Instituţia: Liceul Teoretic ‚,George Meniuc”

Activitate muzical - literară

Tema: «O mamă, dulce mamă...»

Clasa: a III-a „B”

A elaborat: Pleşca Veronica

Data: 06.03.2019

Chişinău, 2019
Obiective generale:
 Cultivarea dragostei faţă de cea mai dragă fiinţă – MAMA şi faţă de
anotimpul primăvara.
 Formarea deprinderilor interpretative.
 Dezvoltarea vocii, auzului melodic şi a receptivităţii emoţionale.

Obiective de referinţă:
1. A le dezvolta iniţiativa şi creativitatea artistică.
2. A se încadra în activitate cu toţi copiii, devoltând abilităţi de lucru în echipă.

Obiective operaţionale:
Elevul va fi capabil:
1. Să dezvolte sensibilitatea auditivă.
2. Să recite expresiv versuri, texte.
3. Să schimbe caracterul mişcărilor în conformitate cu cântecul sau versurile.
4. Să se mişte graţios în ritmul muzicii.

Obiective de evaluare:
1. Să prezinte activitatea independentă la un nivel înalt.
2. Să demonstreze abilităţi de memorizare a textelor.
3. Să aibă o ţinută scenică adecvată.
4. Să demonstreze aptitudinea de a recita, a cânta.

Strategii: convorbire interpretativă, demonstrare în comun, dialog, recitare,

sinteză, observarea, prezentarea.

Forme de organizare: frontal, individual.

Material: decor de primăvară – pânză, baloane, florile primăverii (ghiocei,

toporaşi, viorele, lăcrimioare), cadouri (desene, aplicaţii).

Desfăşurarea activităţii

Apare Zâna Primăverii:

- Bună ziua, dragi copii,
Am venit peste câmpii,
Multe bunuri v-am adus,
Mărţişor la piept v-am pus.
V-am adus în casă
Ziua mamelor frumoase.

Un elev: - Miracolul Primăverii trezeşte glia hibernândă. Verdele crud

inundă ogorul. Renaşterea naturii ne îndeamnă spre noi aspiraţii.
Prinzând la piept tandrul mărţişor, roşul mătasei gingaşe va bate unison
cu visele şi dorinţele fiecărui copil.

Alt elev: - Mama! Este cel mai dulce cuvânt din câte au existat vreodată
pe pământ. E frumoasă ca o sărbătoare, are sufletul curat ca lacrima.
Mângâierea ei ne dăruieşte căldură şi speranţe în ziua de mâine.

Alt elev:
- Glasul mamei – murmurul izvorului cu apă cristalină,
Ochii mamei – două stele coborâte din cer,
Obrajii mamei – două picături de rouă de pe petalele trandafirului,
Genele mamei – firicele firave de iarbă,
Paşii mamei – zborul zânelor.

Se interpretează cântecul „Mama” de D. Matcovschi:

Palma ta ne-a mângâiat,
Vorba ta ne-a legănat,
Am crescut cu alţi copii de-o seamă.
Lângă pomul cel rotat,
Lângă spicul cel bogat,
Lângă pragul casei noastre, mamă.
Am fost buni şi răi am fost,
Tu ne-ai căutat un rost,
Cu poveţe plânse în năframă.
Tu ne-ai învăţat un grai,
Tu ne-ai dăruit un plai
Şi-am plecat cu el în lume, mamă.
Patru ţări am colindat,
Le-am trecut în lung şi-n lat,
Drumurile şi acum ne cheamă.
Tu ne-ai aşteptat mereu,
Am venit când ne-a fost greu,
Te-am găsit încărunţită, mamă.

Un elev:
- Mă-nchin cu pietate şi tac, nu mai cânt,
Eu sunt copilul toamnei, nu!
Eu sunt pământ!
Dar tu, mama mea,
Eşti nimbul sfânt
Ce atârnă-n univers.
Sufletul tău dăinuie în adieri,
Inima ta e o carte ce mereu ne cheamă
Să venim să învăţăm taina propriilor tăceri.
Din inima ta curge aurul
Incandescent al toamnei
Şi primăverile se topesc în sea
Cu argint şi beteală.

Alt elev: - Ne chemi mereu pe urmele tale

Şi ele se prefac de-acum cărare,
Aceste lungi aripi de dor, ce cresc spre tine,
Îţi laudă chipul senic
Îţi sorb din elixirul albastru
Încet – încet verva spirituală.

