Introducere

Termenul „Terminologie” are două semnificații:

1. domeniul științific referitor la studiul relațiilor dintre conceptele și denumirile lor (termeni, nume și
simboluri), precum și formularea de principii și metode care reglementează aceste relații, în orice sferă de
activitate; și sarcina de colectare, prelucrare, gestionare și prezentare a datelor terminologice în una sau
mai multe limbi;

2. setul de termeni care fac parte din limbajul special al unui domeniu specific.

Indiferent de dezacordurile în rândul cercetătorilor dacă terminologia este sau nu un domeniu autonom 1
sau, mai degrabă un set de instrumente metodologice de prelucrare a datelor terminologice 2, caracterul
său interdisciplinar este recunoscută de toți. Nu numai pentru că terminologia este un „punct de
intersecție” a unor domenii ale cunoașterii, dar mai ales pentru că împrumută instrumentele și conceptele
fundamentale de la mai multe discipline (de exemplu: logica, ontologia, lingvistica, și altele), adaptându-le
în mod corespunzător, pentru a acoperi cerințele sale specifice.

Relația terminologiei cu aceste discipline rezultă din caracterul multi-dimensional al unităților

terminologice ca entități lingvistice→lingvistica, ca entități conceptuale→ontologia, științele cognitive, și
ca unități de comunicare în cadrul mai restrâns al discursului științific și tehnic, dar, de asemenea, în
contextul mai larg al limbajului general. Prin urmare, teoria terminologiei este definită în raport cu trei
dimensiuni diferite3:

1. dimensiunea cognitivă, care examinează relațiile dintre concepte și, prin urmare, modul în care
conceptele constituie seturi de unități de cunoaștere sau sisteme conceptuale în fiecare domeniu al
cunoașterii umane, precum și reprezentarea conceptelor de către definiții și termeni;

2. dimensiunea lingvistică, care examinează formele lingvistice existente, precum și formele lingvistice
potențiale care pot fi create cu scopul de a numi noi concepte;

3. dimensiunea comunicativă, care examinează utilizarea termenilor ca mijloc de transfer de informație la

diferite categorii de destinatari într-o varietate de situații de comunicare și care acoperă activitățile de
compilare, prelucrare și diseminare a datelor terminologice în formă de dicționare specializate, glosare
sau baze de date terminologice, etc.

Un termen este un cuvânt sau un ansamblu de cuvinte care exprimă o noţiune şi care se referă la unul sau
mai multe obiecte, reale sau ideale. Termenii aparţin unui anumit sistem terminologic și sunt legaţi între
ei prin relaţii conceptuale în afara discursului.

Termenii sunt reprezentările lingvistice ale conceptelor. Cu toate acestea, spre deosebire de situația
existentă în limbajul general, atunci când este pe deplin acceptat arbitrariul semnului lingvistic, în

1
Cabré, T., 1999. Terminology: theory, methods and applications. Amsterdam: John Benjamins.
2
Dubuc, R., 1985. Manuel pratique de terminologie. 2 edition Brossard: Linguatech.
Sager, J.C., 1997. “Term formation”. In: Handbook of terminology management. Sue Ellen Wright & Gerhald Budin
(eds.). Amsterdam: John Benjamins, pp. 25-41.
3
Sager, J.C, 1990. A practical course in terminology processing. Amsterdam: John Benjamins.

1
limbajele specializate se întreprind careva acțiuni pentru a face procesul de desemnare sistematic, pe
baza unor reguli lingvistice specifice, astfel încât termenii să reflecte cât mai precis posibil caracteristicile
conceptelor la care se referă. Scopul urmărit este de a asigura transparența și coerența în reprezentarea
lingvistică a cunoștințelor.

1. Procedee utilizate la crearea unor termeni noi

Necesitatea creării unui nou termen apare odată cu crearea sau apariția unui concept ce trebuie să fie
denumit. La formarea termenilor noi sunt folosite următoarele metode:

utilizarea resurselor existente dintr-o limbă;

modificarea resurselor existente dintr-o limbă;

împrumutul dintr-o altă limbă.

Prin utilizarea resurselor existente într-o limbă înțelegem: formarea unor termeni noi prin utilizarea
formelor existente dintr-o limbă. Deosebim următoarele procedee:

Conversia sau schimbarea categoriei gramaticale (Google (noun), to google (verb));

Terminologizarea- procedură generală prin care un cuvânt sau o expresie din limbajul general este
transformat într-un termen care desemnează un concept într-un limbaj specializat (circuit- general
language: a line enclosing a surface; electrotechnology: an arrangement of devices or media through
which electric current can flow);

Adoptarea unui termen care vine dintr-un alt domeniu de specialitate- împrumutul transdisciplinar, de
asemenea, cunoscut sub numele de împrumut intern (reaction- physics: force of equal magnitude and
opposite direction, developed due to action of any given force; physiology: response of the body to a
functional disorder or to an external stimulus);

Metaforizarea- este un proces semantic de alegere a unei denumiri conform asemanării de obiect, de
trasătură sau de funcție între două obiecte eterogene. Metaforizarea permite nu doar descrierea noilor
obiecte și fenomene ale realității, ci și evidențierea caracteristicilor lor imanente, non-observabile la
prima vedere (cravat (cravată) și cravat bandage (bandaj triunghiular);

Expansiunea semantică- gama de semnificații a unui cuvânt crește dea lungul timpului (horn ‘bone-like
protrusion on the heads of certain animals’, apoi ‘musical instrument’, și ‘drinking vessel’ of similar
shape);

Sinecdoca- tehnica cea mai productivă de utilizare a formelor existente dintr-o limbă: întregul este folosit
pentru parte, și vice-versa, materialul pentru obiect și invers, clădirea pentru oamenii care sunt în ea, etc.
Sinecdoca poate fi considerată ca un mecanism orizontal, care influențează terminologizarea și
împrumutul interdisciplinar.

