Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://www.apc-romania.ro/ro/i-croasanti-cu-glicerina-celuloza-si-aroma-de-
unt/NDUxLTE.html
1 fotografie
Studiul privind calitatea croasanților face parte din Campania Națională de Informare și
Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro
Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor
astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro
Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de
alarmă în privința unor produse cu o încărcătură chimică mare şi care prezintă un risc ridicat
asupra sănătății consumatorilor.
Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în prima decadă a lunii martie anul curent,
61 de sortimente de croasanți fabricate/distribuite de către următorii producători: Derpan,
Chipita România, Asmin Star, Mert, Aponon Dias, Boromir Ind, Gunz Austria, Dal Colle
Industria Dolciaria Italia, Billa România, Carrefour, Lidl, Mega Image, Auchan și Kaufland.
Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr.
Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:
Ingredientele regăsite în
compoziția sortimentelor de croasanți analizate sunt următoarele: apă, ulei de floarea
soarelui, ulei de rapiță, ulei din semințe de bumbac, ulei de palmier, grăsime de palmier,
lapte praf degresat, praf de ou, pudră din gălbenuș de ou, gălbenuș de ou îndulcit cu zaharoză,
ou integral, alcool etilic, zer praf, sirop de glucoză-fructoză, sirop de zahăr invertit, zaharoză,
proteine din lapte, proteine din zer praf, unt de cacao, unt, proteine din grâu, extract de malț
de grâu, ou pasteurizat, amidon modificat, amidon de orez, amidon din porumb, drojdie, sare
iodată și miere.
La numai 31% dintre sortimentele analizate se menționează pe etichetă compoziția atât pentru
aluat, cât și pentru umplutura croissantului. Cele 61 de sortimente analizate au în umplutură :
caise, cireșe, gem de căpșuni, cacao și nucă de cocos, cacao și cremă de vanilie, cacao și
crema cu aromă de vanilie, cremă cu aromă de vanilie, aromă de vanilie și portocale, aromă
de vanilie și de căpșuni, cremă de vanilie, aromă de vanilie și vișine, cremă de cacao,
ciocolată și cremă de alune, cremă de ciocolată și vanilie, cremă cu aromă de șampanie,
cremă de ciocolată și lapte frișcă, cremă de ciocolată, crema de ciocolată-rom, cremă de
ciocolată cu iaurt, lapte și ciocolată, aromă de caramel, cremă de cacao, alune de pădure,
arahide și cacao, cremă de alune de pădure și cacao, aromă de vin spumant italian, cremă de
vin spumant cu cremă de șampanie. Pe lângă ingredientele menționate mai sus, în compoziția
umpluturii există și alte ingrediente, cum ar fi: ulei de palmier, grăsimi vegetale de palmier,
dextroză, amidon de orez, apă, sirop de glucoză, zahăr, lapte praf degresat, alcool etilic,
vanilină, praf de gălbenuș de ou, lactoză, sare, stabilizatori, corectori de aciditate,
emulsifianți, agenți gelatizanți, conservanți și arome sintetice.
Umplutura reprezintă între 14% și 35% din cantitatea totală a croissantului. În privința
ingredientului care dă denumirea umpluturii, proporția acestuia în umplutură variază astfel:
Caise între 0,29 grame și
8,16 grame;
Cirese între 0,9 grame și 8,16 grame;
Căpșuni între 1,08 grame și 5,9 grame;
Vișine : 8,88 grame;
Cacao pudră între 0,35 grame și 2,52 grame;
Ciocolată între 0,10 și 1,29 grame;
Friscă pudră: 0,45 grame;
Lapte praf degresat: 0,16 grame;
Gălbenuș de ou: 0,26 grame;
Pastă de alune între 0,4 grame și 3,6 grame;
Extract de vanilie: 0,001% din conținutul umpluturii;
Suc de portocale între 3,5 ml și 3,58 ml;
Șampanie: 0,16 ml;
Rom: 0,5 ml;
Iaurt: 2 grame;
Lapte cocos pudră: 0,35 grame.
În cele 61 de produse analizate s-au identificat 29 tipuri de aditivi alimentari, după cum
urmează: mono și digliceride ale acizilor grași, propionat de calciu, sorbat de potasiu, citrat
E 120 – carminul este un colorant roșu strălucitor produs din insecte, coşenile, specie de
gândac din America de Sud, uscate şi zdrobite. Carminul nu este recomandat în alimentaţia
copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Poate produce
astm, alergii şi rinite.
E171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat
faptul că E171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul
ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și a
sistemului imunitar. Dioxidul de titan sau E171 a fost clasificat de Agenția Internațională
pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania,
acest aditiv alimentar a fost interzis.
E202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate
fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
E262 – acetatul de sodiu se folosește ca acidifiant fiind sarea de sodiu a acidului acetic, un
acid natural, prezent în multe fructe.
E282 – propionat de calciu este un conservant care poate provoca migrene și reacții
alergice.
E 296 – acid malic, potențiator de
aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici
le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.
E322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi
descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la
apariția aterosclerozei și a infarctului.
E330 – acidul citric este un agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al
acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare.
Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor. Nu trebuie consumate alimente ce
conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale
aparatului digestiv şi diaree.
E460 – celuloza este un aditiv alimentar considerat de specialiști ca fiind inofensiv, însă, în
cazul unor concentrații mari de celuloză pot apărea probleme intestinale, cum ar fi balonarea,
constipația sau diareea. Din această cauză, aditivul alimentar E460 este interzis în alimentația
copiilor din primii ani de viață.