Alt elev: - Toate cântecele lumii sunt trecătoare, dat este un cântec ce
dîăinuie veşnic – mereu drag, mereu proaspăt, despre cea mai sacră
fiinţă, destre cea care ne-a dat viaţă – mama.
O cântăm cu toţii din vremuri străvechi, de când s-au ivit cuvintele
graiului matern. Pentru că graiul pe care îl vorbim zilnic este un
neîtrecut, nemuritor poem despre mama.

Cîntecul „ Mama” de A. Ciocan, E. Doga

Mama-i scumpă- ntodeauna
Lângă dânsa ne adună,
E frumoasă ca şi luna
Şi ca dânsa-i numai una

Negrăit de hărnicuţă
Este draga mea mămică,
Parcă-ar fi o rândunică,
Harnică-i ca rândunica.

Eu am strâns de prin vâlcele

Ca să-i dau măicuţei mele
Mărţişor din floricele,
Fie tânără ca ele.
Eu mă rog de mama noastră
Sănătoasă să trăiască
Şi s-o ştim numai voioasă
Ca o dimineaţă-albastră.

Şi să fim întotdeauna
Amândouă împreună,
Ca şi cerul, ca şi luna,
Mama mea, duioasă, bună.

Un elev: - De sărbătoarea tuturor mămicelor, bunicuţelor, surioarelor,

vreau să ştie lumea – ntreagă cum e mămica mea şi ce mult mii drag de
ea.
Mămica mea-i ca soarele
Ce luceşte şi – ncălzeşte,
De zâmbetul ei cald
Tot fir de iarbă creşte.

Mămica-i ca izvorul
În plină primăvară
Ce aduce viaţa –n crânguri
Şi vlaga pentru ţară.

Mămica mea-i ca floarea

Gingaşă, parfumată,
E tânără frumoasă,
Cum nu mai este alta.

Mămica-i ca lumina
Ce- i ochii mei o port,
Străbate întunericul
Şi fără ea nu pot.

Mămica mea-i ca pasărea,

Ba chiar ca rândunica,
Ce-şi clădeşte cuibul
Cu ciocul mititica.

Mămica mea-i ca glia

Prin care curg izvoare,
În palmă cu ţărâna
Şi fruntea în sudoare.

Mămica-i ca albina,
E foc în tot ce face,
Să ştiţi voi ce plăcinte,
Ce pâine bună coace.

Mămica mea-i ca pâinea,

Uitasem să vă spun,
Mămica mea-i ca pâinea
Şi ca colacul bun.

Un elev: - Scumpă mamă, fii mereu adevăratul inginer al sufletelor

omeneşti.
Îţi mulţumim pentru generozitate. Îţi urăm să te călăuzească mereu
amintiri plăcute, să fii întruchiparea purităţii morale.

Alt elev:
- Plecăciuni duioase mame,
Vă aducem în dar râvna noastră,
Zâmbetul cald de copii,
Un cer albastru
Şi-un noian de bucurii.
S-aveţi în suflet numai soare
Şi în inimă un dulce foc,
În drumul vostru o albă floare
Să vă aducă mlt noroc.

Cântec pentru mama

Iar e primăvară, soare
Şi din nou ne vin cocoare,
Iese iarba luminoasă,
Sărbătoarea vine-n casă.

Ani în şir la tine vin,

Ţie, mamă, să mă-nchin,
Pentru că viaţă mi-ai dat
Şi mult mamă ai răbdat.

Pomii ce mult i-ai iubit

Mamă, azi au înflorit,
Crede-mă, nu vrei să crezi,
Nici n-auzi şi nici nu vezi.

Ţi-am adus, mamă, o floare,

Inima din piept mă doare,
Vreau să-mi dai, mamă, un sfat
Şi să-mi spui, de ce-ai plecat?

„Rugăciune” de D. Matcovschi (fragment)

Un elev:
- Cine e femeia? Şi de unde vine?
O cunoaşte cine? O-nţelege cine?
Şi de ce nu plânge toată Mărgioara?
Şi de ce nu-şi frânge strunele Vioara?
Vântură, mărite Soare, negurile, norii
Să nu-şi plângă nici o mamă pruncuşorii!
Pasăre din cer coboară pe o rămurea
Şi învaţă puişorii a cânta!

Alt elev:
- Vă doresc ca-ntotdeauna
Să fiţi vesele, frumoase,
Gingaşe şi generoase,
Blînde, înţelepte, răbdătoare,
Admirate şi fermecătoare.

Toţi:
- Scumpele noastre măicuţe,
Să ne fiţi sănătoase şi frumoase mereu
Şi în dar ca amintire
Primiţi acest cadou. (copiii dăruie cadourile mamelor).