116 oth VANTORILOR tins ta vxoareaprolemelor de Stat? Simte fret tomy. o chemare temdanet? Ni Reginul dane Wi penrain ale ane va sa drei pnt deve varieton, ncapbil gata Ia oreo tanac™ THe pat de avn, de apie de jel, dein Ein soe geen ees gone ae eee gehen meee Se eee ee rere ee ee ie er ee %4 Tulie 1930 Criza_paitidelor politice J, PARADOXUL DIALECTICEI PANTIDELOR $1 PARTIDUL DE MASSE Se pare eit scoateres’ din cireulajie a partide- “Yor politice, care © cerutd, eau in orice ox re semana de uncle econ prosminne ale vietii publice si de 0 parte din presi, solutie cyte un coou din ce in ce mai arg in ouureas rouirica im ‘cercurile opiniei publice, a inceput ei ingrijo- rere pe uni din oamenii nostri politci, ,Drep- tatea”, ,Viitoral” i ,Indreptarea” — oficioasele partidelor de guvernimént, ca si confrafii cari ‘triese in apele ealdicele ale unui vag seatimen- talism democratic, se ocupi stiruitor — gi nici decum ca de un ,subiect de vacanta, de aceastit problemi, Ba, ceva mai mult, se pare chiar ca 4. Duca — se putea altfel! — dupi andienta la Palat (Comnificativ, mu?) ar fi propus, sau ar avea de gind si propunk, coaliie a. par- tidelor de guvernimint ex seopul de a impie- ica instituirea, unui jguvern personal” Chestiunea este deci acut i ea anerita a fi aati in considerare, Credem insi, din capul Jocului, ef discusiunea ar edjtiga gi in preciziume si mai eles in renultate practice, dack partie i Prezenja si-ar da mai mult cama de cocficien- tul de relativitate al tezclor lor respective, si ‘a concede cit atitudinea dogmaticd si categoried pe care o pistreazd astiai e Sundath mai mult fn necesitatile polemice, decit ‘in realitigile po- litice gi. cociale Gu alte cuvinte: adversarii sistemulut parti delor politice ar trebui si mu uite ed aceste par- tide s'au niseut in chip natural din condijile de viati ale statelor modeme — gi ed, intra atita intru cit sunt fenomene naturale, organe fn organismul societiti,, este pur gi simpha ab- ssurd #8 Ti se nege existenja gi st se preconizese ‘suprimarea. lor. 3178 pons YANTORILOR Sie rune orinc, parsley Ge cetee Tin eal fone lor le me ite, Pn eadral acestor inereiri metoice see cet deck problema im spun un pati politic exe o realiate dinsece AeuastaTnsemoeanh ck exten{t unt ieee Paid ince dou, parte, isin inl natura Farid ou epuuee Intel. Ini fly tat ett poral are prin defini, 0 srcturk “L opuninurse una alt par a orice onanzaie polemics tas un partid tec a Be dogini. exch f Untolerat BL nw poate admit nich dsc, i fil astpe {curr pe at Te ur Frcclo de vedere pe cat le repre, Pen- Tra asley moti el ete dogmanl hott al Sekaror sella de spirit cq, Ase repre Sintnd tototdenuna un ferment de dle ‘yor 0 spirturi in solidaritatea si d tidul Unitate de lupts deti, partidul e obligat sk posede anumite resorturi, in virtuten crore el fe diferentiazi de eclelalte organizaiii analoage i in conformitate ew cari el urmareste victoria. Keeste resorturi pot fi de doul feluri: exterioare, {elurile catre cari se indreapti, idealul pe care ovutURs PoLImen 19 rea si-] realizeze; sau Mtuntrice, deosebiri struc- turale, de mentalitate, de facturi. (E dela sine injeles ci exterioare sau Tountrice, aceste forte niu se exelud ef In cele mai multe eazuri cola- oreari, sau chiar se conditionea: Tn vietutea {elurilor lui sau in conformitate eu indica(ile ineluetabile ale strueturii Tui, un partid di, deci, lupta politica. Pentru ca si se cze. Si observiin insii ck fa momentul fn reali fare va realizat, adied in momentul in care si ppartidul politic gi-a subseris jartid ¢, in adevar, o ,realitate dialectica”, el na poate exista decit prin opozitie eu un