UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT INTENAŢIONAL ŞI EUROPEAN

CURRICULUM
la disciplina
DREPT INTERNAŢIONAL PRIVAT

Ciclul I, Licenţă

Program Drept

Autori:
Violeta COJOCARU, doctor habilitat în drept,
prof.univ.
Valeriu BABĂRĂ, doctor în drept, conf.univ.

CHIŞINĂU 2020

1
 APROBAT

Şef Departament _____________________

la şedinţa din ________________________

2
 PRELIMINARII
Prezenarea generală a disciplinei
Dreptul internaţional privat constituie o disciplină de sinteză, având ca obiect de studiu
raporturile de drept privat cu element de extraneitate.
La etapa actuală, datorită amplificării fără precedent a relaţiilor internaţionale la care este
implicată Republica Moldova ca stat, cât şi persoanele fizice şi juridice din Republica Moldova,
studierea materiei dreptului internaţional privat a devenit o problemă de necesitate practică,
având în vedere că încheierea raporturilor juridice de drept internaţional privat impune
cunoaşterea dreptului aplicabil în domeniu.
Cu toate că procesul de uniformizare şi cel de armonizare a legislaţiei diferitor state a luat o
amploare fără precedent, astfel încât, riscul ca un anumit raport juridic cu element de extraneitate
să fie reglementat în mod diferit în legislaţia statelor care au vocaţia să i se aplice, este tot mai
redus şi mai puţin prezent, dreptul internaţional privat prin instituţiile sale specifice, îşi menţine
utilitatea şi actualitatea, constituindu-se într-un instrument deosebit de preţios în vederea
asigurării şi promovării circuitului mondial de valori materiale şi spirituale.

Locul şi rolul disciplinei în formarea competenţelor specifice ale programului de formare

Interesul sporit, deschiderea şi preocupările pentru soluţii flexibile în dreptul internaţional
privat, determinate de intensificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale sunt evidente.
Aceste considerente au impus necesitatea studierii disciplinei care să permită aprofundarea
studenţilor în materia dreptului internaţional privat şi să reflecte competenţele specifice.
Astfel, obiectul de studiu este structurat în două părţi.
Partea generală a disciplinei cuprinde aspecte de natură conceptuală în materie, natura
juridică, domeniul, conţinutul, metodele de reglementare a raporturilor de drept internaţional
privat, istoricul şi izvoarele dreptului internaţional privat. Totodată, partea geneală este
consacrată şi problemelor generale privind conflictele în raporturile juridice de drept
internaţional privat, constând în cercetarea raţionamentului juridic care permite determinarea
sistemului de drept aplicabil unui raport juridic cu element de extraneitate, prin parcurgerea
succesivă a următoarelor etape:a) determinarea, prin intermediul calificării, a normei conflictuale
aplicabile; b) soluţionarea conflictului de norme conflictuale şi identificarea, atunci când este
cazul, a retrimiterii; c) aplicarea legii străine în calitate de lex causae; d) înlăturarea de la
aplicare a legii străine, în cazul când aceasta încalcă ordinea publică de drept internaţional privat
sau când fraudează legea aplicabilă.
Paretea specială a disciplinei cercetează conflictele de legi, adică normele conflictuale
aplicabile diferitor categorii de raporturi juridice de drept privat cu element de extraneitate, şi
anume: regimul conflictual privind persoana fizică, persoana juridică, statutul real, actele
juridice, obligaţiile contractuale şi necontractuale, succesiunea, raporturile de familie. Totodată,
partea specială este consacrată şi soluţionării conflictelor de jurisdicţii (procesul civil
internaţional), care include: a) competenţa în dreptul internaţional privat; b) procedura în
procesele cu element de extraneitate; c) efectele hotărârilor judecătoreşti şi arbitrale străine.

Limba de predare a disciplinei

Disciplina include principalele instituţii ale dreptului internaţional privat în limbile română,
rusă, franceză şi engleză, totodată făcându-se referiri la legislaţia, jurisprudenţa şi doctrina
străină.

Beneficiarii
Curriculum-ul vine în ajutorul celor interesaţi în cunoaşterea şi aprofundarea aspectelor
teoretice şi practice în materia dreptului internaţional privat, iar prin conţinutul său, contribuie la
pregătirea temeinică şi aprofundarea cunoştinţelor studenţilor

3
 I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Forma Ore total:

Evaluar
Responsabi

credite
Nr. de
de Codul Denumirea Semest inclusiv

ea
l de Tota
învăţă disciplinei disciplinei rul
disciplină l C S L LI
mânt
S.07.O.54 Drept V.Cojocaru VI 180 30 45 - 90 e 6
cu
internaţional V.Babără x
frecven
privat I.Şeremet
ţă la zi
I.Căpăţănă
cu S.09.O.56 Drept VII, 180 26 10 - 144 e 6
frecven internaţional V.Babără VIII x
ţă privat I.Căpăţănă
redusă*

II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR

Nr. d/o Ore

Unităţi de conţinut Semina Lucrul
Curs
r individual
zi f/r* zi f/r zi f/r*
*
1 Aspecte introductive privind dreptul internaţional privat. 2 2 2 6 8
Natura juridică şi importanţa dreptului internaţional privat.
Domeniul dreptului internaţional privat: conflictele de legi,
conflictele de jurisdicţii şi regimul juridic al străinului.
Izvoarele interne şi internaţionale.
2 Aspecte de natură conceptuală privind dreptul internaţional 2 2 6 8
privit. Particularităţile raportului juridic cu element de
extraneitate.Obiectul şi conţinutul dreptului internaţional
privat. Metodele de reglementare a raportului juridic de
drept internaţional privat.
3 Categoriile conflictelor de legi: conflicte de legi în situaţii 2 6 8
speciale, conflicte de legi în timp şi spaţiu, conflictul mobil
de legi, conflictul în timp al normelor conflictuale ale
forului
4 Istoricul apariţiei şi dezvoltării dreptului internaţional 2 6 8
privat.
5 Calificarea, conflictul de calificări şi retrimiterea 2 2 6 8
6 Cazurile de înlăturare de la aplicare a legii străine: Ordinea 2 2 2 2 4 8
publică în derptul internaţional privat. Frauda legii în
dreptul internaţional privat.
7 Aplicarea dreptului străin în calitate de lex causae. 2 2 2 8
8 Probleme de drept internaţional privat privind persoana 2 2 4 6 10
fizică: Conflictele de legi în materia statutului personal.
Regimul juridic al străinului persoană fizică
9 Probleme de drept internaţional privat privind persoana 2 2 2 6 10
juridică: Conflictele de legi în materia statutului organic.
Regimul juridic al străinului persoană juridică.
10 Conflicte de legi în materia statutului real 2 2 4 2 6 8
11 Conflictele de legi cu privire la actele juridice şi fiducia 2 2 2 2 4 8
12 Conflictele de legi privind obligaţiile contractuale 2 2 4 6 10
13 Conflictele de legi privind obligaţiile necontractuale 2 2 4 6 8

