Sunteți pe pagina 1din 38
Tem erst A Liturghia Sf. ler. Ambrozie, episcopul Mediolanului (374-397) Istoric, teaducere si comentariu linungic . Tntroducere, traducere din limba lon, istorie, comentariu litmrgic, nove si comentara de Sorin. Dan Damian 2011 2. Istoricul Liturghiei Sf. ler. Ambrozie La nivel istoric vorbind, nu existi niciun document sau mirturie care si ateste faptul of Litarghia atribuitl SE Ter. Ambrozie ar fi fost alcatuiti chiar de cl, Este posibil insd ca schelegol principal al acestet Liturghit s44 aparpina si, de aces, intreaga Lituegkie a primit numele sfintului. Cert esre faptul ci wumele siu a fost asociat cu aceasta, cel puyin din secolul al Vil-ea, si ou este imposihil ca in vremea lui sé nu 6 awut o forma finala, deoarece ca a fost subiectal unor revizuiri suceesive, daz, la acea vreme, avea o form care cuprindea prineipalele sale caracterisrici definitoril, prin care sc deoseben le celelalte Liturghii.” T'rebuie amintit faptul cd SE Ambrozie i-a succedat ariacului Auxentius, in al edtti Jung episeopat, din 355 pana in 374, pare probabil ca au fost introduse modificiei atiene, cu toate ci nu ave informatii sigure despre acest hacru, ia ceea ce priveste un rita citi alcituire original nu este eanoscutdi,”™ ‘Un lucru foarte important este acela cl SE Ambrozie, oduti cu ridicarea sa la detnnitazea de episcop al Mediolanului, a inigiat 0 miscare de indepdrtare a rururor ereziilor ariene din castile de slujba si, implicit, din toate slujbele bisericests. Se pare cil aceasta: soittacivaé i-a abicurat numele La Litunghia care se sitvirsea in acca, regame, Totusi, avem informagi de la disconul Paolinus, biograful su, side la Fer. Augustin, care mentioneaza fapral ci Sf Ambrovie a inteodus gi lucruti noi in cultul local, ca wemare a disputelor pe cate le avea cu impiriteasa ariand Justina, cate dorea sf acorde aricnilor cea rai iraportanci biserica din oragul Mediolanum, si amume ,.Bazilica Portiana™.* Astfel, sfantul episcop » inteodus in cultul local ciintarea anrifenied, imncle si vigiliile, cdnmeare care ea extins, upoi, in sot Occ : ° harp /seww-unipiagns.org/en/ Fik= 118 Idem. % Pe situ aestel bazihei a fost cematnaitd Mandstivea San Vittore al Corpo” Millanes, ao * diaconul Paulinus: ..in aceasté vreme, vu inceput 4 @ celebrate, pentru prima at antifuanele, imnele si vigiliile in Biserica Servint eee ican ee iets ona de astizi, nu numai in aceeasi Biserica, ci prin voate frapilor care cantau se urteau cu mate zel. trecuse un att sau nu cu mult mai mule de cind Justina, mama impdratult Valentinianus, care ent copil, persecuta pe Ambrozie, omvl ‘Tin, din cauza erezici sale, la care fasese armas’ de arieni. i credincioasi Gicea noapiea de veghe in biserici, peegatita si moari cu episcopal ei, servul Tau. Atunci mama mea, serva Ta, jucind primul rol al goijilor si veghilor, triia numai din mgiciuni. Noi, desi inci ncinealzd de cildura Duhuhi Tau, cram cotugi migcaji de uimirea si tullurarea cetipi. Afunci s-a instituit obiceiul ca s4 se cinte imaun si psaimi, dupa obiceiu! parlor din Rasint, penera ca popotul s4 nu se nitniceased de teplicerea tristeyi, jar de atuncé au fost pastrate pind astiiad de multe gi aproape de toate comunititile Tale din celclatte poirgi ale pimineuhai™.”” Sec ern fee ete ee ee eee Medinlanens: celebrant enepenint. Cnijas celebrians devown neque m Reker ear Soc sake bc cha RIN