C M Y K

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro

Anul 1
Numarul 15
NOIEMBRIE-
DECEMBRIE
2010

REVIST~ EDITAT~ DE ZIARUL PRO EXPRES DE DRAGASANI SI PRO EXPRES

DE RAMNIC, IN COLABORARE CU PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL AMÃRÃ{TI

Conducerea primăriei comunei Amărăşti ure-

ază tuturor sătenilor ca sfânta sărbătoare
a Naşterii Mântuitorului să reverse căldură,
bunătate şi fericire asupra tuturor, iar Noul
An să îi întâmpine cu mese îmbelşu-
gate şi vise devenite realitate!

CRACIUN FERICIT!
CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT! SE DISTRIBUIE GRATUIT!
02 UTILE...

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE!

-CĂTRE TOŢI CETĂŢENII COMUNEI AMĂRĂŞTI-
Psihologul de serviciu al Ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, vă pune la
trustului de presă PRO-
PRESS Rm Vâlcea care dispoziţie serviciile de consultanţă ale unora din-
editează ziarul PRO tre cei mai buni avocaţi din judeţul Vâlcea, în
ExpreS de Drăgăşani, orice problemă juridică, ABSOLUT GRATUIT.
PRO ExpreS de Râmnic şi
revistele comunale, Sorin şi Adi Petruţ pot fi contactaţi, prin
răspunde la întrebările apelarea numărului de telefon 0720-822.208 (apel
dumnevoastră din orice cu tarif normal), la orice oră, prin e-mail, la
domeniu, ABSOLUT
GRATUIT. Luminiţa adresa: alyn_propress@yahoo.com sau prin
Roşoagă poate fi contac- poştă, pe adresa redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul
tată, prin e-mail, la Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
adresa:
10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi dacă
alyn_propress@yahoo.com sau prin poştă, pe adresa problemele pe care le veţi relata psihologului nos-
redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul Nicolae Bălcescu nr. 34, tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul
Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap. 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să
specificaţi dacă problemele pe care le veţi relata psiho- în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la
logului nostru doriţi să aibă caracter confidenţial. În întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor
cazul în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la regăsi publicate şi în paginile acestei reviste.
întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor regăsi
publicate şi în paginile acestei reviste. Rugăm şi oferim Rugăm şi oferim seriozitate! Scopul nostru este
seriozitate! Scopul nostru este să vă ajutăm cât mai să vă ajutăm cât mai mult posibil, pentru că
mult posibil, pentru că deviza trustului nostru de deviza trustului nostru de presă este: Cât mai
presă este: Cât mai aproape de cei mulţi şi aflaţi la
ananghie! Apelţai cu încredere la serviciile Luminiţei aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai
Roşoagă! cu încredere la serviciile avocaţilor noştri!

CENTRUL MEDICAL ANUNŢ IMPOR-

ELIM angajează medici special- TANT PENTRU
işti în: Radiologie, imagistică med- CITITORII NOŞTRI
icală, cu competenţă în tomografie Începând cu numărul 7,
computerizată şi asistenţi cel aferent lunii iunie 2009,
medicali. Mai multe revista locală Repere
relaţii la: tel/fax: Amărăştene se va distribui
în acelaşi regim, adică
0248-280.440 GRATUIT, însă prin inter-
mediul magazinelor de pe
sau: 0743-187.089 raza comunei noastre...
ADMINISTRATIE... 03

Belgienii investesc în
şcolile din Amărăşti!

Primarul comunei Amărăşti, fonduri de la Guvernul României, dar n Alin BARBU

social-democratul Constantin şi cu o contribuţie semnificativă de la alyn_propress@yahoo.com
www.publipro.ro
Drăghici, a reuşit ca să obţină spriji- bugetul local al acestei aşezări rurale. 0729-507.307
nul administraţiei locale dintr-o aşe-
zare rurală din Belgia, pentru moder-
nizarea şcolii din centrul comunei.
Numai la SC GRIG
Astfel, cu sprijinul autorităţilor loca- AUTO SRL
lităţii Opwijk cu care comuna
Amărăşti s-a înfrăţit cu ceva timp în
urmă, la şcoala din centrul
Amărăştiului, se montează verande
la fiecare dintre căile de acces.
Investiţia se ridică la suma de 180 de
milioane de lei vechi, iar finanţarea
lucrărilor vine direct de la belgieni,
în proporţie de sută la sută. Şcoala
cu clasele I-VIII din centrul
Amărăştiului este o clădire nouă, Noi Dacia
ridicată din temelii şi care a fost dată dus n
în folosinţă abia în toamna anului am aDuster, îani!
ăş
şcolar 2010 - 2011, deservind intere- Drăg
sele a peste 200 de elevi de clase ne găsiţi în municipiul
A început deja programul REMAT, atât
diferite. Construcţia a fost ridicate cu pentru maşinile vechi cât şi pentru cele Drăgăşani, pe strada
mai noi... Regele Carol
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
04
UN PIC DESPRE PERFECTIUNE,
MAI MULTE DESPRE... INCREDERE
Nimeni nu e perfect, dar uneori
simtim clipa perfecta din sufletul
nostru. Suntem niste imperfecti
incurabili, dar tocmai imperfectiunea
este atuul nostru. Cei care se cred
perfecti sunt defapt trufasi iar trufia
este un mare pacat pentru ca reprez-
inta minciuna hranita cu vanitate.
Toti avem imperfectiuni, fizice, psi-
hice, sufletesti, morale sau sociale,
traim in mijlocul lor, dar viata merge
inainte, nu tine cont de capacitatea
noastra de a intelege si atunci avem
nevoie de mintea si inima noastra.De
noi depinde sa depasim frustrarile,
problemele care ne macina sufletul
si ne reteaza de prea multe ori visele.
Insa cine nu poate ''zbura,, poate
invata sa ,,alerge''! cine spune nu pot,
spune, nu vreau sa incerc! Deci,ce
alegem...Cine hotaraste ca esti per-
fect sau nu,cine se poate atinge de
trupul, mintea sau sufletul tau, daca
nu doresti acest lucru. Esti propriul
stapan, propriul inger, de multe ori
propriul demon.Depinde de tine cine
vrei sa fii si pentru cat timp!
Alegerea ne apartine, propun sa
alegem lucrurile frumoase si sa le
simtim mai mult cu inima decat cu
mintea care se indoieste de tot.Inima
noastra traieste ingaduinta,iubirea,ea
se surprinde pe sine, intotdeauna
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
deschisa pentru cele mai bune
lucruri, pentru toleranta si intelegere,
gata sa ne vina in ajutor chiar daca o
chinuim cu lamentarile noastre.Ea
este marele nostru noroc! Cat de
mult ar conta sa fim mai atenti la
normal, la oportunitati, sa apreciem
lucrurile frumoase, oamenii din jurul
nostru care ne iubesc asa cum sun-
tem, pentru care contam cu adevarat.
Sa invatam o lectie importanta: sa ne
tinem departe de tot ce simtim ca ne
submineaza increderea, senimentele,
bucuria de a traii.Sa fim noi insine,
cu intamplarile, visele si emotiile
noastre. Cu dezamagirile si slabiciu-
nile aferente, dar pe care stim sa ni le
asumam si sa le acceptam in acelasi
timp. Pentru ca nu le poti avea pe
toate, niciodata! dar nici nu trebuie
sa-ti doresti exagerat. LUCRURILE
SIMPLE ADUC MULTUMIRE,
INCREDEREA ADUCE SI MAI
MULT! In viata noastra bucuria si
suferinta sunt inevitabile,putem
intelege, putem fi seriosi si generosi
cu noi insine si cu cei care merita
atentia noastra sufleteasca,orice
infrangere o putem chimba intr-o
victorie daca ne dorim si credem in
noi si in creatorul nostru. De multe
ori ne simtim intimidati, complexati
de alti oameni in diferite situatii, dar
SFATURI...
cine este perfect, cine poate concura
cu minunata noastra inima cu lumi-
nata noastra minte. Atata timp cat nu
ne lipseste caracterul, eucatia,simta-
mintele, noi suntem cei castigati,
buni, frumosi si sa dea Domnul si
sanatosi, suferinta, tristetea nu sunt
potrivite pentru compania unui tanar
sau mai putin tanar, cand sunt atatea
lucruri frumoase de facut, atatea ''
batalii'' de castigat, atata iubire de
daruit, sa permitem inimii sa iubeas-
ca cu dorinta de a te intoarce la tine,
la sufletul tau. Suntem calatori neo-
bositi intr-o aventura spectaculoasa
care e viata,cea mai teribila provo-
care a acestui univers, careia ai sun-
tem datori sa o protejam, sa o
respectam dar mai ales sa o
iubim.Pentru asta, alege calea
potrivita, imprieteneste-te cu intuitia,
cu sentimentele, cu gandurile , cu
intamplarile vietii tale, asculta-te cu
atentia cuvenita, asculta ce simti,
asculta-ti in primul rand inima si vei
fi surprins cat de puternic esti si ce
lumina emana fiinta ta.Succesul e in
propriul nostru eu, sper ca sarbatorile
ce vin sa ne gaseasca pregatiti sa le
intampinam cum se cuvine:increza-
tori in noi si in Domnul, aproape
perfecti!
npsiholog Luminiţa ROŞOAGĂ
 SOCIAL... 05

Fie criza cât de rea, amărăştenii

îşi preţuiesc semenii şi copiii!
Nici în acest an,
indiferent cât de mari
au fost greutăţile pe
car criza economico-
socială izbucnită la
nivel mondial le-a
cauzat şi comunei
Amărăşti, autorităţile
din această frumoasă
aşezare rurală nu au
dat uitării obiceiurile
şi credinţa. Aşa se face
că şi aceste sărbători
au fost mai frumoase
pentru cei mici, pentru
cei bătrâni şi singuri şi
pentru cei săraci.
Aparatul primăriei şi
Consiliul Local al
comunei Amărăşti au
împărţit şi în acest an
daruri de moş Crăciun
şi Moş Nicolae celor
care aveau cea mai
mare nevoie de un ast- oamenii să se gândească etenoasă şi la copiii care n Alin BARBU
fel de gest. Iată, aşadar, şi la semenii lor cu care reprezintă viitorul naţiei alyn_propress@yahoo.com
că dacă se vrea, se pot viaţa a fost mai puţin pri- noastre. www.publipro.ro
găsi soluţii pentru ca 0729-507.307

Sfeturi pentru efectuarea pregătirilor de Crăciun

Se apropie Crăciunul şi mai
mult ca sigur vrei să te pre-
gateşti pentru această sărbă-
toare deosebită. Echipa
Bucataria.net îţi oferă câteva
sfaturi simple care te vor ajuta
ca totul să fie pregatit din timp şi
să nu apară niciun fel de prob-
leme.

1.Gândeşte-te din timp ce vrei

să pregatesti şi mai ales în ce
cantităţi.
2.Stabileşte o zi anume când vei
merge la cumpărături.
3. Dezgheaţă frigiderul şi
curăţă-l .
4 Fă o listă de cumpărături şi
implică toata familia la cumpără-
turi.
5.Acelaşi lucru îţi poate fi de
folos şi dacă vrei sa fii ajutată în
bucătarie. Dacă reuşeşti să împarţi sarcinile în casă, munca ţi se va părea mult mai uşoara şi vei reuşi să prepari
exact ce doreşti.
6. În cazul în care alţi invitaţi la masă se oferă să aducă şi alte preparate este bine să discuţi cu căteva zile
înainte acest aspect şi astfel să poti prepara altceva.
06
Sfaturi pentru un Revelion Perfect
FDecorati masa cu accesorii care sa poarte culo-
rile sarbatorilor de iarna. Alegeti tonuri de rosu,
verde, albastru, auriu si argintiu si nu uitati sa
faceti combinatii. Totul e sa nu aveti mai mult de
doua culori pe masa. Daca ati optat pentru o fata
de masa rosie, e suficient sa alegeti vesela intr-o
nuanta de verde si servetelele in tonuri de rosu si
verde, apoi sa adaugati cateva globulete si fun-
dite in aceleasi culori.
FE timpul sa scoateti la inaintare tacamurile pre-
tentioase din argint, serviciile delicate din porte-
lan si paharele elegante din cristal. Toate acestea
vor conferi mesei rafinamentul si aspectul festiv
caracteristic sarbatorilor de iarna.
FIn ceea ce priveste modul de aranjare a veselei,
lucrurile nu sunt deloc complicate. Daca ati
asezat farfuriile si tacamurile in mod normal, in
dreptul fiecarui invitat, nu va ramane decat sa
adaugati accesoriile potrivite pentru aceasta
ocazie. Asadar, asezati crengute naturale de brad
de jur imprejurul farfuriilor, iar, la final, plasati
cate un globulet ornamental si cate un pahar de
vin in dreptul fiecarui tacam.
FVreti ca mesenii sa fie intampinati asa cum se
cuvine? Plasati in centrul mesei o fructiera incar-
cata cu: banane, portocale, mandarine, kiwi,
mere. Vor constitui o gustare usoara pentru invi-
tati si, totodata, un excelent punct focal al mesei.
FLumanarile plasate in sfesnice de argint sunt,
de asemenea, accesorii care nu au voie sa
lipseasca de pe masa de Revelion, ele creand
intimitatea necesara reintalnirii cu cei dragi
FUn alt obicei interesant si deloc costisitor in de-
corarea mesei de sarbatori este acela de a pre-
sara confetti din staniol si hartie colorata pe
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
SFATURI...
Masa de Revelion este o ade-
varata provocare pentru orice
gospodina si cum la astfel de
evenimente se aduna la un loc
familia si prietenii, este cat mai
bine sa ai totul pus la punct. Toata
lumea se bucura de o masa frumos
aranjata, de mincare buna si com-
panie pe masura. Daca dumneav-
oastra, gazda, sinteti relaxat, toata
lumea se simte mai bine. Asa ca
planuiti si aranjati totul la fix, ca sa
va distrati si sa va relaxati.
Decorarea mesei de Revelion este
o adevarata provocare, atmosfera
de vis, mancaruri sofisticate, muzi-
ca placuta. Culorile si formele tre-
buie imbinate armonios, pentru a
mentine buna-dispozitie a invi-
tatilor. Pentru ca sa creem o atmos-
fera minunata care sa invite la o
petrecere putem tine cont de cate-
va sfaturi generale, privitoare atat
la aranjarea mesei cat si la felurile
de mancare pe care sa le servim.
intreaga suprafata a acesteia. Sunt accesorii care
subliniaza caracterul festiv al mesei si fura
privirea invitatilor.
FServiti o varietate de aperitive - crocante/cre-
moase, crude/preparate, fierbinti/calde,
picante/dulci, care sa se potriveasca sis a fie
servite in acelasi timp, pe aceeasi farfurie.
FPregatiti de la trei pana la cinci aperitive de per-
soana. Le puteti aranja pe platouriprintre boluri
cu nuci, alune, masline umplute si chipsuri.
FUn ritm mai domol al serii va va ajuta sa men-
tineti in permanenta circulatie preparatele
proaspete si bautura, in special daca aveti de
gand sa treceti in noul an alaturi de toti invitatiii.
FInsufletiti platourile si vasele bufetului cu mici
ornamente, verdeata sau plante comestibile sau
fructe si legume apetisante, extrem de decora-
tive.
FPastrati curatenia si evita aglomerarea de far-
furii si pahare folosite, punand la dispozitia
oaspetilor o zona usor accesibila, in care acestia
sa isi poata lasa vesela utilizata.
FNu uitati de soferii desemnati ai serii si de pri-
etenii tai prea putin amatori de bauturi alcoolice!
Faceti-va provizii de bauturi non-alcoolice sau
cocktail-uri distractive, festive si cat mai colorate!
FAsezati feliile de paine intr-un cos impletit, alb
(sau int-o combinatie de alb si rosu). Este
alegerea cea mai potrivita pentru a obtine un
aspect simplu si elegant. Pastrati cosuletele rus-
tice, din papura sau paie, pentru un picnic alaturi
de cei dragi.
ADMINISTRATIE... 07