4
 14 Conflictele de legi în materia succesiunii 2 2 2 5 8
15 Conflictele de legi în domeniul raporturilor de familie 2 2 2 8 8
16 Procesul civil internaţionl. Competenţa în dreptul 2 2 3 8 8
internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de
drept internaţional privat
17 Efectele hotărârilor judecătoreşti străine 2 6 8
18 Arbitrajul internaţional. Efectele hotărârilor arbitrale 2 2 2 8 8
străine
Total 30 22 45 8 105 150

* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă

III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU

COMPETENŢE
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din
domeniul juridic
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea
datelor şi informaţiilor referitoare la
probleme concrete de drept
3. Aplicarea legislaţiei Republicii
Moldova, a altor instrumente juridice -
europene şi internaţionale
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a defini conceptele de bază ale dreptului
internaţional privat (element de
extraneitate, normă conflictuală, alificare,
ordine publică ş.a.);
- a distinge conceptele doctrinare ale
dreptului internaţional privat;
- a relata despre evoluţia instituţiilor
dreptului internaţional privat în diferite
etape istorice de dezvoltare a societăţii şi în
diferite sisteme de drept;
- a face generalizări referitoare la diferite
instituţii ale dreptului internaţional privat;
- a demonstra temeinicia teoriilor ştiinţifice
alese ca suport la clarificarea naturii
juridice a unei sau altei norme sau instituţii
de drept internaţional privat;
- a stabili locul şi rolul dreptului
internaţional privat în contextul altor ştiinţe
juridice;
- a argumenta esenţa unor instituţii de drept
internaţional privat.
- a identifica problemele de drept specifice
ramurii drept internaţional privat;
- a alege metoda cea mai eficientă pentru
acumularea datelor şi informaţiilor
referitoare la problema concretă de drept
internaţional privat;
- a argumenta eficienţa metodelor utilizate
pentru culegerea datelor şi informaţiilor
referitoare la problemele de drept
internaţional privat;
- a evalua datele şi informaţiile culese/
accumulate, prin prisma utilităţii pentru
problematica dreptului internaţional privat.
a distinge actele normative naţionale,
europene / internaţionale din domeniul

5

4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin practic
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept
6. Utilizarea de tehnici, metode şi procedee
în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice
dreptului internaţional privat;
- a identifica normele aplicabile;
- a interpeta corect norma aplicabilă;
- a raporta norma aplicabilă la situaţia
concretă;
- a stabil coraportul dintre norma naţională şi
cea europenă/internaţională în domeniul
dreptului internaţional privat;
- a formula propuneri de armonizare a
prevederilor normelor autohtone cu
prevederile legislaţiei europene/
internaţionale.
- a identifica tehnici şi instrumente specifice
domeniului dreptului internaţional privat;
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul dreptului internaţional privat;
- a selecta tehnica / instrumentul corect din
punct de vedere legal pentru a soluţiona
problema de ordin practice;
- a determina soluţiile corecte pentru
problemele de ordin practic vizând materia
dreptului internaţional privat;
- a decide asupra diverselor situaţii practice
în baza cunoştinţelor acumulate şi ţinând
cont de prevederile legii;
- a elabora planuri de acţiune-model ce pot fi
raportate la situaţiile concrete din practica
judiciară.
- a identifica lacunele şi carenţele din
domeniul dreptului internaţional privat;
- a analiza critic cadrul normativ existent în
domeniul dreptului internaţional privat;
- a estima eficienţa normelor care alcătuiesc
Cartea V, Drept internaţional privat din
Codul Civil al Republicii Moldova;
- a expune opinia proprie referitoare la
lacunele şi carenţele din domeniul
dreptului internaţional privat;
- a argumenta opinia proprie expusă
referitoare la lacunele şi carenţele din
domeniul dreptului internaţional privat.
- a compara doctrina şi experienţa practică în
vederea alegerii soluţiei interpretative
corecte a normei conflictuale;
- a califica norma conflictuală ce formează
disciplina drept internaţional privat;
- a utiliza metodele specifice dreptului
internaţional privat în procesul de elucidare
6

7. Formularea propunerilor în vederea
perfecţionării cadrului legal existent -
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu
respectarea principiilor eticii juridice
9.Utilizarea eficientă a resurselor de -
comunicare, a surselor de formare
profesională asistată, atât în limba -
română, cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională
a esenţei juridice a unei sau altei instituţii
de drept internaţional privat.
a determina interdependenţa dintre normele
din partea generală şi partea specială ale
dreptului internaţional privat;
- a interpreta legislaţiei naţională prin prisma
compatibilităţii cu convenţiile
internaţionale;
- a stabili normele juridice din legislaţia
naţională care conţin carenţe;
- a propune concepţii pentru ameliorarea
conţinutului normelor sau instituţiilor de
drept internaţional privat;
- a exprima viziunii proprii asupra
perspectivelor dezvoltării dreptului
internaţional privat prin prisma tendinţei de
unificare a dreptului privat la nivel
european şi internaţional;
- a face propuneri de lege ferenda.
- a planifica etapele de efectuare şi realizare a
sarcinilor de lucru individual sau în grup ;
- a valorifica observarea în calitate de metoda
de evaluare a performanţelor subiecţilor
supuşi evaluării;
- a percepe etica ca parte integrantă a culturii
spirituale a personalităţii;
- a poseda măiestrie şi tact profesional;
- a manifesta abilităţi de leadership şi inovaţie ;
- a poseda capacitatea de a doza raţional
timpul privind monitorizarea activităţii
prestate;
- a dezvolta capacităţile de opţiune în privinţa
scopurilor, activităţilor, modului de
comportare, valorilor autentice în baza studierii
problemelor fundamentale ale eticii şi
deontologiei juridice.
a identifica corect resursele de comunicare
specifice domeniului de formare profesională ;
a cunoaşte tehnologiile informaţionale şi
modalităţile de adaptare la realizarea
eficientă a obiectivelor propuse;
- a folosi eficient paginile electronice, aplicaţiile
software de specialitate, bazele de date,
cursurile on-line etc. atât în limba româna cât
şi, cel puţin, într-o limbă de circulaţie
internaţională;
- a redimensiona activitatea profesională în raport
cu noile politici şi strategii educaţionale;
- a participa la formarea profesională continuă ;
- a produce noi cunoştinţe prin realizarea
proiectelor inovaţionale.
7
 IV.UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Subiectul 1. Consideraţii introductive privind dreptul internaţional privat. Natura juridică şi