Wee hoc’ pe mance”. Cf. Palins, Vite SAmsbroail”, PL 14. col, 0031 C-008) D, © Perici Augustin, (Condestiones (ofimuris)”, Carex a TX-s, WIL, 15, trad. Nicolae Barts, Edis 3 ia, Bal ISMBOR, Bocoresti, 1994, pp. 262-263, Non Jonge coepetat Madiolinensis Reckeda genus hoc consoletioais et exhortations ccel-brwe, magn. sdic fenim concinenthiga Yotibus ct contibas. Nissrwe ania (til, aul now caulio amplius, cum Justina Velentrient reyes purn mater, hoerminenn ‘hain Ambrossam perscquerstut, hacrosis suse causa, gust fucrat eeducta ab Amana, 40 Dezvoltarea sitului din aceastié regiune a continuat si dupa moastea Sf, Ambrovie. Astfel, se spune c4 Sf, Simplicianus cpiscop al Mediolanuhsi, 397-400}, urmayul Sf Ambrozie in scaunul episcopal al Mediolanului, a addugat multe la rit" 51 cf Sf. Lazarus (episcop al Mediolanului, 438-449) ,a incrodus ocle trci aie ale Litaniiloe’”.” in perioada dintre anit 570-649, Bisecica Mediolanului a treeut peinte-o serie de probleme, fiind nevoitd si-gi mute seaunul episcopal la Geneva, ca urmare a cucerisii nordului Italie: de edere Jombarzi. In aceasté perioad’, si chiar mai devreme, ritul roman incepe si-i afirmie autoritatea ca unic rit in Biserica Occidentului. Acest lucru insemna suprimarca ccluilale nit, existent in aceasta Bisericd, si anuime fitul gallican, din care au evoluar ritul mozarab $1 ritul ambrogan, Landulphus Senior, cronicar al omgului Milano, din secolul al Xi-lea, in tucrarea sa intitulatl Historia Mediolanensis”"” menponesza dela, pentru anul 393, discugiile care apar cu privire la suprimarea riculul ambrovian in fayoarca celui roman, Sf. Grigorie cel Mare dorea suprimarea sicului dar, ja msistengele diferitilor oameni ai Bisericii a decis si renunge, ca urmate a doverilor cure i-au fost aduse in sprijinul rirului acobrozian: © Landulphus Senior: ,inte-adevar, venind, dopa multi vreme, dupa Fericiml Agapet, pontiful °® Specialistii in domenia consider’ ei autrencia ka este nedemna de luat in considernre. a multe diferente pfin diversele sluibe din toate Biscricile de fimba latin’. Acesta, ineredinyat atic de malt de Dumnezey spre waisttes Bisericil Romane, iHiecte dujbe, clncind afin Treene arias 6 aide Unie: fr aoe av ua fost ldudat si sustinut. Dar vazdind deypre miscerul ambrovian cia fose realizar de dumnezeiescul magisterin, [Sf Grigorie] a rimas cu team." eas eee NR te pegeaah fag An aveastl petioadd ¢-a resimfit puternica influent’ a ritului roman, © Post molum vera tempus veniens pose beatuun Agacaun wrbis Romac dhscrepantcs vi practer Ambrocanum mysteriam compeseuit et revocavir, dicere: «() fren et 6 venerandi parres, decens et competers tutio holsix exe aserisitur Paulo apostol) pet Spisiuni saneruen dicente: sUnus Devs, una fides, unum Landulphus Senior, Medicianensis, Liber secundus, +5, Pl. 147, col. 0648 BOSD. a2 care a dus Is adoptarea, de c&tre situl ambrozian, a Canonulni Limrghici Romane.'