Gheorghe Iana - un amărăştean la

conducerea Spitalului Universitar
din
Capitală
Din satul Nemoiu,
aparţinător comunei
Amărăşti, un mare om
care ne face cinste, se
numeşte Gheorghe
Iana. Pe numele de
elev: Gigel Iana. La
cei 42 de ani ai săi,
este managerul
Spitalului Universitar
din Capitală. Efectiv,
de la 1 ianuarie 2007,
este directorul
Spitalului Universitar
din Bucureşti. A reuşit,
în cei trei ani de când
este directorul acestui
spital, la care se mai
adaugă şi cele şase
luni de interimat, să
recondiţioneze în tota-
litate acest colos al Sănătăţii Româneşti. Este ria domniei sale tehnica medicală de tratare
singurul recunoscut de societatea mondială a afecţiunilor uter-ului. Ca fiu al comunei
de cardiologie, unicul în radiologie ginecolo- Amărăşti, atunci când mai găseşte puţin
gică. Viaţa sa înseamnă spitalul, chiar dacă timp, vine în localitatea noastră, în satul său
el mai are, ca hobby-uri, arta fotografică şi natal, Nemoiu, ca să stea de vorbă cu oame-
pictura. În timpul liber, îi place ca să se nii, fiind de o modestie de neîntrecut.
deconecteze, împreună cu fiica şi soţia sa, la
munte. Este cel care a revoluţionat, în mese- Constantin H. Samovei Solovăstru- Leonte

pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro

08
CRIMĂ DIN AMOR (PARTEA DOI)
Lucrare premiată la concursul de proză al Editurii Calypso
Într-unul dintre dormitoare, zăcea întinsă pe pat,
în nefiinţă, cu faţa în sus, o femeie de vreo 25 -
27 de ani, de o frumuseţe izbitoare. Părea că
doarme. Era îmbrăcată într-un capot de mătase
de culoare verde care, în acea poziţie, făcea să
i se vadă picioarele până mai sus de genunchi.
Părul negru, lung, îi era răvăşit. Alături, la câţiva
metri, în stânga patului, un pătuţ pentru nou-
născuţi. În pătuţ, o fetiţă. Şi ea, fără viaţă.
Îngrozitoare imagine ! “Cine a putut face una ca
asta ?!”, spuse mai mult pentru sine Trifan. “
Doamne, câtă cruzime !”
Bătrâna începu să plângă înfundat.
- Linştiţi-vă doamnă !…, o îmbună
Marciuc. Vă înţelegem durerea, dar, trebuie…,
avem nevoie de ajutorul dumneavoastră.
După o primă examinare, medicul legist con-
chise: femeia sucombase din cauza sugrumării,
cu aproximativ două ore în urmă.
Procurorul îşi privi ceasul. Era ora 20 şi cincize-
ci de minute.
- Sunteţi sigur, domnule Ralea ? întrebă
Diaconu.
- După indiciile exterioare, da. Priviţi, se
mai cunosc urmele degetelor criminalului pe
gâtul femeii. Vom afla mai multe la necropsie.
Urme de viol nu sunt.
- Mda…, aprobă Marciuc gânditor.
Legistul se apropie apoi de pătuţul fetiţei. După
o atentă examinare, spuse:
- Asfixie… A fost asfixiată, în acelaşi
timp în care a fost sugrumată mama ei.
- Să înţelegem că au fost doi infractori
care au operat în acelaşi timp ?, se prefăcu
Trifan că nu înţelege, mai mult pentru a evi-
denţia exprimarea confuză a lui Ralea.
Medicul luă întrebrea de bună şi, zâmbind,
răspunse:
- Nu neapărat, domnule inspector. Poate
m-am exprimat greşit. Oricum, dacă au fost
unul ori doi sau mai mulţi autori e de datoria
anchetei să stabilească, nu ?
- Da, dar din spusele dumneavostră…
- Am vrut să spun că moartea fetiţei a
survenit tot în urmă cu aproximativ două ore, ca
şi la mama ei.
- Înţeleg, bătu în retragere Trifan.
Să fie vorba despe omoruri comise în scop de
jaf ? Sau o crimă pasională ? Ori vreo
răzbunare ? Să nu fi auzit sau să nu fi văzut
nimeni nimic ? Sarabanda întrebărilor înce-
puse... Fiecare încerca să găsească o ipoteză
logică, plauzibilă, să afle mobilul sau mobilurile
care îl determinaseră pe criminal să opereze cu
atâta sânge rece.
Corneanu, ofiţer criminalist experimentat care
participase, de-a lungul carierei începute în
urmă cu mulţi ani, la sute de cazuri complicate,
fotografiază, caută amprente, face măsurători.
Examinează cu atenţie fiecare obiect din
cameră, încearcă refacerea intinerariului par-
curs de asasin, cercetează minuţios fiecare loc
pe unde presupune că acesta a trecut, cu sper-
anţa găsirii chiar şi a celei mai mici urme care
să vorbească despre el.
- Ieremia !, i se adresă criminalistul lui
Marciuc.
- Da, Corneanule !
- Am ceva important... Câteva fire de păr
în mâna dreaptă a victimei. Sunt scurte, patru-
cinci centrimetri.
Toţi se apropiară să vadă
descoperirea…
- E clar, conchise Trifan, care era ochi şi
urechi la cele ce se discutau. Pesemne, victi-
ma i-a opus o oarecare rezistenţă criminalului
în momentul în care a atacat-o. L-a prins de
păr şi a rămas cu câteva fire în mână.
- Îhî…, aprobă criminalistul.
Firele de păr constituiau o urmă preţioasă.
Duceau la o primă constatare: asasinul era fie
bărbat, fie, mai
puţin probabil, o
femeie tunsă scurt, DE CORNELIU VICTOR DRĂGHICI
bărbăteşte. În orice caz, un alibi pentru
bătrânică, ea avea părul lung şi complet alb.
Expertiza criminalistică în laborator a firelor de
păr va face lumină şi în ce priveşte sexul crimi-
nalului.
- Doamnă, i se adresă femeii Marciuc,
unde vă aflaţi între orele optsprezece şi
nouăsprezece ?
- În apartamentul meu, la bucătărie,
pregăteam ceva de mâncare.
- Nu aţi auzit niciun zgomot, nimic sus-
pect, aici ?
- Nu, răspunse bătrâna sec.
- Aveţi cumva cunoştinţă despre lucruri
de valoare pe care…
Femeia îl întrerupse.
- Lucruri de valoare foarte mare nu cred că
aveau.
Bătrâna trecu într-un alt dormitor.
După ea, şi Marciuc.
- Televizorul e aici, casetofonul, la locul
lui. La fel şi aspiratorul. Frigiderul, l-am văzut, e
în bucătărie…, făcu un scurt inventar femeia.
Ah, căsuţa de bani ! Acolo îşi păstrează şi cele
câteva bijuterii pe care le au..., îşi aminti aceas-
ta. Ajunse în sufragerie, unde ştia că este locul
casei de bani. Obiectul era încuiat, nemişcat. “
Nu… Nu cred să lipsească ceva”.
Comisarul zăbovi o clipă în faţa tabloului
mare, peisajul de toamnă, o copie foarte reuşită
după o renumită lucrare a unui mare pictor cla-
sic român. Îi plăcea. Iubea arta. Admiră apoi
bibelourile de porţelan dintr-o vitrină şi privi
câteva fotografii pe care le găsi într-un album
mic. Erau amintiri de familie. Scoase la întâm-
plare o carte din bibliotecă şi o răsfoi. Gândul,
însă, îi era cu totul în altă parte. “ Frumos
apartament ! Mare şi frumos !” Şi-ar fi dorit şi el
unul ca acesta.
Aşadar, se pare că jaful putea fi şters
de pe lista posibilelor mobiluri ale crimelor.
Marciuc făcea eforturi mari pentru a păşi pe o
pistă favorabilă. “ Să fie vorba despre o
răzbunare din dragoste ?“, îi trecu prin minte.
“Vreo poliţă mai veche plătită inginerului sau
femeii de vreun fost iubit al acesteia ?” Ipoteza i
se părea plauzibilă dacă se gândea la faptul că
fusese omorâtă şi fetiţa, o fiinţă nevinovtă care,
chiar dacă ar fi rămas în viaţă, n-ar fi putut să
vorbească despe cele întâmplate.
- Ştiţi, cumva, prieteni de familie ori alte
cunoştinţe care îi vizitează...
- Foarte rar, colegi de serviciu de-ai lui
Eduard mai vin pe aici, joacă o tablă, un şah…
- Dar, nu v-a spus doamna Stavru, din
câte am înţeles eraţi prietene bune, avea
încredere în dumneavoastră, deci, nu v-a măr-
turisit dacă până să se căsătorească a avut
vreun iubit, vreun bărbat la care ţinea ?
Femeia făcu ochii mari, a mirare.
- Amintiţi-vă doamnă ! Lucrul ăsta cân-
tăreşte mult în balanţa cercetărilor.
Bătrâna depuse un efort de gândire.
- Da, da… îmi amintesc. Da, sigur… Mi-
a vorbit odată, mai demult, despre trecutul ei nu
prea îndepărat. Doi tineri o ceruseră în căsăto-
rie. Doi bărbaţi care au fost rivali şi care, din
câte îmi spunea Simona, chiar au avut cândva
un mic conflict pe seama ei. Pe unul îl iubise
mult. Celuilalt însă, după cum mi-a spus, nu i-a
acordat o prea mare atenţie, nu o interesase,
lucru ce făcut ca acesta să devină oarecum
gelos pe primul, şi, într-un fel, pe ea să o dis-
preţuiască. Apoi, a apărut în viaţa ei Eduard, de
care s-a îndrăgostit şi mai tare. A renunţat dintr-
o dată la cei doi. Comisarul considera că
făcuse primii paşi pe pista care putea să-l ducă
la aflarea adevărului, deşi era convins că nu
CREATII LITERARE
trebuiau neglijate nici alte ipoteze.
- Domnul inginer ştie despre lucrul ăsta
?
- Nu… Nu cred... Simona chiar m-a
rugat să nu-i spun nimic.
- V-a mărturisit cumva cum se numesc
tinerii, de unde sunt ?
- Parcă mi-a spus nişte nume, dar… nu-
mi amintesc…
- Încercaţi, doamnă !
- Parcă Ge-lu…, nu…, măi, să fie !
Memoria mea scurtă ! Şi totuşi… parcă Ge…,
Genu, ori… da, cam aşa ceva… Genu.
- Deci, Genu…
- Da, aşa cred, iar celălalt avea un
nume mai ciudat. Cel puţin aşa mi s-a părut
mie… Casian, parcă sau… Graţian… Nu ştiu…
Nu-mi amintesc exact.
- Dar, dacă sunt din oraş nu v-a spus ?
- Ba da. Sunt din oraş. Asta îmi
amintesc bine. Unde lucrează, nu ştiu.
Informaţia era preţioasă, cu toate că în oraş
puteau fi sute de tineri cu numele Casian ori
Graţian şi Genu. Să-i verifici pe toţi, ar însemna
să faci o muncă de sisif care ar lua mult timp.
Era ca şi cum ai căuta acul în carul cu fân. Dar,
în munca de poliţie, ăsta e un lucru necesar, nu
de puţine ori încheiat cu insuccese.
Experimentatul ofiţer judiciarist, Marciuc, era
totuşi optimist.
- Şefu !, strigă de dincolo Trifan.
- Vin imediat.
Înainte de a mege unde fusese chemat, comis-
arul i se adresă doamnei:
- Credeţi că poate cineva să ne mai dea
relaţii despre cele întâmplate ?
- Nu ştiu dacă vecinii mei de la aparta-
mentul din stânga sunt acasă. Celălalt aparta-
ment de la etajul nostru este nelocuit. Cei care
locuiau aici au vândut şi s-au mutat de curând.
Trebuie să vină altcineva în locul lor.
- Vă mulţumesc, doamnă. Ceea ce ne-
aţi spus ne este de folos. Iar dacă va fi nevoie,
vă vom mai solicita. De acord ?
- Oricând…, aprobă femeia.
Marciuc trecu în camera unde erau toţi ceilalţi.
Cum apăru, procurorul îi spuse:
- Hai că trebuie să plecăm în altă
parte…
- De ce ? S-a mai întâmplat ceva ?!
- Moarte suspectă într-un apartament de
pe strada Ana Ipătescu.
- Am fost anunţaţi prin staţia radio de la
dispecerat, domnule comisar, interveni agentul
Bujoreanu care venise de jos, de la maşină.
Trebuie să mergem şi acolo. Altcineva, n-are
cine… Un bărbat a fost găsit mort.
- Mda !, făcu gânditor ofiţerul. Ai un sec-
tor al dracului de deocheat, Trifane…, încearcă
Marciuc, zâmbind, să înlăture starea de încor-
dare ce pusese stăpânire pe toţi. Dar nu era
zâmbetul lui… După ce terminăm aici, rămâi tu
până vine ambulanţa să ia cadavrele. Noi
mergem să vedem despre ce e vorba dincolo.
Discută cu vecinii de la apartamentul din faţă şi
vezi dacă pot să ne ajute, dacă cunosc ceva în
legătură cu cazul.
Apoi, către agentul Dima:
- Iar tu mergi la fabrică şi anunţă-l pe
inginer despre nenorocire. Prin telefon, ştii..., e
riscant. Te previn, deci, ai grijă cum îi dai
vestea. În situaţii din acestea, ferească
Dumnezeu !, oamenii pot suferi şocuri care
uneori sunt fatale. Şi roagă-l ca în cursul
dimineţii de mâine să vină la sediu. Poate ne
ajută cu ceva.
***
(VA URMA)
Opinii in versuri 09

la crasma...
de Vasile Mărgăritescu
La crâşmă-n sat la noi, seara s-adună
Cei ce doresc să bea... sau lume bună,
Dornici s-audă ori să spună
Tot ce e nou... şi-o glumă bună.
Vorbesc de meteo, de vremea ce-o
veni
De coduri galbene, portocalii
Şi sunt din ce în ce mai grijulii
Atât de vremuri, cât şi de vremi zur-
lii,
De ploi, potoape şi de vijelii,
Ce din senin apar şi fac urgii,
În Maramureş, Moldova sau Banat,
Într-o comună, într-un oraş sau într-
un sat,
Descoperă clădiri sau rup copaci
Şi-obligă oamenii să lase locuri dragi.
Unii spun că vin la sfatul celor înţe-
lepţi,
Alţii zic că-i sfatul oamenilor drepţi
Iar dac-au luat un păhărel în plus,
Vorbesc mereu, dar n-au nimic de
spus.
Îi contrazic pe toţi doar pentru a sus-
ţine
Că nu-i aşa cum spune altul, ci “ca
mine”.
La noi, cu toţii zic că-s mulţumiţi,
Că pân-acum de Domnu’ au fost
feriţi,
Motiv care-i îndeamnă din nou să se
adune
Şi să discute multe, bune şi... ne bune,
Să clevetească-ncet şi delicat
Despre ce mişcă sau e nou prin sat.
Pe cei ce-ascultă aste şi n-o să le con-
vină,
C-o replică eu îi aştept, ei pot să
vină...
Dacă au argumente şi contrazic
puţin,
Promit acum că le voi da un kil de
vin.
Amărăşti

pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro

10 UTILE...

Ajutorul de incalzire pentru sezonul

rece 2010- 2011:
In urma restric- si combustibili petrolieri prin fap-
tiilor financiare tul ca s-au impus conditii deose-
din anul 2010, bit de dure pentru familiile care
cu precadere detin terenuri in intravilan in
din data de suprafata de peste 2.000 m.p. o
întâi iulie, o serie de masini, utilaje sau
serie de presta- bunuri. Toate aceste modificari
tii sociale s-au au fost operate in lege, in toam-
redus ori dimi- na acestui an, deci nu tin de
nuat drastic. vointa Primarului comunei
Amintim de Galicea sau a angajatilor acestor
radierea ajuto- institutii. Ne exprimam sincerul
rului pentru nostru regret pentru imosibilitatea
tinerii casatoriti de a mai acorda aceste prestatii,
de 200 euro, insa nicio lege din România nu
alocatia de poate fii incalcata oricâte bune
nastere de 230 intentii am avea. Credem ca
lei, indemniza- prinr-o solidaritate mai mare si
tia de trusou printr-un spirit comunitar atent si
pentru bebelusi echilibrat vom putea trece peste
de 150 lei. A toate greutatile vremii si nicio
fost afectat in criza financiara, oricat de mare ar
mare masura si fii, nu poate sa ne piarda , din-
ajutorul pentru contra, ne va ambitiona si va fi
incalzirea pentru multi o mare invatatura.
locuintei cu Va suntem alaturi si va acordam
lemne, carbuni toata gratitudinea noastra.

MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN SEZONUL RECE

Intrarea în anotimpul friguros presupune şi luarea unor măsuri suplimentare la operatorii economici,
instituţii şi gospodării ale cetăţenilor, pentru respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor.
Pentru preîntâmpinarea producerii unor evenimente cu urmări nedorite, vă recomandăm câteva
măsuri de prevenire a incendiilor specifice sezonului rece :
- verificarea dispozitivelor de încălzire, a armăturilor de siguranţă de la rezervoarele de produse
combustibile sau gaze lichefiate;
- curăţarea, verificarea şi izolarea coşurile de evacuare a fumului corespunzător normelor, faţă de ele-
mentele combustibile ale planşeelor, la trecerea prin acoperiş ( coşurile se prelungesc deasupra acoperişu-
lui cu 50-80 cm ) ;
- amplasaţi o tavă metalică cu dimensiunile de 70 x 50 cm pe pardoseala combustibilă, în faţa uşiţelor de
alimentare a sobelor ;
- cenuşa se va evacua periodic într-un loc amenajat în acest scop, după ce se vor stinge resturile de jar;
- în timpul funcţionării sobelor, uşiţele focarului şi cenuşarului trebuiesc menţinute închise ;
- nu aprindeţi focul în sobe cu benzină, petrol sau alte lichide combustibile ;
- respectaţi distanţele de siguranţă prevăzute în norme faţă de materialele combustibile sau alte obiecte ce
se pot aprinde uşor ;
- evitaţi încălzirea peste măsură a sobelor pentru a nu aprinde eventualele obiecte combustibile din
apropierea acestora ;
- nu lăsaţi fără supraveghere sau în grija copiilor sobele în funcţiune ;
- nu folosiţi instalaţii şi aparate electrice defecte sau improvizate, conductori electrici neizolaţi , siguranţe
necalibrate, doze de derivaţie fără capace, etc;
- nu alimentaţi mai mulţi consumatori mari ( radiatoare, plite electrice, aeroterme, boilere, etc ) din acceaşi
priză şi în acelaşi timp;
- supravegheaţi aparatele electrice sub tensiune şi nu le lăsaţi la îndemâna copiilor ;
- nu amplasaţi radiatoare electrice, plite, reşouri sau aeroterme pe materiale combustibile ori în apropierea
lor ; asiguraţi-vă că acestea sunt bine fixate, pentru a se evita alunecarea sau răsturnarea lor pe timpul uti-
lizării !

Stimati cetateni, este de retinut un lucru foarte important: "Este mult mai usor sa previi un incendiu,
decat sa-l stingi".
PUBLICITATE... 11
Licenţiat, ofer meditaţii la disciplinele:
Angajăm, URGENT, Limba şi Literatura Engleză
consilier juridic şi şi la Informatică, pentru începători
mecanici auto şi nivel Şcoală Generală. Rog Seriozitate!
Mai multe relaţii la numărul de telefon:
Rugăm seriozitate! Relaţii la:
0722-701.709 0729-507.307
Profesionist. Efectuez filmări video la diverse
ocazii. Preţuri care rad concurenţa dintr-un foc!
Maxim 150 de euro de eveniment, indiferent de
durata filmării şi de complexitatea montajului
video. Rapiditate, profesionism şi, mai ales: SERIOZ-
ITATE! Relaţii la numărul de telefon:
0 7 2 9 - 5 0 7 . 3 0 7
Mai citiţi, pe WWW.PUBLIPRO.RO:

apare in fiecare zi de apare odata la doua luni,

vineri a fiecărei apare la in ceput de luna, ca
în fiecare apare
săptămâni!! odata la supliment al ziarului
zi de PRO ExpreS de
luni 3 luni!
Dragasani

apare
odata pe
lună, la
mijlocul
lunii!
12 PUBLICITATE...

oferta
unica
pentru
nunti,
botezuri
si alte
ocazii Asocia]i A.C.DP. DORURI GRELE
organizeaz` evenimente culturale,
deose- sportive, nun]i, botezuri, revelioane etc.
bite: SUPER OFERT~: forma]ii de muzic` la
alegere, buc`tari, osp`tari, film`ri, ame-
naj`ri interioare, restaurant mobil, cort
de 350 de locuri cu mese separate, 10 persoane la
mas`, dozator pentru r`cirea vinului, instala]ie elec-
tric`, linie audio. Pentru rela]ii [i rezerv`ri, apela]i
cu \ncredere num`rul de telefon: 0729-083.320

execută:
P F C O N S TA N T I N
- curse interne şi internaţionale la preţuri negociabile
- distribuire colete-intern, internaţional (NON
STOP)
AUSTRIA, ITALIA SPANIA, GRECIA, BULGARIA,
SLOVENIA, FRANŢA, GERMANIA
curse la mare: 4 persoane la preţul de
100 de euro (100 RON de persoană)
Relaţii şi rezervări la tel. :0762-816.043
Concep si
redactez lucrari
Discoteca SCORPION
de diploma si
referate la cele
mai avantajoase
preturi. Relatii
la telefon: atmosferă de vis, preţuri pentru
0729-507.307 orice buzunar, în comuna Glăvile
PUBLICITATE 13
profesoară de Vând casă în Drăgăşani, pe strada Podgoriei nr.
limba română, ofer 47, compusă din 5 camere, bucătărie, cămară, hol,
meditaţii nivel gim- baie, beci, anexe gospodăreşti, bucătărie de vară,
nazial şi liceal la copertină, coteţe de păsări şi porci,. Teren: 482
cele mai mici mp, în totalitate betonat, o suprafaţă de 500 mp
preţuri din ţară, la amenajată, cu parc de agrement (gazon, cascadă,
domiciliul personal foişor, arbuşti şi plante decorative), livadă cu pomi
sau la domiciliul fructiferi în suprafaţă totală de 1.650 mp, racord
elevilor. Relaţii la la apă şi canalizare, gaz, încălzire cu centrală ter-
numărul de telefon: mică pe gaz şi sobe cu lemne, alimentare cu apă
din reţeaua publică şi din fântână particulară.
0722-777.397 Preţ negociabil, după vizionare! Relaţii la telefon:
0726-392.644 şi 0744-509.169
F Vând Opel ATEN}IE: ZIARUL NU |{I ASUM~ R~SPUN-
Astra 1,7 D, 1996.
Accept orice test.
Societate DEREA |N CAZUL |N CARE NU ANUN}A}I
proprietar unic. comercială NECESITATEA RETRAGERII ANUN}ULUI DVS.
DE PE ACEAST~ PAGIN~!!!
Verde, 2.400 euro
negociabilă.
cu sediul în
înmatriculatăre- Drăgăşani, TALON PENTRU ANUNŢURI GRATUITE
cent. Relaţii la angajează lungimea
valabil o singur` apari]ie. Anun]ul nu trebuie s` dep`[easc`
numărul de tele- de 15 cuvinte. Cele care dep`[esc acest num`r de cuvinte,
fon: şofer profe- se taxeaz` la pre]ul de 4.000 lei vechi (0,4 lei RON) / cuvant!!!

0740 - 439.695 sionist cu Nume....................................