Modificarea resurselor existente dintr-o limbă are loc prin intermediul următoarelor metode:

2
Derivarea- formarea unui nou termen prin adăugarea unuia sau mai multor prefixe sau sufixe la o
rădăcină a unui cuvânt (co- + education- + al = co-educational, de- + toxi(n) + fi + -cation = detoxification);

Compunerea- combinara cuvintelor sau elementelor lexicale existente într-o limbă pentru obținerea unor
termeni noi (high-definition television; biological + electronic = bionic; cybernetics + space = cyberspace);

Abrevierea- formarea unor termeni noi din literele inițiale ale anumitor cuvinte sau din fragmente de
cuvinte (etc.- et cetera);

Trunchierea- omiterea părții din față, de mijloc sau din spate a unui cuvînt pentru a forma un nou termen
(parachute-chute, influenza-flu, prefabricated house-prefab);

Acronime- se formează din primele litere ale fiecăruia dintre elementele unui termen complex (United
Nations- U.N., personal computer- PC);

O metodă de formare a termenilor noi, după cum am menționat este și împrumutul termenului dintr-o
altă limbă. Termenii dintr-o limbă pot fi introduși într-o altă limbă, prin intermediul:

Împrumutului direct- importul termenilor dintr-o limbă modernă. Unele împrumuturi de acest tip se
dovedesc a fi de succes și sunt încorporate în totalitate într-o limbă străină. În alte cazuri, împrumutul
inițial este înlocuit ulterior cu o formă mai conformă cu structurile lingvistice ale limbii țintă (reservoir
(from French), diameter, spiral (from Ancient Greek);

Calcul- elementele morfologice ale unui termen sau cuvinte întregi din limba sursă sunt traduse literal
("cuvânt cu cuvânt"), cu scopul de a forma un nou termen în limba țintă (online (English)- en ligne
(French);

2. Terminologizarea

Terminologizarea unui cuvînt din limbajul comun implică înregistrarea unui cuvînt cu un sens specific,
inexistent în cuvîntul respectiv în limbajul comun și care corespunde unui concept specific, aparținînd unui
domeniu de specialitate. Astfel, cuvîntul respectiv obține statutul și caracteristicile unui termen,
aparținînd unui domeniu specializat și făcînd parte dintr-un sistem de termeni. Prin acest proces nu este
modificată valoarea semantică pe care cuvîntul respectiv o posedă în limbajul comun.

Din punct de vedere lingvistic, sensurile cuvintelor existente pot fi:

Supuse unei extinderi (polisemia);

Supuse unei restricții.

Cu alte cuvinte terminologizarea este modalitate de formare a unor noi termeni din resursele existente
într-o limbă, adică folosind în acest sens cuvinte din limbajul comun. Crearea de noi termeni prin
terminologizare este utilizată atunci când apare de exemplu un concept nou și trebuie să fie numit într-un
fel. Pentru a evita împrumutul termenului dintr-o altă limbă, terminologii iau un cuvânt deja existent și îi

3
oferă o nouă valoare semantică, care este apoi folosit într-un nou domeniu de activitate. Dar acest
lucru nu înseamnă că cuvântul își pierde sau își modifică valoarea semantică de bază. În acest caz,
cuvântul dobândește o nouă semnificație ca termen și devine polisemantic. Polisemie în rîndul termenilor
este caracteristică pentru acei termeni care au fost formați prin intermediul terminologizării.

Altfel spus terminologizarea este un proces în care un cuvânt din limbajul comun devine un termen odată
cu apariția unor noi concepte, care necesită să fie numite, concepte care reprezintă rezultatul
modernizării, dezvoltării științei, artei, tehnologiilor informaționale, etc. Deci, în acest caz putem vorbi
despre polisemia termenilor, termeni care au mai mult de un sens. Chiar dacă termenul se bazează pe
principiul monosemiei, o mare varietate de termeni din diferite domenii capătă mai multe sensuri. Teoria
și practica de investigare a diferitelor sisteme terminologice, cît și experiența expusă în diferite lucrări
lexicografice subliniază faptul că termenul ca unitate lexicală, a cărei funcție principală este determinarea
unui concept, poate fi polisemantic. Polisemia termenilor, precum și sinonimia, omonimia și antonimia se
numără, de obicei, printre neajunsurile termenilor în multe dintre terminologiile moderne. Chiar și
pentru denumirea acestui proces lexical există doi termeni în terminologie: polisemia și variația
semantică.

Terminologizarea este un mod foarte productiv de formare a termenilor. Aceasta reprezintă însușirea
calităților de termen de către un cuvînt din limbajul general, atunci când o unitate lingvistică
nespecializată este utilizată în scopuri speciale. Cercetătorii subliniază că, în prezent cea mai mare parte a
neologismelor sunt termeni, iată de ce schimbările semantice într-o limbă sunt în mare parte cauzate de
dezvoltarea de noi sensuri terminologice pe baza unor sensuri ale cuvintelor din limajul general.