alt partid; — deci inceteazi el insuy de a fi, in omental in care, prin vietorie, g-a distrus pr cul. Fate exclis ea un asemenca rezultat, infringe rea definitiva » adversarului, si se poatit obfine, far ca partidul invingator si nu ‘aiba de partes fapt, © tot una — ‘Aga find ins, polities si-a distros adversarul gi a rimas defi- nitiv stipiind pe situatie, ea — Incetind « mai fi un partid politic — se identifica cu insig tara Tata deci ci viaja politica normala ne poate dace Ia tin moment dat, prineipial cel putin, Ta tnlsturarea partidelor politee. Considerasile acestea nu sunt mumai teore-180 Rona VaNTURILOR tice, At&t bolgeviemal din Rusia, ott gi — tn altel — fascinmul in Telia, nu sunt altoeva decit regimnur institute dupa mecanismul schijat Noi ingine trebuia si ajungem into situate analéagi; daci partiul navinal-jarinese era in evar un partid gid. Tula Manin un om po- Tic, Acesta este sensi istoric al actiun noas- te, cind recomandam transformarea partidulut national-rinese fnte'o organizatic de mame si institutes dictaturii masselor. (lar in humina phundelor” de voiniei, pe cari anumiti ,teoreticieni” nu le pricep nici astizi), Este evident ed dictatura masselor si eorela- tivul ei, inexistenta partidelor politice, mu. re prezinti o pozitie echilibrats si ca atare stabil, Intoarcerea la vechea formulé, a partidelor po- litie, este oarecum fatala. Dat fiind ci este im- posi ca, mai curand sau mai tirziu, «8 ou nceapt_ a se_produce diferenfieri in’ accasts ‘mad, identificatd cu fara. Tocmai de aceea, si pentru a evita eventuale eguduiri, noi am ropus inca din Tanuar 1929 in accastit foaie, ca — in cazul tn care dictatura masselor ar fi fost instituita — si se incurajeze in chip normal lipsa de omogenitate a partidului nagio- rnal-firanese, in scopul de a se inlesni polariza- rile cari ar fi dus in mod natural Ia formarea nouilor partide. (Cat a injeles d. Manin din a- est proces politic, se vede din faptul ci nea ‘covruna rouimion Ist chemat, ca si ne demonstreze i. mu se cearth rnimeni in partid!) Ori eum ar fi ins, go pot identifica momente {in provesul istorie, in care partidele politice nu cexisti, Ci aceasti inexistentd a partidelor — rea- Jizatt pe cli absolut normale — mi se poate ‘menjine eu vremea decit prin forts (Mussolini) sau prin teroare (Stalin) asta e o alth chestiune. Am dovedit ceeace nu trebuese si uite oamenii de partid: e& partidele politice mu sunt — tn pproceeul normal istorie — realitafi cu existentt perpetii, i oi ati in fnedp natura partidului politic ea la un moment dat el si dispard. Era si fie chiar oazul nostra. Nu a fost ins Cazul nostra ¢ deocamdata altul, Tl vom cer- eta 30 Tulle 1980 Criza lor_politice II, PARTIDUL DE CADRE $I MASSA ELEC- TORALX MOBILK act natura dialectic a partidului politic duce, dupi cum am aritat, la 0 Tupté categorica i la 0 vietorie care sférgeste — in chip destul de paradoxal —, prin a suapenda existenta oriea- rul partid politic in genere, mm ¢ mai putin a- devirat cl, in marea majoritate a eazurilor, partidele politice nu se distrug reciproc, ci co- exist. Coesisti de sigur, intr'un fel, ca unitagi in182 om, YANTONOR tte imp ct vitor ar Te pine, lupe Inte, Dar ai cocxsts gi lel tneae, de pid, brag eouervtori! gan acca ot ‘arin ite ivearind ly fo afer de. potiiaten sue loge, decargind din ent cont do peri, « unmésini opel pink la capita a primiit vit de pad, poitate eae, dupa cum am viiut, ¢ de domeniul rea toria ne mai ofera cazul, — de fapt, nu de rept, © adevirat — al suportarit reciproce a partidelor, al colaboratit partidelor la existenta lor recipruck. Este cazul cel mai Trequent, de altfel — care din aceasti pricina pare si cel mai normal — gi pe care urmear si-I analizim, Pentru ca dous partie si se suparte eciproe, ste neapiratt nevoe ca in structure si progra- ful Tor si existe un minimum de puncte esen- comune. Este posibil ai se suporte, de fale Tid, doub partido car ambele eros Gru ‘conaituie chrom aca cooniiio Te tuum exdnw desta de larg pentru dosfagurarea tcf lor, Nu se vor suporta, ck yor merge Ia sl eli eo om pre Turpheen 2 dupe cia fa Flan tonal im pot ngide exists patdelor rpablinne deckt dev neves, (Un msomenct partd radical af cates ee eee TE ee quent deavoltat st organi), Geelte paride ine, 9 sports. ccouuns rouinres 183 Tar cocina Tor xt posil, pin fpel ct fen, fuori ae tes limiatos caren al non tpt se ta ponerea in enine a strucarit tfndaee telor stat Sit enn ae umn ey in fon Ia deh clits; reel pnts pole ete on sare, ot gist fore por Hite cart lage acetl aat = soaded best dest imabil — um mas a rendement. Paniinen partdlor pelts eee dsc lant lea datorta st. gicewes, eed ton tem care ls deinste Tn, sli nile cesice cele mat pattvite dele tee Blame eat se pn spe refer In tcensti «dou vmtuiaie ded — a itn! igh seis a porter — ‘ina public prosins dus lament nee 1. Dout anu sn mite pare ples nd tind toate wn program minal emu fost Cin sin gonere frum statu) deren diee prin stern prin ave nfl of roe reas forele att. (rogataal. prose fo Cita pert) avid ec le neta tunis de cadre a mul su mal putin Hy i bucurindu-se de anumite aderente in masse, cari aderente nu constituese in nici un eaz 0. majoritate de guvemare. 2. 0 musi electorala neutrali, neinsctisi in vreun partid, sau nevotind intotdeauna ew ace- Ing portid, care se holarijte dupa. oportunitagt i care, dupi cum se alaturd aderenfei stator-184 ots YASTURILOR roe a uimia eau altuin dintre pertide, contrbue “constituirea majoritiqii de guvemare, Me eeres geen de infele eB aeeste douk clemente sent abeolut accesare enti regen pole tet Nexintenja unor partide polite rele, ‘Se vedern Snaf, acum, care e situafia dele Dous sau mai multe partide politice adm od toate un program sninimal commun. in mets constitutia): vem. ‘La aceste partide — jn tines tem : ne mmo tr aden ma conic ‘am eaz 0 majoritate de guvernare: aver: ‘cadre mai mult cau mai Pa sc eat et rose cet nt Ce i et er shen at ae ae re pret re Real tee gearare seamen, reate a oe ce a ee Sl cr eee an ae ast rae roe ga i BER a pre ee SP pie ce a a couem roumon 1 ‘dintre partide majoritatea de_guvernare. Din nfericire tnsi pentru partizani sistemeiperti- Aelor police, aceasta massi mobile nn ela noi in stare si se hotirasct dupa motive obiee- tive, ci, dupt cum se gti, ¢ zestre guvernamen- tld: ea voteari intotdeaunn ew guvernal De unde urmeazit eu. nocesitate: ed into gar unde partidele politce au se diferentinga.pro- gramatic si unde indicagunile pentru ordinea suceesiunit Ia patere a aseator parte nu se face pein gata masel estore neat, nu so poate vorbi de un regim al pertidelor poitce. Te dept au aceste partie’ cask cea totus permanentizarea sistemulai? Nici inal! $i vom anita de ce. 31 Tulie 1990 Griza partidelor politice IIL, INTRE ,ECHIPELE DE LUCRU” $1 GU- ‘VERNUL PERSONAL. Fata de pretentia partidelor politice rominegti cd permanentizarea regimului lor constitue sin- pura formula normalé a viet publice gi ed orice Incervare de a se reourge lu un guvem pessonal ‘chivaleaza eu o loviturd de stat, am aritat ac 1, Ca suspendarea existenjei partidelor police ponte si fie, la un moment dat, un fenomenie sora. YARTURILOR ful normal — dinpunetul de vedere al ae din ns, natura procesului istorie — deew lected a patil pole sh > Ch