Subiectul lecției: Revoluția de la 1848-1849 din Țările Române /2 lecții/

I-a LECȚIE
Contextul european:

Se încep revoluțiile în Țările europene: Franța, Statele germane, statele italiene care a stârnit un
val al mișcării revoluționare și în Țările Române.

Cauze/Obiective

1. Se necesita modernizarea societăţii şi statelor româneşti, acordarea de drepturi

democratice, cetățenești;
2. Se cerea eliminarea vechilor privilegii feudale;
3. Se necesita desființarea iobăgiei;
4. Are loc emanciparea țăranilor, care ăși doresc împroprietărirea cu pământ;
5. Se dorea respectarea autonomiei interne a Țărilor Române (în Transilvania şi egalitate în
drepturi pentru naţiunea română);
6. Populația își dorea libertate națională – scuturarea regimurilor străine: regimului
suzeranității otomane în Moldova și Țara Românească și regimului habsburgic în
Transilvania și Bucovine
7. Românii din cele trei Țări Românești își dorea unitate şi chiar independenţă naţională.

Categorii și grupuri sociale participante:

orăşeni, meşteşugari, negustori, ţărani, intelectuali, boierime liberală,
gruparea ,,partida națională”
Revoluția în Tara Moldovei  – începutul revoluţiei

Revoluția începe la Iaşi, unde are loc prima mişcare revoluţionară pe 27
martie 1848, când are loc o adunare în faţa hotelului Petersburg, la care
participă aproape 1000 de persoane;
Printre fruntaşi se numără: Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Mihai
Cogălniceanu, ș.a
Documentul elaborat este numit Petiţiunea-Proclamaţie (35 de articole),
care cuprinde printre altele:
1. desfiinţarea cenzurii;
2. siguranţa persoanei;
3. reforma învăţământului;
4. eliberarea deţinuţilor politici;
5. alegerea unui noi Adunări Obşteşti;
6. îmbunătăţirea situaţiei ţăranilor.
Programul a fost unul moderat, cerințele formulate au un character prea general, el nu prevede
clar împroprietărirea sau măcar emanciparea ţăranilor, programul nu-i atrage pe aceştia spre
revoluţie, țarănimea având 80 % din numărul populației.
Prin urmare, domnului Mihail Sturdza îi este foarte uşor să înăbuşe din faşă această mişcare, pe
29 martie, când 13 dintre conducători au fost arestaţi şi trimişi spre Constantinopol. Pe drum, o
parte reuşesc să fugă de sub escortă şi vor participa la evenimentele din celelalte ţări româneşti.
 II-a LECȚIE
Revoluția din Ţara Românească

În Țara Românească revoluţia izbucneşte la Islaz,

unde, cu ajutorul generalului Gheorghe
Magheru şi a preotului Radu Şapcă, mobilizatorul
ţăranilor, are loc  o adunare la care participă câteva
mii de oameni;

Cei adunaţi formulează programul „Proclamaţia de

la Islaz”, care cuprindea 22 de articole, cele mai
importante fiind următoarele:

1.respectarea autonomiei administrative şi

legislative ;
2. înfiinţarea unei gărzi naţionale;
3. Adunarea Obştească, formată din toate clasele
sociale;
4. domn ales pe 5 ani;
5. Adunare Constituantă;
6. desfiinţarea cenzurii şi libertatea tiparului;
7. libertate şi egalitate în faţa legii;
8. desfiinţarea privilegiilor feudale şi impozit general;
9. împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire;
10. eliberarea deţinuţilor politici şi a robilor ţigani etc.

Pe 11iunie începe revoluţia se extinde şi la Bucureşti,

domnitorul Gheorghe Bibescu este de acord cu cererile
revoluţionarilor, dar pe 13 iunie abdică şi pleacă la
Braşov. Pe 14 iunie se formează „Guvernul Provizoriu
al Ţării Româneşti”, format prin contopirea celui de la
Islaz cu cel de la Bucureşti.

Pe 15 iunie, pe câmpia de la Filaret, în prezenţa a mii

de bucureşteni şi ţărani din împrejurimi, se citeşte
programul revoluţiei, care este aprobat de mulţime în
unanimitate. În zilele următoare, guvernul adoptă mai
multe măsuri:  sunt abolite rangurile boiereşti, se adoptă
tricolorul cu deviza „Dreptate, Frăţie”, sunt eliberaţi
deţinuţii politici, se formează o comisie a proprietăţii.
Dar revoluția a fost înăbușită de trupele rusești și cele otomane, care au intervenit în Țara
Românească. Pe 13 septembrie turcii ocupă
Bucureştiul, după ce vor înfrânge pe Dealul
Spirii compania de pompieri condusă de Pavel
Zăgănescu şi Regimentul 3, condus de Radu
Golescu.Mulţi fruntaşi ai revoluţiei sunt arestaţi,
iar pe 15 septembrie intră în oraş si trupele
ruseşti. În locul locotenenţei domneşti este pus
un caimacam, în persoana marelui
boier Constantin Cantacuzino, şi este restabilită
vechea ordine.

Revoluția din Transilvania și Bucovina

În Transilvania revoluția începe în mai 1848

cu Adunarea de la Blaj condusă de Simion Bărnuţiu, la care se adoptă documentru Petiţiunea
Naţională practic cu aceleș cerințe, completându-se cu:
 Egalitatea în drepturi a națiunii române cu cele trei națiuni proveligiate;
 Drepturi politice pentru români;
 Învățământ în limba română;
 Egalitatea în drepturi a religiei ortodoxe cu religia catolică
În septembrie 1848 – august 1849 au loc conflict între revoluţia românească şi cea maghiară.
Armatele revoluţionare româneşti din Munţii Apuseni au fost conduse de Avram Iancu.
Revoluţia a fost înfrântă de armatele austiece şi ruseşti intrate în Transilvania.

Importanta revoluțiilor de la 1848-49 din Țările Române

Sarcini:

1. Definiți terenii: revoluție, caimacam, tricolor, partida națională.

2. Integrați acești termeni, separat, în enunțuri care ar conține un fapt istoric.

3. Determinați 2 asemănări și două deosebiri dintre revolițiile din cele două țări aflate sub
suzeranitatea otomană și regiunile românești aflate sub dominație austriacă.

4. Formulați în două enunțuri importanța revoluțiilor de la 1848-49 din Țările Române.

SUCCES!