Terminologizarea ține de modul semantic de formare a termenilor, și anume crearea de noi termeni prin
metaforizarea sau metonimizarea semnificațiilor unor cuvinte bine cunoscute. Cuvintele din limbajul
general cu cea mai simplă structură semantică sunt folosite mai des în terminologizare decât alte cuvinte.
Uneori are loc o lărgire a sensurilor cuvintelor de zi cu zi, atunci când acestea sunt folosite în diferite
contexte, dobândind noi conotații și sensuri. De exemplu, în structura lexicală a termenului
«confrontation» sensul primar a fost «quarters, collation, and comparison». În ultima vreme acest cuvânt
este folosit în combinație cu termeni militari «confrontation of armed forces» și a dobîndit sensul de
«contiguity of armed forces». Aum cuvîntul «confrontation» are sensul de «collision», «opposition».

Schimbările în cuvintele din limbajul general pot urma trei direcții:

a) apariția unui nou sens la un cuvânt din limbajul general pe baza reexaminării sensurilor anteriore.
Astfel, una dintre semnificațiile terminologice ale cuvântului «elementary» în combinația «elementary
particle» este «basic, complex, fundamental particle» (una dintre semnificațiile generale ale cuvântului
«elementary» - «simplest, simple»);

b) transferul numelui pe bază de asociații. Ca urmare, sensuri terminologice au apărut la următoarele

cuvinte: Google wallet, targeted tweeter, Red Hat Summit, Harlem Sheik technology and etc.;

c) apariția de noi termeni, după numele noilor invenții sau dispozitive (derivare terminologică): Apple
iWatch, Android Beam, Gigabit WI-FI.

Unitate lingvistică terminologizată este un fost cuvânt din limbajul general, care a dobândit un
nou sens terminologic pentru a defini un concept, pe lângă sensul ei general. Procesul de terminologizare
a cuvintelor din limbajul general poate urma unul dintre modelele:

4
a) o simplă utilizare în sistemul terminologic: a sun ray –a geometry ray;

b) o derivare terminologică: conductivity physics, the property or power of conducting heat, electricity, or
sound; superconductivity;

c) asimilarea de cuvinte străine sau împrumuturi din alte limbi: Haemangioma, ablaut, diphthong;

d) îmrumuturi dintr-un alt sistem terminologic: a virus of flu and a computer virus, military attack and
heart attack.

Cercetătorul rus Vladimir Leicik consideră că în situaţiile în care un domeniu recurge la împrumuturi de
termeni din alt domeniu, are loc fenomenul numit terminologizare secundară, întrucât semele esenţiale
se păstrează: unitatea terminologică nu se determinologizează, ci se specializează în noul domeniu pentru
a exprima un alt conţinut conceptual. Autorul îşi ilustrează afirmaţia prin următorii termeni: vânt, preluat
din meteorologie, migrează în astrofizică, construind unitatea terminologică complexă vânt solar;
memorie, din psihologie, este preluat de sistemul terminologic al informaticii, menţinând caracteristica
(semul) „memorare”. În acest mod, susţine V. Leicik, punctul de plecare al termenilor formaţi prin
derivare semantică, utilizaţi în alte domenii decât cele primare, este reprezentat cel mai frecvent de
termeni, nu de cuvinte din limba comună. Fenomenul se explică prin faptul că structura semantică a
termenului este mai „sobră”: termenii, în mod obişnuit, tind spre monosemantism, sunt mai motivaţi
decât cuvintele din limba comună, conţin seme mai adecvate pentru aplicare în alte sisteme
terminologice4. Utilizarea unui termen în mai multe terminologii este o tendinţă evidentă a ştiinţelor
actuale. În societatea modernă, interdisciplinaritatea joacă un rol esenţial în formarea unor noi domenii
de studiu, devenind astfel caracteristica principală a terminologiilor nou-formate sau în curs de formare.

Terminologizarea nu modifică forma cuvântului, dar îi ajustează valoarea sau funcția. Aceasta
implică legături semantice între evenimente similare, fapte sau fenomene.

Tab. 1. Exemple de termeni formați prin intermediul terminologizării.

Cuvînt Sensul cuvîntului Sensul obținut în urma terminologizării

Act Fapt, acţiune Lege, document
Appearance Înfăţişare Probabilitate
to back A transmite în spate A aproba, a confirma
Body Corp Organizaţie
Case Geamantan Proces, instanţă
Chamber Cameră Consiliu, comitet
Day Zi Termen
Entry Intrare Înregistrare, înscriere
Fact Faptă Infracţiune, vinovăţie
File Filă, colecţie Dosar

4
Лейчик 2012: В.М. Лейчик, Терминоведение: предмет, методы, структура, Москва, Editorial URSS (изд. 5).

5
 Mark Notă Dovadă

3. Determinologizarea

În ultima vreme termenii pătrund activ în mediul nespecializat, determinînd astfel procesul de
determinologizare. Utilizarea termenilor în limbajul comun și de ficțiune este de obicei denumit ca
determinologizare5. În lucrările lingviștilor putem găsi alte denumiri pentru a descrie acest fenomen, și
anume: democratizare, banalizare, generalizare. Termenul „despecializare” este adesea folosit ca sinonim
pentru determinologizare. Deci avem cel puțin patru denumiri pentru acest fenomen lingvistic. Într-un
sens general, determinologizarea „este migrarea termenilor în lexicul comun”. Însă, această definiție este
destul de largă; anumite aspecte ale acestui proces rămînînd neclare. Este necesar deci de a prezenta cele
mai frecvente definiții ale determinologizării, pentru a forma o imagine completă a acestui fenomen.