existen{a.partidelor politice ca instru mente de guvernimint © conditionatl: a) de ferenfiaren programatic a acestor organiza by) de putinja indicért ordinei de succesiome rc spontant & aminunte Him ritgare, S80 facem deci Date clar ef, de indatt ce partidele politice mu fers vit programe pole sea mojo mane letra, & seen ee acct majorite et ae a none gevroamenae, — 18 GER ence dint te fa © Fete eh pane, bitten unr cre obieive petra stabi enfin surssane «parole femme, alte eine: Bventra ca cineva si guverneze, are, desigu, ajay pramentare:Dar est rene oe een on ce part un parastne ‘ jlitic de indata ce ¢ la guvern. De unde we Pel hye gavel deplnde de oso & meet de gave. Sms acy 6 de aC imo nose plc, ist «fo! fouxtun ronnie, 187 aduptat chiar side d, Mania, desi mi aven in acel moment (1928) nici un interes to faci, echivaleaza insi eu reeunoasterea implicit a inexistentei fective a partidelor politice. Nix insstion fsa, Cire ion Ia fapte. Cine stabegte formal, la si, ordinea de sucee- Sune Ja guvern? Regele. Cave dupit eum: se gtie imeste si revoned ye minigtit sai". Dar sta- bilind ordinea de'suceesiune, deci acordind 1 partid politic mandatul de’ a forma guvernul, Regele ii acorda tot deodati, prin zestrea guver amentali gi majoritajile.parlamentare, Aya find, tot jocul politie se reduce, tn ma- terie de succesiune la guvern, Ia hotirives. Re- gel. Cerelemente obicetive so ofeed tnsi reflexinnt regale, in momental in care Suveranul trebue ‘sa ia 0 hotdrice? Aderenie electorale? Nu. De tat c tal i mentala Atunci, ce? Partidele politice, de, sigur. Dar partidele politice, ea partie, eu programe, sis- teme si metode diferengiate? Nu. procen- aceastii materie il di zestrea_guverna. Atunci? $4 nu ne. ingelam sin ne Tsim furati de prejudecijile obicinaite ale viefii publice. Singurul Tueru real pé care i-l ‘ofera partidele politice este 0 echipa de luern Fiecare gef de partid posed o asemenca echipa din care poate constitui ori edad un guvern, Atita tot. Nu trebue si se supere nimeni, dar188 ou VaNTURILOR ogef de partid” insemneazi, Ia noi, exact atita cht fnsemnenzi un vita” in portul Brille Ai tun vapor de Inedreat, te adresesi unuia din ,vi- taf” portului; care, eu echipa lui, igi incarcd ya- porul. Ai o tari de guvemat, te adresesi unui get de partid; care din echipa lui ii constitue un ‘guvern cu care gospodiregti apoi fara, Griterile de selectiune? Ele nu pot fi decit absolut personale gi subiective. Pentru motivele pe cari le-am aritat. Dar atunci pe co se ba- sear oare pretentia partidelor ea numai lor fue adresere Regele cind are de format un uvern? Precum se vede, — pe nimie igural argument al partidelor ar fi ci cle prezinti echipe de Iucru mai omogene si mai ajustate. Ar fi, analog, eazul unei echipe de foot-ball, de pilda, care sa antrenat mai mules vremo sia ishutit ai etabileased o anumith eche- iune inte membrii ei, Argumentul nu ar fi, principial,lipeit de valoare, Numai ef, fn-practica, noi constatim oi d. Tunian nai ¢ de locyajustat™ eu d. Vaida sau eu d. Mani; gi e8 tn schimb a. Madgearu ar fi grozav do ajustat cu d. Duca, Aga A gi acest argument cade, ‘Neexistind inst eriterii objective de selec- tiune, iar Regele fiind silt 4 acorde mandatul do guvernare — gi cu el odata gi zostrea guver namentali — dupa aprecieri personale . eu- bieetive, urmeari ci chiar adresindu-se unui partid, Regele tot tot un guvern personal con stitue. Aga e& nici micar aceusté functiune mu ‘couruna rouimica 189 Indeplinese Ia noi partidele polite: de a acoperi oroana. Faptul este atét de adevarat, ‘cit, la noi, de edte ori un partid crede ed a stat prea niult in opozitie Incepe