importanţa dreptului internaţional privat. Domeniul dreptului internaţional privat: conflictele de
legi, conflictele de jurisdicţii şi regimul juridic al străinilor. Izvoarele interne şi internaţionale.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine natura juridică a dreptului  Natura juridică şi importanţa dreptului
internaţional privat; internaţional privat.
 să determine importanţa dreptului  Domeniul dreptului internaţional privat:
internaţional privat; conflictele de legi, conflictele de jurisdicţii şi
 să stabilească materiile domeniului regimul juridic al străinilor.
dreptului internaţional privat.  Izvorele interne şi internaţionale.
 să identifice izvoarele interne şi
internaţionale de drept internaţional Termeni-cheie: Natura juridică, importanţa,
privat domeniul, conflicte de legi, conflicte de
jurisdicţii, regimul juridic al străinului,
izvoare

Subiectul 2. Aspecte de natură conceptuală privind dreptul internaţional privat. Partcicularităţile

raportului juridic cu element de extraneitate. Obiectul şi conţinutul dreptului internaţional privat.
Metodele de reglementare a raportului juridic de drept internaţional privat.
Obiective de referinţă
 să stabilească particularităţile raportului
juridic de drept internaţional privat;
 să distingă raporturile de drept
internaţional privat de alte raporturi
juridice;
 să determine raporturile juridice care
formează obiectul dreptului internaţional
privat;
 să stabilească conţinutul dreptului
internaţional privat.
 să determine punctele de legătură în
raporturile de drept internaţional privat;
 să identifice elementul de extraneitate din
structura raportului juridic;
 să caracterizeze noţiunea de normă
conflictuală;
 să distingă normele conflictuale de
normele materiale;
 să stabilească structura normei
conflictuale;
 să caracterizeze normele de aplicare
imediată;
 să distingă metodele de reglementare a
raporturilor de drept internaţional privat.
Unităţi de conţinut
 Particularităţile raportului juridic de
drept internaţional privat. Obiectul
dreptului internaţional privat.
 Structura raportului juridic cu element de
extraneitate.
 Conţinutul dreptului internaţional privat.
 Normele conflictuale. Noţiunea,
izvoarele şi structura normei conflictuale.
 Punctele de legătură în raporturile de
drept internaţional privat.
 Normele materiale şi normele de aplicare
imediată.
 Metodele de reglementare a raporturilor de
drept internaţional privat.
Termeni-cheie: raportul juridic, conţinutul,
obiectul, structura, sistemul de drept, norme
conflictuale, norme materiale, norme de aplicare
imediată, metode.