experienţă
MATRIMONIALE: categoria E Prenume......................................................
ADRESA:
FBarbat 44 de ani, pentru trans-
fara obligatii, serios, port marfă ......................................................................
situatie materiala
buna, doresc fata (tir), trafic (Aceste date sunt confidentiale. Ca atare, nu
numai de la tara, intern. vor fi publicate \n ziar!)
peste 30 de ani, pana Relaţii la text
in 55 de kg., pentru telefon:
casatorie. numai sms, anunt:...........................................................
la numarul de telefon: 0769-
180.533 ......................................................................
0724-903.879 ......................................................................
Vând casă ......................................................................
FTânăr, 38 de
şi teren. ......................................................................
ani,salariat, posesor
de apartament şi
autoturism, doresc semnatura
Relaţii la solicitantului:
căsătorie cu o dom-
nişoară salariată,
Telefon: Anunturi se primesc [i direct la adresa redac]iei
maxim 35 de ani.
Relaţii la numărul
0728.328. din:Sc. Rm.
de telefon:
Valcea, Bdul Nicolae B`lcescu, Bl. O4,
B, Et.3, Ap. 10, sau prin e-mail, la adresa:
alyn_propress@yahoo.com, ca [i la
0767-158.347 636 num`rul de telefon: 0729-507.307;
C M Y K
14
Obiceiuri şi tradiţii româneşti
Obiceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie
sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. Cele
mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de
marele Praznic al Craciunului si de sarbatorirea Anului Nou.
Repertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti
cuprinde pe langa colindele propriu-zise - cantece de stea,
vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti (turca,
cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (calutii, caluserii) - si o
seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea
in credinte si mituri stravechi sau crestine. Dintre acestea, care
exprima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente
ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice
diferitelor zone ale tarii.
- Se spune ca Dumnezeu a lasat Craciunul ca omul sa fie in
aceasta zi satul. Cine nu are porc gras de Craciun nu poate
spune ca a fost fericit in acel an.
- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in 20
decembrie. Se zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu
se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. Sangele scurs din porc
dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se
afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de
spaima si de alte boli.
- In Bucovina, in Ajunul Craciunului se pun pe masa un colac
si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati
vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda
gura cu apa.
- In Ajunul Craciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din
casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul
pe vremea roitului.
- In Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in
gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
- Dupa Craciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindat-
ul, ca fac bube.
- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de Craciun,
gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu
ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii
ce le calca pragul casei, acestei mancari i se spune "pomana
porcului".
- In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia
care nu pune de Craciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe
pereti sterguri tarcate (brodate) si pe pat perne cu fete tarcate.
- Cu o saptamana inainte de Craciun, in zona Codru din
Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele
doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si
se impodobesc interioarele locuintelor: masa cu fata brodata,
fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
OBICEIURI...
ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.
- Aluatul framantat in noaptea de Craciun e bun de deochi pen-
tru vite.
- Se crede ca la miezul noptii, inspre Craciun, apa se preface in
vin, iar dobitoacele vorbesc.
- La cele trei sarbatori mari - Craciun, Paste si Rusalii - sa te
speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
- Nu e bine ca in Ajunul Craciunului sa fie pus pe masa mai
intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci
bucatele.
- Daca visezi grau verde in postul Craciunului e semn bun ca
anul care vine are sa fie manos in toate.
- In Ajunul Craciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti
pomi sa lege rod bogat.
- In Ajunul Craciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala
de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a
ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati
de roade.
- In Ziua de Craciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa
ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
- Pomul Craciunului imbraca in sate din zona Codru aspecte
diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale
cumparate din oras. Cel mai raspandit era pomul cu cercuri din
nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata,
peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate
boabe de fasole alba.
- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate
scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb.
Fasolea alba simboliza "curatirea sufletului". Unii locuitori
preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie
colorata.
- In Ajunul Craciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa
fie grasi peste an.
- In Bucovina, colacii Craciunului se faceau in forma de 8 si se
pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si
plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de
plugari in tarina.
- In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul
Craciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si
in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului
de animale din gospodarie. Cocii se dadeau la animale impre-
una cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie "an bun".
- In seara de 23 spre 24 decembrie, pana dupa miezul noptii si
in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa
cu colinda: Mos-Ajunul, Buna-dimineata, Colindisul sau
Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii
C M Y K
OBICEIURI...
de... Crăciun şi Anul Nou:
care merg cu colindatul se
numesc piterei sau pizerei. Dupa
credinta populara, ei sunt purta-
tori de noroc si fericire.
- Prin unele parti, baietii, dar mai
cu seama cantaretii bisericesti
umbla cu icoana in ziua de
Ajunul Craciunului - o icoana pe
care este zugravita nasterea lui
Iisus Hristos in mijlocul staulului.
- Oamenii, cand se dau la baut
rachiu sau vin in sarbatorile
Craciunului, nu zic ca beau, ci ca
se cinstesc.
- In unele parti, cand este aproape
de a se revarsa zorile, colindatori
cu lautari sau fara lautari pleaca
pe la casele gospodarilor instariti
si le canta la fereastra un cantec
sau mai multe, aceste cantece
numindu-se "zori", spunandu-se
ca atunci "canta zorile".
- Prin Transilvania, se intelege
sub numele de "zorit" datina de a
se canta colinde de catre feciori si
oameni insurati la "zoritul" in
ziua de Craciun.
- Incepand cu intaia zi de Craciun
si in urmatoarele zile ale acestei
sarbatori, copiii umbla cu Steaua,
cantand colinde de stea prin care
vestesc nasterea lui Iisus Hristos.
- "Vicliemul" sau "Irozii" este
datina prin care tinerii reprezinta
la Craciun nasterea lui lisus
Hristos, siretenia lui Irod, care a
poruncit uciderea pruncilor, de a
afla Pruncul si adesea infruntarea
necredintei, personificate printr-
un copil sau printr-un cioban.
- Capra, Turca, Brezaia fac parte
dintre datinile de Craciun si Anul
Nou. Dimitrie Cantemir spune in
"Descrierea Moldovei" ca "Turca
este o joaca iscodita inca din vre-
murile batrane, din pricina ciudei
si scarbei ce o aveau moldovenii
impotriva turcilor". Cu turca,
capra sau brezaia umbla tinerii
incepand de la Ignat si sfarsind cu
zilele Craciunului si prin unele
parti in ziua de Sf. Vasile pana
seara. Numele de Turca, Capra
sau Brezaia il poarta unul dintre
tinerii mascati.
- Despre cei Trei Crai de la
Rasarit sau Magii calatori se
spune ca au venit sa se inchine lui
lisus, dupa unii din Arabia
Fericita, iar dupa altii din Persia.
Traditia ne arata ca ei se numesc:
Melchior, Gaspard si Balthazar.
- Datina impodobirii bradului de
Craciun pare a fi de obarsie ger-
mana, asa cum este si cantecul
"O, brad frumos!". In Germania,
aceasta sarbatoare este cunoscuta
sub numele de Cristbaum.
- Impodobirea Pomului de
Craciun a patruns din Alsacia in
Franta la sfarsitul secolului al
XIX-lea, precum si in Tarile de
Jos, Spania, Italia, Elvetia. Tot pe
la sfarsitul secolului al XIX-lea,
aceasta datina se intalneste in
casele nemtilor din orasele
romanesti si apoi se raspandeste
pe cuprinsul tarii, odata cu can-
tecul bradului "O, Tannenbaum!"
(O, brad faimos!)
- Despre Mos Ajun se spune ca a
fost baciul aflat in slujba lui Mos
Craciun, stapanul staulului unde
Maica Domnului l-a nascut pe
lisus Hristos.
- Colinda a dobandit o destinatie
precisa ca forma de magie
benefica, ea marcand rodnicia
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
campurilor, sporul animalelor,
domestice, cresterea copiilor,
implinirea prin casatorie a tiner-
ilor, pacea si tihna batranilor,
influentarea, in sens pozitiv, a
vietii oamenilor si a naturii.
- Vinul era in unele regiuni ale
tarii si simbol al comuniunii, al
unirii a doi tineri. In momentul
solemn al casatoriei li se toarna
vin peste mainile lor impreunate,
simbolizand puterea vietii, traini-
cia si fericirea noii familii.
- "Paharul de aur" este paharul rit-
ual cu care se bea la zile mari,
cum este sarbatoarea Craciunului,
din care s-a baut candva in
momente solemne, la botez , la
cununie, si care reprezenta un
bun al familiei, transmitandu-se
din generatie in generatie. La
origine are un inteles magic, pro-
prietati curative, unele dintre ast-
fel de pahare poarta inscriptii cu
caracter misterios.
- A doua zi de Craciun se reia
jocul duminical intrerupt vreme
de sase saptamani, si tot atunci
fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac
intrarea in ceata fecioreasca.
- Crucea sau troita ridicate la
hotarul satului au menirea sa con-
sacre caracterul sacru al locului,
sa delimiteze si sa apere spatiul
propriu satului de fiinte demonice
si totodata si comunitatile pe care
le adapostesc.
- Fiecare om are un copac frate.
Sadirea unui copac in gradina, in
parc sau in orice alt loc aduce
noroc. Confesandu-te copacului,
dobandesti o forta fizica sporita si
tarie sufleteasa. Copacii, ca si flo-
rile, au anumite semnificatii: afin-
ul semnifica nevoia de libertate;
alunul - bunatate, sinceritate;
bradul - teama de suferinta; cas-
tanul - teama nevinovata; frasinul
- amabilitate; gorunul - noroc sur-
prinzator; liliacul - iubire; marul -
invidie, nedreptate; maslinul -
pace si impacare; mesteacanul -
fericire in familie; nucul -
insanatosire; paltinul - atentie la
libertatea pe care o ai; piersicul -
dificultati; plopul - prietenie,
devotament; prunul - fagaduieli
uitate; salcia - respect; salcamul -
pudoare; socul - pierderea unui
prieten; stejarul - iubire sincera;
teiul - iubire conjugala; ulmul -
prietenie trainica; visinul - lipsa
de initiativa; vita de vie - petre-
cere; zmeurul - discordie.
- Semnificatiile populare ale unor
flori: albastrelele - delicatete;
brandusa - regret; bujorul - rusine
; busuiocul - saracie; crinul -
iubire ideala; garoafa - iubire pati-
masa; ghiocelul -nadejde; iaso-
mia - bucurie; laleaua - reusita
deosebita; lacrimioara - noroc si
prosperitate; liliacul - iubire care
se naste; macul - liniste, sanatate;
margareta - candoare; narcisa -
egoism, amor propriu; nufarul -
raceala in iubire; nu-ma-uita -
bucurie efemera; odoleanul -
gelozie, cearta; sulfina - noutate;
vioreaua - aventura primejdioasa;
trandafirul - iubire si frumusete.
- Aduc noroc si se ofera ca dar:
paharul de cristal, salul, vioara,
manusile, lampa (veioza), tabloul
inramat, blana frumoasa, medalia
gravata, cartea, bijuteriile din aur
sau argint, parfumurile cu miro-
suri dulci.
- Nu aduc noroc si nu se ofera
cadou: cutite, calimara, valiza,
creion, cuie, pila de unghii, centu-
ra, fular, umbrela, oglinda, batista,
ace de cravata, ace de par, par-
fumuri cu mirosuri violente, perle
negre, farfurii, papuci.
- In noaptea Anului Nou, in Tara
Chioarului, fetele ies in ograda si
numara noua stele si daca a noua
stea este mai stralucitoare
inseamna ca si ursitul ei va fi fru-
mos, va fi voinic, apoi o roaga pe
stea sa-i aduca ursitul.
- La miezul noptii, de Anul Nou,
fetele iau de pe masa colacul
ornamentat care se tine pe masa
de sarbatori, il tin pe varful capu-
lui, se aseaza pe taietor si asteapta
sa auda un sunet dintr-o directie
oarecare si din ce parte vine sune-
tul, in acea parte isi va gasi ursit-
ul.
- In Tara Oasului, in vatra focului
de la stana se introduc patru pot-
coave pe care, dupa ce se inros-
esc, se mulg oile peste ele,
crezandu-se ca oile "stricate",
care nu dau lapte, se vindeca
datorita functiei magice a fierului.
- In tinda casei se pune un vas de
grau ca sa treaca colindatorii
peste el, apoi graul se da la pasari
si la animale, "sa fie cu spor ca si
colindatorii".
- In Ajunul Craciunului, in unele
parti se umbla de catre dascali
tineri bisericesti cu icoana pe care
este zugravita nasterea lui Iisus
Hristos. Intrand in casa, icoana
este tinuta la piept de catre dascali
cantand troparul Nasterii
Mantuitorului.
- In Ajunul Anului Nou, feciorii
care merg la colindat schimba
portile unor sateni care s-au certat
in cursul anului, determinandu-i
astfel sa vorbeasca si sa se
impace.
- In ziua de Craciun nu se scoate
gunoiul afara decat a doua zi,
deoarece daca-l arunci "iti arunci
norocul!"
- In partile Muscelului se crede ca
primele patru zile, incepand cu 24
decembrie, corespund in ordine
celor patru anotimpuri: prima zi e
de primavara, a doua de vara, a
treia de toamna si a patra de
iarna, si cum va fi vremea in
aceste zile asa vor fi si anotim-
purile.
- In seara de Craciun, in satele
maramuresene, se ung cu usturoi
vitele pe la coarne si solduri, si
usile de la grajduri pentru a alun-
ga spiritele rele sa nu ia laptele
vacilor. Cu usturoi se ung si
oamenii pe frunte, pe spate, la
coate si la genunchi, precum si
usile si ferestrele casei pentru a
indeparta demonii noptii.
- In dimineata de Craciun e bine
sa ne spalam cu apa curata, luata
dintr-un izvor sau fantana in care
punem o moneda de argint, pen-
tru ca tot anul sa fim curati ca
argintul si feriti de boli.
- In noaptea de Craciun nu-i
ingaduit nimanui sa doarma in
grajduri, deoarece in acea noapte
boii vorbesc unii cu altii, in limba
lor, despre Iisus Hristos, cel
nascut in iesle si incalzit de vite
cu suflarea lor.
- In zonele Fagaras si Mures este
obiceiul ca de Anul Nou sa se
puna pe masa 12 farfurii sub care
15
se ascund diferite obiecte. Fete si
feciori sau perechi de fete si
feciori intra pe rand in casa si
intorc fiecare dintre ei cite o far-
furie si ce se afla sub farfurie le
arata ca asa le va fi ursitul(a) sau
ca asa le va fi norocul daca se vor
casatori: oglinda = mandrie;
paharul de tuica = bautor; painea
= bogatie; carbunele = negru la
suflet; sarea = saracie; creionul =
domn; bani = avutie. Se face haz
de aceste preziceri.
- Se crede ca in timp ce omul
stranuta, ii intra sau ii iese prin
nari un duh rau sau o particica
din suflet. De aceea, pentru a nu
se intampla ceva rau celui ce
stranuta, se recurge la rostirea
unei urari: "Doamne ajuta!", "Sa-
ti fie de bine!", "Sanatate!".
- Cand stranuti de mai multe ori
la rand e semn ca vei face chef.
Semnificatiile unor intamplari:
- Ai noroc:
- daca versi vin pe masa
- daca rastorni cutia de chibrit-
uri
- daca atingi cocoasa unui
cocosat
- daca strici un pahar de
culoare alba
- daca iti tiuie urechea stanga
- daca dai pomana unui sarac.
Diferite superstitii:
- Painea sa nu se puna cu coaja
de jos in sus ca trage a saracie.
- Daca cineva bea ceai si varsa
din el din intamplare, e semn
bun.
- Cand te mananca palma dreapta
e semn ca vei da bani altei per-
soane, iar daca te mananca palma
stanga inseamna ca vei primi
bani.
- Femeia care poarta cercei
schimbati, adica unul de la o
pereche si altul de la alta, e semn
ca isi va schimba si barbatul.
- Daca porti o camasa pe dos e
semn ca ti se intoarce norocul
spre rau.
- Cand cineva isi musca limba e
semn ca cineva il vorbeste de rau.
- Daca la masa se varsa vin din
pahar din greseala inseamna ca
va fi veselie.
- Cand cocosul canta in fata usii
sau a ferestrei vesteste sosirea
unor musafiri.
Semne de timp:
- Daca inceputul lui decembrie va
fi geros, tot asa va fi vremea zece
saptamani.
- Cand cainii latra la luna,
urmeaza ger mare.
- Cand porcii de ingrasat manan-
ca bine, va fi timp senin.
- Dupa o iarna grea, urmeaza un
an manos.
- Zapada multa si gerul din
decembrie vestesc grau si bucate
din belsug.
- Gaste salbatice multe sunt vesti-
toare ale iernii grele.
- De va ploua la inceputul lunii
noiembrie, saptamana
Craciunului va fi geroasa.
- Neaua multa de pe pomi insem-
na muguri putini pe pomi in pri-
mavara.
- Ianuarie cald nu e semn de an
manos.
- Ianuarie uscat si geros aduce
Faur umed.
- Cand se trag norii spre miazazi,
urmeaza frig, iar cand e spre
miazanoapte, caldura.
16 AGRICULTURA...

Informaţii utile despre Recensământul

General Agricol:
Legislaţia europeană referitoare la
statistica structurilor agricole şi reco-
mandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pen-
tru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) prevăd
organizarea şi efectuarea de recensăminte
generale agricole la intervale de 10 ani.
Având în vedere calitatea de stat membru a
Uniunii Europene şi acquis-ul comunitar în
domeniul statisticii agricole, România şi-a
asumat obligaţia de a efectua recensământul
general agricol (RGA) cu an de referinţă
2010. Cadrul legislativ european este
Regulamentul (CE) nr. 1166/2008 privind
anchetele structurale în agricultură şi ancheta
referitoare la metodele de producţie agricolă,
fiind susţinut de un cadru legislativ naţional
– Legea nr. 153/2008 privind efectuarea
recensământului general agricol din
România, aplicată prin HG nr. 1370/2009
având în vedere organizarea şi efectuarea
RGA. Fondurile necesare pentru organizarea
şi prelucrarea datelor statistice sunt asigurate
în proporţie de cca 75% din bugetul UE.