* Manuscrisele linargice din secolul al Vill-lea incep sd mensioncze Canonul Roman ca parte integranth « Linarghiei SE Jer. Ambrovic. Incrun curt tratat asupra diferitelar forme ale oficiului divin, utilizat in Bivericd, inditulat Rano de cursus qui fuerunt ex auctores", sctis, cu aproximatie, la jumdtatea secolului al VII-lea, probabil de citre un eilugir irlander din Franya de astizi, gaisim ceca ce probabil este prima atribuire a ritului milanex Stiorului Ambrozie: © Ratio _de_curvus _quifaerunt_cx_anctores’’: (Esisch si o alti randwali pe care o menfioneazi Fericimal episcop Augustin, cea pe care Fericinal Ambrozic-a alcituic-o dim cauza sinduielii diferite a eredcilor, care ers cintati mai inainte in Tealia”.""" Tiste clara baza documentani a acestel afirmatii, si anume cele marturisite de Fer. Augustin in ,.Confessiones", Carea a TX-a, VII, 15. In secolul al 1Xlea, ritul ambrozian trece princ-o novi incercare de suptimare, in favoartea celui roman. Astfel, Landulphus Senior menjioneard fapral ca imparatul Carol cel Mage (impatat roman in Apus, 800-814) a incercat 4 ritul ambrozian, la fel cum tacil siu, Pepin cel Scurt (rege al franedlor, 751-768) suprimase total ritul gallican, in favoarea celui roman, dat, in urma unei Intimplisi miraculoase, ntul ambrozian a rimas in vi; Walafridus Strabo, care a murit ca staret al Mandstici din Reichenau, in anul 849, si, prin urmare, ar fi trebut si fe aproape, sau, dacd ou, chiar contemporan cu acest incident, mii menfioneszi nimic despre acesta, dar, in lucrarca sa intitulach wDe rebus ecclesiastics” (Despre Ivecrurile bisericesti™), We fitpe/ /aere mpiarns ogg en ‘Fd =118. 1 ll tale como gut ert beats guano quer eats Ambrosins pmpter heeenicorwm ondinem dissanilem composuit quem in {elmanioncomiaanes” cf. pul hewew compare ong/en/i=1 18 thm / eer cnn/en/?el=A16. senfionicar contribia importants ‘a Sfintulal Ambtozic: ps ee eee Walaftidus Strabo: ,.Chiar si Ambrozic, cpiscopul Mediolanului, a ninduit atit Linarghille, cit si orinduires slujbelor celorlalte ale Bisericii sale yi ale celorlal Eguri, care i pind in iva de astézi sunt pistrate in Biserica Mediolamubii”."”" Tn secohal al XTea, ritul ambrowian trece prin fot Incercdri de a fi inldturat. Astfel, i anul 1060, Papa Nicolae TI (papa, 1059-1061), in jincerearea bai de suprimate a ritului mozarab, s-a striduit, find sprijinit 9 de Pietro Damiani (n. 1007-m. 1072), si inliture pi ricul ambrozinn, dar mu a resin.” in acea petioad’, Milano ea un teritorin autonom, atit din punct de vedere politicn-adeinistrativ, cit si religios. Cu acest jacru nu era de acord si papaliratea, care ciuta, pe toate canalele sf adued Mediolanum sub ascultarea canonici a Romet cele din utmil, Biserica Romei a gisit o cale de a acapara canenic Mediolanum. Aceasti .acaporsre” a pucut fi infiipraiti: cu wjutorul grupiiri ,patarenilos”' din Milano, grupae speijinitt 8 Tem, Ambrosius quoque, Mediolanensis episcopus, tum mise quam taemorum disposiionem ufficiorin wise Beelesiae et aliie Ligusitas ondiasvitr quac ct usque hodic im Mediolancasi tenentir Beckles” Ci. Waletndus Strabo, ,,De rebas ceclenestics”, PM. 114, Capur XT, col, O44 C0544 D. ” cen ence cee eee Patani ere tunel prupiri medicvale alcitwti don lack ejay ct ame re, in jurut anda 1054, Penint 4 se opine cisftone) g concubingpibad clensbi:. Mai vireiu, genparea gi- I iesisint sacle easersrs jue neal ¥ pcan es ence uigcaren palanind, cit toate CH aves wun aivel eciyat in enpanieeres wctiviti i, a feptezental un imbold peateu un tare oumir de migele ce svstinew teformele religioase, care s-wu tidicat in perioada declirninl sostermulil feudal a isle. 1 Pr 312.2 1 Idee. * Se capeopée de Sf. Mac si, aplecat, i ale rutaror sfingilor, ca ‘Tu binevoitor si fii ingikluitor fal de toate pacatele mele, Amin. La Missa Saleaust, Celebranin’, inaivie dhe citi