8
Subiectul 3. Categoriile conflictelor de legi: conflicte de legi în situaţii speciale, conflicte de legi
în timp şi spaţiu, conflicte mobile de legi
Obiective de referinţă
- să identifice categoriile conflictelor de
legi;
- să argumenteze aplicarea legii statului
nerecunoscut;
- să stabilească aplicarea dreptului statului
cu o pluralitate de sisteme de drept;
- să definească conflictul interpersonal;
- să soluţioneze conflictele de legi în timp
şi spaţiu;
- să determine condiţiile eficacităţii
internaţionale a unui drept;
- să caracterizeze conflictul mobil de legi;
- să stabilească domeniile predispuse
conflictului mobil de legi;
- să soluţioneze conflictul în timp al
normelor conflictuale ale forului
Subiectul 4. Istoricul apariţiei şi dezvoltării dreptului internaţional privat.
Obiective de referinţă
- să identifice condiţiile apariţiei
problemelor de drept internaţional privat;
- să evidenţieze ideile principale ale
statutarilor italieni;
- să caracterizeze particularităţile
soluţionării conflictelor de legi în diferite
doctrine.
Subiectul 5. Calificarea, conflictul de calificări şi retrimiterea
Obiective de referinţă
- să definească calificarea şi conflictul de
calificări;
- să soluţioneze conflictul de calificări;
- stabiliţi factorii care determină
calificarea;
- să determine legea potrivit căreia se
efetuează calificarea;
- să stabilească excepţiile de la calificarea
potrivit lex fori;
- să definească procedeul retrimiterii în
dreptul internaţional privat;
Unităţi de conţinut
 Categoriile conflictelor de legi.
 Conflicte de legi în situaţii speciale:
conflictul de legi în cazul statului
nerecunoscut; conflictul între legile
statelor în care coexistă mai multe
sisteme legislative; conflictul
interpersonal; conflictul de legi în cazul
succesiunii de state.
 Conflictul de legi în timp şi spaţiu.
 Conflictul mobil de legi.
 Conflictul în timp al normelor
conflictuale ale forului
Termeni-cheie: conflicte de legi, stat
nerecunoscut, succesiune de state, conflict mobil.
Unităţi de conţinut
 Condiţiile apariţiei problemelor de drept
internaţional privat.
 Teoria statutarilor italieni (sec.XIII-XV):
glosatorii şi postglosatorii.
 Doctrinele: franceză, olandeză, germană,
anglo-americană privind soluţionarea
conflictelor de legi şi doctrina italiană a
personalităţii legilor.
Termeni-cheie: condiţii, teorie, glosatori,
postglosatori, doctrine, soluţii.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi importanţa calificării în
dreptul internaţional privat.
 Conflictul de calificări.
 Factorii care determină calificarea.
 Legea potrivit căreia se efectuează
calificarea.
 Excepţii de la calificarea potrivit legii
forului.
 Procedeul retrimiterii. Condiţiile şi
formele retrimiterii. Retrimiterea în dreptul
9
 - să stabilească condiţiile şi formele
retrimiterii;
- să invoce argumente în favoarea şi
împotriva retrimiterii
Subiectul 6. Cazurile de înlăturare de la aplicare a legii străine: Ordinea publică în dreptul
internaţional privat. Frauda legii în dreptul internaţional privat.
Obiective de referinţă
- să definească ordinea publică de drept
internaţional privat;
- să stabilească caracterele, sferele şi
efectele ordinii publice de drept
internaţional privat;
- să analizeze reglementările privind
ordinea publică în dreptul internaţional
privat al Republicii Moldova;
- să caracterizeze noţiunea de fraudare a
legii aplicabile;
- să stabilească modalităţile şi condiţiile
fraudei la lege în dreptul internaţional
privat;
- să argumenteze problema sancţionării
fraudei la lege;
- să determine domeniile în care este
posibilă frauda legii legii în dreptul
internaţional privat;
- să distingă deosebirea între frauda la lege
şi ordinea publică de drept internaţional
privat.
Subiectul 7. Aplicarea dreptului străin în calitate de lex causae.
Obiective de referinţă
- să stabilească temeiul aplicării legii
străine;
- să stabilească titlul ca care se aplică legea
străină în Republica Moldova;
- să analizeze modalităţile de stabilire a
conţinutului legii străine;
- să argumenteze soluţia aplicării legii
forului în cazul imposibilităţii stabilirii
conţinutului legii străine;
- să justifice controlul aplicării legii străine Termeni-cheie: legea străină, titlul, temeiul,
prin exercitarea căilor de atac
internaţional privat al Republicii Moldova.
Termeni-cheie: calificarea, conflict de
calificări, legea forului, retrimiterea,
formele, condiţiile, excepţii,
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi evoluţia ordinii publice de
drept internaţional privat.
 Elementele specifice şi caracterele ordinii
publice de drept internaţional privat.
 Efectele invocării ordinii publice de drept
internaţional privat.
 Domeniul invocării şi sferele ordinii
publice de drept internaţional privat.
 Noţiunea de fraudare a legii aplicabile.
 Modalităţile şi condiţiile fraudei la lege.
 Sancţionarea fraudei la lege.
 Domeniile în care este posibilă frauda la
lege.
 Comparaţii între frauda la lege în dreptul
internaţional privat şi alte instituţii
juridice.
Termeni-cheie: ordinea publică,
elementele, caracterele, efectele, frauda la
lege, condiţii, modalităţi, sancţionare.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi temeiul aplicării legii străine.
 Titlul cu care se aplică legea străină.
 Stabilirea, interpretarea şi probarea
conţinutului legii străine în Republica
Moldova.
 Imposibilitatea stabilirii conţinutului legii
străine.
 Controlul aplicării legii străine.
stabilirea, conţinut, control
10
Subiectul 8. Probleme de drept internaţional privat privind persoana fizică: Conflictele de legi în
materia statutului personal. Regimul juridic al străinului persoană fizică.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de statut personal;  Noţiunea de statut personal în dreptul
- să caracterizeze concepţia aplicării legii internaţional privat.
personale;  Concepţia aplicării legii personale.
- să determine legea aplicabilă statutului  Legea aplicabilă statutului personal în
pesonal în dreptul Republicii Moldova; dreptul Republicii Moldova.
- să analizeze execpţiile de la aplicarea  Excepţii de la aplicarea legii naţionale –
legii naţionale; situaţii speciale de ocrotire a terţilor
- să determine legea aplicabilă numelui;  Legea aplicabilă numelui.
- să definească regimul juridic al  Regimul juridic al străinului persoană fizică.
străinului;
 Formele regimului juridic al străinului
- să stabilească formele regimului juridic al
 Relaţia între regimul juridic al străinului şi
străinului;
conflictul de legi
- să stabilească consecinţele legăturii între
regimul juridic al străinului şi conflictul
Termeni-cheie: statut personal, lex patriae, lex
de legi.
domicilii, legea aplicabilă, regim juridic, conflict
de legi.

Subiectul 9. Probleme de drept internaţional privat privind persoana juridică: Conflictele de legi
în materia statutului organic. Regimul juridic al străinului persoană juridică.
Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
- să stabilească criteriile de clasificare a  Clasificarea persoanelor juridice.
persoanelor juridice;  Naţionalitatea persoanei juridice.
- să definească noţiunea de naţionalitate a Criteriile de determinare a naţionalităţii.
persoanei juridice;  Legea aplicabilă statutului organic al
- să stabilească criteriile de determinare a persoanei juridice.
naţionalităţii persoanei juridice;  Domeniul de aplicare a legii aplicabile
- să determine domeniul de aplicare a legii statutului organic al persoanei juridice.
aplicabile statutului organic;  Limitele aplicării legii naţionale a
- să analizeze limitele aplicării legii persoanei juridice.
naţionale a perdoanei juridice;  Regimul juridic al străinului persoană
- să analizeze aspectele prin care se juridică.
realizează determinarea regimului juridic Termeni-cheie: persoană juridică, naţionalitate,
al străinului persoană juridică legea aplicabilă, statut organic, limite, regimul
juridic, legea naţională.

Subiectul 10. Conflictele de legi în materia statutului real

Obiective de referinţă
 să caracterizeze şi să justifice aplicarea
principiului lex rei sitae;
 să determine legea aplicabilă statutului
real;
 să stabilească domeniul legii aplicabile
statutului real;
 să determine legea aplicabilă revendicării
bunurilor mobile;
 să determine legea aplicabilă uzucapiunii
mobiliare;
Unităţi de conţinut
 Noţiunea de statut real – ansamblul
elementelor care configurează regimul
juridic aplicabil bunurilor
 Legea aplicabilă statutului real. Regula
aplicării legii locului situării bunului - lex
rei sitae - în general.
 Domeniul legii aplicabile statutului real.
 Particularităţile aplicării regulii generale în
cazul unor categorii de bunuri: legea
aplicabilă revendicării bunurilor mobile,

11
  să determine legea aplicabilă drepturilor
reale asupra mijloacelor de transport;
 să determine legea aplicabilă bunurilor
mobile aflate în tranzit;
 să determine legea aplicabilă valorilor
mobiliare;
 să determine legea aplicabilă titlului
reprezentativ al mărfurilor;
 să determine legea aplicabilă drepturilor
de proprietate intelectuală;
 să determine legea aplicabilă formelor de
publicitate privind bunurile
legea aplicabilă uzucapiunii mobiliare.
 Reglementări speciale, derogatorii de la
regula generală privind legea aplicabilă
anumitor categorii de bunuri: legea
aplicabilă drepturilor reale asupra
mijloacelor de transport, legea aplicabilă
bunurilor mobile aflate în tranzit, legea
aplicabilă valorilor mobiliare, legea
aplicabilă titlului reprezentativ al
mărfurilor, legea aplicabilă dreptului de
proprietate intelectuală, legea aplicabilă
formelor de publicitate privind bunurile

Termeni-cheie: statut real, bunuri, drepturi reale,

lex rei sitae, uzucapiune mobiliară, mijloace de
transport, valori mobiliare, proprietate
intelectuală.

