UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN

GALAȚI
FACULTATEA DE INGINERIE
BRĂILA

MARIANA CARMEN BURTEA

MIRELA GIANINA CALU

ELECTROCHIMIE ȘI
COROZIUNE

CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE

BRĂILA
2020
 Laborator nr. 3

DECAPAREA EPRUVETELOR METALICE IN VEDEREA

PREGATIRII SUPRAFETELOR PENTRU DEPUNERI GALVANICE

Generalitati
Decaparea este procedeul de indepartare a oxizilor (rugina, tundar) de
pe suprafata metalelor, prin tratarea cu solutii de acizi, saruri acide sau
alcalii.
Rugina constituie un amestec de didroxizi de Fe 2+ si Fe3+, iar tundarul
de pe fier si aliajele lui consta dintr-un amestec de oxizi de FeO, Fe2O4.
Prin reactia cu acizii, acesti oxizi formeaza saruri solubile in apa.
Tehnologia de decapare cuprinde urmatoarele faze:
- degresarea bruta, cu solventi organici sau solutii alcaline;
- spalarea cu apa distilata si uscarea epruvetelor;
- decaparea propriu-zisa;
- spalarea cu apa distilata si uscarea epruvetelor;
- protectia temporara impotriva coriziunii.
Ca agenti de decapare se pot utiliza H2SO4, HCl, acidul fosforic, acidul
azotic, acidul fluorhidric, pentru metale feroase.
Pentru oteluri inoxidabile se utilizeaza amestecuri de acid sulfuric si
acid clorhidric sau amestecuri de aid clorhidric si acid azotic.
Pentru cupru si aliaje de cupru se foloseste un amestec de acid sulfuric
azitic, la temperatura de 600 C.

Aparatura
- pahare Berzelius din sticla de 600 – 800 ml;
- exicator;
- epruvete metalice din diverse materiale.

Solutii de decapare si conditii de lucru:

1. HCl = 20 %
T = 50 C
t = 20 min.
2. H2SO4 = 20 %
3. H3PO4 = 8 – 15 %
T = 70 – 80 C
t = 30 – 40 min.
4. HNO3 = 5 – 8 % (pentru otel)
= 10 – 20 % (pentru fonta)
 Modul de lucru
Se examineaza epruvetele vizual si dupa degresare, spalare si uscare,
se imerseaza in solutiile de decapare, alese in functie de natura materialului
din care este contituita epruveta.
Pentru epruvete din metale feroase, acestea se imerseaza in una din
solutiile 1. 2. 3., in prima etapa, urmata de imersia in solutia 4., pentru
obtinerea unor suprafete mai lucioase. In solutia de decapare 1. se adauga si
inhibitori de coroziune, care impiedica „fragilizarea metalului” si amume:
gelatina, melasa, antracen, tiouree, urotropina, la concentratii de 0,8 – 2 g/l.
La decaparea metalelor feroase cu acid clorhidric, au loc urmatoarele
reactii:
- la dizolvarea oxizilor: FeO + 2 HCl - FeCl2 + H2O
- la dizolvarea fierului: Fe + 2 HCl - FeCl2 + H2
Hidrogenul degajat, patrunde in porii metalului, reteaua intercristalina,
modificand negativ proprietatile mecanice ale acestuia, fenomen numit
„fragilizarea prin hidrogen”.
Degajarea hidrogenului este impiedicate prin adaosul de inhibitori,
care fac ca fierul metalic sa nu se mai dizolve.
Dupa decapare, epruvetele se spala cu apa distilata, se usuca si se
lasa in exicator.