Obiectivul
RGA 2010 se desfăşoară între 2 decembrie
2010 şi 31 ianuarie 2011. Scopul principal este
culegerea datelor privind structura exploataţiilor
agricole şi principalele caracteristici ale acestora
(formă de conducere, mod de deţinere şi utilizare a
terenului, efective de animale şi sisteme de creştere,
forţă de muncă, elemente de dezvoltare rurală etc.).
Concomitent se va realiza ancheta privind metodele
de producţie agricolă.
Scenariu obligatoriu
Deţinători de exploataţii agricole individuale
(gospodăriile de subzistenţă, de semisubzistenţă, per-
soanele fizice autorizate), reprezentanţi ai societăţilor
comerciale sau asociaţiilor agricole, precum şi alţi
utilizatori de suprafeţe agricole sau deţinători de ani-
male vor fi intervievaţi de către recenzori la domicili-
ul lor sau la sediul social al firmelor, recensământul
fiind efectuat prin metoda interviului faţă în faţă.
Singura obligaţie a intervievaţilor este aceea de a
oferi recenzorilor date corecte şi complete. Toate
datele din formularul de recensământ sunt confi-
denţiale, iar informaţiile vor fi folosite numai în
scopuri statistice.
Personalul de recensământ este selectat din
rândul specialiştilor agricoli, al specialiştilor în
economie, informatică, precum şi din alte domenii,
buni cunoscători ai condiţiilor locale, ai datinilor şi
tradiţiilor, ai specificităţii dialectele şi este format din
recenzori (cca. 35.000 la nivelul întregii ţări) care vor
realiza în medie 180-200 de chestionare, pentru a
acoperi cele peste 4,5-5,0 milioane de entităţi recenz-
abile. NPrincipiul înregistrării este cel al utilizării
suprafeţei agricole, ca urmare recenzarea se face la
utilizator, şi nu la proprietar, cu excepţia cazului în
care acesta îşi utilizează singur terenul. Dacă propri-
etarul şi-a dat spre utilizare suprafaţa agricolă pe care
o posedă, atunci recenzarea se va face la exploataţiile
agricole care o utilizează. Totodată, vor fi recenzate
şi unităţile/persoanele fizice care deţin numai
suprafaţa agricolă neutilizată.
Rezultatele recensământului vor permite eval-
uarea potenţialului agricol al României şi vor con-
tribui esenţial la modelarea politicilor agricole
naţionale în concordanţă cu politicile agricole
comune post 2015, în perspectiva atingerii ţintelor
strategiei Europa 2020. Fotografia agriculturii şi teri-
toriului rural, care se doreşte a fi Registrul General
Agricol 2010, va permite evaluarea progreselor înreg-
istrate de către acestea de la anteriorul recensământ
agricol (2000) şi va fundamenta politica agricolă a
României pentru următorul deceniu, în special în
zona dezvoltării durabile a spaţiului rural românesc.
ISTORIE...
POPORUL DIN FRUNTEA OMENIRII
1. Rachetele expediate de la
Cape- Kennedy şi aripile delta – inven-
tate la Sibiu în 1555, eveniment semnalat
de Robert Charroux. Racheta cu 3 trepte
de combustibl solid, inventată în 1.529 şi
trimisă în spaţiu în 1.555 în prezenţa a
mii de privitori. Inventator: Conrad Haas,
şeful depozitului de Artilerie din Sibiu (
Arsenalul) (1.550-1.570).
2. Radioactivitatea artificială –
descoperită de o savantă de la
Facultatea de Ştiinţe Bucureşti, însuşită
de Marie Curie.
3. 1.827 - Petrache Poenaru -
stiloul.
4. 1.858 - Bucureşti - primul oraş
din lume iluminat cu petrol, prima rafinare
a petrolului.
5. 1.880 - Dumitru Văsescu -
automobilul cu motor cu aburi.
6. 1.881- Alexandru Ciurcu -
brevet în Franţa prin care prevede posi-
bilitatea zborului cu reacţie.
7. 1.885 - Victor Babeş -
primul tratat de bacteriologie din lume.
8. 1.886 - Alexandru Ciurcu -
prima ambarcaţiune cu reacţie.
9. 1.887 - C. Istrate -
Friedelina şi Franceinele.
10. 1.895 - D. Hurmuzescu -
Electroscopul.
11. 1.899 - C. Istrate - O nouă
clasă de coloranţi.
12. 1.900 - Nicolae Teclu -
Becul cu reglarea curentului electric şi
gaz.
13. 1.904 - Emil Racoviţă -
biospeologia.
14. 1.905 - Augustin Maior-
Telefonia multiplă.
15. 1906, 18 - 03 - Traian Vuia
- avionul cu tren de aterizare pe roţi cu
pneuri; cu Vuia I a reuşit prima decolare,
numai cu aparatura de bord.
16. 1.906 - A. A. Beldiman -
aparatul hidraulic cu daltă de percuţie
pentru sondaje adânci.
17. 1.908 - Lazăr Ardeleanu -
prima rafinare din lume a produselor
petroliere cu bioxid de sulf.
18. 1.910 - Acad. Nicolaie
Vasilescu - Karpen - inventează Pila
Karpen - funcţionează fără întrerupere de
100 ani, poate fi văzută la muzeul „
Dimitrie Leonida„ din Bucureşti.
19. iunie – Aurel Vlaicu -
primul avion din lume fuselat aerodinam-
ic; cu un an înainte cîştiga la Aspen locul
I şi II pentru manevrabilitatea aeroplanu-
lui său şi aterizare la punct fix.
20. Ştefan Procopiu - efectul
circular al discontinuităţilor de magnet-
ism.
21. 1.910 - Gh.Marinescu -
tratamentul paraliziei generale.
22. 1.910 - decembrie-Henri
Coandă - primul zbor al unui avion cu
reacţie - fabricaţie proprie.
23. 1.910 - Ioan Cantacuzino -
fenomenul Cantacuzino - aglutinarea
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
17
unor microbi.
24. 1.913 -
1.916 - Ioan Cantacuzino
- vaccinarea antiholerică.
25. 1.916. -
D.Danielopolu - acţiunea
hipertensivă a digitalei.
26. 1.918 -
Gogu Constantinescu -
sonicitatea - nouă ştiinţă.
27. 1.920 -
Emil Racoviţă - Primul
Institut de speologie
(Cluj).
28. 1.920 - ing.
Gh. Botezatu - a calculat
traiectoriile posibile
Pământ - Lună, folosite la
pregătirea programelor
Apollo, al căror “părinte”a
fost HERMAN OBERTH;
a fost şeful echipei de
matematicieni care a
lucrat la programul Apollo
( Apollo – unul din
gemenii Divini-Zalmoxis).
29. 1.921-
Aurel Perşu- automobilul
fără diferenţial, cu motor
în spate(picătura de apă).
30. 1.921-
Nicolae Paulescu- insuli-
na- pentru că era antima-
son, Premiul Nobel- acor-
dat canadienilor F.
Banting şi J. R. J. Mc
Leod.
31. 1.921,
decembrie- Ştefan
Procopiu- Fenomenul Procopiu- depo- obligat să înveţe de la Tesla ce însemna
larizarea luminii fisiunea nucleară. La fel, a “luat”de la
32 1.922- C.Levatidi şi acesta şi principiile de bază ale “experi-
Sazevac- bismutul ca agent terapeutic mentului Philadelphia”.
împotriva sifilisului. Din diverse relatări se ştie că
33. Traian Vuia- generatorul de acesta avea de mic percepţii extrasenzo-
abur cu ardere în cameră închisă şi cu riale. Toni Victor Moldovan (Programul
vaporizare instantanee. Terra) - “Toate invenţiile sale i s-au deru-
34 1.930 - Elie Carafoli- avionul lat mental, le-a vizualizat. Declara că
cu aripă joasă. toate invenţiile sale au fost perfecţionate,
35. 1.933 - Henri Coandă- au fost corectate într-o proiecţie mentală
aerodina lenticulară- farfuria zburătoare. atât de reală încât niciodată un aparat
36. 1.938 - Henri Coandă- proiectat de el nu a dat greş. Totul a
efectul Coandă. funcţionat perfect, fără corecţii ulterioare”
37. 1.938 - Henri Coandă- dis- totul a fost construit perfect, fără experi-
cul volant. mente preliminare. N. Tesla şi-a dez-
38. 1.952 - Ana Aslan- voltat o capacitate neobişnuită de
Gerovital H3. proiecţie astrală, în alte dimensiuni în
Ştefan Odobleja - inventa- care şi-a găsit numeroşi “prieteni”. Aşa
torul real al ciberneticii - premiat cu cum a comunicat cu fiinţele din eter,
Nobel ( dar nu Odobleja) Tesla a făcut cunoştinţă cu tehnica din
Justin Capră - 1958 - a eteric, tehnică pe care a văzut-o descom-
proiectat, realizat şi zburat cu “centura pusă, în detalii, în funcţiune”.
zburătoare”. S-a născut în iulie 1856, în satul
Similian, com Gospici, provincia Lica pe
ţărmul Mării Adriatice, într-o localitate
NICOLAE TESLA, PROFESORUL LUI compact locuită de istro-români.
EINSTEIN A făcut studiile în germană, la
Politehnica din Graz - 1875 - 1881.
Pentru realizarea bombei atom- H. Coandă afirma despre Tesla
ice (proiectul Manhattan), Einstein a fost că ”vorbea o frumoasă dar străveche
limbă română”.
18
Tesla a
construit
primele
motoare
asincrone
bifazice,
genera-
toarele de
electricitate,
transforma-
toarele de
înaltă
frecvenţă
ş.a. care azi
par lucruri
obişnuite,
dar fără de care omenirea n-ar fi ajuns în
domeniile cele mai moderne ale ştiinţei şi
tehnicii” ne spune Ştefan Zaides, cel care
a scris pentru prima oară în lume despre
clonarea umană, într-o lucrare apărută
datorită avizului favorabil al lui H.Coandă,
”O mie de Tuthankhamoni”.
A fost pionier în domenii vaste,
precum ale electricităţii, radioului,
curenţilor de înaltă frecvenţă, sistemului
de curent alternativ bifazic, câmpului
magnetic rotitor, studierea atomului şi
nucleelor acestuia (cu generatorul elec-
trostatic de înaltă tensiune).
La 30 de ani emigrează în SUA,
la insistenţele lui Ch.Bechelore, un asis-
tent al lui Thomas Alva Edison ( inventa-
torul becului). De la acesta pleacă şi
lucrează pe cont propriu.
În 1885 înfiinţează “Tesla Arc
Light”. În mod ciudat un incendiu îi dis-
truge complet laboratorul din New York.
Începuse să deranjeze…
Ulterior, majoritatea invenţiilor lui
Tesla vor fi catalogate”Top secret” şi vor fi
confiscate de…. Unele din ele îşi aşteap-
tă şi acum nivelul ştiinţific care să le facă
aplicabile.
În 1891 realizează bobina care-i
poartă numele şi care ridica tensiunea la
sute de mii de volţi. A brevetat multe
aparate electrice care nu erau alimentate
prin cablu. În sec. XIX, în 1898 face o
demonstraţie publică în ce priveşte diri-
jarea, prin radio, la mare distanţă a unei
nave lipsită de echipaj. În1898, în
Colorado, construia un post de radio de
220 kw şi realiza prin telegrafie fără fir,
transmisii la 1000 km.; aprindea de la
distanţă lămpile oraşului şi obţinea tensi-
uni de 12 mil.volţi.
Cea mai mare invenţie a sa a
fost însă, o antenă care emitea energie
pe sute de km., neconsumabilă, exact ca
undele radio, care ar fi făcut inutilă exis-
tenţa petrolului, a termo/hidro - cen-
tralelor, şi a magnaţilor petrolului,
energiei şi a industriei de autoturisme.
Fondurile acestui experiment i-au fost tăi-
ate de Rockefeller….
Faptul este confirmat şi de către
Martin Sorge ”Reîncarnarea dintr-o nouă
perspectivă: ”El intenţiona să pună la
punct un sistem global de comunicaţii, şi
aproape că terminase construirea unui
spectaculos transformator turn de cca. 60
m. înălţime, înainte ca sponsorul său să
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
ISTORIE...
îi taie fondurile”. Sf.Dionisie Exiguus, care în
După aceea, cele mai multe din anul 552 a dat omenirii calendarul actual
invenţiile sale bazate pe fenomene din (numărarea anilor de la naşterea lui
domeniul tensiunilor înalte au “dispărut” Isus).
din tehnologia oficială sau au fost studi- Leontinus Byzantinus - unul din
ate şi aplicate într-o formă diluată: trans- cei mai mari teologi ortodocşi.
miterea energiei electrice fără fir, idio- Sf.Ioan Cassian - unul din cei
transmiţătoare şi radioreceptoare (inclu- mai mari artişti ai cuvântului.
siv sistemele multiplex, metode terapeu- Bartolomeu I - patriarh
tice bazate pe folosirea curenţilor de Ecumenic - gigant al ortodoxiei.
înaltă frecvenţă, noi sisteme de iluminare D.Stăniloaie - geniu teologic
şi încălzire, trenuri şi vehicule aeriene cu care marchează absolut tot secolul XX
sisteme de propulsie care funcţionează (Olivier Clement).
pe bază de curenţi de înaltă frecvenţă.
Generatoarele Tesla aprindeau Români pentru Super-Nobel
tuburi fluorescente prin unde de radio
frecvenţă, iar cele de 10.000 w Dr. fiz. Eugen Pavel - de la
aprindeau becuri pe o distanţă de 30 km. I.F.A. Măgurele - CD - ROM - din sticlă
Aceste generatoare puteau avea oricâţi cu o capacitate de stocare de 15.000 ori
consumatori. mai mare decât cele uzuale pe care
În aceste condiţii, nu este de informaţia poate rezista 5.000 de ani.
mirare că, înainte de atacul de la Pearl În 1999 - medalia de aur la
Harbour, cunoscut, dar neanunţat pentru Salonul Mondial al Invenţiilor - Bruxelles.
a determina intrarea în război a SUA, C-tin Pascu - a realizat în 2000
CEL MAI MARE GENIU DIN ISTORIA un aparat care purifică aerul în spaţiile de
UMANITĂŢII, NICOLAE TESLA, a fost locuit.
evacuat în grabă, de pe insulă, de cei Petrică Ionescu - cel mai impor-
care erau conştienţi de valoarea acestu- tant regizor de operă după Zefirelli.
ia. Horst Kohler - dir.gen F.M.I. -
Va muri, însă, nu peste mult român după mamă.
timp, în ianuarie 1943, la venerabila Vladimir Putin - ar fi urmaşul
vârstă de 87 ani. Doar din acest moment căpitanului lui D.Cantemir, Vlad Putină,
va putea fi creată imaginea de mare oştean remarcat de Petru cel Mare.
geniu a lui Sf.Maica Tereza - laureat Nobel
Einstein, autorul pentru Pace - aromâncă din Albania.
unei teorii cele- Prof. Ştefania Calomfirescu -
bre care n-a fost medalia de aur a Mileniului din partea
confirmată nicio- Univ.Cambridge, 8 tratate de neurologie
dată. ,,şefa clinicii de neurologie - Cluj, primul
medic din lume care a scris un tratat
Giganţi ai cul- dspre edemul cerebral.
turii universale Ştefan Cosmin Bucă, Maria
Popa şi Mihai Ivănescu - nominalizaţi în
2001, pt. Premiul Nobel de către Instituţii
M.Eminescu, din SUA (participă la programe NASA).
Brâncuşi, Microsoft - a doua limbă vorbită
Cantemir, - româna.
George Enescu, Ion Scripcaru - lăcătuş - Uzunu
Eugen Ionescu, - Giurgiu - motorul care nu consumă
Mircea Eliade, nimic-o instalaţie mecanică amplificatoare
Emil Cioran, de putere, capabilă să transforme forţa
Sergiu statică gravitaţională în lucru mecanic.
Celibidache, Sandu Popescu - Oradea -
Nicolae Iorga, primul fizician din lume care a reuşit tele-
Nicolae Milescu portarea unei particule, în laboratoarele
- spătarul ( vor- Hawlett-Packard din Bristol - Anglia - 4 -
bitor a 36 limbi), iulie - 1977.
Nicolae Carol Przbylla, n. 14 - 11 - 1902
Titulescu, la Câmpina - redescoperitorul tratamen-
JeanNegulescu, tului cu lumină (folosit de preoţii egipteni).
Johnny Prietenul său A. Einstein l-a avertizat:
Weissmuler, ”Eşti un visător, cine crezi că o să-ţi per-
George Emil mită să distrugi întreaga industrie farma-
Palade (laureat ceutică şi să revoluţionezi medicina?)
Nobel), C.P. a mai realizat şi alte invenţii
Spartacus, deosebite: turbina cu combustie internă
Pierre Ronsard, (1958) vândută de statul român concer-
gen. american nului General Motors, Termocompresor
George Pomuţ frigorific cu circuit închis (1959), motor
(a cumpărat eliptic fără bielă, vândută Japoniei şi
peninsula folosită la motocicletele japoneze, armă
Alaska de la defensivă antitanc(1990). Justin Capră-
ruşi). invenţii de miliarde de dolari …
ISTORIE...
Triburile tracice
Herodot (+425 îen) :”Neamul
tracilor este cel mai mare şi mai
numeros din lume, după cel al inzilor.
Tracii au mai multe nume, după
regiuni, dar obiceiurile sunt aceleaşi
la toţi”.
După Mircea Eliade şi Ioan
Petre Culianu („Dicţionar al religi-
ilor”), giganticul arbore ( neam ) al
tracilor avea peste 200 de ramuri.
Redăm în continuare o listă incom-
pletă a triburilor tracice aşa cum a
fost prezentată de Dumitru Bălaşa în
„Basmul romanizării/ Dacii, întemei-
etorii Romei”, pag. 9-11:
Acii, Aezii, Agatîrşii (daci),
Albanezii, Albocensii, Amagocii,
Anarţii (în Dacia), Anartofracţii,
Andizeţii (illyri ), Apsintienii (lîngă
Athos), Apulii, Araviscii, Arcadienii,
Areaţii sau Areii, Arsieţii, Artacii (în
Moesia), Astaii, Astrii, Ausonienii.
Bebrycii, Berecyntae, Bessi,
Biessii, Biefii, Bisalţii, Bistonii,
Bityinii, Bodinii, Briantaii, Brigii (
frigienii), Britienii, Britolagii, Burii
(buridavensii).
Calatienii, Calpizii,
Capnobaţii ( moesieni), Carpii,
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
Carpizii, Caucoensii, ( în
Dacia),Cerbrenii,Ceiagisii,
Celegerii, Celtotracii, Ciconii,
Cimmerienii, Clarii, Coralii, Corpilii,
Costobocii, Cotensii, Crestonaii,
Crobizii, Csantii.
Dabii, Dacii, Dacii Mari (în
Maramureş), Daii, Dalmaţii, Danii
(danezii), Danteleţii (danteloţii),
Daosii, Darsii, Dassareţii, Daursioii,
Derrones, Davii, Dimensii, Doloncii,
Dioii, Disoraii, Drosoii, Drugerii.
Edonii, Etruscii ( estracii)
Frigienii
Galaioii, Getulii, Geţii,
Gevinii.
Harpii (Carpii), Hibrianii.
Iberii, Illirii, Istrienii, Italioţii.
Laii, Latinii, Lucerii,
Macedonenii,
Macedobythinii, Madii, Narsii,
Metanastii, Migdanii, Missii, Moesii,
Morisienii.
Nipsaioii
Obulensii, Odomanţii,
Odrisii, Olizones, Oscii, Oltensioii.
Paioplaii, Paiţii, Panonii,
Pelasgii, Phrygienii, Piastaii, Picensii,
Piefigii, Piengiţii, Pirogerii,
19
Potulatensii, Predavensii, Prianţii,
Priscii ( sau latinn cei bătrîni).
Ramanii ( din Ramidava ),
Ramanii ( din Rama, actuala Serbie),
Ramanii ( din Rama, actuala Asia
Mică ), Ramanii (Românii de mai tîrz-
iu), Ratacensii, Rondaicii,
Rusidavensii (din actualul Drăgăşani).
Sabinii, Sabocii, Sacii, Saii,
Samaioii, Saldensii, Salonii, Samniţii,
Sapaeii, Satrii, Scaugdii, Scrimiazii,
Sensii, Scordiscii, Seletes, Serdii,
Sicaboii, Sicilienii, Siguinii, Sindii,
Sitonii, Sintenii, Sucii, Siriopaionezii.
Tanaiţii (lîngă Don ),m
Zerzii, Teucrii, Teuriscii, Theicii,
Tilataii, Timahii, Tintenoii, Tirageţii,
Titii, Tomitanii, Tracii, Tranipsaii,
Trausii, Trerii, Tribalii, Tricocernensii,
Trihi, Troienii, Troglodiţii.
Umbrii, Urgii, Uscidensii,
Utii.
Veneţii, Volscii.
Zbalenoii, Zeranioii,
Ziridavii, Zusidavii.
Paul Lazăr Tonciulescu Secretele
Terrei
Istoria incepe in Carpati
20
Răzbunarea Daciei în 42 de paşi:
1. Marcus Ulpius Traianus - 98 - 117
- născut în Italica (Spania) din strămoşi dar-
dani care plecaseră din Troia, pentru a înfiin-
ţa Latium, Alba Longa şi apoi Roma.
2. Maximus Trax - 235 - 238 - născut
în ţinutul dacic al Moesiei, primul împărat
ridicat din popor; s-a sprijinit pe militarii geţi
din zona sa natală.
3. Filip Arabul - 244 - 249 - dac; s-a
ocupat foarte mult de Dacia încât a stârnit
proteste la Roma.
4. Messius Quintus Decius Traianus
- 249 - 251 - fost guvernator al provinciei
getice de rang consular Moesia Inferior,
Superior şi al Panoniei Inferior.
5. Regallianus - 258 - 259 - descen-
dent din Decebal - ex guvernator al Moesiei
Inferior, proclamat împărat de soldaţii daco-
geţi.
6. Claudius al ll-lea Gothicus
(Marcus Aurelius Valerius Claudius) - 268 -
270 - traco-get provenit dintr-o familie de
ţărani săraci din Dardania, fratele său i-a
urmat la tron pentru doar 20 de zile.
8. Aurelian (Lucius Domitius
Aurelianus) 270 - 275 - născut în Dacia
Ripensis,
conform legământului său, toţi împăraţii
Romei trebuiau să fie din Dacia,
pe care a declarat-o “stat asociat” şi pentru ca
aceasta să poată rezista, în 271 a retras arma-
ta imperială în sudul Dunării.
9. Marcus Aurelius Probus - 276 -
282
10. Marcus Aurelius Caius - 282 -
283
11. Diocleţianus (Caius Aurelius
Valerius) - 284 - 305 - traco-ilir, fiica sa se
numea Valahea; şi-a luat titlul de dominus,
ca şi Aurelian, autor al reformelor militare,
persecutor al creştinilor.
12. Valerius Maximianus Hercoulius
- 284 - 305
13. Constantin I Chlorus - 293 - 306
- născut la Naissus (ca şi Constantin cel
Mare), în Dacia Mediterranea, unde se afla o
numeroasă populaţie traco-romană.
14. Galerius-Ler - (Caius Galerius
Valerius Maximianus) născut în Dacia
Ripensis nu departe de Serdica (Sofia); origi-
nea sa dacică certă este dovedită de
Lactantius (260-325); tatăl său era traco-get
romanizat, iar mama sa Romula era din
sudul actualei Oltenia-ginerele lui Diocleţian.
Galer-Ler împărat a desfiinţat în 305
Imperiul Roman şi a înfiinţat Imperiul Dacic
(Dacia Mare), cu întindere din Asia Mică
pâna în Peninsula Iberică şi din nordul
Africii până în Danemarca; armata era for-
mată majoritar din daci, steagul de luptă era
cel dacic-şarpele cu cap de lup-limba vorbită
era traco-romana. Mama sa era preoteasă a
zeului Soarelui - în fond o continuare a cul-
tului Zalmoxian.
15. Maximus Daia - (Galerius
Valerius Maximus Daia - 305 - 313 - mama
sa era sora lui Galerius Ler.
16. Flavius Valerius Severus - 305 -
307 - din Moesia Superior, favorit al lui
Galerius.
17. Constantin I cel Mare - 306 - 337
- născut la Naissus, fiul lui Constantin
Chlorus şi al Elenei, considerat al 2-lea
Traian, fondează Noua Romă -
Constantinopole (324) tot pe 7 coline, a
reconstruit cetăţile Tomis, Histria, Dinogeţia,
după edictul de la Mediolanum (Milano),
anul 313 - a reuşit să facă din creştinism reli-
gie de stat, deşi era adeptul cultului Soarelui
- Deus Sol Invictus. .A acordat o atenţie
pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro
deosebită Daciei, a generalizat duminica
drept zi de repaus în întreg imperiul.
18. Licinius (Valerius Licinianus
Licinius) 308-324- născut în Moesia
Superior, cumnat dar şi adversar al lui
Constantin cel Mare; adept fanatic al cultului
Deus Sol Invictus; una din cele mai impor-
tante personalităţi traco-geto-dace impuse în
istoria Romei şi a lumii.
19. Domitius Alexander- 308 - 328.
20. Flavius Iulis Crispus - 317 - 328.
21. Constantinus II - 337 - 340 - fiul
lui Constantin cel Mare.
22. Constant - 335 - 350 - idem.
23. Constantinus - 337 - 361 - idem.
24. Vetranion – 350 - geto - dac -
proclamat împărat de legiunile revoltate în
Panonia Inferior - a obţinut iertarea lui
Constantinus II pentru revoltă.
25. Nepotianus - 351 - 354.
26. Iulius Apostatul (Flavius
Claudius Iulianus Philosopus) - 361 - 363 -
ultimul din dinastia fondată de Constantin
cel Mare - strămoşii săi au trăit în Dobrogea
adept al cultului Soarelui şi al cultului dac al
lui Dyonissos-asasinat de un creştin la 31 de
ani, moment în care a exclamat “M-ai învins
galileene”.
27. Flavius Iovianus - 363 - 364 -
părinţii daci romanizaţi.
28. Valentinian - 364 - 375 - trac -
mare strateg.
29. Flavius Valens - 364 - 378 - frate-
le lui Valentinian.
30. Gratianus - 367 - 378 - fiul lui
Valentinian.
31.Valentinian II - 375 - 392 - frate
vitreg cu Gratianus.
32. Constantinus III 417- 421 - daco-
roman născut la Naissus.
33. Valentinian III - 425 - 455 - dac
din Naissus.
34. Marcianus - 450 - 457 - trac
ortodox a convocat sinodul IV de la
Calcedon, considerat unul din cei mai buni
împăraţi ai Imperiului Roman.
35. Leon I Thrax - 457 - 474 - ori-
ginar din trbul trac al bessilor.
36. Leon II – 474 - nepotul lui Leon
I.
37. Anastasius - 491 - 518 - traco-
ilir, admirabil administrator.
38. Justinus I - 518 - 527 - trac, a
restabilit drepturile ortodoxiei.
39. Justinian - 527 - 565 - nepot de
ISTORIE...
mamă al lui Justin. Pe timpul domniei sale
Imperiul roman bizantin atinge cea mai mare
expansiune. Mulţi din ofiţerii săi erau traci
(Rufinus Tracul,Barbarus Thrax, generalul
Belizarie, ce se baza pe soldaţii mesageţi din
Moesia; a realizat unitatea creştină a impe-
riului. Codul lui Justinian a stat la baza legi-
lor după care s-a condus, apoi, societatea
europeană. După Corpus juris civilis s-au
ghidat juriştii europeni iar părţi din el se pot
regăsi în codurile de legi moderne ale
Europei.
40. Justin II - 565 - 574 - dominat
de ideea Imperiului universal.
41. Tiberiu Constantin II – 578 -
582 - trac.
42. Focas - 602 - 610 - daco -
roman-proclamat împărat de soldaţi, ultimul
împărat traco-dac. Asasinat împreună cu fra-
ţii şi generalii săi în timpul răscoalei evreilor
din 608-610.
Din 80 de împăraţi ai Imperiului
roman, 42 au fost traco - daci.
Cele mai importante dinastii care
au domnit între anii 316 - 610 - au fost de
origine traco-dacă, imperiul roman a avut o
maximă întindere şi putere sub împăraţii
traco-daci şi că majoritatea acestora au făcut
posibilă transformarea creştinismului într-o
religie aproape universală.
Se poate spune că dacii şi-au luat
cea mai incredibilă revanşă din istorie.
de Dumitru MIHAILOVICI
SURSE:
Dumitru Bălaşa - Basmul romanizării
Iosif C-tin Drăgan - Imperiul romano-trac
Mihail Diaconescu -Istoria literaturii Daco-
romane
Robert Charroux - Istoria secretă a Omenirii
-Cartea lumilor uitate
-Cartea cunoaşterii interzise
-Istoria necunoscută a oamenilor
Hans Christian Huf-Tainele istoriei
Graham Hancock- Amprentele zeilo
Papus-Ştiinţa secretă- Kabbala
Paul Lazăr Tonciulescu- Impactul Romei
asupra Daciei
- De la Tărtăria la ţara Luanei
- De la ţara Luanei la Ieud
Adrian Bucurescu- Dacia secretă
Silviu Dragomir- Enigme în jurul nostru
Alexander Hellemans- Bryan Bunch-Istoria
descoperirilor ştiinţifice
Cristian Negureanu- Mitul poporului ales
LEGISLATIE... 21
ROMÂNIA,
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AMĂRĂŞTI