Ingretsarm, binvcusintearsl cddelwijan, yehui De catre Accla «4 fii bine + euvancat, in a Ciirui cinste vei fijertiit. Amin, Atacncprivaind cidelaita de ba diacon, himdicest Sf Mast. Apr isconad, reprisvind cadelnitaaprinud de ka Calebmant, if smears nnowar af, a Apai Coltbrantal ie apespie de suceperea Eppistoki,. ind se duszonneasd }; lueype Ingrersae'’’ (Ingressam corespunde Introst-ului'™ din ticul roman}. Cam adutil terminal, fnhinginde yi Omprowndna edinit, sie: Pr. Domnal sit fie cu voi, R. Sicu dubul tiv. 1 in Bisetica romano-catolied, ca gi in Bisetica ortodusd, la Inca Sfintud Mose eo afl © cutie i care we die senor afngi, apy eng gg ea tscmenca, Hecate Linarghie are lagreisa proprie, conform calendaruld Bluse 1 , Messetul bildie (de ore mai emule on haat diate-wit Palin} cane se eit ate ‘roti in nmp ce preonal cntei la altar pentru celedrarea Stintes Litagghii. Mai este numit santifona de la intrars sin vedinterca de be motrin, wScopul worsce: cintini este de a deschide celebraca, de a faverize unis dintre menbeit adundai, de o ‘inky suinica la coniemplaces misteralil pros fa Leja lor in tmp ‘saat he sichitoarea rilei pide a kazof) procosiunes prectuha gi a shijtortlom” Co Tasnag, Toun, 9 af, p 129 % Uneregd Rogiciunea asupra poporului!™, ama san mat walt, dep nr co fied sj. Te Ttdewunia cunt diferte ca murndr, nedepasind mond, 9 fiecare Callecta’™ are patrx madesne, si anssme Super Popa, Super Sindonems, Semper Oblate et Post-Concenanconers, Pr. Damaul s& fie cu voi. R. $icu duhul eau, Alpot intinginds-si, ridieindusi si imprewndmdi-si mdinile, edict a, ces a ipa ie Sik fot ad eH Sfinte. Deaman, Dumnezeule, Mieluselul lui Dumnezeu, Fiul Tatailui, Cel ce: ridici pacarul lumii, miluiesce-ne pe noi, Cel ce ixbici pacatcle lumii. Primeste rugieiunea noaseet Imalind camel aitre Cone, Gel ce sezi de-a dreapta Tatilui, 51 ne miluicste pe noi, Ca Tu egci Unul Sfint, Tu esti Unul Domn lisus Hristos fscima na cu Duhul Sfiat Sr fesemmergd %, intra slava hui Dumnezes Tatal. Amin. Apei Kyrie eleisoa'", Kyrie cleison, Kyric cleison. Pr. Domoul si fic cu voi. BR. $i cu dubul tu. 1° Oration saper populats. Pe Rluggiciuse eostisd de preotal celebrant la incepurl Sfinte: Litunghit, jnaiee de Linsrghis Cavintuls, st cate adand ragicunile de luda gi de oevere formulate in thecre de creatinchop [..)-” CE Tamas, loan, gr ait, p. 66, '0 Doamnne minieste!” (gr) 7 Aipoi, tetra toe titlrl de Cite din... (idieak aceasta trebuee sid fic dtd, cpplevad ative Crrece, cx mebinile Imprnnate, aie, tr kainit Roapi-te, Doamne, x4 binccuvanreze, sf sep? th comtinean binecesdntind , feu) stduga asezatt amb pieph, dacd aceasta (citicea) wr fF din Vecbint Testament, zo: Cxirea din profep si ne Ge noud invagirurl a mmfinculrii; Jar dea? ar /F din eof Nom, ager: Citirea din sfingii aposteli s4 fle noud inviipitucd a minruini, Uroweane, asifel, Cisirea feprenma ou Pralmead si Wersuk™ Pr. Dosmmul sf fe ev voi. R. Sicu duhul iu. Diu ec, ind it tbat Tipactiet xi fted cent, a at binccnvintiane, astjth foreatel Epi dd brmecaedemtcener + Invigitura Apostolic’ si ne umple pe noi de barul Atuned mrmeagd Epistole ou Verse ke Ateluia, san imprennd ox Cansarea, patrivit on moneeutele timpului, Obata siiéryiti, prestm!, stiine te amiploced SE Mere, ov eniinile inepreunate si adine apsdecnt, ghor. eairbunele apeins; astfel, binevoieste a ma cuniyi pe mine, cv a Ta pkicund mili