Unitatea de învăţare 8.

Centre de prelucrare cu comandă numerică

Cuprins
8.1. Introducere .........................................................................................................90
8.2. Competenţe.........................................................................................................91
8.3. Centre de prelucrare cu comandă numerică cu cap de lucru revolver ...................92
8.4. Centre de prelucrare cu comandă numerică cu capete de lucru multiple ..............97
8.5. Test de evaluare ................................................................................................117

8.1. Introducere
În contextul general al dezvoltării ştiinţifico-tehnice din ultimele decenii,
evoluţiile remarcabile în domeniile electrotehnicii, tehnicii de calcul, informaticii,
au creat posibilitatea satisfacerii unei necesităţi presante: automatizarea producţiei
de serie mică şi mijlocie.
Flexibilitatea sporită cerută în această situaţie sistemelor de fabricaţie a putut fi
realizată prin automatizarea flexibilă cibernetică, prin comanda numerică a
maşinilor, utilajelor, liniilor agregate, fluxurilor tehnologice etc. Utilizarea
comenzii numerice atât la nivel de maşină-unealtă cât şi la nivel de flux tehnologic
sau la un nivel şi mai înalt, a creat posibilitatea punerii la punct a unor sisteme
flexibile de producţie ce se pot adapta uşor la cerinţele actuale ale unei producţii de
serie mică sau mijlocie. Primul pas şi cel mai important în crearea de sisteme
flexibile de producţie a fost realizarea primei maşini-unelte cu comandă numerică.
Acest nivel primar al sistemelor flexibile de producţie - nivelul maşinilor-unelte cu
comandă numerică - a putut fi dezvoltat mai apoi, în principal ca urmare a
evoluţiei sistemelor de comandă numerică spre sisteme CNC (Computerized
Numerical Control) şi DNC (Direct Numerical Control). Au apărut astfel sisteme
f1exibile de producţie din ce în ce mai evoluate: centre de prelucrare, ateliere,
secţii f1exibile sau chiar fabrici conduse integral prin intermediul calculatoarelor
electronice.
Urmând cerinţele momentului actual industria de prelucrare a lemnului
cunoaşte o utilizare din ce în ce mai largă a centrelor de prelucrare cu comandă
numerică, mai ales în domeniul mobilei. Centrele de prelucrare sunt utilaje care la
o singură fixare a semifabricatului pot realiza mai multe operaţii cum ar fi:
debitarea, frezarea, găurirea, şlefuirea. Acest fapt este posibil datorită echipării
maşinilor cu capete de lucru multiax, pe care se pot monta mai multe scule de
diverse tipuri - pânze circulare, freze cu coadă, burghie etc. - ce intră succesiv în
lucru conform planului de operaţii, fără a fi necesară oprirea maşinii pentru
înlocuirea sculei sau trecerea piesei pe alt utilaj. Astfel centrele de prelucrare au

90
capacitatea de a înlocui 4-5 maşini-unelte convenţionale în condiţiile unei
flexibilităţi şi productivităţi ridicate.
De menţionat că, în literatura de specialitate se menţionează că, un centru de
prelucrare cu comandă numerică – CPCN – este o maşină-unealtă agregat
echipată cu un automat de comandă numerică. Altfel spus, din categoria CPCN fac
parte atât maşinile-unelte cu un cap de lucru, dar echipate cu magazie de scule care
permit schimbarea automată a sculelor pentru a efectua o succesiune de operaţii cât
şi cele dotate cu capete de lucru multiple, acţionate independent. Ca forme
constructive, capetele multiple de lucru pot fi cu axele port-scule aşezate vertical şi
paralele sau sub forma capetelor de lucru tip revolver cu 2-8 axe port-sculă. În
domeniul prelucrării lemnului, mai răspândite sunt centrele de prelucrare cu
capetele de lucru multiple (mai rar cele cu magazie de scule), aşa cum vor fi
prezentate în continuare.

8.2. Competenţe
După parcurgerea acestei unităţi de învăţare, studenţii vor fi capabili să:
■ explice schemele de lucru şi destinaţia fiecărui cap de lucru;
■ descrie structura cinematică şi organologică a celor două tipuri de CPCN;
■ explice funcţionarea CPCN-urilor prezentate;
■ cunoască principalele caracteristici tehnice ale acestora.

Durata medie de parcurgere a acestei unităţi de învăţare este de 4 ore.

91
8.3. Centre de prelucrare cu comandă numerică cu cap revolver

Centrele de prelucrare cu comandă numerică cu cap de lucru tip „revolver” sunt

realizate de diferite firme cu un număr diferit de arbori de lucru (4-8 arbori de lucru) care
execută succesiv, diverse operaţii de prelucrare mecanică a lemnului.
Un exemplu de astfel centru de prelucrare este prezentat în fig. 8.1. şi este realizat de
firma CMS (Italia).

Fig. 8.1. Centru de prelucrare cu comandă numerică, cu cap revolver (CMS-Italia).

Capul revolver al acestui centru de prelucrare este prevăzut cu 8 (opt) poziţii de lucru,
numerotate ca în fig. 8.2.

Fig. 8.2. Capul revolver cu 8 (opt) poziţii de lucru la CPCN-ul realizat de firma CMS.

92
 Un astfel de centru de prelucrare cu comandă numerică lucrează după o schemă de lucru
similară cu cea prezentată în fig. 8.3.

Fig. 8.3. Schema de lucru a centrului de prelucrare cu comandă numerică CMS.