Subiectul 11. Conflictele de legi cu privire la actele juridice şi fiducia.

Obiective de referinţă Unităţi de conţinut
 să determine legea aplicabilă condiţiilor  Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale
de fond potrivit principiului lex actului juridic prin localizarea subiectivă
voluntatis; (lex voluntatis).
 să determine legea aplicabilă condiţiilor  Legea aplicabilă condiţiilor de fond ale
de fond în cazul localizării obiective; actelor juridice prin localizarea obiectivă.
 să determine legea aplicabilă condiţiilor  Legea aplicabilă condiţiilor de formă ale
de formă ale actului juridic; actului juridic.
 să analizeze materiile care intră în  Domeniul de aplicare a legilor privind
domeniul de aplicare a legilor privind forma actelor juridice.
forma actelor juridice;  Legea aplicabilă fiduciei.
 să determine legea aplicabilă fiduciei.
Termeni-cheie: acte juridice, condiţii de fond,
condiţii de formă, localizarea subiectivă,
localizarea obiectivă, legea aplicabilă, domeniul
de aplicare, fiducia.

Subiectul 12. Conflictele de legi privind obligaţiile contractuale

Obiective de referinţă
 să caracterizeze condiţiile de fond şi de
formă a obligaţiilor contractuale;
 să justifice aplicarea principiului lex
voluntatis;
 să stabilească limitele libertăţii de alegere
a legii aplicabile;
 să determine legea aplicabilă obligaţiilor
contractuale după criterii obiective;
 să analizeze criteriile de localizare
obiectivă;
 să stabilească domeniul legii contractului;
 să determine legea aplicabilă formei
Unităţi de conţinut
 Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale
după criteriul subiectiv (lex voluntatis).
Temeiul juridic, izvorul şi obiectul voinţei
părţilor. Modificarea legii aplicabile.
 Limitele libertăţii de alegere a legii
aplicabile.
 Legea aplicabilă obligaţiilor contractuale
după criterii obiective.
 Domeniul legii contractului.
 Legea aplicabilă formei contractului.

12
 contractului.
Subiectul 13. Conflictele de legi privind obligaţiile necontractuale
Obiective de referinţă
- să caracterizeze faptele juridice ilicite şi
licite;
- să determine legea aplicabilă faptelor
juricie ilicite;
- să stabilească soluţia prevăzută de norma
generală;
- să analizeze excepţia de la norma
generală;
- să argumenteze clauza derogatorie;
- să stabilească legea aplicabilă răspunderii
pentru produse defectuoase;
- să determine legea aplicabilă concurenţei
neloiale;
- să stabilească legea aplicabilă daunelor
aduse mediului;
- să stabilească legea aplicabilă încălcării
drepturilor de proprietate intelectuală prin
fapte ilicite;
- să stabilească legea aplicabilă obligaţiilor
necontractuale în materia dreptului
muncii;
- să anlizeze legea aplicabilă faptelor
juridice licite;
- să argumenteze libertatea de alegere;
- să stabilească domeniul legii aplicabile
obligaţiilor necontractuale.
Subiectul 14. Conflictele de legi în materia succesiunii
Obiective de referinţă
- să caracterizeze raporturile de
succesiune;
- să determine legea aplicabilă succesiunii;
- să stabilească norma generală privind
legea aplicabilă succesiunii;
- să constate excepţia de la regula generală;
- să stabilească posibilitatea alegerii legii
aplicabile succesiunii;
- să stabilească domeniul de aplicare a legii
succesiunii;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond a testamentului;
- să analizeze forma dispoziţiilor pentru
cauză de moarte;
- să stabilească legea aplicabilă succesiunii forma, succesiunea vacantă
vacante.
Termeni-cheie: obligaţii contractuale, lex
voluntatis, temeiul juridic, criteriul subiectiv,
limitele libertăţii, criterii obiective, domeniul,
forma
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale privind obligaţiile
necontractuale.
 Legea aplicabilă faptelor juridice ilicite.
Norma generală. Excepţia de la norma
generală. Clauza derogatorie.
 Legea aplicabilă răspunderii pentru
produse defectuoase.
 Legea aplicabilă concurenţei neloiale.
 Legea aplicabilă daunelor aduse
mediului.
 Legea aplicabilă încălcării prin faptele
ilicite a drepturilor de proprietate
intelectuală.
 Legea aplicabilă obligaţiilor
necontractuale în materia dreptului
muncii.
 Legea aplicabilă faptelor juridice licite.
 Libertatea de alegere.
 Domeniul legii aplicabile obligaţiilor
necontractuale.
Termeni-cheie: obligaţii necontractuale, fapte
ilicite, fapte licite, produse defectuoase, mediu,
proprietate intelectuală, domeniu
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale cu privire la succesiune.
 Legea aplicabilă succesiunii. Norma
generală.Excepţia de la regula generală.
Admiterea alegerii legii aplicabile
succesiunii.
 Domeniul de aplicare a legii succesiunii.
 Determinarea legii aplicabile condiţiilor
de fond a testamentului.
 Forma dispoziţiilor pentru cauză de
moarte.
 Succesiunea vacantă.
Termeni-cheie: succesiune, legea aplicabilă,
norma generală, excepţia, domeniul, testament,
13
Subiectul 15. Conflictele de legi în domeniul raporturilor de familie
Obiective de referinţă
- să caracterizeze raporturile de familie cu
element de extraneitate;
- să determine legea aplicabilă condiţiilor
de fond şi de formă a căsătoriei;
- să stabilească legea aplicabilă efectelor
căsătoriei şi regimului matrimonial;
- să determine legea aplicabilă divorţului şi
nulităţii căsătoriei;
- să analizeze soluţiile conflictuale în
domeniul raporturilor de familie;
- să facă propuneri de lege ferenda în
materia raporturilor de familie.
Subiectul 16. Competenţa în dreptul internaţional privat. Procedura de judecată în procesele de
drept internaţional privat
Obiective de referinţă
- să definească conflictul de jurisdicţii;
- să caracterizeze normele care determină
competenţa în dreptul internaţional
privat;
- să stabilească interdependenţa între
conflictele de legi şi conflictele de
jurisdicţii;
- să determine competenţa jurisdicţională a
instanţelor din Republica Moldova în
soluţionarea litigiilor de drept
internaţional privat;
- să caracterizeze imunitatea de jurisdicţie;
- să caracterizeze legea procesuală a
forului;
- să stabilească particularităţile aplicării
legii forului;
- să analizeze domeniul de aplicare a legii
forului.
Subiectul 17. Efectele hotărârilor judecătoreşti străine în Republica Moldova
Obiective de referinţă
- să definească noţiunea de recunoaştere a
hotărârii judecătoreşti străine;
- să distingă recunoaşterea de plin drept şi
recunoaşterea judecătorească;
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale privind raporturile de
familie.
 Legea aplicabilă căsătoriei. Determinarea
legii aplicabile condiţiilor de fond şi de
formă a căsătoriei.
 Legea aplicabilă efectelor căsătoriei.
 Legea aplicabilă regimului matrimonial.
 Legea aplicabilă divorţului şi nulităţii
căsătoriei.
 Legea aplicabilă raporturilor între părinţi
şi copii.
 Legea aplicabilă adopţiei.
Termeni-cheie: raporturi de familie, căsătoria,
legea aplicabilă, condiţii de fond, condiţii de
formă, regim matrimonial, divorţ, adopţie.
Unităţi de conţinut
 Aspecte generale privind conflictele de
jurisdicţii. Normele care determină
competenţa în dreptul internaţional
privat. Importanţa determinării instanţei
competente în procesul civil
internaţional.
 Interdependenţa între conflictele de legi
şi conflictele de jurisdicţii.
 Determinarea competenţei jurisdicţionale
în dreptul internaţional privat.. Imunitatea
de jurisdicţie.
 Legea aplicabilă procedurii de judecată în
procesele de drept internaţional privat.
Particularităţile apicării legii forului.
 Domeniul de aplicare a legii forului.
Termeni-cheie: conflict de jurisdicţii, conflict de
legi, competenţa, interdependenţa, imunitatea de
jurisdicţie, legea aplicabilă, procedura, domeniu,
legea forului
Unităţi de conţinut
 Recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti
străine. Recunoaşterea de plin drept şi
recunoaşterea judecătorească.
 Executarea hotărârilor judecătoreşti
14
 - să analizeze procedura de recunoaştere a
hotărârilor judecătoreşti străine;
- să definească exequatur-ul;
- să analizeze procedura executării
executării hotărârilor judecătoreşti
străine;
- să stabilească cazurile de refuzare a
recunoaşterii şi executării hotărârilor
judecătoreşti străine.
Subiectul 18. Arbitrajul internaţional. Efectele hotărârilor arbitrale străine
Obiective de referinţă
- să argumenteze avantajele eficacităţii
arbitrajului faţă de jurisdicţiile de drept
comun;
- să stabilească felurile şi formele
arbitrajului;
- să determine legea aplicabilă convenţiei
de arbitraj;
- să stabilească efectele hotărârii arbitrale
străine;
- să analizeze procedura de recunoaştere şi
executare a hotărârilor arbitrale străine;
- să stabilească cazurile de refuzare a
recunoaşterii şi executării hotărârilor
arbitrale străine.
străine. Noţiunea de exequatur, condiţiile
şi procedura acestuia.
 Cazurile de refuzare a recunoaşterii şi
executării silite a hotărârilor judecătoreşti
străine în Republica Moldova
Termeni-cheie: recunoaşterea de plin drept,
recunoaşterea judecătorească, executarea,
exequatur, condiţii, procedura, refuzare, hotărâri
judecătoreşti.
Unităţi de conţinut
 Noţiunea şi felurile arbitrajului. Criteriile
de clasificare a arbitrajului.
 Legea aplicabilă convenţiei de arbitraj.
 Efectele hotărârii arbitrale străine.
 Recunoaşterea şi executarea hotărârilor
arbitrale străine în Republica Moldova.
 Cazurile de refuzare a recunoaşterii şi
executării hotărârilor arbitrale străine.
Termeni-cheie: arbitraj, criterii, clasificare,
legea aplicabilă, convenţia de arbitraj, efecte,
hotărâre arbitrală, recunoaşterea, executarea,
refuzarea
15
 V.LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr. Produsul Strategii de Criterii de evaluare Termen de