cunigivoarc, cas por a vesti cu vrednicie Sfaota Ta Evanghelie. Prin Hristns Domnal nostra. Amin. Depa wevee diaconul] ia vortea de pe Sé Mard pf olin tras, cere hbinecomdntare de le preat, eednd: Binewoiess, Doamne, a binecuvinta. “Tamang, loan, op ext, p. 243, Prat! néghrude Dommul si fe in inima ta si pe buzcle tale; ca vredaic si cuviincios sa vestesdd Evanghelia Sa; In mumele Tatilud, $i al Finhui, + si al Sfintalui Duh, Amin. Pr. Domnul sf fie cu voi. R. Sicu dull om. Se ivenwnearel ta fie, gurl i pet (gi spun Pr. Citite din Sfinta Evanghelie dups N. R. Maire ‘fic, Doane, ar tavat preotud slujeste rit diacon yi subdiaias”™. aplecat tr mittee, (si) ear medinile Samporsmeate, ire: Curapt sufletul meu... sit smal inainte oi Binewoieste, Doamne... Domaul si Gc in intima mea pi pe buvele mele; si cu vredmicie si cu cuviingi si vestesc Evanghelia Sa. iq numele ¢ ‘Tacitui, i al Fiului, si al Sfinculai Dub, Amin. Apoi apiecat dtre Crave, core binerwnimtarea, diepet cane eitegte Oddota slirvitel Fsanghalia, ecimistranpit =e: Lauda Tie, Hriscoase, Tar protic sérwhd cuurtea, 6 boca sade cate Inceptal Esangholied vitite, dud Pr. Prin cuvintele Evangheli si ni se ierte pllearele noastre. Apsi, fntors ctire flaca Sf Mese, ntiocgiindayt si Pr, Domnul sa fie cu voi. R. Si cu dulval titu, Pr. Kyrie eleison, Kyrie eleison, Kyrie cleison. 0 Tpsodiacons, Apst, cx medinile teapremate, cintd Antiphoweme post Biagenl acd avesta ar trebui cilntat; apoi. el insu, hacen 4 foppreundndiy si mibinite, 2ice: Pr. Sa aveyi pace, Care serndet este rostit de diavow, dust este se Sie. R. Catre ‘Tine, Doamne. Si dares prevteal doe: Pe. Domnul si fie cu voi, R. Sicu dull wu. Apoi 9 Orarionem super Sindonem, cs sdimile éntinse. OFFERTORIUM™ Odatd sftrsite regicivemea anterioanl prvvtnd, txdnid Posena!® Imprennd cu Outta, 9 diduwe pe acca, xodnd Primeste, prea Milostive Parinre, aceastd Pine Sfained, co Ailbe fued Trapal Cali Naseat al Tax in mumiele ‘Tutidui j, si al Fiului, 54 al SGncalui Dub, Amin. Reprne Ostia pense Corporal, soar wired fe Pati, aednd: “ Antifonal [de] Fwvanghetic. 1 Sese pals ates Line meal pal cal prezeataie ys oferite lui Dummeceu danecile, adicd pines si vandl, care vor deveni Trupal 5 Siingele Ini Heistos, Dia cele mai veeht timputi, crepsinii a obiprnit di adncl, impreund ev pdines pi vioul, diferite sjutogee pentra Bisesied gé pencrs whrac J”. CL Tamas, loan, 9p at, p. 171 "© ,Patene este fie tave de dimensiuni mai cari pe care ce apexzil wxtiile de pes pmeyeineark ieerer ore olsen, Spee etre 22 pine iv mod obligatory sub birbia credinciogilor atunci cind primexc Shine Lu Ch Dumes, Clndr, Simbolust lieayyce”, Ga. me ie 1998, pp 441 fa sens latg, Patena repreninti Sfantul Dive cult) ortadon. bg »Compertalul este o bucadl de piiazd de forma’ pitrand pe care se ayeust fa Limighic pine, cémul A vce afi: Namele dest din estan ep, Sangele lui Hristos a iegit clin consti, Apor demeexinteagd ape, qeénd: 31 apa deopottivé, In numele Tatdlui +, yi al Fiului, si al Sfintuluk Buh, Amin. Ape oferit Patient, =seiina: Pomeste, prea Milostive Pirinve, acest Porir, ca sd se facd Sangele Celul Nascut al Tau. in numele Varalui 7, i al Fialui, 3 al Séintuluj Duh. Amin. Atront Suid Pasir, (i) sor, sic Primeste, prea Milostive Parinte, acest Potit, amestecul de apa si vin, ca sf fig al Uouia-Nascut al Tiu Singe. Lo numele ‘Tavilui f, gi al Fiului, si