H O T Ă R Â R E N R . 35
CU PRIVIRE LA: RECTIFICAREA BUGETULUI LOCAL AL COMU-
NEI AMĂRĂ Ș TI, JUDE Ț UL VÂLCEA, PENTRU TRIMESTRUL IV
AL ANULUI 2010
Consiliul local al comunei Amărăști, judetul Valcea, intrunit in sedinta ordinara la data 26. 11.
2010 , la care participa un numar de 11 consilieri din totalul de 11 in functie, sedinta condusa de dom-
nul Dobrișan Gheorghe ales presedinte de sedinta pentru un mandat de 3 luni;
LUAND IN DEZBATERE:
-Expunerea de motive si proiectul de hotarare initiat de catre primar cu privire la necesitatea rectificarii
bugetului local ;
-Referatul compartimentului contabilitate ,inregistrat sub nr.1742 din 22.11.2010 ,prin care se propune
initierea unui propiect de hatarare cu privire la rectificarea bugetului local al comunei Amărăști, pentru
trimestrul IV anul 2010;
-Aviul comisiei de specialitate,inregistrat sub nr.1743 din 22.11.2010;
Tinand seama de raportul de avizare sub aspectul legalitatii proiectului de hatarare,intocmit de
catre secretarul localitatii;
In conformitate cu prevederile art.36 alin(4) lit(a) din Legea nr.215/2001-privind administratia
publica locala; art14 alin.3,4,5 şi art.19 alin.1 lit. a şi b din Legea nr. 273/2006-privind modalităţile în
care se efectuează rectificarile bugetare ; Legea nr. 52/2003-privind transparenţa decizională; O.U.G.
nr.63/2010; Adresa nr. 59315/23.11.2010 a Direcției Generale a Finanțelor publice Vâlcea.
In temeiul art.45 alin(2 ) lit.(a)din Legea nr. 215/2001-privind administratia publica locala,
republicată,cu un numar de 11 voturi „pentru”adopta urmatoarea

H O T A R A R E:

Art.1 Se aproba rectificarea bugetului local al comunei Amărăști,astfel:

-Se diminuează cheltuielile de personal la administrație publică cu suma de 33.000 lei(de la
suma de 414.000 lei – buget aprobat la suma de 381.810 lei – buget rectificat, diminuarea fiind de
33.000 lei ).
- Se majorează cheltuielile materiale la învățământ cu suma de 4.000 lei (transferați de la chelu-
ieli de personal administrație publică)-pentru transport cadre didactice la și de la locul de muncă +
1.700 lei –suma recuperată de la Camera de Conturi a României(de la 30.000 lei – buget aprobat la
suma de 40.700 lei – buget rectificat, majorarea fiind de 10.700 lei).
- Se majorează cheltuielile materiale la administrația publică cu suma de 24.000 lei ( de la suma
de 124.600 lei – buget aprobat, la suma de 148.600 lei – buget rectificat, majorarea fiind de 24.000 lei).
-Se majorează sumele defalcate din T.V.A. pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nive-
lul bugetelor locale – pentru asistenții personali cu suma de 84.040 lei.
Art. 2 Primarul prin compartimentul contabilitate va duce la indeplinire prezenta hota-
rare si va informa Consiliul local despre modul de realizare,iar secretarul localitatii o va comunica la
Instituția Prefectului Județului Vâlcea, primar și o va duce la cunoștință publică prin afișare în locurile
special amenajate.