Determinologizarea a fost examinată pentru prima dată de către funcționaliști, care au inițiat
studierea termenilor din perspectiva dinamică sau diacronică. Reprezentanții școlii terminologice
tradiționale nu acordau nici o atenție acestui fenomen lingvistic, deoarece investigațiile lor erau orientate
spre termenii înregistrați în dicționare. Demonstrând principiile de bază ale terminologizării, funcționaliștii
au dedus existența unui proces invers. Potrivit lui M. I. Mostovyi, „modificările în înțelegerea conceptelor
unor termeni, reducerea caracteristicilor specifice termenilor, extinderea conținutului lexico-semantic
determină apariția unui proces opus terminologizării, ce poartă denumirea de determinologizare”.
Aceasta este una din primele definiții ale acestui fenomen. Definițiile determinologizării au fost formulate
sub influența cerințelor față de termenul ideal. „Prin determinologizare un termen își pierde
caracteristicile sale conceptuale, definite de sistem, și lipsite de ambiguitate, cîștigînd în schimb
proprietăți pragmatice, pe care nu le-a avut anterior, altfel spus un cuvînt nou cu sens terminologic apare,
ce nu necesită o definiție, ci o interpretare.” 6 Această definiție se axeaza pe caracteristicile pe care un
termen le pierde și le dobîndește, subliniind că, după determinologizare una și aceeași unitate
îndeplinește două funcții diferite. De fapt, această opinie a fost predominantă în rîndul funcționaliștilor.
Un termen care ajunge într-un context atipic pierde astfel de caracteristici precum legătura cu un sistem
de concepte, precizia, univocitatea, și dobîndește caracteristici inițial inacceptabile 7. În legătură cu acest
fapt N.I. Boiko a afirmat că: „Procesul de determinologizare este caracterizat prin pierderea legăturilor
asociative ale termenului cu conceptele unui anumit sistem conceptual, crearea unui nou sens, și
creșterea compatibilității cu alte lexeme”. Această definiție este adecvată atunci când se utilizează un
termen într-un sens figurativ, dar nu se ia în considerare faptul că unitățile terminologice nu funcționează
întotdeauna într-un limbaj artistic cu caracteristicile semantice modificate.

Procesul de determinologizare apare atunci cînd există nevoia de a utiliza un termen pentru a
denumi obiecte, relații sau pentru a „umple un gol” într-un cîmp semantic 8. Aceasta are loc în mai multe
5
Guidelines for Terminology Policy: Formulating and Implementing Terminology Policy in
Language Communities/ Prepared by Infoterm. – Paris: United Nations Educational, Scientific
and Cultural Organization, 2005. – 39 p.
6
Types of English Philosophic Terms’ Determinologisation, I. V. Serediuk, p.2.
7
Непийвода Н. Ф. Детерминологизация как результат взаимодействия общелитературной и
терминологической лексики. 10.02.02 / Ин-т языкознания им. А. Потебни. – К., 1983.
8
Тодор О. Г. Детермінологізація // Українська мова: Енциклопедія. – К.: Вид-во “Укр. енциклопедія” ім. М. П.
Бажана, 2004.

6
moduri: ștergerea utilizării metaforice, extinderea sau generalizarea semnificației speciale. Termenii
utilizați în limbajul comun își schimbă latura semantică, compatibilitate și potențialul de construire a unor
noi cuvinte.

Determinologizarea joacă un rol important și în procesul de îmbogățire a limbajului general.

Revoluția științifică și tehnică, care este însoțită de răspândirea unor concepte științifice în rîndul
vorbitorilor nativi, și punerea în aplicare în viața de zi cu zi a unor tehnologii de ultimă generație, au
determinat transformarea termenilor în cuvinte uzuale și anume determinologizarea acestora. Observăm
că aici accentul cade pe cauzele ce determină determinologizarea unor termeni.

Reprezentanții altor școli au luat în considerare dezavantajul teoriei funcționaliștilor, adică

distincția strictă între termenul folosit în comunicarea profesională și funcționarea termenului
într-un context atipic. „Determinologizarea este transferul unui termen în limbajul general, atunci când un
nou sens comun se suprapune pe sensul terminologic.” 9 Este important că cercetatorii admit păstrarea
caracteristicilor conceptuale ale termenului dintr-un limbaj specializat, atunci când ajung într-un context
nespecializat. Determinologizarea nu înseamnă anularea termenului într-o anumită terminologie; ca
urmare, acest fenomen lingvistic presupune apariția unui nou sens figurativ la un termen care este
frecvent utilizat și este inclus în structura semantică a acestui termen-cuvânt, împreună cu sensul
terminologic.

Tipurile de determinologizare pot fi divizate în două grupuri: lexicografice și funcționale. Conform

clasificării lexicografice deosebim patru tipuri de determinologizare în funcție de simbolul utilizat alături
de termen într-un dicționar nespecializat („spacializat”, „nespecializat”, „fig.”, „frazeologic”). Clasificarea
funcțională cuprinde două tipuri de determinologizare: parțială și completă 10. Alte criterii precum:
existența unor conotații, dezvoltarea semantică, sau domeniul de aplicare al termenui nu permit
diferențierea cu exactitate a tipurilor de determinologizare.

Determinologizarea parțială sau despecializarea este caracterizată de modificări funcționale ale

semelor primare ale termenului. Determinologizarea completă implică modificări semantice însoțite de
apariția unor noi componente semantice. Despecializarea se bazează pe migrarea termenului într-un
context nespecializat, modificîndu-se doar funcțiile sale, fără a atinge latura lui semantică.
Determinologizarea pe de altă parte determină pierderea calităților specializate ale termenului,
rămînîndu-i doar funcția emotivă și expresivă, iar latura lui semantică dezvoltă un sens figurativ în acest
context atipic. Aceste tipuri de determinologizare nu sunt întotdeauna înregistrate în dicționare.