Mişcarea de tăiere este executată de către sculele 1 ... 10 conform succesiunii operaţiilor
de prelucrare. Fiecare sculă este acţionată independent de către un motor electric propriu, cu
excepţia burghielor 2 care sunt acţionate de la un motor comun precum şi a burghielor 6, 7, 8,
antrenate tot de la un motor electric comun. Mişcările de avans I pe direcţia axei X şi II pe
direcţia axei Y sunt efectuate de către capul revolver 11, iar avansul III pe direcţia axei Z este
realizat de către masa maşinii pe care este fixat printr-un procedeu oarecare semifabricatul 13.
Pentru trecerea la o altă operaţie, o altă sculă este adusă în poziţie de lucru prin rotirea capului
revolver cu un unghi de 450 sau multiplu de 45 0. Pentru a se înţelege cât mai exact modul de
funcţionare a centrelor de prelucrare, în figura 8.4. se prezintă structura cinematică a unui
centru de prelucrare CMS.
Mişcările de tăiere sunt efectuate independent şi succesiv de către capetele de lucru 1...8
conform succesiunii operaţiilor de prelucrare. Sculele sunt acţionate sau direct de către
motoare electrice proprii 9...13, sau prin transmisii intermediare simple în cazul schimbării
direcţiei de transmitere a mişcării sau în cazul antrenării mai multor burghie de la acelaşi
motor. Astfel, burghiele 2 sunt acţionate de către motorul electric 14 prin transmisia cu roţi

93
 Fig. 8.4. Structura cinematică a unui centru de prelucrare CMS.

dinţate cilindrice z1...z5, pânza circulară 3 primeşte mişcarea de la motorul 15 prin angrenajul
conic z6...z7, iar burghiele 6 sunt antrenate în comun de către motorul electric 16 prin
intermediul angrenajului conic z8...z9. Motoarele electrice 9 ... 16 sunt fixate pe capul revolver
17. Pentru a putea realiza viteze de tăiere optime cu fiecare tip de sculă, motoarele electrice
9...16 sunt alimentate prin convertizor de frecvenţă static (electronic), putându-se varia turaţia
acestora între 500 rot/min şi 18000 rot/min. Aducerea fiecărei scule sau grup de scule în
poziţie de lucru se face prin rotirea capului revolver 17 cu un unghi de 450 sau multiplu de
450.
Mişcările de avans în plan orizontal sunt efectuate de către suportul capului revolver 18
pe care este fixat capul revolver 17, acesta având posibilitatea să se deplaseze după axa Y,
executând mişcarea II prin alunecare pe ghidajele 19. Prin ghidajele 19 suportul 18 al capului
revolver se sprijină pe sania 20, ce realizează mişcarea III după direcţia axei X. Antrenarea
efectivă a suportului 18 şi saniei 20 se efectuează de către motoarele electrice de curent
continuu 21 şi 22 prin transmisiile cu curele dinţate D1 - D2 şi D3 - D4, transformarea
mişcărilor de rotaţie în mişcări de translaţie făcându-se prin mecanismele şurub mobil - piuliţă
fixă 23-24 respectiv şurub fix- piuliţă mobilă 25-26.
Miscarea de avans pe direcţia axei Z este realizată de către masa maşinii 27, antrenată de

94
către motorul de curent continuu 28 prin transmisiile cu curele dinţate D5 - D6 respectiv D7 –
D8 şi prin mecanismele şurub fix - piuliţă mobilă 29-30 şi 31-32. Deplasarea relativă a sculei
în raport cu semifabricatul se realizează prin compunerea vitezelor de deplasare pe cele trei
axe. Pentru ca traiectoria în raport cu semifabricatul să poată lua orice formă spaţială - deci
pentru a putea obţine piese cu suprafeţe complexe şi diverse - este necesar ca vitezele de
deplasare pe cele trei axe să poată varia în mod continuu şi în limite largi. Iată motivul pentru
care antrenarea lanţurilor cinematice de avans pe cele trei axe X, Y, Z se face cu ajutorul
motoarelor electrice de curent continuu care au posibilitatea varierii turaţiei în mod continuu
în limite largi.
În cazul unor deplasări ale suporturilor sau/şi săniilor mai mari de 4000 mm, în locul
mecanismului şurub-piuliţă, considerat prea lent, se utilizează mecanismul roată dinţată-
cremalieră. Un astfel de lanţ cinematic de avans este prezentat în figura 8.5.

Fig. 8.5. Lanţ cinematic de avans cu mecanisme pinion – cremalieră.

Cremaliera 1 este fixă, montată pe batiul maşinii. Carcasa 2 ce conţine întreg lanţul
cinematic este fixată pe sania sau suportul 3 ce trebuie deplasat şi care se sprijină pe ghidajele
4, paralele cu cremaliera 1.
Mişcarea se primeşte de la motorul electric de curent continuu 5 prin angrenajul conic
zl-z2 şi cele două angrenaje melcate z3-z4 respectiv z5-z6. Pinioanele z7 şi z8 angrenează cu
cremaliera 1, dar aceasta fiind fixă se vor deplasa pinioanele şi odată cu ele carcasa 2
împreună cu suportul 3. Se folosesc două pinioane dinţate z7 şi z8 pentru că prin apropierea lor
se pot elimina orice jocuri din angrenaj, realizându-se o precizie de deplasare ridicată.

95
 Apropierea celor două pinioane se execută manual cu o manivelă demontabilă de la
capul de arbore 6 prin intermediul mecanismului şurub fix-7-piuliţă mobilă - 8. Piuliţa
mobilă 8 face corp comun cu suportul 9 al roţii melcate Z4 şi al pinionului z7. Suportul 9
culisează pe ghidajele 10, mecanismul melc-roată melcată permiţând deplasarea roţii melcate
pe direcţia axei melcului, bineînţeles ţinând cont de lungimea melcului astfel încât să se
menţină angrenarea celor două elemente.
După cum s-a mai spus aducerea sculelor în poziţie de lucru se realizează prin rotirea
capului revolver cu un unghi egal cu 450 sau multiplu de 450. Mecanismul de realizare a
acestei rotaţii este prezentat în figura 8.6.

Fig. 8.6. Mecanismul de rotire a capului revolver al centrului de prelucrare CMS.