26.11.2010

PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Contransemnează pentru legalitate

DOBRIȘAN GHEORGHE Secretar, LICU DANIELA

pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro

22 LEGISLATIE...
ROMÂNIA,
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AMĂRĂŞTI

H O T Ă R Â R E N R . 31
CU PRIVIRE LA: APROBAREA MODELULUI PENTRU „STEMA
LOCALITĂŢII AMĂRĂȘTI”, județul Vâlcea
Consiliul local al comunei Amără ș ti, intrunit in sedinta ordinara la data de
29.10.2010, la care participa un numar de 11 consilieri din totalul de 11 in func-
tie,sedinta codusa de catre DOBRI Ș AN GHEORGHE ales presedinte de sedinta pen-
tru un mandat de 3 luni ;
LUÂND ÎN DEZBATERE:
-Expunerea de motive si proiectul de hotarare initiat de catre primar cu privire la
:Aprobarea modelului pentru „STEMA LOCALITĂŢII AMĂRĂ Ș TI”;
-Referatul viceprimarului-responsabil cu urbanismul şi amenajarea teritoriului din
cadrul Primăriei Amără ș ti, înregistrat sub nr.1657./27.10.2010;
-Raportul de avizare al comisiilor reunite din cadrul consiliului local inregistrat
sub nr.1658./27.10.2010;
-Tinand seama de raportul de avizare sub aspectul legalitatii proiectului intocmit de
catre secretarul localitatii ;
In conformitate cu prevederile cuprinse în art.1 alin.5 din Hotărârea
Guvernului nr. 25/2003-privind stabilirea metodologiei de elaborare , reproducere şi
folosire a stemelor judeţelor municipiilor ,oraşelor şi comunelor ; art 36 alin.9 din
Legea nr. 215/2001 republicată-privind administraţia publică locală;
In temeiul art. 45 alin (1) din Legea nr. 215 / 2001- privind administratia
publica locală,cu un nr de 11 voturi „pentru”,adopta urmatoarea

H O T A R A R E
Art.1 Se aproba modelul nr. 2 (cea cu cornul ș i frunza cu ghidă) pentru
„STEMA LOCALITĂŢII AMĂRĂ Ș TI, jude ț ul Vâlcea”.
Art.2 Elaborarea proiectului stemei se va realiza de către graficieni heraldişti
abilitaţi de către Comisia Naţională, iar macheta se va realiza manual cu respecta-
rea culorilor şi metalelor specifice heraldicii şi se va înainta spre avizare Comisiei
Judeţene de Heraldică.
Art.3 Se împuterniceşte ca Reprezentant legal al Consiliului Local Amără ș ti,
domnul Constantin Drăghici-primarul localităţii, pentru ducerea la îndeplinire a
acestor obiective, iar secretarul va comunica prezenta hotărâre la: Institu ț ia
Prefectului-Jude ț ului Vâlcea; Primar ; Comisiei Judeţene de Heraldică;
Compartimentului contabilitate ș i se va afi ș a pentru aducerea la cunoştinţa publi-
că, în locurile special

29.10.2010
PREȘEDINTE, Contrasemnează pentru legalitate
DOBRIȘAN GHEORGHE Secretar -Licu Daniela

pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro

 LEGISLATIE... 23
ROMÂNIA,
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AMĂRĂŞTI

H O T Ă R Â R E N R . 29
CU PRIVIRE LA: Aprobarea închirierii prin licita ț ie publică, a unui
spa ț iu situat în incinta ”Clădire Po ș tă”, în suprafa ț ă totală de 18,9 mp.
Consiliul Local al Comunei Amărăşti, Judeţul Vâlcea, întrunit în şedinţa ordinară din data de 24 septembrie 2010, la
care participă un număr de 11 consilieri din totalul de 11 în funcţie;
Văzând că prin votul majorităţii d-na. consilier Vâlcioiu Maria a fost aleasă preşedinte de şedinţă;
Având în vedere expunerea de motive nr.1433/2010 a primarului comunei si raportul compartimentului de specialitate
nr.1434/2010, prin care se propune inchirierea, prin licitație publică, unui spațiu în suprafață totală de 18,9 mp, amplasat în
incinta ”Clădire Poștă”,din comuna Amărăști, sat Amărăști, județul Vâlcea, in vederea asigurarii unor noi surse de venit la
bugetul local;
În baza raportului de avizare nr.1435/2010 al comisiei de specialitate a consiliului local şi a avizului favorabil nr.1436/2010
dat de secretarul localităţii asupra proiectului de hotărâre;
În conformitate cu prevederile art. 36 alin.(5) lit (b) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică locală, republicată;
În temeiul art.45 alin.(3) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publică locală, cu completarile si modificarile ulterioa-
re, cu un număr de 11 voturi pentru, adoptă următoarea:
H O T Ă R Â R E:
Art.1. Se aprobă închirierea, prin licitație publică, a unui spațiu în suprafață totală de 18,9 mp, aflat în incinta
”Clădire Poștă” din comuna Amărăști, sat Amărăști, județul Vâlcea, compus din 2 camere, conform Schiței Releveu din
anexa la prezenta hotărâre.
Art.2. Preţul de pornire a licitaţiei este de 2 lei/ mp.
Art.3.. Dl. primar va asigura aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, iar secretarul o va comunica
Serviciului Juridic şi Contencios din cadrul Institutiei Prefectului - Judeţul Vâlcea şi o va aduce la cunoştinţă publică, prin
afişare, în locurile special amenajate.
24.09.2010
Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează,
VÎLCIOIU MARIA Secretar Licu Daniela
ROMÂNIA,
JUDEŢUL VÂLCEA
CONSILIUL LOCAL AMĂRĂŞTI

H O T Ă R Â R E N R . 30
CU PRIVIRE LA: APROBAREA PLANULUI DE ASIGURARE A SUSTENABILITĂȚII REȚE-
LEI ELECTRONICE A COMUNITĂȚII LOCALE(RECL)- AMĂRĂȘTI, JUDEȚUL VÂLCEA
Consiliul local al comunei Amărăști, județul Vâlcea, întrunit în ședință ordinară la data de 29.10.2010, la care participă un
număr de 11 consilieri, din totalul de 11 aflați în funcție, ședință condusă de Dobrișan Gheorghe, ales președinte de ședință,
pentru un mandat de 3 luni;
LUÂND ÎN DEZBATERE:
-Expunerea de moptive și proiectul de hotărâre inițiat de către primar;
-Raportul de necesitate întocmit de către Managerul- RECL-Amărăști, Brăgă Florian;
-Raportul de avizare al comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local, prin care se propune admityerea proiectului de
hotărâre;
Văzând raportul de avizare sub aspectul legalității proiectului de hotărâre, întocmit de secretarul localității;
În conformitate cu prevederile art.7 lit”h”din Contractul de comodat nr.302/01.02.2008 și 633/26.02.2008, încheiat
între Ministerul Comunicațiilor și Sociatății Informaționale și Primăria comunei Amărăști, județul Vâlcea; art.38 alin(1),
alin(2) și alin(7) lit.”a”, precum și art.128 din Legea nr. 215/2001-privind administrația publică locală, republicată; prevederile
Legii nr. 273/2006-privind finanțele publice locale;
În temeiul art. 45 alin. 1 și art. 115 alin. 1 lit.”b” din Legea nr. 215/2001-a administrației publice locale, republicată,
cu un număr de 9 voturi ”pentru”, adoptă următoarea
H O T Ă R Â R E
Art. 1 Se aprobă Planul de asigurare a sustenabilității Rețelei Electornice a Comunității Locale(RECL)Amărăști, județul
Vâlcea, conform anexei, parte integrantă a prezentei hotărâri.
Art. 2 Primarul va urmării modul de ducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri de către compartimentul informatică
IT, din cadrul RECL-Amărăști, iar secretarul o va comunica la : Instituția Prefectului-Județuluio Vâlcea;Primar; Managerului
RECL;Compartimentului contabilitate și o va aduce la cunoștință publică prin afișare , în locurile special amenajate.

24.09.2010
Preşedinte de şedinţă, Contrasemnează,
DOBRIŞAN GHEORGHE Secretar Licu Daniela

pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul: www.primariaamarasti.ro

24
Iubita mea cu
plete dulci, suave! TuFrumoasa
te-ai născut în zi de mai,
mea cu dulce grai.
Constantin H. Samovei Solovăstru-
De ce-ai căzut atâta de târziu
Din constelaţia ta,
Micuţă şi iubită stea?
De ce n-ai stat să străluceşti,
Hălăduind prin munţi şi pe poteci,
În galaxia în care eşti,
LITERATURA...
Motto: Nepoatei mele, Scharina Laura,
A treia între nepoţi, departe de casă
Stăpână între îngeri şi între demoni,
Frumoasa mea, ce mult îmi semeni!
Tu ai venit pe drumuri lungi şi grele,
Tu, blondă zână care-mi semeni,
Cu chipul alb de zână carpatină,
Purtând norocul - fată mândră şi divină.
Din bănăţeni frumoşi şi nemţi deştepţi,
Din moldoveni viteji şi din olteni isteţi,
Având norocul pus de-oparte,
Iubirea mea atât de mult departe!
Vii din plăieşi viteji de-ai lui Ştefan,
Craiasa zilelor de mai în an,
Frumoasă între frumoasele moldave,
Micuţa mea, cu plete lungi, suave!
Din mamă blândă, blondă şi frumoasă,
Departe de căminul numit casă,
Tu ostoieşti durerile bolnave;
Iubita mea, cu plete dulci, suave!
Nu pot să-ţi spun decât: "Bine ai venit!"
Din tată-nalt, frumos şi împlinit.
Iubirea mea, demult visată,
Iubită şi frumoasă, şi crăiasă fată!
Ierta-ţi-mă, că-s muritor!
Rugă...
Frumoasă stea?
De ce-ai venit acuma când nu mai trebuia,
Albastră şi frumoasă stea?
De ce n-ai mas în nopţi wagnerriene,
Pe mândre dealuri şi poteci amărăştene,
Cu-ai tăi cei buni şi răi,
Cu-ai tăi?!
De ce-ai sfidat, acum, la asfinţit,
Firescul din frumoasă lumea mea,
Albastră şi frumoasă stea?
De ce n-ai tulburat ale râurilor valuri
Lovindu-te amarnic de-al râurilor maluri?
De ce ţi-ai spart corola coaptă,
Cu-a ta virginitate, stea,
Iubirea mea, o stea!
De ce nu te-ai oprit tu, înger,
Leonte Femeie?!
Cu suflet de-orhidee,
De ce-ai pătruns în pătimaşa,
Tulburătoare supărare-a mea,
Copilă, o, ce stea?!
De ce nu ai cântat falseturi haydienne
Când trebuia, mult mai devreme?
De ce-ai atins clepsidra din mare lumea mea,
Steluţă rea?
LITERATURA...
Lacrimi de scrum
Cu mireasma morţii-n adormitele-ţi nări,
Te- ai stins dureros de uşor, precum se scurg
Lacrimile din ochii unei lumânări
În întunecimea ultimului amurg…
Te priveam cum treci hotarul şi îmi părea
Că ochiu- ţi mă privea încercând a-mi zice
O ultimă vorbă, dar somnu-l copleşea ,
L-adâncea-n vise , să nu se mai ridice…
Dormeai în tron , printre flori ce-ţi clădeau vise
N-a fost clopot care să te poată trezi,
Colacul de ceară chiar se plictisise-
Se stingeau, pe rând, ultimele făclii…
Pierdut cu firea
Ca nisipul alb, neaua se rotea-n dune;
Priveam neputincios cum muzele mureau -
Unde plecai şi tu, nu mi-au putut spune -
Prin umbra-mi, licuricii făcliilor treceau,
În loc de flori, zăceau lumânări topite,
Crucile se scăldau într-un fum macabru
Şi- n zgomot de car mortuar şi copite,
Visai la licuricii din candelabru.
În întuneric, căutam să scriu un rând.
Adâncit în gânduri, căutam ieşirea,
Dar dintr-un gând, păşeam în altele, plângând.
Şi-astfel, printre făclii, stam pierdut cu firea;
Le bătea vântul dintr-o parte în alta,
Iar eu îmi doream să-ţi pot schimba soarta…
În zadar
Obosind să mai verse lacrimi de ceară,
Lumânarea se-ndoaie peste al meu iad.
Acum, că n-o s-o mai văd în orice seară,
Tare- aş vrea să număr sudorile-i cum cad!
La poalele crucii-mi, îngropată-n fum,
Stau singur acum. Aşa voi sta în veci.
Tot ce îmi rodesc coşmarurile acum,
Sunt lacrimi fierbinţi de ceară, în ochii-mi reci.
În cripta-mi, pe torţe, flăcările uitate
Plâng reci lacrimi de fum. S-au dus cele
fierbinţi…
Joacă jocuri din ce în ce mai ciudate
Şi- mi rămâne-a visa lumânările cuminţi,
Căci nu are cine să-mi mai aprindă iar
Pe cele ce se topiră-n zadar.
Lumânari topite
Mii de lumânări topite
Prin candelabre d- aramă
Păzesc surâsuri strivite
Şi către ele mă cheamă.
Tălpile tot mai grăbite
N-aud decât cum le-ndeamnă
Mii de lumânări topite,
Spre candelabre d-aramă.
Fum de tămâie din site
Părea că se cerne- asupră- mi
Când, în zgomot de copite,
Priveam cum rămân în urmă- mi
Mii de lumânări topite.
Cerând iertare…
Dintre singurătatea apăsătoare
Şi durerea unei iubiri efemere,
N-am ce-alege: ambele-s trecătoare!
Într-o dulce ură caut mângâiere…
Mi-amintesc de geniul ce nu ştia nimic:
Toţi spun c- ar fi fost nebun. Eu l- am înţeles-
Îi iertase pe toţi căci nu ştiau ce zic,
Ce- a făcut el rămase, ce- au zis ei s- a şters:
A distrus o lume prin forţa gândului,
A creat o alta, într-o zi, din nimic.
Se stinge lent… Mulţi râd, dar puţini ştiu ce
zic-
De toţi urât, veni acum şi rândul lui :
Iartă-i dar, Tată, acum, căci nu ştiu ce fac!
Azi râd când vorbesc Mâine-or plânge de-o să
tac…
Asa cum sunt…
O boare de idei asupră-mi s-abate
Azi, când împrejur, mii de clopote sună:
Cândva, cerşeam respect, azi cerşesc dreptate!
Le-am dat tot. În prag de moarte, vreau să-mi
spună
Că nu credeau a trăi spre a vedea
25
Cum se-nchide până şi ochiul geniului
Care primise povara de-a veghea
Cu lumina minţii la capul orişicui…
N-aş cere să mintă că vedeau în mine
Numai perfecţiunea întruchipată.
Pentru cei ce rămân, cred c- ar fi mai bine
Să îmi cunoască faţa adevărată:
Păcătosul ce-a prezis orice păcat,
Când se zbătea, de tălpile voastre călcat!
Lumina si întuneric
Orice ai spune, viaţa e efemeră:
Gânditorii se nasc numai ca să moară!
Nu-i loc pentru două genii într-o eră.
Nici un răspuns nu vine de prima oară.
Astfel, căutând până-n ultima zi,
Vom afla că după zi urmează sară
Şi noaptea, multe făclii s-or înghesui
Să stea de veghe până ne-om trezi iară.
Nu-i sobrietate, e doar întuneric.
Pentru genii, lumina nici nu există,
Numai întunericul e feeric,
Doar el le hrăneşte gândirea cea tristă.
Doar el, în umbra-i, mistere poate-ascunde
Când soarele şi luna pier printre unde.
Raspunsul lumânarii
Cu fruntea plecată peste o hârtie,
Trist, aflu că din ce-a fost, nimic n-a rămas.
Şi mă întreb, ce a fost o să revie?
Zgribulită de frig, făclia fără glas
Alyn BARBU, managerul
Părea că roagă chibritul s-o aprindă,
Căci sărmana, de mult vrea să-mi răspundă. ziarului PRO ExpreS de
Peste scris, ceara-i începe să se-ntindă…
"Învingătorul pierde-n ultima rundă!"
Pare să fie al lumânării răspuns.
Dragasani:
Şi totuşi, oricât de multe mi s-ar fi spus,
Nimeni nu mi-a arătat unde s-au ascuns Vinovat fara vina
Fantasmele vechi şi-al gândului apus. La toate cele, fusesem simplu spectator:
Sunt convins că doar la sfârşitul rimelor, Securi sculptau fumul mirosind a cenuşe,
Viaţa îmi va spune că trebuie să mor. Ridicate-mpotriva-mi, căzură-asupra lor -
Inocenţă de copil surprinsă-n cătuşe -
Gândind la începuturi Stam în genunchi deşi n-aveam nimic de cerut.
Multe lanţuri aşteptau să mă-mpresoare -
Bătut de gânduri, privesc cum se ridică Fusesem acuzat de tot ce nu am făcut -
Fumul din ţigara ce, demult, se stinse. Gânduri macabre mă călcau în picioare;
El mai rămăsese dintr-o lume mică Dar în aceeaşi veche robie ne-om întâlni,
Şi-acum, şi el, se pierde-n zările-ncinse! În aceeaşi veche temniţă, toţi ne-aruncăm,
Mi se-nchide, sub povara unor gânduri, Din ceea ce n-om vrea să ştim, nimic n-o şti,
Geană după geană, rază după rază, Căci priponiţi în lanţuri, toţi răbdăm
Iar visul mă poartă către patru scânduri. Fie robii, fie patimi îndoliate
E ceea ce nimeni nu vrea să vază, Aşteptând un val care ar putea să spele
Dar ceea ce ne-aşteaptă pe orişicare: Rugina de pe-ncheieturi însângerate,
Ne-am născut din pământ, dar până la Sfârtecate de tăişul zalelor grele.
pământ, Zâmbeam când, ca şarpele, prin gratii bătrâne,
Nu era lună, nu era soare, Se târa sângele-mi îmbibat în rugină.
Nu erau, în chaos, nici cel rău, nici cel sfânt. Fierul încins se va stinge, eu voi rămâne
Atunci, geniului îi trebuia o scânteie. Uitat de Dumnezeu şi totuşi, fără vină…
Azi, acel geniu cere doar o idee…
Zadarnica asteptare Parasit de cuvinte
Te-ai simţit vreodată-n viaţă
În singurătate, gândesc un singur gând: Ca şi cum cuvintele-ar fi murit?
La ce bun traiul când tristă haină poartă? Ţi s- au topit vorbe dure-n faţă,
Ar putea fi oare uşor s-aştepţi plângând Pentru ca apoi să fii părăsit
Ziua care nu va veni niciodată? De prietenii ce nu i-ai avut?
Mi-amintesc de o fantomă ce tot trecea Parcă aş bate tălpi obosite
Prin ziduri groase, ca fumul de ţigară. Pe- un drum ce numără doar început -
Da-ntr-un târziu, ceasul bătu şi pentru ea. Măcar de-aş gândi gânduri tocite! …
Şi oricât de multe ziduri o chemară, Am văzut cum totul s-a năruit -
Nu mai fu în stare ca să le răspundă. Dar mi s-a părut c-am pierdut decât
După ce o viaţă cătase lumină, Timp prea macabru să fie trăit
Cu fiecare zi, în noapte s-afundă. Şi că-am iubit doar ca să fiu urât.
Azi, lumina o aşteaptă să revină. Acum urăsc ca să fiu iubit -
O s-aştepte mult, căci fantoma bătrână Rime-ndoliate-mi prevăd un sfârşit…
Găsi odihnă sub un pumn de ţărână…
Aruncând zarurile
Ultimul apus
Lumea-i făcută doar pentru cretini -
Cum n-am mamă care-n braţe să mă strângă Ce-am făcut, a mai face, nu mai voi!
Când se stinge şi făclia cea din urmă, Arunc zarurile, că-s prea puţini
Nu- i ochi pictat pe faţa-mi care să plângă; Cărora nu le-am dat ca să am ce lua-napoi…
Doar zâmbetul funebru, somnul mi-l curmă… Zâmbetele astea-s dulci amaruri,
Cum n-am tată căruia să-mi plâng amarul, Ura-i un gaz peste focul aprins,
Aşa nu-i viaţă-n trupu-mi care să moară. Lacrimile-mi sunt negre coşmaruri -
Iar în tron, rămân tăcut şi alb ca varul Doar făcliile de nu s-ar fi stins! …
Care nu se stinge pentru prima oară… Din scutece,-n gunoaie şi şanţuri;
Cum nu-i geniu mai deştept decât prostia M-am trezit bătându-ţi cuie-n sicriu.
La care se supun şi ce sunt, şi ce nu-s, Cum am ajuns a mă târî-n lanţuri,
Nu-i nici mână care să-mi ţină făclia E o taină ce nu mi-i dat s-o ştiu…
Când m- oi îndrepta către ultimul apus! Stam în genunchi, dar nu ceream nimic.
Nu vă cer sicrie, nu vreau, în urma-mi, jale; Căzusem cu un scop: ca să mă ridic…
Tot ce- mi doresc e să mă sting agale!
26 STIATI CA?