al Sfanralui Duh, Amin. 2 Ondetd apeqat Potienl peste Corporat, fi eenperit ox Palla, ox sudinile imgprecinate yi apgute peste Sf. Maca, ane aplocas, per Atotputernice, Dumnezeule vegnic, si fe plicurd si primiti Tie aceastd punere inainte, pe care cu, nevrednicul, o fer milei Tale, pentra mine, nenorociml picitos, si pentrs pacatele mele nenumirace, ca smi dai Misare si iertare picatelor mele; si nedreptiqile mele au le lua im seam, ci singurd mila Ta sd fie mie, nevrednicul. Prin Hristos, Domoul nosrru. Apei, stind, ct mainile intense, continnd, Si primeste, Sfintt Treime, aceastd punere jinainte, pe care Tic © ofetim, pentma conducere gi paxil, dar si pentru unitatea credinjei wniversale; yi petra cinstirea chiar gi a Fericitei, de Dumnezeu Nascatoarei, Maria, totedatd si a tuturor Sfingior Tél, si pentry ménnuirea 51 apiarea robilor gi a roabelor ‘Tale sia tuturor, pentru care am fiigdduit si cerem bundtatea Ta; si ai ciror si ale cAror pomeni le primim, gi a cuturor credinciogilor crostini, atic ai viilor, edt si ai adormipior, ca Tu, milostiviodu-Te, s4 fie vrednici « primi iertarea tuturor piicatelor iinerucit atinge corpul eubaristic al lui Hristos |)". Cf Dumea, Claudiu, 9p. cep 8 ee Cones pet Ail cd ood si risplitile, perseverind in laudele ‘Tale, cu credingl intra slava Set ee tee ee ee Creacor. lopremmeage méinile Prin Heistos, Dommul nostra. dar fn Dumvitict, yi ta Sodemmitatile Dement’, yi a Vigiltiter aiestona, gf tunes end cate Missa de Ja sith (08 fie, ac aw votind’®, ericune solemn), acest (procul ieniss continns, ke fod Primeste, Stine Treime, aceastd punere intainee, ‘f-s olchn om sation Palas, « lael 0 tales Domnului nostra lisus Htisros; si in cinstea Pericites Maria, puturea Fecioara, si a Fericinalui Ioan Boteziroru) si a Sfingilor Apostol Petru si Pavel, si in cinstea tucuror sfingilor ‘Tai, care ‘Pie P}-au plicut de la iocepuel humii fi ai acesenen al cAvor nume ‘si mroaste sunt pastrate aici, ca sf le fe lor instru cinste si lor intra ehicten pets ee eaplan Aan satin erent 3 Alpi, finiind wdinile intinss, peste puneres inainte, zee: $i prmeste, Sfinté Treime, accastk punere fnainte, pentru curdjirea mea, ca si mA curifesti si sd ma purifici pe “Tamiag, Loar, yp eit, p 148. mninte, de roark murdatia pacatelor mele, ca si merit a sluji Fie cu yredaicie, Dumaczeule y1 Preamilostive, Doammne. oa Fi} ulai, si a Sfimeulai + Dub si se pogoare bogati, din cenuri, peste aceastil punere inainte a noasted; si Tie sf fie primiri aceastf punere inainie, Doamne Sfinte, Parinte Atolpurernic, vesnic Dumnexeu, preamilostive Creator al humii, Amin. Appa, cect adajepte secon, imesseet wteare) tamnsiia, spodmd Prin mijlocieea Pericitulai Arhanghcl Mihail, care sti de-a dreapea altarului cimaicrii, si a tuturor alesilor Sai, Domnul sf se binevoiasei a binecuvinta timiia aceasta, gi ao primi intra miros eu bund mircasma, Prin Hristos, Dommnul posteu. Amin. Si primind clildnata de ka sdiacon, deme punerea inate, shen ‘Tamaia aceasta, binccuvantatd de. Tine, si se inalye ciere ‘Tine, Doamae, si si [se] pogoare peste noi mila Ta. Atuiect, daiedtind SP. Maud, xiv: SA se indrepteze, Doamne, rugiciunea mea, ca vitmdia inaintea Ta; ridicarea miinilor mele, jertfd de seark. Pune, TDoamne, strajit gurti mele si upd de ingridire, impecjutul buxelor mele, Sé nu abati inima mea spre cuvinre de vicleyug, ca sad-mi deawinowajese pacatele mele.’ Tati mizosul Sfingiler lai Dumnezeu, ca_mirosul unui cmp minunat, pe care La binecuvdintae Dermal!” “Apo rotate Officine prennindnyt mani Pr. Domnul si fie en voi. R. Se eu dubul wu, 4g 6 140, ts R202. SYMBOLUM CONSTANTINOPOLITANUM Apt titinsdnid-si ridicdndaned sf tmprewndwdu-yi medivaile, ser (dace brebie rostit) Cred inte-wmal Dumneven, 4f pe aeela # exntinnd, 0 meine taepremae; cine =iee iote-uewil Donn, lisus Histor... este adorar st preamitit aplewd caped dar dnd ajweye de gi S-n incrupat, fngenmncheard pnd la Sa cistignix, iar la fire cedind si viata veacului ce va weni, st furemneagal cor semmnl crv, Cred inr-unul Dumnezeu, Taral atotputemicul, Creatorul cerului i al pimantului, al mturor vizutelor gi oevézutelor, §i inteanul Domi lisus Meistos, Fiul lui Damnezeu, Unul-Niscut, Cate din Tatil $-a nascut, mai inainte de toy vecil; Dumnezcu din Dumnezeu, Lamini din Lamina, Daumonezeu adevirat din Dumnezeu adevirat, miscut, iar na creat, de © fiinjd cu Tatil, prin Care toate sav fleur. Care, pentru noi oamenii gi pentru a noastrl mantuire, S-a coborit din cor. Att preotnad ingennncheagd S-a intrapat de lv Duhul Sfane gi din Maria Fecioara gi S-a ficur om. Se midiad yi contioad Sa ristipnit penty noi sub Poni Pilac, 2 pirimic si Sa ingropat A inviat 2 treia zi, dupi Seripturi. $i Sa suir Ta cer, gade de-a dreapts ‘Tatilui, Si iariy! va veni cu mirire, #8 judece pre cel vii a pe cet morfi, a Cirai impanigie nu va avea sfirgit. Si in Duhul Sfint, Domnul i de viapt Dititorul, Care de la Tatil si de la Fiul purcede', Care impreund cu Tatdl si ci Paul este adorat gi preamiint, sia gedit prin ptootoci, Si intruna, sfintd, catalicd apostolicl Bisericd. Marturisesc un botez spre ierearea piicatelor. Astept invierea moztilor si viaja veacului ce va vent. Amin. 4 Jaitial formula si cin Fal” ~ Fidigee nu exiets fe sextal onginal. Accasti festenala 9 fost introduss, in mod oficial, in Crez, de cline Papa Benedict VII (1012-1024), in wand 1014, eu prilejul inectoaiei ea fmparat a Ini Hence ab ‘Tlten (973-1024), fa Pe. Domoul s4 fie cu vo. RB. Sicu dubul ein, Rasteste ce tor dimepedt xa same meat multe Orationes super Oblata™: ‘Doamne, aducem acum, cu rugiminte de cinstire, jertfi pentru indljarea Fiului Tau, rugimu-Te, ff ca si noi, prin El, sf ne inilfim, prin aceste legdruri sfitite, la ocle ceresti. Prin Acelagi, Pr, Domruul sé fic cu woi. R. Sicudubul du, Pr, Sus inimile. R. Le aver la Domoul. Pr, SA mulumim Domnului Dumnezcului nostra. R. Vrednie si drept este, ‘Pracfatio Cu adevieat vrednic gi drepe este, potrivir si mintuitor, noi Tie gi in orice Joe ar 6, mulpumii a aduce; Doamne Sfinte, Parinte Atoeputernic, Dumnezeu vegnic. Care pe Tine Te-al dovedit nevi eu glas de paner din ceruri, peste baia riului Jordan, ca x Te arti Mantuitotul wizduhului, dupa cum ai apdrut ca si Te arij, dupa cum ai deschis cerunile si L-ai initturisit prin, Séintwl Dub, i chipul porumbelului, pe Unicul ‘Tin Fiu, prin poxambel, viizdubul |-ai binecaydntat, Levorul Lai curigat si ai marcurisic acoperiminr pe Unicul Fiu, odatd cu Tine. Levoarele au primit astizi binecuvdnearea Ta fi au indepireat afurisenia noastri, astiel incat ele si aducd curiigirea tuturor pacatelor: si sa-1 fact lui Dumneczeu Naseatocul fii intra viaga cea vesaica, Caci pe cei pe care nagterea trupease’ fi diduse inte wiatl yremelnici, pe cei pe care moartea ii