Pe axul capului revolver este montat un disc divizor 1 cu opt diviziuni decalate la 450
una faţă de alta. Fiind fix pe ax, discul divizor se va roti simultan – în acelaşi sens şi cu
acelaşi număr de grade - cu capul revolver. Atât mişcarea cât şi blocarea pe o anumită poziţie
a discului divizor - deci şi a capului revolver -se realizează hidraulic. Impulsul electric de
comandă pentru schimbarea sculei este dat de la blocul de comandă al maşinii şi va pune sub
sarcină electromagnetul EM1 al distribuitorului D1. Acesta comută, iar agentul hidraulic de la
sursa hidraulică SH1 pătrunde în camera anterioară a motorului hidraulic liniar MH1 făcând ca
pistonul 1 împreună cu tija 2 să se retragă deblocând discul divizor. După deblocarea discului
divizor limitatorul 3 fixat pe tija 2 acţionează asupra distribuitorului D2 prin intermediul
tachetului cu rolă 4. Distribuitorul D2 comută, lichidul de la sursa hidraulică SH2 pătrunzând
în camera anterioară a motorului hidraulic liniar MH2 obligând pistonul 5 împreună cu tija 6
să se retragă. Clichetul 7 fiind solidar cu tija 6 va antrena în mişcare de rotaţie discul divizor 1
prin bolţul 8. În continuarea cursei de retragere a tijei 6, în momentul în care discul divizor 1

96
s-a rotit cu 450, limitatorul 9 acţionează prin intermediul tachetului 10 asupra
microîntrerupătorului electric MI care va pune sub tensiune electromagneţii EM2 şi EM3 ai
distribuitoarelor D1 respectiv D2. Astfel cele două distribuitoare D1 şi D2 comută pe poziţia
iniţială şi comandă blocarea discului divizor de către motorul hidraulic MH1 precum şi
revenirea pistonului 5 în poziţie avansată în vederea reluării ciclului la momentul oportun.

8.4. Centre de prelucrare cu comandă numerică cu capete de lucru multiple

Centrele de prelucrare cu comandă numerică cu capete de lucru multiple sunt realizate

de majoritatea firmelor producătoare.
Un centru de prelucrare produs de către firma WADKIN este prezentat în figura 8.7.

Fig. 8.7. Centru de prelucrare fabricat de către firma WADKIN.

Batiul 1 este de construcţie masivă, caracteristică a maşinilor cu comandă numerică, în

vederea eliminării oricăror surse de erori de prelucrare prin vibraţii sau deformaţii.
Majoritatea firmelor constructoare execută batiurile din semifabricate şi profile din oţel

97
asamblate prin sudură, datorită faptului că producţia pe care o realizează este de serie mică
sau mijlocie. Cele două mese 2 şi 3 ale maşinii realizează mişcările necesare prelucrării pe
direcţia axei X Capul de lucru multiax 4 este poziţionat deasupra meselor pe grinda de
susţinere 5 şi realizează mişcările după axele Y şi Z. În figurile 8.8 şi 8.9 sunt prezentate şi
alte centre de prelucrare produse de firmele CMS şi BUSELLATO.

Fig. 8.8. Centru de prelucrare CMS.

Fig. 8.9. Centru de prelucrare BUSELLATO.

Un cap de lucru este dotat cu scule de mai multe tipuri, acţionate independent, ce pot
realiza diverse operaţii: debitări, frezări, burghieri. Arborii de lucru au o poziţie verticală

98
având axele paralele. Un detaliu al unui astfel de cap de lucru - cu arborii de lucru în paralel -
ce echipează centrele de prelucrare fabricate de către BUSELLATO, este prezentat în figura
8.10.

Fig. 8.10. Cap de lucru la centrul de prelucrare SUPERMASTER produs de

firma Busellato.

Sunt vizibile motoarele electrice 1 şi 2 de antrenare a frezelor cu coadă 3 şi 4, precum şi

freza pentru uluce, 5, capetele de burghiat multiplu, 6 şi 7, pentru prelucrarea pe feţele
panourilor şi capetele de burghiat pe cant 8, 9 şi 10. O schemă de lucru pentru prelucrarea
unui semifabricat de tip panou cu ajutorul capului de lucru prezentat mai sus este dată în
figura 8.11.
Piesa 1 este fixată pe masa maşinii 2. Capul de lucru 3 execută mişcăriile I, II şi III în
direcţiile axelor X, Y, respectiv Z. Pe lângă aceste mişcări sculele 4 ... 10 realizează inde-
pendent mişcările de coborâre-urcare IV, V, VI, în şi din poziţia de lucru. Cursele de lucru
sunt efectuate sau independent de către scule - cazul burghierii de sus - sau de către întreg
capul de lucru - cazul frezării, burghierii laterale.
Mişcările de tăiere ns1...ns7 sunt realizate independent, fiecare sculă fiind acţionată de
către un motor propriu, cu excepţia burghielor. În funcţie de forma semifabricatului acesta se
fixează pe masa maşinii prin vacuum, utilizând sistemul prezentat în fig. 7.3, Unitatea de

99
invăţare 7, sau tot prin vacuum dar utilizând ventuze de diferite diametre sau prin diverse
dispozitive mecanice de prindere.

Fig. 8.11. Schema de lucru pentru prelucrarea unui semifabricat de tip panou pe centrul de
prelucrare SUPERMASTER fabricat de firma BUSELLATO.

Pentru a cunoaşte structura cinematică şi organologică a centrelor de prelucrare cu

comandă numerică se va prezenta un exemplu detaliat de analiză cinematică şi organologică
pentru CPCN-ul SUPERJUNIOR realizat de firma BUSSELATO din cadrul Grupului
DELMAC Italia.
Se vor evidenţia:

pentru mişcarea de tăiere - structurile lanţurilor cinematice de tăiere pentru toate
capetele de lucru;

pentru mişcările de avans: longitudinal, transversal şi vertical, structurile
cinematice care realizează atât mişcările rapide cât şi mişcările tehnologice, de lucru, după
direcţiile X (longitudinal), Y (transversal) şi Z (vertical).
De asemenea se vor studia şi prezenta structurile lanţurilor cinematice auxiliare de
fixare, poziţionare şi reglare.
Reprezentarea structurii cinematice a CPCN SUPERJUNIOR se va face cu ajutorul
semnelor convenţionale stabilite prin STAS 1543-86, utilizate şi la celelalte lucrări de

100
specialitate prezentându-se structura lanţurilor cinematice de tăiere şi apoi structura lanţurilor
cinematice de avans.