E471 – mono și digliceride ale acizilor grași. Aditivii E471 conțin amestecuri de mono- di-
esteri de glicerină ai acizilor grași prezenți în uleiuri și grăsimi alimentare. Mai pot conține și
mici cantități de acizi grași liberi și glicerină. Aditivul este un emulgator, deci rolul său
principal este de a forma și de a stabiliza emulsiile prin scăderea tensiunii superficiale dintre
cele două faze lichide nemiscibile.
3. Analiza informațiilor nutriționale.
Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 12 grame și 30 grame, iar cantitatea
de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,4 grame și 15 grame. 41% din
produsele analizate conţin o cantitate mai mare de 5 grame acizi graşi saturaţi. În
conformitate cu Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu
sunt recomandate copiilor.
Cantitatea de carbohidrați per 100 grame produs variază între 43 grame şi 63 grame, iar
cantitatea de zaharuri per 100 grame produs variază între 9 grame şi 28 grame. 26% din
produsele analizate conţin o cantitate de zaharuri de peste 15 grame per 100 grame produs,
adică între 16 grame zahăr şi 28 grame zahăr per 100 grame produs. În conformitate cu
Ordinul nr 1563/2008 emis de Ministerul Sănătăţii, astfel de produse nu sunt
recomandate copiilor.
Cantitatea de fibre per 100 grame produs variază între 1 gram şi 3,1 grame.
Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 3,1 grame și 9,4 grame.
Cantitatea de sare per 100 grame produs variază între 0,1 grame și 0,9 grame.
„Inventat de către austrieci cu mai bine de 400 de ani în urmă, în timpul
asediului Vienei de către otomani, croasantul a devenit simbolul micului dejun franţuzesc.
Numai că acest produs fabricat în sistem industrial nu are nimic în comun cu cel tradiţional
realizat în unităţile de alimentaţie publică de notorietate. Reţeta croasantului tradiţional
conţine făină, unt (70% din cantitatea de făina folosită), apă, lapte (20% din cantitatea de
făina folosită), zahăr, drojdie, sare şi ouă. Din păcate, croasanții comercializați în
supermarket constituie pachețelul multor copii, dar, puţini părinţi cunosc faptul că aceste
sortimente de croasanți au o încărcătură chimică foarte mare, constituită din conservanți,
coloranţi, acidifianţi, emulsifianţi şi arome sintetice. Croasanții sunt produse hipercalorice, cu
un conţinut ridicat de grăsimi saturate şi zahăr sub diverse forme, fapt care nu le recomandă
să facă parte din alimentaţia copiilor, a femeilor însărcinate şi a celor care suferă de boli
cardiovasculare, renale şi sindrom metabolic.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte
APC.
‘’O cafea și un croissant cu unt, vă rog!’’ Sună bine, iar mintea ne duce
către dimineți împlinite. Senzația este și mai puternică atunci când explozia de plăcere din
cerul gurii este stinsă de o cafea aburindă. Și parcă nu ne-am opri numai la unul, ar mai
merge încă unul și poate, încă unul. Sună franțuzit și fițos, chiar dacă acum îl găsim pe toate
drumurile, proaspăt sau ambalat colorat. Nevoia de dulce ne copleșește, pentru că am fost
învățați cu gustul dulce încă de când ne- am născut. Dacă citiți eticheta produselor ambalate
pe care le cumpărați, veți vedea că toate conțin zahăr, inclusiv laptele praf. Și atunci, cum să
nu căutăm gustul dulce și plăcerea mentală asociată? Că doar nu o să avem senzații mentale
numai la ceafa de porc?
Treaba este însă foarte serioasă, iar croasanții sunt bombe calorice, pline de zahăr și uleiuri
vegetale, fără aport nutrițional corect. Sigur, dacă sunteți sportivi de performanță, puteți arde
2-3 croasanți dintr-o lovitură, iar dacă nu este o obisnuință, nu se întâmplă nimic. Dacă facem
parte din categoria oamenilor “normali”, dar atenți la sănătate, nutriție și mișcare, croissantul
poate reprezenta doar un răsfăț rarisim pierdut între o roabă de pește slab și plantația de
broccoli. În rest, este un aliment vădit nesănătos, plin de conservanți, amelioratori de gust și
arome. Dacă totuși nu putem renunța, asociați-l unui iaurt slab și mai reducem “dezastrul”.
Dacă vorbim despre copii, croissantul nu are ce să caute în alimentația acestora, mai ales că
unele conțin și alcool etilic.
Sunt tată și dacă nu setez acum alimentația copiilor, după vârsta de 7 ani o să fie foarte greu.
Obisnuința și numărul de celule grase se formează în primii 7 ani de viață. Copiii noștri
recunosc doar amelioratorii de gust și de aici nevoia de porcării alimentare. Ei nu mai
recunosc gustul de carne, brânză, ou, legume, ci de înlocuitorii sau bazaconiile cu care sunt
îndopați.
Să nu ne mai mirăm că trăim puțin, dacă mâncăm prost și nu ne mișcăm! 70% din bolile de
care suferim și murim se datorează modului în care trăim! Peste 30% din cancerele de care
suferim pot fi prevenite! Cum? Simplu, iubind și făcând bine, hrănindu-ne și nu “umplând
mațu”, miscându-ne și nu înțepeni în scaunul de la birou!” Dr. Florin Ioan Bălănică,
Specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, Fondator al "Școlii
pentru Sănătate și Longevitate", Membru al "Academiei Americane de Nutriție și
Dietetică", Reprezentant pentru România al "Organizației Europene pentru Medicina
Stilului de Viață" (ELMO).
Știri
23 ianuarie 2020
16 decembrie 2019
-->
Proiecte
Parteneri Media
Facebook
Parteneri