Informație despre 7 aprilie

Cauze:
- nemulțumirea provocată de anunțarea rezultatelor preliminare din 5 aprilie care au atribuit
aprope 50 % din voturi Partidului Comuniștilor din Republica Moldova;

- nemulțumirea cauzată de nivelul de viață scă zut ( venit lunar mediu sub 250 USD) și rata
șomajului ridicată ;

- Republica Moldova era considerată cea mai să racă țară din Europa, PCRM, fiind la putere din
2001, n-a reușit să redreseze economia, iar perspectiva perpetuă rii situației timp de încă cel
puțin patru ani era considerată inacceptabilă ;

Participanți:
Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susțină tori ai opoziției au ieșit pe stră zile Chișină ului,
ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandâ nd „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”.

Desfășurare:
Protestul a izbucnit în seara de 6 aprilie 2009, după publicarea primelor rezultate oficiale de că tre
Comisia Electorală Centrală , conform că rora Partidul Comuniștilor din Republica Moldova a obținut
pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament. Reprezentanții societă ții civile—Asociația
Obștească „Hyde Park” și Think Moldova— au declarat ziua de 6 aprilie drept „Ziuă Națională de
Doliu” și au chemat pe cei interesați să se adune pentru a aprinde lumâ nă ri în acest sens.
Vestea despre demonstrație s-a ră spâ ndit rapid, adunâ nd circa 15 mii de participanți.În cele din urmă
la manifestație s-au ală turat și liderii principalelor formațiuni de opoziție, care s-au solidarizat cu
protestatarii, iar liderul PLDM, Vlad Filat, i-a chemat în mod public să se adune pe 7 aprilie pentru a
continua demonstrațiile.
Pe 7 aprilie 2009 peste 30 de mii de persoane, susțină tori ai opoziției au ieșit pe stră zile Chișină ului,
ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandâ nd „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”.
Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerâ nd organizarea unui nou scrutin.
Unii manifestanți au pă truns în clă direa Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.În
Președinție, datorită pasivită ții suspecte a forțelor de ordine, manifestanții au pă truns forțâ nd ușa și
stricâ nd geamurile cabinetelor de unde au sustras documente importante de stat (care au fost mai
tâ rziu arse), mobilier și computerele Aparatului Președintelui.
Poliția din capitală a intervenit, utilizâ nd tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică , protestatarii au
ră spuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre
manifestanți au agitat steaguri româ nești, precum au și arborat drapelului Româ niei și al Uniunii
Europene pe clă dirile Parlamentului și Președinției.
În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a fă cut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat 193 de
studenți.
Astfel, pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din
Chișină u, considerâ nd că provocă rile au fost implementate și organizate de comuniști pentru a
deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.
Consecințe:
- Peste 460 de oameni au avut de suferit în urma evenimentelor din acele zile;
- Inițierea a 102 cazuri penale pentru dezordini în masă şi jafuri. Judecă torii au pronunţat 18 sentinţe,
iar opt oameni au fost condamnaţi;
- Pentru tortură şi exces de putere au fost intentate 58 de dosare în privinţa poliţiştilor;
- Reparaţia clă dirii Parlamentului a costat bugetul statului peste 300 de milioane de lei;