) pe loc. Dintre formele verbale subliniate, sunt coreete, in contextele date: a. toate; b. numai (1) si (3); e. numai (1), (2) gi (3)5 d. alta interpretare Se dai urmitorul enung: Desi sunt tot mai multe partide pe esicherul (1) / esichierul (2) politic, mie imi vine sit pleznese (3) / plesnese (4) de nervi, vizind ipocrizia unora dintre 5) / leaderii (6) lor. Dintre cuvintele subliniate au forme literare: a. toate; b. numai (2), (4) si (5); e. numai (1), (4), (5) si (6); d. até interpretare. Se di enunful: fn acelasi articol de lege, dar la un alt alineat (1) / aliniat (2), erau previtzute pedepsele pentru faptele sale, Cuvantul corect (potrivit) pentru acest enun{ este: a. primul; b. al doilea; ¢. cuvintele subliniate sunt variante opfionale, deci amandoua variantele sunt corecte; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele substantive comune: fricd, muzicd, tristete, istorie. Sunt defective de plural: a. toate; . numai primul si al doilea; e. numai al patrulea; d. altd interpretare. it corecte: Se dau urmitoarele substantive la plural: majorate, apogeuri, limane, verdicturi, contrasensuri, S a. toate; b. numai al treilea; e, numai al patrulea; d. alta interpretare. Se dau urmitoarele expresii: veleitate_nejustificatit, discrepant’ flagranti, investigatie minutioasd, festival artistic. Constituie pleonasme: a. toate; b. numai a treia i a patra; e. numai prima si a doua; d. alta interpretare. Se di enuntul: $tim ed securitatea nafionalté a statului e vital, aya ed riimanem in continuare aparatorii lui, dar si ai limbii romine, careia i ne vom devota in intregime. Acesta confine: a. trei pleonasme; b. dou pleonasme; cc. un pleonasm; d. alta interpretare. Se dau cuvintele: (1) arbitrar; (2) ilegal; (3) exagerat; (4) excesiv. Sunt sinonime ale euvantului abuziv: a. toate; b. numai al doilea, al treilea si al patrulea; e. numai primul, al treilea si al patrulea; d. alté interpretare. Se dau cuvintele: (1) accidentat; (2) prapastios; (3) inegal; (4) direct. Sunt sinonime ale cuvantului abrupt: a. toate; b. numai al doilea; e. numai primul, al doilea gi al treilea; d. alti interpretare. Fie enuntul: Pe un fon declamator si emfatic, le-a demonstrat convingitor cit esafodul ideilor celor care it contestan era subred. Acesta contine: a. nicio greseaki; b. o greseali; ¢. trei greselis d. alta interpretare. Af 3 AExamen de admitere ~ 24 iulie 2018 Grita nr, 1 52. 55. 59, 60, Fie urmiltoarele definiri si / sau expliciri de cuvinte: (1) aparen(it ingeliitoare; (2) actiune simutata; (3) obiect care da o falsit impresie a realitajii. Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului simulacru? a, numai a treia; b. toate; e. numai prima sia treia; d. alta interpretare. Fie urmitoarele definiri si / sau explieéri de cuvinte: (1) a spune ceva (neinsemnat, plictisitor); (2) a recita; @) @ spune minciuni; (4) a vinde marfai cu aménuntul, Care dintre acestea este (sunt) sensul (sensurile) cuvantului a debita? a. numai a doua; b. toate; e. numai prima, a treia si a patra; d. alta interpretare. Se dau cuvintele: (1) sensibilitate; (2) inclinare; (3) aplecare; (4) inclinafie. Sunt sinonime ale cuvantului predispozitie: a. toate; b. numai primul si al doilea; e. numai al doilea si al treilea; d. numai al doilea, al treilea si al patrulea. Fie enunturile: (1) Sica adjudecat premiut cel mare.; (2) Este un om laborios.; (3) Ne-a faicut multe facilititi de céind ne-am angajat. Cuvintele subliniate sunt coreet folosite: a. in toate enunfurile; b. numai in (1) si (3); ¢. numai in (2) si @); d. alta interpretare, ‘Cuvéintul prevenitor poate fi in raport de antonimie cu: a. imprevizibil; b. precaut; e. nepoliticos; d, serviabil Fie enungul: Desi firma sa are datorii de peste 7.8 milioane euro, a vandut doisprezece mii de actiuni in numai doar doudsprezece ore. Acesta confine: a. patru greseli; b.trei greseli; c. 0 gresealai; d. alta interpretare. Se da enungul: Ar trebui sa te apuci de invatat cu minim doi ani inainte, daca vrei sit previi impactul pe care ta in analica gramaticalit 0 poate avea asupra rezultatelor ta examen, ciici Ia admitere se va da 0 i, mai dificilit decat ai