■ Structura cinematică a CPCN SUPERJUNIOR

Pentru analiza structurii cinematice a LC* de tăiere este necesar să se cunoască toate
capetele de lucru, natura şi tipul operaţiei de prelucrare pe care o realizează fiecare cap de
lucru precum şi sculele utilizate.
Astfel, în figura 8.12 este prezentată schema generală de dispunere a sculelor pe cele
cinci capete de lucru: A, B, C, D, E.

A - cap de lucru pentru formatizat sau frezat uluce:

- poz. 61 - pentru prelucrări transversale (pe lăţime);
- poz. 60 - pentru prelucrări longitudinale (în lungul piesei);
 B - cap de frezat de sus (freze cu coadă, drepte) cu două turaţii, sens de rotire spre
dreapta:
- poz. 68 - pentru turaţia de 12.000 rot/min;
- poz. 78 - pentru turaţia de 18.000 rot/min;
 C - cap de frezat de sus (freze cu coadă, profilate) cu două turaţii, sens de rotire spre
dreapta:
- poz. 67 - pentru turaţia de 12.000 rot/min;
- poz. 77 - pentru turaţia de 18.000 rot/min;
 D - cap de frezat de sus (freze cu coadă, drepte, cilindrice) cu două turaţii şi sens de
mişcare (de rotire) spre stânga:
- poz. 66 - pentru turaţia de 12.000 rot/min;
- poz. 76 - pentru turaţia de 18.000 rot/min;
 E - cap de burghiat multiplu vertical (perpendicular pe suprafaţa panourilor şi
orizontal (pe canturile panourilor):
- poz.1-19 - mandrine pentru fixarea burghielor destinate prelucrării pe
suprafaţa panourilor (burghiere verticală);
- poz. 62 - 65 - capetele de burghiat orizontal, pe lăţimea panoului;
- poz. 56 - 59 - capete de burghiat orizontal, pe lungimea panoului.

*
În continuare în text se va folosi prescurtarea: LC = lanţ cinematic

101
 Numerotarea capetelor de lucru (a sculelor pentru fiecare cap de lucru) este necesară
pentru a se putea efectua programarea corectă a maşinii, respectiv codificarea sculelor. Pe
fiecare cap de lucru se poate monta numai o anumită sculă, conform schemei din figura 8.12.
Sensul de rotaţie al sculelor trebuie corelat cu tipul sculei (rotire spre dreapta - burghiu cu
canale elicoidale spre dreapta).

Fig. 8.12. Schema de poziţionare şi numerotare a capetelor de lucru la centrul de

prelucrare cu comandă numerică SUPERJUNIOR.

În fig. 8.13 este prezentată schema structurală (fig. 8.13, a) a lanţului cinematic de tăiere
pentru capul de lucru A, de formatizat şi frezat uluce (poz. 60 şi 61), iar în fig. 8.13, b schema
cinematică propriu-zisă.
Lanţul cinematic al mişcării de tăiere este format din motorul electric (M1), ca sursă de
mişcare, angrenajul cu roţi dinţate conice (z1/z2) ca transmisie intermediară şi axul port - sculă
(1) ca verigă de execuţie (sau organ final al lanţului cinematic) pe care se poate monta scula 2
(fie o pânză circulară pentru formatizat, fie o freză disc pentru frezat uluce).
Structura cinematică a capetelor de lucru pentru frezat de sus B, C şi D este prezentată
în figura 8.14. Schema cinematică structurală a acestor capete de lucru este prezentată în
figura 8.14, a, iar schemele cinematice propriu-zise în fig. 8.14, b; 8.14, c şi 8.14, d. Se
observă că, în toate cele trei cazuri, sculele (2) (freză cu coadă, dreaptă; freză cu coadă,
profilată; freză cu coadă, cilindrică) sunt fixate în mandrinele (1) şi, prin acestea, pe axul

102
motoarelor electrice (M2, M3, M4), fără transmisii intermediare.

Fig. 8.13.
Structura
cinematică a
capului de
formatizat (A):
a – schema
structurală;
b – schema
cinematică.

Fig. 8.14. Structura

cinematică a capetelor
de frezat de sus (B, C,
D):
a – schema
structurală;
b, c, d – schemele
cinematice.

103
 Se impune evidenţierea faptului că poziţionarea individuală a fiecărui cap de lucru (A ...
D) în plan vertical (după direcţia axei Z), se face cu ajutorul unor motoare pneumatice liniare
de tip cilindru-piston, MPA ... MPD. Mişcarea de avans în plan vertical, după axa Z, se face
separat, cu un lanţ cinematic propriu.
Structura cinematică a capului de burghiat multiplu E este prezentată în figurile 8.15 şi
8.16.

Fig. 8.15. Structura

cinematică a
capului de burghiat
multiplu (E) –
schema structurală.

Schema cinematică structurală a capului de lucru E, pentru burghiat multiplu, vertical şi

orizontal, este prezentată în fig. 8.15, iar schema cinematică propriu-zisă în figurile 8.16, a
(vederea din faţă) şi fig. 8.16, b (vederea de sus).

104
 Fig. 8.16. Structura cinematică a capului de burghiat multiplu (E):
a – schema cinematică (vedere frontală);
b – schema cinematică (vedere de sus).

Analiza structurii cinematice a capului de lucru pentru operaţiile de burghiere multiplă

(fig. 8.16, a şi b) evidenţiază următoarele:
● transmisia multiplă, cu roţi dinţate, are numai rol de transfer a mişcării între două axe
alăturate, nu şi de multiplicare de turaţii (iT = 1);
● sensul de rotire a două burghie alăturate este invers, de aceea, la montarea burghielor
în mandrine, se va avea în vedere acest lucru;
● fiecare sculă se poate poziţiona în plan vertical (după axa Z) independent, cu ajutorul

105
motoarelor pneumatice de tip cilindru-piston, MP1...MP23;
● transmiterea mişcării la capetele de lucru orizontale (56...59) şi (62...65) se face prin
roţi dinţate conice, cu raport de transfer, iT = 1.
Mişcările de avans pe cele trei direcţii X-Y-Z se realizează cu lanţuri cinematice
proprii pentru fiecare direcţie de mişcare în parte. Structura cinematică a acestor trei
lanţuri cinematice este prezentată în figura 8.17.