Tab. 2. Exemple de termeni formați prin intermediul determinologizării.

Termen Sensul termenului Sensul obținut în urma determinologizării

Search Percheziţie Căutare
Assets Activ, acţiuni Bunătăţi

9
Суперанская А. В., Подольская Н. В., Васильева Н. В. Общая терминология: Вопросы теории. – М.: Наука,
1989. – 246 с
10
Непийвода Н. Ф. Детерминологизация как результат взаимодействия общелитературной и
терминологической лексики. 10.02.02 / Ин-т языкознания им. А. Потебни. – К., 1983.

7
 Production Producţie, material Înfăţişare
Will Voinţă Tentare

Termenii și cuvintele din lexicul comun sunt capabile să se transforme sau să migreze. Termenii
întrebuințați pe o scară mai largă pot fi introduși treptat în viața de zi cu zi, devenind elemente de limbaj
comun. Odată răspândiți, ei nu mai sunt percepuți ca termeni, infiltrându-se în vocabularul general. Astfel
de termeni determinologizați nu sunt privați de elemente literare și oficiale. Acest tip de termeni poate fi
întîlnit și în discursul colocvial, fiind utilizat de obicei în mod ironic.

Care sunt motivele pentru determinologizare? În mare parte acest proces depinde de domeniul de
activitate în care se utilizează termenul, adică stilurile funcționale (formal sau informal), este strâns legat
de intensitatea împrumuturilor de la un nivel sau altul al vocabularului fiind limitat la sfera de utilizare sau
distribuția lor.

Concluzie

Procesul de formare a termenilor noi reprezintă un fenomen complex, influențat de activitățile din diverse
domenii, de conceptele noi ce apar odată cu progresul științific și tehnic. Formarea termenilor noi se
realizează prin diverse procedee printre care și terminologizarea.

Terminologizarea este un mod foarte productiv de formare a termenilor, prin care se utilizează resursele
existente într-o limbă. Terminologii iau un cuvânt deja existent și îi oferă o nouă valoare semantică, care
este apoi folosit într-un domeniu de activitate. Dar acest lucru nu înseamnă că cuvântul își pierde sau își
modifică valoarea semantică de bază. În acest caz, cuvântul dobândește o nouă semnificație ca termen și
devine polisemantic. Procesul de terminologizare prezintă interes deoarece acesta face posibilă utilizarea
resurselor limbii pentru a denumi un concept, evitîndu-se astfel tendința excesivă de a împrumuta și
termenul din limba din care vine conceptul.

Revoluția științifică și tehnică, care este însoțită de răspândirea unor concepte științifice în rîndul
vorbitorilor nativi, și punerea în aplicare în viața de zi cu zi a unor tehnologii de ultimă generație, au
determinat transformarea termenilor în cuvinte uzuale și anume determinologizarea acestora. Procesul
de determinologizare apare de obicei ca opusul terminologizării. Prin determinologizare un termen își
pierde caracteristicile sale conceptuale, definite de sistem, și lipsite de ambiguitate, cîștigînd în schimb
proprietăți pragmatice, pe care nu le-a avut anterior, altfel spus un cuvînt nou cu sens terminologic apare,
ce nu necesită o definiție, ci o interpretare.”

Determinologizarea este un fenomen cercetat în terminologie deoarece aceasta joacă un rol important în
procesul de îmbogățire a limbajului general.

8
 Fenomenele prezentate mai sus ne permit înțelegerea și monitorizarea procesului de formare al
termenului într-un limbaj specializat folosind un cuvînt din limbajul general, cît și migrarea termenului
dintr-un domeniu de specialitate în limbajul comun. Deși prezintă caracteristici specifice, aceste
fenomene ar putea fi studiate în paralel pentru prezentarea unei imagini mai complete.

Bibliografie

Cabré, T., Terminology: theory, methods and applications. Amsterdam: John Benjamins.

Dubuc, R., Manuel pratique de terminologie. 2 edition Brossard: Linguatech.

Guidelines for Terminology Policy: Formulating and Implementing Terminology Policy in Language
Communities/ Prepared by Infoterm. – Paris: United Nations Educational, Scientific and Cultural
Organization, 2005.

I.V. Serediuk, Types of English Philosophic Terms’ Determinologisation.

Kostas Valeontis, Elena Mantzari, The Linguistic Dimension of Terminology: Principles and Methods of
Term Formation.

Nicoleta Baghici, Terminologizarea lexicului comun.

Sager, J.C., Term formation. In: Handbook of terminology management. Sue Ellen Wright & Gerhald Budin
(eds.). Amsterdam: John Benjamins.

Stanislav Astafiev, Terminologization in Contemporary Technical English Literature.

Yu. V. Romaniuk, Determinologization of Verbs in Modern Ukrainian Language.

В.М. Лейчик, Терминоведение: предмет, методы, структура, Москва, Editorial URSS (изд. 5).

Непийвода Н. Ф. Детерминологизация как результат взаимодействия общелитературной и

терминологической лексики. 10.02.02 / Ин-т языкознания им. А. Потебни. – К., 1983.

9
Суперанская А. В., Подольская Н. В., Васильева Н. В. Общая терминология: Вопросы теории. – М.:
Наука, 1989.

Тодор О. Г. Детермінологізація // Українська мова: Енциклопедія. – К.: Вид-во “Укр. енциклопедія”

ім. М. П. Бажана, 2004.