crede, $i apoi un interviu, Acesta confine: a. nicio gresealai; b. o greseala; ¢. trei sgreselis d. alti interpretare, Se di enungul: Toate rezultatele se datoreazd fermititii unei directoare nou-aleasi, care a reusit sa dovedeascit 1a finalul unei veri foarte lungi si foarte fierbinte, ca doar cei care nu doresc, nu reusesc si cit pofi contribui prin efort si voingé la recredibilizarea unei institutii prea mult timp afectata de schimbiiri. Acesta confine: a. nicio greseali; b.o greseal; e. patru greseli; d. alti interpretare. Se di enunqul: La convins, dupd mult timp, ca sit isi asume greselile, dar pierduserd deja teren atat in fata colegilor, dar si in ochii sefilor, incit au fost nevoiti sa plece ei insisi in cele mai grav afectate zone ale férii, deci exact acolo unde speraseri, de la bun-inceput, sti nu ajungit niciodatd. Acesta congine: a. nicio greseali; b. 0 greseala; e. dou’ greseli; d. alta interpretare. D. Marcagi rispunsul corect: 61. a2. 65. 66. 61. Utilizarea cét mai rajionali a resurselor este impusi de: a. caracterul limitat al resurselor; b. micgorarea nevoilor de consum (atit la nivel individual, cat gi colectiv); e. sciderea, in timp, a prefului resurselor; d. substitufia nevoilor. in care toate celelalte elemente ale piefei rimfin individului pentru acest bun: persoana isi majoreazt consumul din bunul X, in condi neschimbate. Rezulti ei in urma consumului, fn mod normal, intensitatea nevoi a. creste lent; b, nu se modifica; e. scade; d. creste rapid La eresterea eu 4% a prefului bunului B, cererea pentru bunul respectiv scade cu 8% (alte condifii ale pietei riméndnd neschimbate). Este cazul unei cereri: a. elastice in raport cu. pretul; b. inelastice (cu elasticitate seizuti) in raport cu pretul; e. pufin intalnite in realitate; d. imposibile. Pe piata bunului X, cererea este elastic’ in raport cu preful. Dack producHtorul Ini X igi reduce costurile far a afecta calitatea bunului si decide si scadi pretul lui X: a. in mod cert, el va suporta picrderis b. cantitatea vanduta de produc&tor nu mai comporta schimbari; e. cumparatorii vor fi in dezavantaj; d. producatorul ar putea incasa venituri mai mari, pe baza cresterii cereri. nui ‘Nu inregistriim cost de oportunitate in cazul: a. achizitiei unui bun rar; b. achizitiei oricarui bun; e. obfiner bun cu titlu gratuit; d. cumpararii unui bun care satisface nevoile mai multor persoane. A ciita unitate dintr-un bun economic omogen aduce o satisfactie tot mai intensi in urma consumai a. ultima; b. toate, cu excepfia primei gi ultimei; e. toate, mai putin ultima; d. toate rispunsurile anterioare sunt eronate. Putem vorbi despre utilitatea economic’ a unui bun, doar dacii: a. acesta a fost produs intr-o far dezvoltata, b. suntem de acord c& toate bunurile fabricate sunt utile; e, acceptim ideea ci utilitatea sciizut este asociati preturilor mici — gi invers; d. persoana care achizitioneazi acel bun consider c& acesta fi este utilExamen de admitere - 24 iulie 2018 Grita ne 68. 69. 70. 2 2B. 74. 15. 16. 1. 8. 79. 81. 82. 83. 84, Identificati afirmatia falsA: a. subiectii proprietatii sunt agentii economici (indivizi, sociogrupuri, organizatii), b. dreptul de folosini confer proprietarului dreptul de utilizare a bunului aflat in proprietatea sa, aga cum considera el mai bine pentru a-si realiza interesul; ¢. dreptul de uzufruct presupune dreptul proprietarului de a instraina bunul care-i aparfine, de a constitui asupra lui drepturi in favoarea altei persoane; d. exist bunuri cu caracter de marf® gi bunuri care circula fara a avea caracter de marfa Daca impozitul pe profit seade, iar pe piafi existi cerere susfinuti pentru un anumit bun fabricat in far’, producitorii: a. vor majora oferta; b. vor micgora oferta; ¢. vor fi dezavantajati; d. nu vor schimba marimea ofertei, deoarece situafia nu-i avantajeazi si nu-i intereseaza. Reprezinti mune: a. orice tip de preocupare a omului; b. modalitate de promovare a progresului tehnic; c. 0 cale de sporire a eficienfei folosirii resurselor; d. 0 activitate umand constient’, avand ca finalitate objinerea bunurilor gi serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de