Fig. 8.17. Structura lanţurilor cinematice de avans.

Astfel, în toate cele trei cazuri, lanţurile cinematice de avans sunt acţionate de
motoare de curent continuu, ME cu turaţii reversibile şi reglabile în intervalul nimin ...
nimax.
Transmisia intermediară (TR) este asigurată printr-o transmisie prin curea dinţată cu
raport constant de transfer (iT = ct.) iar mecanismul de transformare a mişcării de rotaţie
în mişcare rectilinie-alternativă (MRA) este - în toate cazurile un mecanism de tip şurub-
piuliţă cu bile.
Schema cinematică generală a CPCN SUPERJUNIOR cu evidenţierea lanţurilor
cinematice de avans pe cele trei direcţii: ux, uy şi uz este prezentată în figura 8.18.
L.C. al mişcării de avans în plan longitudinal - după direcţia axei X - este format din
motorul electric de curent continuu - ME1 - ca sursă de mişcare, transmisia prin curea dinţată
(12) (cu raportul de transfer iT = D1/D2), ca transmisie intermediară şi sania mobilă (8) ca
verigă de execuţie. Sania mobilă (8) se deplasează pe direcţia axei X, pe ghidajele (7), prin
intermediul mecanismului şurub (1) şi piuliţă cu bile (2) care are rolul de a transfoma
mişcarea de rotaţie în mişcare rectilinie alternativă, cu un raport de transformare, ita = ps; (p s
este pasul şurubului).
L.C. al mişcării de avans în plan transversal - după direcţia axei Y - este format din
motorul electric de curent continuu - ME2 - ca sursă de mişcare, transmisia prin curea dinţată
(13) (cu raportul de transfer iT2 = D3/D4), ca transmisie intermediară, mecanismul şurub (3) -
piuliţă cu bile (4) ca mecanism de transformare a mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie-

106
alternativă cu raportul de transformare a mişcării ita = ps; (p s este pasul şurubului) şi suportul
capetelor de lucru (14) ca verigă de execuţie. Suportul capetelor de lucru (14) se deplasează în
plan transversal (după direcţia axei Y) pe ghidajele (15) ale saniei (8).

Fig. 8.18. Schema cinematică a centrului de prelucrare SUPERJUNIOR.

L.C. al mişcării de avans în plan vertical - după direcţiei axei Z, cu viteza de avans u z,
este format din motorul electric de curent continuu - ME3 - ca sursă de mişcare, transmisia
prin curea dinţată (16) (cu raportul de transfer iT3 = D5/D6) ca transmisie intermediară,
mecanismul şurub fix (5) şi piuliţa mobilă, cu bile (6), ca mecanism de transformare a
mişcării de rotaţie în mişcare rectilinie-altemativă cu raportul de transformare a mişcării ita =
p s (ps este pasul şurubului) şi suportul vertical al capetelor de lucru (17), ca verigă de execuţie
sau organ final al lanţului cinemalic.
Pentru reducerea solicitărilor în mecanismul şurub-piuliţă, (prin compunerea greutăţii
capetelor de lucru), în cazul L.C. de avans pe direcţia axei Z (deci în plan vertical), se
utilizează un motor pneumatic liniar, de tip cilindru-piston cu tijă unilaterală şi dublu efect,
MP1.

■ Structura organologică a CPCN SUPERJUNIOR

Pentru prezentarea structurii organologice a CPCN şi mai ales pentru înţelegerea

importanţei şi a componentelor de organologie în ansamblul unei MUPL - în general - şi a
CPCN - în special- se impun câteva precizări.

107
 Astfel, ca urmare a evoluţiilor înregistrate în ultimele decenii în domenii ca:
electrotehnica, electronica, informatica, în industria constructoare de maşini-unelte s-au creat
condiţiile pentru realizarea maşinilor cu comandă numerică (MUCN) şi mai apoi a centrelor
de prelucrare cu comandă numerică (CPCN), răspunzând astfel necesităţii de a automatiza
producţia de serie mică şi mijlocie.
Urmând tendinţele pe plan mondial şi industria românească de prelucrare a lemnului
utilizează pe o scară din ce în ce mai largă centrele de prelucrare, mai ales în domeniul
fabricării mobilei. Este, deci, util pentru viitorii specialişti din domeniul prelucrării lemnului,
să cunoască şi din punctele de vedere constructiv, organologic şi funcţional, acest tip de
maşini-unelte.
După cum s-a mai amintit, centrele de prelucrare sunt utilaje care la o singură fixare a
semifabricatului pot realiza mai multe operaţii de prelucrare (formatizare, frezare, găurire),
acest fapt fiind posibil datorită unor particularităţi constructive, organologice şi funcţionale
ale acestor maşini. Dintre acestea amintim ca cea mai importantă pe aceea că centrele de
prelucrare din industria de prelucrare a lemnului sunt dotate cu capete de lucru multiax, pe
care se pot monta mai multe scule de diverse tipuri - pânze circulare, freze disc, freze cu
coadă, burghie etc. - ce intră succesiv în lucru, conform planului de operaţii, fără a fi necesară
oprirea maşinii pentru schimbarea sculei sau trecerea piesei pe alt utilaj.
Pe lângă această caracteristică constructiv-funcţională de bază a centrelor de prelucrare,
mai există şi altele - sisteme pneumatice pentru executarea unor mişcări auxiliare, dispozitive
vacuumatice pentru fixarea semifabricatelor, construcţie de portanţă ridicată, caracteristici
tehnice superioare etc. - care vor fi studiate pe parcursul acestei lucrări.
Pentru ca o maşină-unealtă să poată realiza funcţiile pentru care a fost creată se impune
ca aceasta să constituie un ansamblu unitar, format din organe de maşini şi mecanisme cu
mişcări bine determinate, necesare procesului de prelucrare.
Totalitatea acestor elemente formează structura organologică a maşinii-unelte ce trebuie
să îndeplineasă anumite cerinţe de ordin funcţional, de exploatare, economic şi estetic.
Structura organologică a unei maşini se stabileşte în strânsă legătură cu schema de lucru
şi schema cinematică , descompunând destinaţia generală a maşinii în funcţii parţiale,
realizabile de către diverse subansamble sau elemente componente. Aceste funcţii parţiale ţin
atât de procesul de prelucrare (poziţionarea şi fixarea semifabricatului, executarea mişcărilor
de tăiere şi avans, eliberarea şi evacuarea piesei), cât şi de alte necesităţi (susţinerea diverselor
elemente componente ale maşinii, acţionarea, comanda şi reglarea diverselor lanţuri
cinematice, evacuarea aşchiilor, lubrifiere etc.).