si atace Coroana care i Botti si tsimith la plimbare guvernl funetiune, Dar dack asa stau lucrusile, de ce si nu fim ‘oatk sinceri eu noi fnsine? De ce ai sustinem Megele nut are dreptul ai fach guvemne (ori, cum personale) decdt prin intermediul gefilor de artide; si si mu recumonstem ei El se. poate adresa in acest scop si altor persoane, cari re- rezinta cova prin valoarea lor personal — gum ar fi d-nii Prezan, Torga, Titulescu de pilda si mi mumai deeit prin activitaten lor de vatafi ai vietii publice! + Partidele poltice vor avea dreptul si ridice Pretenfille pe cari Ie formuleazd astizi, atunci ‘eind vor fi eu adevarat partide politice — pro- Bramatic diferenjiate — gi cind va exisia o opinie publica autonoma si spontani. Pana atunci, guveme de partid sau guveme de personalitaji, reprezinti formule politice de © egala indreptitire; este Regele — gi fanume sub exact aceleasi reeponsabilitagi — aa se hotérased pentru o formula sau alta, dupa cum Il indeamni libera Lui judecata gi simul ulbului viet, care hiladuiegte in El 3 August 1990,Nae lonescu - Intro zlarstics $i filosofie a vai mpete ito we mg 9 msm peste ss ‘categoric8, Sint doar dugmanii de ier ai nationalismus Imp&care posibld. Elementar. un dusman nu trebuie istrus. lar institutia, organizatia sau migcarea care ii € substantial putreda gi sorité ca atare pir, ‘Sint = intre noi aderent) - mai departe, acei Tncearea sa toarne reali istoric perimate in nolle fa Cum, - exist cineva care sd nu fe nationalist? Esta eral onc pst se Cr a = Bsa. jerenti la migcarea F 413, deci, trei categoril bapa aes — - mgtuniate de cTednt 20, 2 national ‘0 doctrina? Nu e nationalitatea (si nafionalismul) 0 stare iho ateTo re aneascd’ trebule $4 Ste vin nou ev al istoriel C3 doar de cind exist Romania modem totul numai naj Fie an ro ste a Wh UNO SY na do ‘coal najionall, biseric’ national’, industrie national eu frm pode gi mai cOmPIets 2 SOSH A aspunderio ‘ational. Pind gi partidele poltice sint nationale: nat Rescas i simbure sands al misc. con hational-térnese gi mai stiu eu cum’. Da gi nu. Mai ales Pere jntii @ desigur: aspre Teale cesta al stn romanees em, soll Pee ee nda ce8 nth 6 4 ie Ibert al veaculi al XVilea, care definepte najunea a nu se obtne eee nou Sane ae an roo Sarton gc See ee dc saan facut proba foculul, iar ©e prin fotaltatea cetajenior,e nationalsmul chiar al uti i de jt si de onstituti dupa care tof locuitori fart care Indepinese Conkiti int romani, ndferent de originea lor etic e n economie liberale care considera drept capital natonal once {2partinind unui cetatean romén sau unel firme jurdiceste ‘Asta nu are Ins deloc de-a face cu nationalism vreri care se delimiteard natural gi nu jure, organic gnu co ‘Aderenti national al aceste categori nu pot facceptaf = Inguct nu arf ofensiv - pur si simplu resping last cu moment istore care Fa creat Mai exist, in sfirsit, 0a trea categorie de nationaligt: 8 care, sprinind najonalsmul pe eticism, au 0 idee pn la un justd de ceea ce inseamnd natonalsmul, dar care find ei ameni veehi, nu fac decit si eunoased - dar tn nicl un eaz ‘38 tiascd aceasta nous credin’&. De ac incon destégurarea doctrinaré @ ,programulut for, $i incapactatea Imrealzarea unui asemenca program. Ca orice fin hibi ise refuz, de a Durmezeu chiar, puta de a rod Fata de fel de nationalism atitudinea camenior noi rebuie 68 fe de 84 lase S8 incerce ase realiza, pentru ca 8... fame Atiudine cu att mal Indreptatita cu cit pe de o parte aceasta SP (loonar’, ani, ar. 4, 1998) :MOGRATIE TURA $1 DET s wvcygund s.ceveens Ts ne amematets ewer ads ees Be OT ar ae eo et ar gl Fe a rca nd etme am cate 2” 0 178