Sitografie

„The use of existing sources”:

http://translation-elenapoparcea.blogspot.md/2011/03/it-is-important-to-mention-that-in.html

„MySmarTerms 9: (De-) (Re-) Terminologization”

http://inmyownterms.com/mysmarterms-9-de-re-terminologization/

„Animals and... IT terminology”

http://blogs.technet.com/b/terminology/archive/2008/11/14/animals-and-it-terminology.aspx

„Polisemy and Terminologization” (p.752-753)

https://books.google.md/books?id=VJblU8i--
scC&pg=PA752&lpg=PA752&dq=term+terminologization&source=bl&ots=Z4lt2aIjkk&sig=BqjlppOXZkhVa-
xQAdZ0iCuMjbc&hl=ro&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q=terminologization&f=false

10
Introduction

The term "Terminology" has two meanings:

1. scientific study on the relationships between concepts and their designations (terms, names and
symbols) and the formulation of principles and methods governing these relations in every sphere of
activity; and the task of collecting, processing, management and presentation of terminological data in
one or more languages;
2. The set of terms that are part of the special language of a specific area.
Regardless of terminology disagreements among researchers whether or not an autonomous field or
rather a set of methodological tools for data processing terminology, interdisciplinary character is
recognized by all. Not only because the terminology is a "point of intersection" of domains of knowledge,
especially because it lends tools and basic concepts from several disciplines (eg logic, ontology, linguistics,
and other), adapting them accordingly to cover its specific requirements.
The relationship terminology to these disciplines resulting from the multi-dimensional units terminology
as entities language → linguistics, as entities conceptual → ontology, cognitive sciences, and the
communication units in the narrower the discourse scientific and technical, but also in broader context of
general language. As a result, the terminology is defined in relation to the theory of three different sizes:
1. cognitive dimension, which examines relationships between concepts and therefore constitute sets
how the concepts of knowledge units or conceptual systems in every field of human knowledge and
concepts represented by the definitions and terms;
2. linguistic dimension, which examines the linguistic forms existing and potential linguistic forms that can
be created with a view to appointing new concepts;
3. communicative dimension, which examines the use of terms as an exchange of information on various
categories of recipients in a variety of communicative situations and covering the activities of compiling,
processing and disseminating terminological data in the form of specialized dictionaries, glossaries or
bases terminological data, etc.
A term is a word or group of words that expresses a concept that relates to one or more objects, real or
ideal. The terms and terminology of a particular system are linked together through relationships outside
conceptual discourse.
The terms are linguistic representations of concepts. However, unlike the situation in language generally,
when fully accepted the arbitrariness of the linguistic sign in specialized languages are undertaken any
actions to make the appointment process systematically, based on rules specific language so that words
reflect as precisely as possible the characteristics of the concepts covered. The aim is to ensure
transparency and consistency in knowledge representation language.

1. Methods used in the creation of new terms

The need for a new term appears with the creation or development of a concept which must be called.
The formation of new terms using the following methods:
use of existing resources from one language;
modification of existing resources from one language;
loan from another language.
By using existing resources in a language we understand: the formation of new terms by using existing
forms of a language. Distinguish the following processes:
Converting or changing grammatical category (Google (noun) to Google (verb));
Terminologizarea- general procedure by which a word or phrase from the language generally is

11
transformed into a concept designating a specialized language (general circuit- language: a line Enclosing
the surface; Electrotechnology: an arrangement of devices or media through Which CAN electric current
flow);
Adopting a term that comes from another area of specialty transdisciplinary loan, also known as internal
loan (reaction- physics: Force of equal magnitude and opposite direction, developed due to action of Any
Given force; physiology: response of the body to a functional disorder or external stimulus to year);
Metaforizarea- is a semantic process of choosing a name according to similarity of object, feature or
function between two heterogeneous objects. Metaphorization allows not only description of new
objects and phenomena of reality, but also highlighting their characteristics immanent non-observable at
first sight (cravat (tie) and cravat bandage (triangular bandage);
Semantică- expansion of the range of meanings of a word increases along time (horn 'bone-like protrusion
on the heads of Un Certain animals' then' musical instrument 'and' drinking vessel 'of similar shape)
Sinecdoca- most productive technique to use existing forms from one language: the whole is used for
hand and vice versa, material object and vice versa, for people who are building it, etc. Synecdoche it can
be considered as a horizontal mechanism that influences terminologizarea and interdisciplinary loan.
Modification of existing resources from one language occurs through the following methods: Derivarea-
forming a new term by adding one or more prefix or suffix to a root of a word (co- + education- al = + co-
educational, de- + toxicity (n) + be + -cation = detoxification); Compunerea- combining existing words or
lexical items in a language to obtain new terms (high-definition television; biological + e = bionic;
cybernetics + space = cyberspace); Abrevierea- formation of new terms from the initial letters of certain
words or fragments of words (etc.- et cetera); Trunchierea- omission of the front, middle or back of a
word to form a new term (parachute-chute , influenza-flu, prefabricated house, prefab) Acronime- is
formed from the first letters of each of the elements of a complex term (United Nations- UN, personal
computer- PC) a method of forming new terms, as I mentioned is and loan term from another language.
Terms in one language can be introduced into another language through: Loan direct- import terms from
a foreign language. Some loans of this type prove to be successful and are built entirely in a foreign
language. In other cases, the initial loan is later replaced with a more compliant with the linguistic
structures of the target language (reservoir (from French), diameter, spiral (from Ancient Greek)
Calculation- morphological elements of a term or whole words in the source language are translated
literally ( "verbatim") in order to form a new term in the target language (online (English) - en ligne
(French) 2. TerminologizareaTerminologizarea a word in common usage involves recording a word with a
specific meaning, today the word that the common language and which corresponds to a specific concept,
belonging to a specialized field. the word that get the status and characteristics of a term belonging to a
specialized field and being part of a system of terms. this process is not modified semantic value that the
word in question possesses comun.Din language linguistically, the meanings of existing words can be:
Subject to an extension (polysemy) Subject to restricţii.Cu other words terminologizarea is a way of
forming new terms of resources existing in a language, ie using the words of this common language.
Creating new terms by terminologizare is used when there is such a new concept and should be named
somehow. To avoid loan term from another language, terminology take an existing word and give a new
value semantics, which is then used in a new field. But this does not mean that the word loses or changes
its basic semantic value. In this case, the word acquired a new meaning as a term and is multifaceted.
Polysemics among the terms is characteristic of those terms that were trained through terminologizării. In
other words terminologizarea is a process in which a word is a term in common parlance the emergence
of new concepts that need to be called concepts that are the result of modernization, development of
science, art, information technology, etc. So in this case we can talk about polysemia terms, terms that