preconizat realizare realizare
 Studierea  Recenzia va fi apreciată în
Recenzie: conţinutului. dependenţă de corespunderea
- un articol,  Studierea opiniilor conţinutului acesteia rigorilor
monografie, experţilor. ştiinţifice, lingvistice, tehnice. 12.05.2020-
1.
hotărâre  Analiza  Caracterul analitic. 26.05.2020
explicativă a materialului.  Integrarea cunoştinţelor
Plenului CSJ etc.  Elaborarea anterioare.
recenziei.
Portofoliu:  Studierea  Expunerea conţinutului.
- crearea prevederilor  Explicarea concordanţei şi
schemelor legislaţiilor străine. diversităţii din punct de vedere
comparative a  Studierea juridic.
anumitor prevederilor  Enumerarea cazurilor
2.
dispoziţii legislaţiei Republicii practice.
legislative ale Moldova.  Corectitudinea prezentării
statelor sub aspect  Elaborarea termenilor.
material şi schemelor  Implicarea personală.
conflictual. comparative.  Forma de prezentare.

Activitatea  Formarea echipei  Corectitudinea determinării

practică: din reprezentanţii membrilor echipei şi sarcinilor
- soluţionarea tuturor părţilor acestora.
cazurilor practice implicate în proces.  Corectitudinea întocmirii
pe calea calificării  Stabilirea documentelor.
juridice a etapelor desfăşurării  Consecutivitatea etapelor
3.
evenimentelor procesului. desfăşurării procesului.
precăutate.  Pregătirea
Cu precădere documentelor
partea specială a necesare.
disciplinei.  Simularea
studiului de caz.

 Profunzimea studiului.
Referat:  Studiu  Diversitatea surselor.
- elaborarea bibliografic.  Analiza rezultatelor
referatelor pentru  Studiu prezentate.
4. temele ce depăşesc experimental.  Volumul referatului.
cadrul programului  Elaborarea  Identificarea posibilităţilor
de studiu al referatului. de aplicare a rezultatelor.
disciplinei.

Comentariu:  Studierea  Profunzimea studiului.

unei Convenţii din monografiilor  Diversitatea surselor.
cadrul Conferinţei pertinente.  Volumul.
5.
de Drept  Studiu  Conţinutul.
Internaţional Privat experimental.  Corectitudinea utilizării
de la Haga  Prezentarea termenilor.