consum. Pentru a putea fi combinafi in cadrul procesclor de productie, factorii de produ a. adaptabili; b. indivizibili; e. complementari; d. subs Cheltuiclile materiale de producti mai putin amortizarea; b. amortizarea si cheltuielile cu capitalul circulant; e. cheltuielile banesti anti consumatori; d. salariile si capitalul circulant. includ: a. capitalul fix aflat in proprietatea intreprinderii la un moment dat, pate de Care din urmatoarele categorii nu reprezinti elemente de capital fix: a. utilajele de productie; b. combustibilul folosit in procesul de fabricatie; e, instalaiile gi maginile-unelte; d. cladirile. Daca pe termen scurt, nivelul producfiei nu se schimba, costul fix mediu: a. creste; b. scade; e. rimane constant; d. mai inti creste, apoi seade pan’ la zero. in costul unui bun, producatorul include: a. pretul de vanzare al bunului; b. cheltuiclile determinate de achizitia intregului capitalul fix si profitul unitar pe care gi I-ar dori; e. cheltuielile efectuate cu materiile prime, materialele, combustibilul si energia; d. utiitatea bunului. intr-un ciclu de fabricafie, producatorul bunului X, avand 2.000 angajati, inregistreazi un nivel productiviti{ii medii a muneii de 5 kg / muncitor. In lipsa oricéror informatii despre alti indicatori economici, despre pregitirea profesional si capacitatea de efort a muncitorilor, se poate spune doar ci: productia total din bunul X este de 400 kg in fiecare ciclu de fabricatie; b. fiecare muncitor produce exact 5 kg in bunul X; ¢. din cauza cA productivitatea medie a muncii este de doar 5 kg / muncitor, agentul economic nu inregistreaza profit; d. in medie, intr-un ciclu de productie, un muncitor contribuie la fabricarea a 5 kg din bunul X. Daci venitul total al firmei egalizeazit costul total, agentul economic inregistreazi: a. punctul de randament maxim; b. supraprofit; e. optimul activitafii sale; d. profit zero. O rati a profitului de 20% Ia cifra de afaceri inseamna eA: a, produsul dintre masa profitului si dimensiunea cifrei de afaceri este 20%; b. suma dintre marimea cifrei de afaceri si cea a profitului este 20%; ¢. raportul procentual dintre masa profitului si marimea ciftei de afaceri este egal cu. 20%; d. diferenta dintre marimea cifrei de afaceri gi dimensiunea costurilor totale este 80%, Pe piafa aceluiagi bun, pretul P = 2 este pref de echilibru in cazul urmitoarelor functii ale cererii C si ofertei O: a, C(P) = 25 — 5:P i O(P) = P — 13; b. C(P) = 5+ — 25 gi O(P) = P ~ 135 . C(P) = 25 — 5-P gi O(P)= P+ 13; 4d. C(P) = 25 + 5-P si O(P) = 13 -P. Ce fel de piafii este cea pe care 90% din cererea interna pentru un bun este satisfaeuta din productia a 3 firme autohtone (care si exporti o componenti mick a productiei), iar restul provine din import: a. de monopol; b. cu concurenfa perfecta; e. de oligopol; d. cu concurenta neloiala, Elementele de baz ale piefei monetare sunt: a. prejurile bunurilor materiale; b. cererea si oferta de moneda «. tarifele pentru servieii; d. creditul, scadenta si elasticitatea, O rati a inflafiei de 9% presupune un indice general al prefurilor egal cu; a. 100%; b. 9%; c. 91%; d. 109%, . fix; b. nominativ; e. variabil; d. la purtitor. Actiunea reprezinti un titlu de valoare aducitor de venit: Bursa de valori este: a. singura pia emitenta de titluri de valoare noi; b. acea forma a pietei primare unde au loc ‘operatiuni speculative; e. piaja secundari pe care se tranzactioneaza titlurile de valoare emise anterior; d. forma de piafa reala foarte asemanitoare modelul cu concurenta imperfectExamen de admitere ~ 24 tulie 2018 Grita nr. 1 85, 86. 87. 88, 89, 90. 1. 93. 94, 95. 96. 97. 