luase prin neascultare, pe aceytia, primindu-i, ia chemat intra slava la viaga 1© esist Onitioer safer Okie pentru Beare prmunic, Rugiciunes peczentark sict se rostegee be ‘Dommuhat vesnicd in imparigis Cerurilor. Prin Acelayi Hristos, Dormul nostra.” Sfiint, Sfint, Sfiint Domnul Dumnezeu Savant Pline sunt cerurile si parmantul de marirea Ta, ‘Osanna ineru cei de sus. Bine este cuvantat Cel ce vine iatra numelc Domoulai. ‘Osana intru cei de sus. CANON" Prestul, fotingiindsei, ridiodnda-pi si tmrpresndindisi mdinile, 43 ridicinide-si achat cite cer, gf imediat kistnadwdt, rapa aplecas de fasta SP Mess, aioe Prin urmare, pe Tine, Prea Milostive Pazinte, prin lisus Hrisnos, Ful Tu, Domou) nostey, in genunch) Te rugim, yi cerem, Fare semns! Crmeit fe weitloce! Sf, Mes, i pe acconta 0 sérutd ca si ai primite, si si Je binecuvanteai de frei oni pette Pittera Inatiate aceste + daruri, aceste + jertfe, aceste + sfinne jertie nepieare, Cin miinile tntinay, continait mai intdi, pe care Tie Ti le Ppunem jnainte pentra Biserica Ta Sfintaé Universall; pe care Te Pekin’ cpeiiogs oasis ie viteerete Commemoratio pro vivis.!* Adu-ti aminte, Doamne; de robii si roabele Tale, N. gi ‘iaumtic). 1 .Ringticnioe dle aducere de iulgumine side consacrare 42 constivwe partes eae i penctul culminant al Sfintei Litusgiai [_J" CE ‘Tamas, loan, a, B cx conte Hetinse, continent si de tog [cei] acunag [xiei}, a carer i IY este cunoscutd, 5i supunere stiued, pentru care Tie Ig inainte, sau care Tie fyi pum inainte aceasta yertfi a lauclei iru sine, $i pentra top ai lor, penta tiscumpinices sufletelor . penteu midejdea mantuiei, si nevitimanii Jor, gi Tie Iti redaw Sigaduingele lor, Dumnczeului vesnic, viu = edewirat. INFRA ACTIONEM impartisind si cimstind pomenizea, mai inedi a mirieci parurea Fecioarel Matia, a Nascitoarei Ini Dumnezeu fi a Domnului nostmu Tisus Hristos; dar si a fericitilor Apostali si Martiti ai Tai, Petra si Pavel, Andrei, Iacob, Toan, Toma, Tacob, Fikp, Barvolomeu, Mate, Simon si Tadeu; Nist'”, Laurengia'™, Ipolit, Vincentiu, Cornel, Ciprian, Clement, Hnsogon, Toan gi Pavel, Cosma si Damian, Apolinarie, Vitalic, Nazerie si Chelsie, Profanie gi Ghervasic; si. toturor sfinglor Tai, prin ale citror merire xi ruggichuni sd ingkehti ca in toate 84 fie spre ajuroeul shybelor preopiel Tale. lagpveunseca mndinilt Prin Acelas: Hnsros, Domoul nostra. Amin. Prova, vit macdinele Pntinsn, leasseres paonernt tnainte \zive |: Prin urmare, Doamne, aceasta punere inainte a supunceit noastre, dar si a intregii ‘Tale famibi, Te mgim si o primestt impieat; si zilele noasire si le tanduiesti in paces Ta xi din vesnica osiindi pe noi ne scoate, si binevoieste « ne numdra ia turma alesilor Tai, laprenmagt adit Prin Hristos, Domnul nosiru. Amin, Pe care punete inainte, Tu, Doamne, in rogi, Te rugam, Insemueaze de fret ori peste puncrea featete bine + cuvdotarl, desem + matd, hotick + 1, taponald gi primiti, binevoicsic a o face primaitii, fnsrmmnand deoetd reste Ostis i? perte Patir ca st fie nowt 1ST SE Sixt Il (epistop al Reed, 257-256) MUSE Adhid, Liaweengiu de ia Roms ¢f 10) august 258). 7 Tr + pul si Sin + gele preaiabitalai Tau Pin, a! Dommului nostra Tisus Hriatos. Car mitinile impreamate ve feddreapta cts maryinea Sf Mest, vache, mimic cecdnd, [Byi] shalt degetete; si [le] pteme, de waivi revine attee mmiplocel Sf. Mase, ff

S-ar putea să vă placă și