16
 concluziilor.  Oformarea bibliografică.
 Elaborarea  Prezentarea publică a
comentariului. comentariului.

VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

IV.
a) Formele de organizare a instruirii în cadrul disciplinei Dreptul internaţional privat
sunt:
a. activităţile frontale
b. activităţile de grup
c. activitatea individuală.

a. Activităţile frontale cuprind: lecţia (cursul universitar), seminarul, activităţile-vizită,

etc.
b. Activităţile de grup dirijate cuprind: consultaţiile, exerciţiile independente, vizita în
grupuri mici, cercul de interese, întâlniri cu specialişti, concursuri şi dezbateri, sesiuni de
comunicări si referate, reviste universitare.
c. Activităţile individuale cuprind studiul individual, efectuarea temelor pentru acasă,
studiul în biblioteci, lectura suplimentară şi de completare, întocmirea de proiecte, referate,
scheme, alte lucrari scrise, comunicări ştiinţifice, alte proiecte practice.
b) Strategii/tehnologii didactice aplicate (specific disciplinei) : expunerea didactică;
conversaţia didactică (euristică, catehetică, în actualitate); demonstraţia (combinată, cu
mijloace tehnice); problematizarea; studiul de caz; metodele de simulare; învăţarea prin
descoperire.
Mijloacele tehnice de instruire pot fi:
- mijloacele tehnice vizuale: proiectorul, fişe de lucru, tabla interactivă
- mijloacele tehnice auditive: radioul, casetofonul, etc.
- mijloacele tehnice audio-vizuale: video-player, tv, calculatorul
c) Strategii de evaluare a rezultatelor academice, inclusiv cu indicarea modalităţii
de calcul a notei finale.
Metodologia evaluării în cadrul programelor de studii realizate la USM, inclusiv
evaluarea în cadrul programului de studii Drept, reflectă abordarea curriculară şi este
orientată spre evaluarea rezultatelor învăţării (a competenţelor). În acest context, la
începutul semestrului studenţii sunt familiarizaţi cu programul curricular al disciplinei
Dreptul internaţional privat şi sunt informaţi despre formele şi modalităţile de evaluare,
criteriile de apreciere.
Evaluarea rezultatelor academice se realizează prin:
Evaluare iniţială;
Evaluare curentă;
Evaluare finală.
Evaluarea iniţială se realizează la începutul disciplinei; capitolului, temei.
Cadrul didactic înregistrează rezultatele evaluării iniţiale în registrul personal.
Evaluarea curentă se realizează pe parcursul procesului educaţional în cadrul cursului,
seminariilor, activităţilor practice, consultaţiilor.
Prin evaluarea curentă profesorul monitorizează procesul de formare a competenţelor
profesionale a viitorilor specialişti;
Evaluarea curentă constată rezultatele activităţii de formare profesională: atât a celor
realizate în sala de curs, cât şi a lucrului individual;
Rezultatele evaluării curente se exprimă în note în conformitate cu grila de notare.

17
 Evaluarea curentă include şi două atestări obligatorii desfăşurate în termenul indicat în
calendarul academic. Rezultatele acestor evaluări sunt luate în calcul la evaluările finale
semestriale şi au o pondere nu mai mică de 40 la sută din nota finală la disciplină.
Evaluarea finală are funcţia de bilanţ şi se realizează la încheierea studiului disciplinei.
Forma de realizare ale evaluării finale sunt: examenul (oral sau scris).
Rezultatele evaluării finale se exprimă în note conform grilei de notare (nota minimă de
promovare este nota 5) şi credite academice.
Numărul creditelor academice este determinat de 6 credite şi constată realizarea integrală
a volumului de muncă pretins studentului care demonstrează prezenţa anumitor competenţe.
Nota finală la disciplină însumează rezultatul evaluării curente: activitatea în cadrul
cursului, seminariilor şi rezultatul lucrului individual, şi nota obţinută la examen. Rezultatul
evaluării curente în cadrul studiilor de licenţă constituie 60 % din nota finală, iar nota de la
examen - 40%.
Cadrul didactic este obligat să indice rezultatele evaluării finale în registrul grupei
academice şi în borderou (tabelul de note).
Evaluările curente şi finale, atât în scris, cât şi cele orale se realizează în baza testelor care
includ sarcini de diferit nivel de complexitate. Sarcinile sunt de trei niveluri:
1) de cunoaştere şi înţelegere;
2) de aplicare;
3) de integrare.
Sarcinile de nivel unu solicită cunoaşterea materialului teoretic şi reproducerea acestuia.
Sarcinile de nivel doi solicită analiza, compararea, generalizarea şi aplicarea, după model, a
cunoştinţelor teoretice în practică. Nivelul de integrare solicită studentului rezolvarea situaţiilor
de problemă, aprecierea, evaluarea, luarea unor decizii. Studentul poate fi apreciat înalt, doar
dacă rezolvă sarcini de nivel trei, integrare, fapt ce demonstrează competenţe.
Susţinerea cu succes a examenului curent şi alocarea creditelor pentru acesta denotă faptul
că studentul posedă cunoştinţe şi aptitudini (competenţe) prevăzute în curricula disciplinei.
În cadrul disciplinei Dreptul internaţional privat , se pune accent pe prezenţa în test a
speţelor. Aceste sarcini au caracter integrator, rezolvarea cărora demonstrează atât cunoaşterea
materialului teoretic, capacitatea de a gestiona cunoştinţele şi a stabili conexiunile relevante
pentru rezolvarea situaţiilor de problemă.

BIBILIOGRAFIE RECOMANDATĂ

Obligatorie
1. Valeriu Babără, Drept Internaţional Privat, Curs universitar, Ediţia a VI-a actualizată, Casa
editorial-poligrafică „Bons Offices”, Chişinău, 2020
2. Violeta Cojocaru, Recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti străine în materie
civilă în Republica Moldova, CEP, Chişinău, 2007
3. Violeta Cojocaru, Serghei Rusu, ş.a., Drept internaţional privat. Album de scheme, CEP,
Chişinău, 2017

Suplimentară:
1. Claudiu-Paul Buglea, Drept Internaţional Privat, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013;
2. Coord. Mihail Buruiană, Dezvoltări recente în dreptul internaţional privat, Tipografia
Biotehdesign, Chişinău 2017
3. Dragoş-Alexandru Sitaru, Drept Internaţional Privat, Partea generală. Normele conflictuale în
diferite ramuri și instituții ale dreptului privat. Editura CH Beck, Bucureşti, 2013;
4. Ioan Macovei, Drept Internaţional Privat, Editura C.H.Beck, Bucureşti, 2011;