12
have more than one meaning. Although the term is based on monosemiei a wide variety of terms in
different matters have several meanings. Theory and practice of investigating the different terminology
systems, as well as experience in various works exhibited lexicographical stresses that term as lexical unit,
whose main function is to determine a concept can be multifaceted. Polysemia terms and synonyms,
homonymy and antonymy are usually among the many shortcomings in terms of modern terminologies.
Even the name of this process there are two lexical terms in terminology: polysemia and variation
semantică.Terminologizarea is a very productive training terms. This is the proper term qualities of a word
from the language Generally, when an unspecialized linguistic unit is used for special purposes.
Researchers stresses that currently most of the neologisms are terms, which is why in a language
semantic changes are largely Waste developing new ways terminological meanings of words based on the
general Limaj. Terminologizarea training is the way semantic terms, namely through the creation of new
terms or metaphors metonimizarea well known meanings of words. Words from general language with
the simplest structure semantics are used more often than other words terminologizare. Sometimes there
is a widening of everyday meanings of words when they are used in different contexts, acquiring new
connotations and meanings. For example, the lexical structure of the term "Confrontation" primary
meaning was "quarters, collation, and comparison". Lately this word is used in combination with military
terms "Confrontation of armed forces" and acquired the meaning of "contiguity of armed forces". Aum
word "Confrontation" has the meaning of "collision", "Opposition". Changes in the words of general
language may follow three directions: a) the emergence of a new meaning to the word in general
language based on the review previous meanings. Thus, one of the meanings terminology of the word
"elementary" in combination "elementary particle" is "basic, complex, fundamental particle" (one of the
meanings general word "elementary" - "simplest, simple"); b) the transfer of the name-based
associations. As a result, terminological meanings occurred in the following words: Google wallet,
targeted tweeter, Red Hat Summit, Harlem Sheik technology and etc. c) the emergence of new terms,
after the new inventions or devices (derivation terminology): Apple iWatch, Android Beam, Gigabit WiFi.
Terminologizată linguistic unit is a word of the language was general, which has acquired a new meaning
terminology to define a concept, in addition to its general meaning. Terminologizare the words of general
language may follow one of the models: a) use a simple system of terminology: a sun ray he ray geometry;
b) a derivation of terminology: conductivity physics, the property or power of conducting heat, electricity,
or sound; superconductivity; c) the assimilation of foreign words or borrowings from other languages:
Haemangioma, Abla, diphthong d) îmrumuturi another terminological system: a virus of flu and a
computer virus, Russian military attack and heart attack.Cercetătorul believes Vladimir Leicik that in
situations where a domain recourse loan terms elsewhere, there is the phenomenon called secondary
terminologizare as essential insoles are kept: terminological unit determinologizează not, but specializes
in the new field to express a different conceptual content. The author illustrates his statement the
following terms: wind, taken in meteorology, migrate in astrophysics, building complex terminology solar
wind; memory, psychology is taken over terminology informatics system, maintaining characteristic (the
sign of) "storage". In this way, says V. Leicik starting point formed by derivation semantics of the terms
used in areas other than the primary is the most common terms, not of words in common language. The
phenomenon is explained by the fact that the semantic structure of the term is more "sober" terms,
usually tend to monosemantism are more motivated than words in common language, containing seme
more appropriate for application in other systems terminology. Use of a term in several terminology is a
clear trend of current science. In modern society, interdisciplinarity plays a key role in the formation of
new areas of study, thus becoming the main feature of terminologies newly formed or emerging.
Terminologizarea not alter the shape of the word, but it adjusts the value or function. It involves semantic