- Doi barbati Podoleanu pentru Evenimentul Zilei. Ei presupun ca

din locali- cineva a ars iarba folosind ingrasaminte chimice, lucru
tatea Band , greu de realizat si costisitor, tinand cont de dimensiunea
judetul cercurilor. Pentru analize de laborator au fost prelevate
Mures, au probe de sol si vegetatie uscata. La randul lui, prefectul
sustin la PRO Toader Mocanu a spus ca cercurile si iarba uscata de pe
TV ca au izlazul comunei nemtene nu au nicio legatura cu
vazut un OZN extraterestrii.
pe cer (foto),
deasupra sat- - În curând, cu
ului lor, o simpla
oamenii scanare a
reusind sa creierului,
filmeze gândurile
fenomenul. noastre vor
Primarul putea fi citite.
localitatii, Cel putin asa
solistul trupei sustin cerceta-
Mircea Rusu torii de la
Band, a afir- Institutul pen-
mat ca tru Cognitie si
doreste sa infiinteze ziua OZN-urilor. Stiinte ale
Creierului -
- Isaac Newton, unul Max Planck,
dintre cei mai impor- din Germania,
tanti oameni de stiinta care spun ca
din istorie, a prevazut pot cunoaste
sfirsitul lumii in 2060, deciziile oame-
potrivit manuscriselor nilor înainte
celebrului fizician, ca acestia sa actioneze în vreun fel. Experimentele
prezentate, incepind de cercetatorilor germani se desfasoara cu ajutorul
duminica, la unor voluntari care sunt introdusi într-un
Universitatea Ebraica aparat de imagistica prin rezonanta mag-

?
din Ierusalim, trans- netica, de fapt, un scaner care urmareste
mite AFP. Aceasta este activitatea cerebrala. Cei care participa
pentru prima data, din la experiment trebuie sa raspunda unor
1969, cind manuscrise- cerinte foarte simple: sa adune sau sa
le pot fi vazute de pub- scada doua numere în gând sau sa apese
lic, in cadrul unei pe unul dintre cele doua butoane pe care
expozitii institulata le au la dispozitie. Voluntarii nu stiu,
"Secretele lui Newton", însa, ca cercetatorii care se afla într-o
potrivit unui comunicat camera alaturata încearca sa le citeasca
al universitatii. Într-o gândurile. Oamenii de stiinta se folosesc de
scrisoare datata in 1704, Isaac Newton, fizician si aceasta noua tehnica de scanare a creierului
astronom englez, pasionat de teologie si alchimie, face pentru a detecta intentiile subiectilor înainte ca
un calcul pe baza unui fragment din Biblie. Din punctul acestea sa se transpuna în actiuni. Echipa de cercetatori
lui de vedere, trebuie sa treaca 1260 de ani de la refon- germani a demarat acest proiect dorind sa identifice în
darea Sfintului Imperiu Roman, de catre Carol cel Mare, ce parte a creierului sunt situati centrii asociati intenti-
care a avut loc in anul 800, pina la sfirsitul ilor. În urma experimentelor, ei au descoperit ca exista
timpurilor.Biblioteca Nationala a Universitatii Ebraice a anumiti centri pentru intentii si altii responsabili pentru
mostenit manuscrisele savantului, cunoscut pentru executia unei actiuni si ca, în urma scanarii creierului,
descoperirea gravitatiei, de la un colectionar. se poate prezice ce intentioneaza o persoana sa
faca.Desi nu se cunosc înca prea multe despre acest tip
- Şase cercuri de scanare a creierului, cercetatorii cred ca el ar putea
cu diametrul fi folosit la interogarea suspectilor sau ca filtru de secu-
de 23 de ritate pe aeroporturi. De curând, chiar, oamenii de stiin-
metri, aparute ta din Statele Unite au realizat asemenea scanere ce
peste noapte functioneaza ca detectoare de minciuni...
pe izlazul
comunei - Reprezentantii com-
nemtene paniei Terrafugia au
Trifesti, i-au inventat masina zbu-
facut pe local- ratoare numita
nici sa discute "Tranzitie". Prin sim-
in aceste zile pla apasare a unui
dezinvolt buton, masina se
numai despre transforma intr-un
OZN-uri si miniavion. Mai exact,
extraterestri. Viceprimarul Gheorghe Cozma a vazut doua dispozitive
grozavia joi dimineata, in punctul "La Par", unde a dus amplasate in laterale
cativa sateni sa stranga ciulinii: "La un moment dat, am se extind, luand forma
realizat ca eram in interiorul unui cerc. Apoi am intrat in unor aripi. Vehiculul,
altul. Cercurile sunt egale. Cred ca un om nu putea face care va costa circa
asa ceva". Unul dintre sateni, Ioan Andrei, spune ca s-a 107.000 de euro, este
infiorat: "Nu era nici urma de foc. Mirosea a fosfor si dotat cu GPS, senzor
iarba era uscata". Doi inspectori ai Agentiei pentru meteo si functioneaza
Protectia Mediului (APM) au fost ieri la Trifesti. "Nu am pe baza de benzina
descoperit valori crescute ale radioactivitatii. Ciudat este fara plumb. Viteza
ca cercurile sunt trasate aproape perfect si au razele maxima de croaziera
egale", au declarat inspectorii Neculai Neagu si Cristi atinge 193 km/h.
Horoscopul lunii ianuarie 2010
27

Viata ta amoroasa are nevoie
de un nou impuls. Poti sa te
implici si tu in asta. Un pic
de dulcegarie, un pic de
romantism si cateva cuvinte
mieroase vor face minuni
intr-o relatie care abia se mai
tine pe picioare.
In cursul acestei saptamani Asculta cu atentie ce zic cei din In decusrsul ultimelor saptamani a
jurul tau saptamana asta. Ai deja trebuit sa faci fata unei cantitati
planetele au o pozitie importan- tendinta sa asculti ce spun ceilalti, semnificative de stress. Vei
ta pentru tine. Efectul ecestei dar se pare descoperi ca in decursul acestei
ca nu ai capacitatea sa saptamani vei inota in ape mai lin-
pozitii este ca vei simti o dorinta auzi sau sa inregistrezi ceva. Si nici istite. Vei simti deasemenea ca stre-
arzatoate sa iti schimbi complet nu prea iti place sa primesti sfaturi! sul si grijile te-au facut inca o data
viata. Noile circumstante par Asta se poate datora si faptului ca mai puternic/a. Puterea ta mentala
imbunatatita si echilibrul sporit iti
atractive. Poate ca vei vrea sa te te lasi pe tanjeala inca o data cand vor fi de ajutor in urmatoarele luni.
muti sau chiar sa emigrezi. vine vorba de viata ta amoroasa.

Incepand cu saptamina
aceasta, stabileste-ti un nou
ritm de viata care sa inclu-
da plimbari revigorante si
frecvente. Simti nevoia
cronica de a-ti imbunatati
conditia fizica. Starea men-
tala se va imbunatati si ea
in aceste conditii.
Vei duce ceva la bun sfarsit sapta-
mana aceasta. Nu uita sa te bucuri
din plin de aceasta realizare inainte
sa te apuci de un nou proiect.
Ingaduieste-ti sa te mandresti de
aceasta realizare. Ai tendinta sa
minimalizezi importanta lucrurilor,
sa iti subminezi realizarile in timp
ce oamenii din jurul tau te admira
in tacere pentru puterea de decizie
si initiativa de care dai dovada.
Micsoreaza-ti cheltuielile sap-
tamana asta. Ai tendinta sa
cumperi lucruri pe care nu ti le
permiti. Felul in care cheltuiesti
nu este compatibil cu bugetul
tau. Vei avea de suferit din
acest punct de vedere in sapta-
manile urmatoare. Problemele
financiare se vor aduna daca
nu le tii sub control.
Viata ta pare sa fi intrat pe un
fagas normal. Dar inca inoti in
ape tulburi dupa cum bine stii!
O mica revolutie, incepand usor
de saptamana aceasta, va incolti
in mintea ta. Asta va dura cel
putin o saptamana, poate chiar
pana la sfarsitul lunii.

Luna acesta incearca pe cat posi-
bil sa-ti faci un program. Asta iti
va aduce mai mult timp liber,
ajutandu-te astfel sa-ti atingi
scopurile propuse. Fa o vizita pe
la centrele de fitness sau alearga
de cateva ori. Asta iti va aduce
multa energie la nivel mental.
Este o saptamana excelenta.
Editori-[efi:
- prof. Constantin Dr`ghici,
- ec. Gheorghe Bercea
- Alin Barbu- Managerul Ziarului PRO ExpreS,
Secretar general de redac]ie: Constantin H. Samovei
Solovăstru- Leonte
- Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist
PRO ExpreS
Cineva din cercul tau de prieteni si Luna asta se poate instala o stare de Viata ta amoroasa este pe
cunostinte te surprinde cu ceva. Ai putea tensiune datorita conflictelor de la primul plan. Esti mai con-
si tu sa faci o surpriza cuiva. Chiar si o munca. Unii dintre colegii tai sunt prea centrat/a asupra intimitatii si
singura floare face minuni pentru o putin cooperativi si sunt mai mult in- romantismului decat asupra
relatie amicala. Si nici macar nu trebuie teresati de propria persoana. Totusi fa
sexului. Asta ii convine si
sa investesti multi bani in asta. Ataseaza bine si i-a aminte la ce are de spus un
un biletel si fara prea multa cheltuiala nativ din zodiac Taur, dintre acesti persoanei iubite. Dupa
vei obtine o dovada de atentie care va colegi, al carui comportament vizavi de aceasta saptamina, sexul va
avea acelasi impact ca si o masina noua! tine pare destul de asertiv veni de la sine.
Colectiv redactional :
Redactori: Religie: prof. Romeo Georgian Popa;
S`n`tate: dr. Maria Vâlcioiu, consilier local;
Cultur`: Corneliu Victor Drãghici; Ana Maria
Govoreanu; Agricultur`: ing. Dumitru
Mihailovici; |nv`]`mânt: prof. Ion Burda; prof.
Ramona Iana, \nv. Marioara Abagiu; Politic`:
Alin Barbu, Diaspor`: Alex
Cet`]eanu. Tehnoredactare [i
Art Designer: ALIN BARBU
Distribu]ia: prin SC MAT-
DAN SERVICE SRL (Adi
Predescu) [i SC CRISTI
CRINA CAMELIA SRL
(C`t`lin Bercea).
Adresa Redac]iei: Rm.
Vâlcea, Bdul N. B`lcescu nr
34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap.
10, telefon: 0729-507.307.
Ne pute]i scrie la adresa de e-
mail: alyn_propress@yahoo.com
C M Y K

Fie ca Sfintele sărbători ale

Crăciunului şi Anului Nou
2011 să reverse asupra dvs.
rod de linişte şi de speranţe,
bucuriile vieţii şi împlinirea
gândurilor de folos
fiecăruia dintre cei dragi.

LA MULTI ANI!
Lumina Naşterii
Mântuitorului să vă
călăuzească paşii spre un
Dr. ing. Ion Cîlea, preşedintele an spornic, cu multe şi fru-
Consiliu lu i Ju deţean Vâlcea moase împliniri!

Ion Ionescu, antrenor

Avântul AMĂRĂŞTI