18
5. Ion P.Filipescu, Andrei I.Filipescu, Tratat de Drept Internaţional Privat, Editura Universul
Juridic, Bucureşti, 2008;
6. Păncescu Fl..G. Drept procesual civil internaţional, ed. Hamangiu, Bucureşti, 2014.
7. Ana-Luisa Chelaru, Repere actuale în dreptul internaţional privat, Universul Juridic,
Bucureşti, 2018.
8. Savelly Zilberstein, Procesul civil internaţional, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1994;
9. Stănescu Ş.-A. Cooperarea judiciară internaţională în materie civilă, ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2014.
10. Violeta Cojocaru, Adopţia naţională şi internaţională sub auspiciile principiilor Statului de
Drept, ed. Reclama, 2005
11. Violeta Cojocaru, Recomandări metodice pentru elaborarea tezei de licenţă la disciplina
“Drept internaţional privat”, CEP, Chişinău, 2006
12. Violeta Cojocaru, Diana Lazăr, Eficacitatea internaţională a sentinţelor arbitrale străine în
sistemul Convenţiei de la New York din 1958, CEP USM, 2018.

I. Acte legislative/normative
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994
2. Codul familiei, adoptat prin Legea Nr.l316-XIV din 26.10.2000
3. Codul civil, adoptat prin Legea Nr. 1107-XV din 06.06.2002
4. Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea Nr.225-XV din 30.05.2003
5. Legea privind regimul juridic al adopţiei Nr.99 din 28.05.2010
6. Legea privind actele de stare civilă Nr.100-XV din 26.04.2001
7. Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova Nr.200 din 16.07.2010

II. Instrumente internaţionale aplicabile cu vocaţie universală

1. Convenţia de la Haga privind procedura civilă din 01.03.54 Hotărirea Parlamentului nr.1136-
XII din 04.08.92 pentru aderare la Convenţia de la Haga privind procedura civilă
2. Convenţia privind recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale străine din 10.06.58
Hotărirea Parlamentului nr.87-XIV din 10.07.98 privind aderarea la Convenţia privind
recunoaşterea şi executarea sentinţelor arbitrale.
3. Convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate Legea nr. 88-XVI din
20.04.2006 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind obţinerea pensiei de
întreţinere în străinătate.
4. Convenţia privind notificarea şi comunicarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare
în materie civilă sau comencială, adoptată la Haga la 15 noiembrie 1965. Legea Nr.13 din
17.02.2012 pentru aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind notificarea şi comunicarea
în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială

III. Instrumente internaţionale cu vocaţie europeană

1. Convenţia Europeană în domeniul informaţiei cu privire la dreptul străin
2. Protocolul adiţional la Convenţia Europeană în domeniul informaţiei cu privire la dreptul
străin Legea nr. 724 din 07.12.01 pentru ratificarea Convenţiei Europene în domeniul informaţiei
cu privire la dreptul străin şi a Protocolului adiţional la Convenţia Europeană în domeniul
informaţiei cu privire la dreptul străin.

IV.Instrumente internaţionale regionale

1. Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală
ratificată prin Hotărîrea Parlamentului. nr.402 din 16.03.95
19
2. Protocolul la Convenţia privind asistenţa juridică şi raporturile juridice în materie civilă,
familială şi penală din 22 ianuarie 1993, ratificată de R.Moldova prin Legea nr.164 din
04.04.2003

V.Instrumente bilaterale interstatale

1. Tratat între Republica Moldova şi Republica Lituania cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, ratificată prin Hotărîrea Parlamentului
nr.1487 din 10.06.93
2. Tratat între Republica Moldova şi Republica Letonă cu privire la asistenţa juridică şi la
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului
nr.1487 din 10.06.93
3.Tratat între URSS şi Republica Socialistă Cehoslovacă privind asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală, tratat pus în aplicare prin succesiune în raporturi
între Republica Moldova şi Republica Cehă
4. Tratat între URSS şi Republica Populară Ungară privind acordarea asistenţei juridice în
materie civilă, familială şi penală, şi Protocolul la acesta, tratat pus în aplicare prin succesiune în
raporturi între Republica Moldova şi Republica Ungaria
5. Tratat între Republica Moldova şi România privind asistenţa juridică în materie civilă şi
penală Ratificat prin Hotărîrea Parlementului nr.1018-XII din 03.12.96
6. Acord între Republica Moldova şi Republica Turcia cu privire la asistenţa juridică în materie
civilă, comercială şi penală Ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.1017 din 03.12.96
7. Tratat între Republica Moldova şi Federaţia Rusă cu privire la asistenţa juridică şi raporturile
juridice în materie civilă, familială şi penală, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.260 din
04.11.94
8. Tratat între Republica Moldova şi Ucraina privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în
materie civilă şi penală, ratificat prin Hotărîrea Parlamentului nr.261 din 04.11.94
9. Tratat între Republica Moldova şi Republica Azerbaidjan cu privire la asistenţa juridică şi
raporturile juridice în materie civilă, familială şi penală, ratificat prin Legea nr.33 din 14.04.2005
10. Acord între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Italiene privind asistenţa
judiciară şi recunoaşterea şi executarea hotărîrii în materie civilă semnat la Roma, la 07.12.2006
11. Acord între Republica Moldova şi Bosnia şi Herţegovina privind asistenţa juridică reciprocă
în materie civilă şi penală din 29.01.2014, publicat în Monitorul Oficial Nr. 139-143 din
5.06.2015.

UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE

1. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.3 din 25 aprilie 2016 cu privire la practica
judiciară de examinare a pricinilor civile cu element de extraneitate.
2. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.5 din 17 noiembrie 2014 cu privire la actele
judecătorului, în faza intentării procesului civil şi pregătirii pricinii pentru dezbateri judiciare.
3. Avizul consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie privind aplicabilitatea prevederilor
art.460 alin. (1) lit.j) Cod de procedură civilă, Dosarul nr. 4ac-14/14.
4. Sesizarea nr. 29g/2018 la Curtea Constituțională privind excepţia de neconstituţionalitate a
articolului 460 alin. (1) lit. j) din Codul de procedură civilă nr. 225 din 30 mai 2003.
5. Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea de către instanţele de
judecată a prevederilor legale la soluţionarea unor chestiuni în cadrul examinării litigiilor în care
părţile au încheiat convenţia de arbitraj nr. 2 din 30.03.2015.

20