108
 Având în vedere cele expuse mai sus precum şi figura 8.19 este posibilă analiza
structurii organologice a CPCN SUPERJUNIOR.

Fig. 8.19. Centru de prelucrare SUPERJUNIOR - vedere generală.

Astfel, batiul 1 susţine capul de lucru multiax 2 prin intermediul suportului capului de
lucru 3, a saniei 4 şi a ghidajelor 5 şi 6. De asemenea batiul mai susţine prin intermediul
ghidajelor 7 şi traversele 8 cu ventuzele 9, ce formează suprafaţa de bazare a semifabricatelor.
Tot pe batiu sunt fixate şi cablurile de alimentare a motoarelor electrice dar şi instalaţia
pneumatică a maşinii. Pe capul de lucru 2 mai este fixată şi tubulatura pentru instalaţia de
exhaustare, formată din gurile de absorbţie 10, conductele flexibile 11 şi colectorul 12.
Batiul (vezi figura 8.20) reprezintă piesa cea mai voluminoasă şi mai grea, având rol de
susţinere pentru toate elementele fixe sau mobile ale maşinii. Prin intermediul acestor
elemente batiul este supus unor solicitări complexe cu influenţă asupra preciziei de prelucrare
a maşinii-unelte. Din această cauză batiul trebuie să aibă o mare stabilitate şi rigiditate. Pentru
a satisface aceste condiţii batiul CPCN Superjunior este o construcţie chesonată din tablă
groasă sudată, prin aceasta urmărindu-se o rigiditate şi rezistenţă ridicate la o greutate mică
deci un consum de material relativ mic.

109
 Pentru aşezare pe fundaţie batiul este prevăzut cu elemente de sprijin 13 (figura 8.19),
ce se pot regla pe verticală prin mecanisme şurub mobil-piuliţă fixă (practicată în batiu). Tot
în figura 8.20 se observă suprafeţele (bazele) de fixare 1 şi 2 pentru montarea ghidajelor pe
care se deplasează traversele port-ventuze 8 respectiv sania 4 (figura 8.19). Aceste baze de
fixare sunt realizate din laminate de oţel (platbandă) sudate pe batiu şi prelucrate prin aşchiere
(frezare şi rectificare). Pe ele se fixează ghidajele cu ajutorul unor şuruburi.

Fig. 8.20. Batiul CPCN Superjunior:

a - vedere generală; b - secţiune transversală.

Un alt element de organologie specific CPCN SUPERJUNIOR este sania 4 (fig. 8.19)
ce are atât funcţie de susţinere a suportului capului de lucru cât şi de deplasare - mişcarea de
avans pe axa X. Acest element este prezentat mai în detaliu în figura 8.21.

Fig. 8.21. Sania de

susţinere a suportului
capului de lucru la
CPCN
SUPERJUNIOR.

110
Este o construcţie sudată, din tablă groasă şi se pot observa bazele de fixare 1 pentru montarea
ghidajelor şi a altor subansamble, precum şi degajările 2 de trecere pentru diverse cabluri sau
conducte.
Suportul capului de lucru 3 (în figura 8.19) este prezentat mai detaliat în figura 8.22. Se
pot observa atât bazele de fixare 1 pentru ghidaje cât şi suprafeţele 2 ce servesc ca baze de
fixare pentru alte subansamble. Degajările 3 servesc la fixarea unor capote, iar orificiul 4
pentru fixarea unui lagăr.
Elemente de organologie specifice CPCN SUPERJUNIOR sunt şi ghidajele pe care se
deplasează sania de susţinere a suportului capului de lucru, suportul capului de lucru, capul de
lucru, traversele port-ventuze. Acestea au o construcţie specială, cu corpuri de rostogolire,
soluţie constructivă impusă de precizia ridicată cerută maşinii. Sunt ghidaje cu reîntoarcerea
corpurilor de rostogolire între suprafeţele de ghidare şi cu strângere prealabilă.

Fig. 8.22.
Suportul
capului de
lucru la
CPCN
SUPER-
JUNIOR.

În figura 8.23. se prezintă o secţiune transversală prin ghidaj putîndu-se observa

ghidajul propriu-zis 1 fixat pe batiul 2, corpurile de rostogolire 3 (rolele) ce se deplasează pe
cele trei căi de rulare ale ghidajului 1.

Fig. 8.23. Ghidaj cu corpuri

de rostogolire la CPCN
SUPERJUNIOR.

111
 O categorie importantă de elemente de organologie specifice centrelor de prelucrare o
constituie arborii de lucru. În cazul CPCN SUPERJUNIOR se întâlnesc patru tipuri de arbori
de lucru în funcţie de operaţia de prelucrare efectuată şi deci de scula ce se montează:
 un arbore pentru montarea frezelor disc (capul de lucru A în figura 8.12);
 trei arbori pentru montarea frezelor cu coadă (B, C, D în figura 8.12);
 douăzeci şi şapte de mandrine pentru montarea bughielor dintre care nouăsprezece
pentru găurirea verticală (1-19 în figura 8.12);
 opt mandrine pentru găurire orizontală (56 - 59 şi 62 - 65 în figura 8.12).
Specifice centrelor de prelucrare sunt sistemele de fixare a sculelor - freze cu coadă şi
burghie - sisteme prezentate în figurile 8.24 şi 8.25.
În figura 8.24 este prezentat modul de prindere a frezelor cu coadă pe arborii de lucru
care sunt, de fapt, axele rotoarelor motoarelor electrice de acţionare. Freza cu coadă conică 1
se fixează în alezajul conic al arborelui 2 al motorului electric, rigidizarea realizându-se prin
intermediul piuliţei dublu filetate 3.