100. Ca indicator economic, cererea de forti de munci poate fi corelatit cu: a, coeficientul de elasticitate a cererii de credite in raport cu pretul bunurilor pe pia; b. riscul plasamentului in actiuni (ca titluri de valoare); e, tipologia factorilor de productie; d. dinamica cererii pe piafa bunurilor economice. Producitorii sunt interesa b. si inregistreze costuri marginale cat mai mari; e. sa reali calitatea bunurilor; d. si aibil 0 productivitate eat mai redusd. a. si obfina productia planificati, indiferent de nivelul costurilor si al riscurilor; -7e productia cu costuri ct mai mici, fara sa afecteze Identificafi afirmatia falsa: a. productivitatea muncii constituie raportul dintre salariu si pretul utilizarii forfei de munca; b. salariul real nu este echivalentul ratei dobainzii; . piaja de capital are in vedere plasamente de capital pe termen scurt, mediu si lung; d. dobainda este o forma de venit pentru creditor. Jn lipsa altor precizari, seiderea cu 11% a prefului unui bun intr-o perioada de timp inseamna doar: a. un salariu real mai mic cu 11% la finalul perioadei, fafa de inceputul ei; b. un salariu nominal mai mare cu 89% la finalul perioadei, fafa de inceputul ei; e. faptul c& pretul perioadei curente reprezint 11% fafi de preful perioadei de baza; d. un indice de pret in perioada dati, egal cu 89% in cazul unui bun cu elasticitate unitara a ofertei, daca preful lui se majoreazi cu 8,2%, atunci cantitatea oferita: a. creste cu 8,2%; b. scade cu cel putin 8,2%%; e. creste cu mai putin de 8,2%; da scade cu mai mult de 8,2%. Producitorul X fabried pe perioadi scurtd 50 bunuri, inregistrénd un cost variabil mediu de 20 u.m. / bucati. Daca el vinde producfia la 40 um. / bucati, obfine un profit nul. in acest caz, nivelul costului total al produefiei este (in u.m.): a. 2.000; b. 4.000; ¢. 40,000; d. 1.000. in anul curent, mirimea profitului (egal cu 900 u.m.) este cu 20% mai mare deciit cea inregistrata in anul anterior. Rezulti ed, in perioada dat, sporul absolut al profitului este: a. 180 u.m.; b. 150 u.m3 e. 120%; 4.20 um. Cererea pentru bunul normal Y (din categoria mari majorititi a bunurilor) corespunde unui coeficient de clasticitate in raport cu preful, egal cu 1,25. Daca pretul lui Y creste cu 0 zecime, cantitatea ceruti din Y: a. creste cu 10%; b. creste cu 37,5%; e. scade cut 12,5%; d. scade cu 25%, Costul total mediu al unui bun este 10 u.m. / bucati. Daci, in urma vanzirii bunului, profitul unitar al produciitorului este 2 u.m., rezulti ci preful de vanzare a fost (in u.m. / bueata): a. 12; b. 8; ¢. 5; d. 20. 10-Q? +100-Q+25 (unde Q este volumul ste (in w.m.): a. 10; b. 775; €. 25; d. 5, Care a fost rata anual a dobanzii in cazul unui credit de 500.000 u.m. preluat pe 6 luni, pentru care dobinda itt a reprezentat 50.000 u.m.: a. 50%; b. 11%; €. 10%; d. 20%. a costului total Ia nivel de producitor, de tipul CT(Q) Marimea costului fix pentru intreaga productie de 5 bucai elul unui producdtor, marimea productiei si nivelul productivititii medii a muneii au creseut, fiecare, eu cfite 3% de la o perioada la alta. Cum a evoluat numarul lucritorilor in acest interval de timp: a. a crescut cu 3%; b. nu se poate calcula; ¢. a sciizut cu 3%; da rimas neschimbat. ‘La momentul to, productia unui agent economic eu cielu de fabricafie pe termen scurt este 100 bueifi si Presupune un cost fix total de 500 u.m. si un cost total mediu de 9 u.m,/bueati. La momentul t, productia ereste cu 1/4, iar costul marginal al perioadei este 8 u.m. Costul variabil mediu Ia momentul t: este (in u.m,/bucati): a. 8,8; b. 4,8; ¢. 85 d. 6. Rata profitului calculati in functie de costul total este 20%. Cand costul total mediu scade la 90% din mirimea lui initialé, iar cantitatea fabricata si preful de vanzare al produsului rman neschimbate (pretul ind 48 w.m. / bucati), noua rati a profitului la costul total este: a. 33,33%; b. 20%; e. 10%; d. imposibil de calculat doar cu datele problemei intr-o perioada de timp, intr-o economie national, preturile crese de 1,2 ori, viteza de rotatie a monedei devine cu 200% mai mare, iar cantitatea de bunuri tranzactionate se dubleazi. Rezulti ei, in intervalul dat, masa monetari: a. scade cu 80%; b. scade cu 20%; e. creste de 1,8 ori; d. creste cu 20%. Structura costului total in cazul unci firme producitoare a bunului X este: materii prime, 80.000 uam.; materiale auxiliare, 12.000 u.m.; amortizarea capitalului fix, 4.000 u.m.; combustibil si energie, 10.000 uam.; salarii, 15.000 u.m.; contribufii la asiguriirile sociale si ajutoare gomaj, 1.000 um. Ponderea cheltuielilor materiale in totalul costului productiei este: a. 13,11%; b. 83,6%; ¢. 78,69%; d. 86,88%.