13
links between similar events, facts or phenomena. Tab. 1. Examples of terms trained through
terminologizării.Cuvînt meaning of the meaning obtained from terminologizăriiAct Fact, action law
documentAppearance Appearance Probabilitateto back Handing back approved the confirmaBody Corp
OrganizaţieCase Suitcase trial, instanţăChamber Council Room, comitetDay TermenEntry Login
Registration Day , înscriereFact deed offense, vinovăţieFile Tab, DosarMark Note Dovadă3 collection.
Lately terms Determinologizarea active in the Non penetrate, so the process of determining
determinologizare. Use of terms in common language and fiction is usually referred to as
determinologizare. In the works of linguists can find other names to describe this phenomenon, namely:
democratization, trivialization, generalization. The term "despecializare" is often used as a synonym for
determinologizare. So we have at least four names for this linguistic phenomenon. In a general sense,
determinologizarea "is migration terms in the lexicon ". However, this definition is quite broad; certain
aspects of this process remains unclear. It is therefore necessary to present the most common definitions
of determinologizării to form a complete picture of this phenomenon. Determinologizarea was examined
first by functionalist, who initiated the study in terms of dynamic or diachronic terms. Traditional
terminology school representatives were not giving any attention to this linguistic phenomenon, as their
investigations were registered oriented terms in dictionaries. Demonstrating the basic principles of
terminologizării, functionalists have inferred the existence of a reverse process. According to M. I.
Mostovyi, "changes in terms of concepts, reduced specific characteristics terms, lexical-semantic content
expansion raises a terminologizării opposite process, which is called determinologizare". This is one of the
first definitions of the phenomenon. Determinologizării definitions were formulated under the influence
of requirements for the ideal term. "By determinologizare term loses its features conceptual system-
defined and unambiguous, gaining instead properties pragmatic, which has not had previously, ie a word
new way of terminology arises, do not require a definition but an interpretation. "This definition focuses
on features that you lose a term acquires them, stressing that after determinologizare one establishment
performs two different functions. In fact, this view was prevalent among functionalist. A term in a context
atypical get lost touch with such features as a system of concepts, accuracy, univocity, and acquires
original features unacceptable. In this connection n.i. Boyko said that "determinologizare process is
characterized by loss of the term associative links with the concepts of a particular conceptual system,
creating a new meaning, and increased compatibility with other lexemes". This definition is adequate
when using the term in a figurative sense, but consider that the terminology does not always work in an
artistic language with semantic characteristics changed. Determinologizare process occurs when there is a
need to use a term to name objects, relationships or to "fill a void" in a semantic field. It occurs in several
ways: deleting metaphorical use, extension and generalization of special significance. Terms used in
common parlance side changes its semantic compatibility and potential construction of new words.
Determinologizarea plays an important role in the enrichment of general language. Scientific and
technical revolution, which is accompanied by the dissemination of scientific concepts among native
speakers, and implementation in everyday life of cutting-edge technologies, led transformation into
common words and terms namely their determinologizarea. We note that here the focus is on
determining the causes determinologizarea terms. Representatives of other schools have considered
disadvantage functionalist theories, ie strict distinction between the term used in professional
communication and operation period in a context atypical. "Determinologizarea is the transfer of a term
in general language, when a new common sense terminology overlaps sense." It is important that
researchers admit conceptual term preservation characteristics of a specialized language, when they get
in a context trading. Determinologizarea cancellation deadline does not mean a certain terminology; As a
result, the emergence of a new linguistic phenomenon involves a figurative sense the term is commonly

14
used and is included in the semantic structure of this term-word with the meaning of terminology.
Determinologizare types can be divided into two groups: the lexicographical and functional. According to
the classification lexicographical distinguish four types of determinologizare according to the symbol used
alongside the term in a dictionary unspecialized ( "spacializat", "Non", "Fig." "Phrasebook"). Functional
Classification determinologizare comprises two types: partial and complete. Other criteria such as the
existence of connotations, semantic development, or the scope of the terms do not distinguish precisely
the types of determinologizare. Determinologizarea despecializarea is characterized by partial or
functional changes of Semele primary term. Determinologizarea involves complete semantic changes
accompanied by the emergence of new semantic components. Despecializarea is ba zează the migration
period in a context unspecialized, altering it only functions without touching the side of semantics.
Determinologizarea on the other hand causes loss of specialized qualities of the term, remains her only
emotive and expressive function and develop a semantic his side figurative sense in this context atypical.
These types of determinologizare are not always recorded in dictionaries. Tab. 2. Examples of terms
trained through determinologizării.Termen The meaning of meaning obtained from Active CăutareAssets
The search determinologizăriiSearch actions BunătăţiProduction Production, Will ÎnfăţişareWill material
TentareTermenii and words in the lexicon are able to convert or migrate. Terms employed on a larger
scale can be introduced gradually in everyday life, becoming elements common language. Once spread,
they are no longer perceived as terms, infiltrating the general vocabulary. Determinologizaţi such terms
are not deprived of literary and formal elements. Such terms can be met in colloquial speech, it is usually
used in ironic.Care reasons for determinologizare? Mostly this process depends on the industry in which
the term is used, ie functional styles (formal or informal), is closely related to the intensity borrowing
from one level or another vocabulary is limited to the scope of use or distribution lor.ConcluzieProcesul
training new terms is a complex phenomenon, influenced by activities in various fields, new concepts that
arise with scientific and technical progress. Formation of new terms is done by various methods including
terminologizarea. Terminologizarea is a very productive training terms, which use existing resources in a
language. Terminology take an existing word and give a new value semantics, which is then used in a field.
But this does not mean that the word loses or changes its basic semantic value. In this case, the word
acquired a new meaning as a term and is multifaceted. Terminologizare process of interest because it
makes it possible resource use language to describe a concept, thus avoiding excessive tendency to
borrow the term that comes from the concept of language. Scientific and technical revolution, which is
accompanied by the dissemination of scientific concepts among native speakers, and implementation in
everyday life of cutting-edge technologies, led transformation into common words and terms namely
their determinologizarea. Determinologizare process usually occurs as opposed terminologizării. By
determinologizare term loses its features conceptual system-defined and unambiguous, gaining instead
properties pragmatic, which has not had previously, ie a word new way of terminology arises that
requires no definition, but an interpretation. "Determinologizarea researched terminology is a
phenomenon since it plays an important role in the enrichment of the general language. Phenomena
listed above allow us understanding and monitoring the training of the term in a specialized language
from the language using a word general, and the migration period in a specialized field in common
language. Although specific characteristics, these phenomena can be studied in parallel to present a more
complete picture.

15