Fig. 8.24. Prinderea frezelor cu coadă la Fig. 8.25. Prinderea burghielor la

CPCN SUPERJUNIOR. CPCN SUPERJUNIOR.

Prinderea burghielor 1 (figura 8.25) pe arborii de lucru 2 se realizează prin introducerea

cozii cilindrice a acestora în alezajele practicate în arbori, rigidizarea făcându-se prin
strângerea cu ştifturile filetate 3. Pentru o bună fixare, pe coada cilindrică a burghiului este

112
prevăzută o faţetă plană longitudinală. Pentru realizarea corecţiei la lungime a burghiului, în
capătul acestuia se introduce ştiftul filetat 4, ce poate fi extras puţin câte puţin, compensând
scurtările sculei datorate ascuţirilor.
Ca toate maşinile-unelte şi CPCN Superjunior este dotat cu o serie de accesorii necesare
operaţiilor de punere pe poziţie, de întreţinere, montare-demontare a sculelor sau a altor
elemente componente, eliminarea aşchiilor rezultate prin procesul de prelucrare etc.
Operaţiile de ungere a elementelor în mişcare - ghidaje, lagăre, angrenaje, mecanismele
şurub-piuliţă cu bile - se realizează cu unsoare consistentă tip SHELL-ALVANIA GREASE
RS, prin ungătoare cu bilă, cu ajutorul unei pompe manuale pentru unsoare consistentă,
pompă aflată în dotarea maşinii.
Exhaustarea se realizează prin guri de absorbţie (10 în figura 8.19), ataşate fiecărui cap
de lucru, conducte flexibile (11 în figura 8.19) şi colector (12 în figura 8.19). Gurile de
absorţie acoperă în totalitate sculele, fiind prevăzute cu perii ce împiedică împrăştierea
aşchiilor. De la colector se face legătura la o instalaţie de exhaustare printr-o conductă
flexibilă de diametru mare.
Pentru diverse operaţii de montare-demontare a sculelor sau a altor elemente
componente, maşina este dotată cu un set de chei speciale cu secţiune hexagonală, şuruburi le
utilizate în construcţia utilajului având capul prevăzut cu un alezaj hexagonal.
Acţionarea pneumatică este utilizată la CPCN Superjunior pentru executarea mai multor
mişcări: avans rapid (de poziţionare) pe axa Z, fixarea traveselor port-ventuze, bazarea şi
fixarea semifabricatului.
Elementele de acţionare sunt motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston) cu dublă
acţiune şi tijă unilaterală. Principalii parametri constructivi - diametrul pistonului şi lungimea
tijei - diferă în funcţie de forţa ce trebuie dezvoltată şi de lungimea cursei elementului
acţionat.
Aceste elemente de acţionare sunt comandate prin distribuitoare pneumatice,
distribuitoare acţionate manual prin butoane (deblocarea frânelor traverselor port-ventuze),
prin pedale (ridicarea ventuzelor pentru fixarea semifabricatului) sau electric prin
echipamentul comenzii numerice ECN (mişcările de avans pe axa Z). Distribuitoarele sunt de
tip 2/2 (2 orificii şi 2 poziţii).
Fixarea semifabricatelor din lemn este posibilă prin utilizarea a 16 ventuze, maşina fiind
dotată cu pompă de vid.
Pentru executarea diverselor mişcări necesare procesului de prelucrare, maşina este
dotată cu mai multe elemente electrice de acţionare. Astfel, pentru realizarea mişcărilor de

113
tăiere sunt prevăzute 5 motoare electrice de curent alternativ, trifazat (vezi figurile 8.13, 8.14,
8.16). Aceste motoare sunt de construcţie specială, pentru funcţionare în medii explozive,
patru dintre ele fiind alimentate prin convertizor de frecvenţă (motorul de acţionare a frezei
disc şi cele trei de acţionare a frezelor cu coadă), pentru obţinerea de turaţii ridicate. Din
punct de vedere constructiv aceste motoare se caracterizează prin compactitate, robusteţe,
arbore rigid şi consum redus de energie.
Pentru realizarea mişcărilor de avans pe cele trei axe, maşina este prevăzută cu 3
motoare electrice de curent continuu, cu variaţie continuă a turaţiei în limite foarte largi.
Maşina mai este dotată cu două motoare de curent alternativ trifazat pentru acţionarea
pompei de vid şi a convertizorului de frecvenţă. Toate motoarele de acţionare pentru mişcările
de tăiere şi avans sunt comandate prin intermediul ECN, iar cele două motoare de acţionare a
pompei de vid şi a convertizorului de frecvenţă sunt comandate prin două comutatoare de pe
tabloul de comandă (figura 8.26).

Fig. 8.26. Tabloul de

comandă al CPCN
SUPERJUNIOR.

Tabloul de comandă al CPCN SUPERJUNIOR prezentat în figura 8.26 cuprinde

următoarele: întrerupătorul general 1, care asigură cuplarea la reţeaua electrică; lampa de
rontrol 2, care permite vizualizarea punerii sub tensiune; lampa de alarmă termică 3, a
motoarelor electrice; lampa de control 4, a branşamentului circuitelor de comandă; selectorul
5, pentru repaus sau pentru poziţia de lucru; selectorul 6, pentru activarea sau dezactivarea
sistemului de evacuare automată a panourilor; selectorul 7, de excludere a limitatoarelor
frontale ale panourilor în timpul lucrului; selectorul 8, pentru limitatoarele posterioare ale
panourilor din lemn de prelucrat; lampa de control 9, a convertizorului; selectorul pornit -

114
oprit 10, pentru convertizorul motorului M1 (frezare cu freză disc); butonul de oprire 11, în
caz de avarie.
Principalele caracteristici tehnice ale CPCN SUPERJUNIOR sunt prezentate în tabelul 8.1.

Tabelul 8.1
Caracteristici tehnice ale CPCN SUPERJUNIOR
Caracteristica U/M Valoarea
Câmp de lucru util mm 3000 x 910
Grosimea maximă a panoului de prelucrat mm 80
Adâncimea maximă de găurire mm 50
Puterea motoarelor electrice:
- de acţionare a burghielor kW 2,2
- de acţionare a frezei disc kW 1,8
- de acţionare a frezelor cu coadă kW 3,7/5,6
Turaţia motoarelor electrice:
- de acţionare a burghielor rot/min 3000
- de acţionare a frezei disc rot/min 6000
- de acţionare a frezelor cu coadă rot/min 12000/18000
Viteze maxime de avans:
- pe direcţia axei X m/min 60
- pe direcţia axei Y m/min 50
- pe direcţia axei Z m/min 10
3
Capacitatea pompei de vid m /h 40
Presiunea de lucru în instalaţia de aer comprimat bar 6
Diametrul racordului pentru exhaustare mm 220
Consumul de aer pentru exhaustare m3/h 3800
Dimensiuni de gabarit mm 4500x3200x2000
Masa Kg 3000

Câteva caracteristici tehnice ale unor alte centre de prelucrare sunt date în tabelul 8.2.
Conducerea acestor maşini se realizează prin diverse sisteme de comandă numerică. De
exemplu CPCN-ul construit de către firma CMS (fig. 8.8) este dotat cu echipament de
comandă numerică SIEMENS ce conţine: cititor de bandă perforată, interfaţă de conectare la
un calculator extern, claviatură alfanumerică pentru introducerea manuală a datelor, memorie
internă ce poate fi extinsă până la 512 ko, display de 10" pentru vizualizarea tuturor datelor ce
privesc procesul de prelucrare.
Acest sistem mai poate fi dotat cu un microcalculator pentru comandă CNC, aşa cum se
observă în fig 8.27. De asemenea, prin interfaţa existentă, blocul de comandă poate fi conectat
la un calculator extem pentru comandă DNC. De fapt, în ultimii ani, atenţia specialiştilor e
îndreaptă tot mai mult spre aceste două variante superioare ale comenzii numerice - CNC şi

115
 Tabelul 8.2
Caracteristici tehnice ale unor centre de prelucrare
SUPERMASTER NC-TRIAX MONOLIT/CN OLIMPUS 304P. RANC 102 FPM 2613 Bulleri
Caracteristica tehnică U/M
Busellato CMS V.Alberti 3216 WADKIN Sprint Macchine
Capete de lucru 1 sau 2 revolver
1, opţional 2, opţional magazie cu
buc. 1 în linie sau 1 în linie max. 8 în linie
magazie cu scule scule
multirevolver
Scule min. 8/cap 8/10/12 pt. fiecare cap de
buc. max. 58 max. 32 max. 30 12/16/24/32/48
revolver lucru
Lungimea cursei pe axa:
X mm 3000 6800 3000 3915 2600 2600
Y mm 1180 1250 850 1600 1600 1295
Z mm 80 250 50 350 800 150
Turaţii ale motoarelor de 4000;6000; 3200;12000; 6000;18000; opţional
rot/min 500÷18000 0÷18000
antrenare a sculelor 12000;18000 18000; 20000;24000 18000/30000
Puteri ale motoarelor de
kW 2,2; 4; 5,5 5,5 1,1; 1,5; 4; 5,5 6; 7,5; 9 opţional 8,0/9,0 opţional 8,0/9,0
antrenare a sculelor
Viteza de avans pe axa:
X m/min. max. 60 max. 40 max. 15 max. 20 max. 18 (opţional 24)
Y m/min. max. 50 max. 15 max. 40 max. 15 max. 20 max. 18 (opţional 24)
Z m/min max. 10 max. 9 max. 8 max. 20 max. 18 (opţional 24)
Presiunea în sistemul
daN/cm2 6 6 6 - -
pneumatic
2
Presiunea în sistemul hidraulic daN/cm 50 - -
Puterea motorului de antrenare
kW 1,5 - -
a pompei hidraulice
Capacitatea pompei de vid m3/h 40 90/200 80 - opţional 60/100/270/520
Puterea motorului de antrenare
kW 2,2/5,5 0,55 3 - -
a pompei de vid
Volumul de aer aspirat de
m3/h 4300 850/cap de lucru - -
către instalaţia de exhaustare
Dimensiuni de gabarit 10500x4000x
mm 5600x3600x2400 4700x2000x1900 6280x3290x2700 - 25000x4100x2500
2200

116
DNC. În aceste cazuri, programarea omenzii numerice se realizează ON-LINE, utilizându-se
pachete e programe atât pentru faza de programare cât şi pentru cea de lucru.

Fig. 8.27. Microcalculator

conectat la echipamentul
comenzii numerice a unui
centru de prelucrare în
vederea comenzii în sistem
CNC.

Sistemele de comandă controlează toate funcţiile de bază ale maşinii: controlul simultan
al deplasărilor pe trei sau mai multe axe, alegerea şi aducerea sculelor pe poziţia de lucru,
corecţia traiectoriilor în funcţie de dimensiunile sculelor, aducerea la starea iţială a sistemului
după încheierea fiecărui ciclu, limitarea curselor de lucru, compensarea eventualelor jocuri
mecanice datorate uzurii, accelerarea şi decelerarea mişcării la începutul şi la sfârşitul cursei,
evitarea unor accidente în caz de programare defectuoasă.

8.5. Test de evaluare a cunoştinţelor

Exemplu de itemi pentru testul de evaluare:
„Descrieţi semnificaţia notaţiilor din figura ....”.
„Menţionaţi principalele caracteristici tehnico-funcţionale ale CPCN-ului... (minim
5 caracteristici)”.

117